Universitatea de Științe Agricole și

Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de

la Brad”, Iași

TURISM RURAL
Comuna Moieciu de Jos, județul Brașov
 CUPRINS

1. Introducere
1.1.Importanța spațiului rural
1.2.Conceptul de agroturism
1.3.Importanța turismului rural în România

2. Prezentare generală- comuna Moieciu de Jos

2.1. Scurt istoric
2.2. Așezare geografică
2.3. Relieful
2.4. Clima
2.5. Hidrografia

3. Potențialul turistic și agroturistic al zonei

3.1.Infrastructura
3.2. Forme de turism
3.3.Obiective turistice
 1.1 Importanta spatiului rural

Spatiul rural constituie un domeniu vital pentru o țară, atât prin dimensiunile lui cât si prin
efectele complexe pe care le generează.
Proiectul de Carta Europeană precizează ca spatiul rural este constituit din terenurile destinate
culturii plantelor și creșterii animalelor precum și din spațiul funciar neagricol, ocupat pentru
desfășurarea altor activități decât agricultura în mediul rural. Spațiul rural cuprinde satele și
orașele mici, zonele montane amenajate pentru petrecerea timpului liber și ca rezervații naturale,
suprafețele folosite pentru habitat, pentru activități artizanale, servicii sau activități industriale.
Recomandarea 1296/1996 a Adunării Parlamentare a C.E. considerăcă spațiul rural cuprinde o
zonă interioară sau de coastă care include sate și orașe mici, în care majoritatea terenului este
utilizat pentru:
-agricultură, silvicultură, acvacultură, pescuit;
-desfășurarea activităților economice și sociale ale locuitorilor din zonă;
-amenajări de zone pentru petrecerea timpului liber sau rezervații naturale;
-folosințe cu excepția celor de locuit.

Evoluția spațiului rural este una din problemele importante ale omenirii deoarece impune
asigurarea unui echilibru între cerința de conservare a spațiului rural economic, ecologic și social
cu tendință logică de modernizare a vieții rurale. Evoluția spațiului rural în aceste coordonate
este influențată de expansiunea urbanului, de industrializarea uneori agresivă, de lipsa unei
preocupări constante și consecvente privind sănătatea mediului. Menținerea și conservarea
caracterului național al spațiului și culturii rurale constituie obiective de interes major pentru
orice națiune.
Principalele caracteristici ale spațiului rural sunt:
-agricultura este principala ramură economică chiar dacă în anumite zone predomină silvicultura
și industria lemnului sau agroturismul, ca în zonele montane, delta;
-este un spațiu de producție în care sectoarele primare au o pondere importantă;
-principala formă de proprietate este proprietatea privată-familială, proprietatea statului fiind mai
restrânsă, reprezentată de rezervații, parcuri naționale, terenurile limitrofe căilor de comunicații,
terenuri cu destinație specială;
-din punct de vedere social, suprafața localităților rurale și densitatea populației este mai mică,
dar raporturile umane sunt mai participative, conferind vieții sociale un caracter mai apropiat.
 1.2.Conceptul de agroturism

Turismul rural și agroturismul se identifică până la un anumit nivel, au un numitor comun, care
scoate în evidență elementele de identitate, de incluziune, cât și elemente diferite care duc la
diferențiere.
Pentru a clarifica termenii de turism rural și agroturism, există două tendințe de definire a
acestora:
 în prima categorie-turism rural, criteriul de definire utilizat este ponderea veniturilor
realizate din activitatea de turism de care beneficiază comunitatea sau numai o parte a
acesteia.
 în cea de-a doua categorie –agroturism, criteriul de diferențiere se bazează pe ponderea
diferitelor elemente constitutive ale ofertei turistice. Sub acest aspect, termenul de turism
rural cuprinde și cultura, istoria, tradițiile existente în spațiul rural care, împreună cu cele
specifice din gospodăria țărănească, constituie componente ale ofertei turistice.
Turismul rural are o sfera de cuprindere mai larga decât agroturismul si dispune de o structura
funcţionala de servicii si cazare eterogena. Aceasta formula de turism este promovata de structuri
special amenajate, in jurul cărora se desfăşoară activităţi de turism specializate. Veniturile
obţinute au un caracter permanent, iar serviciile sunt asigurate de un personal angajat si
specializat. Dintre structurile turismului rural fac parte : pensiuni turistice, moteluri, camping-uri,
tabere şcolare, sate de vacanta, tabere de creaţie artistica sau pentru activităţi ecologice.
Agroturismul este o forma de turism - relativ recenta in România - ce a apărut din necesitatea
găsirii unor soluţii de creştere a veniturilor gospodăriilor rurale prin valorificarea potenţialului
lor economic. Acest potenţial se refera atât la excedentul de cazare existent in gospodăria
ţărăneasca -pregătit si amenajat special pentru primirea de oaspeţi - cat si la bunurile si serviciile
oferite de aceasta spre consumul persoanelor care vin in mediul rural pentru relaxare, odihna si
agrement.
In funcţie de ambientul natural, cultural si folcloric al regiunii, serviciile agroturistice oferite de
gospodăriile ţărăneşti pot varia de la servirea mesei, servicii de insotire si călăuza turistica pe
anumite trasee sau iniţiere in anumite meşteşuguri tradiţionale, la posibilitatea practicării unor
sporturi sau asistării la o serie de obiceiuri tradiţionale din gospodărie, localitate.
1.3.Importanta turismului rural in Romania

Turismul rural are drept scop ridicarea nivelului de trai în regiunile rurale, ajuta la pastrarea
culturii mostenite si în acelasi timp sa reduca fenomenul de migratie.

În România, turismul s-a manifestat din cele mai vechi timpuri, datorită poziției geografice a țării
noastre care era strabatută de două rute comerciale foarte importante. Prima rută pleca din Italia
din orașele Veneția și Genova, trecând prin Vicina, Cetatea Alba, apoi Cernavodăși continuând
spre Lvov în Ucraina, un vechi centru cultural și 6upport6nt. A doua mare rută pornea din
Flandra și stăbătea Europa de la nord spre sud, trecând și prin orașele Sibiu, Brașov și Bistrița.

În anul 1970 Biroul Național de Turism „Carpați București” a fost singura organizație de turism
de acord să negocieze în străinătate pentru a aduce turiști din vest, pentru a-și petrece prin
programele prezentate, vacanțele în sate tradiționale, selectate după criterii specifice, unde turiștii
să poată participa la activitățile micilor fermieri, locuind în casele lor si luând parte la
evenimentele importante și festivitățile populare.

Dupa anul 1979, prima instituție care a promovat idea de turism rural în România, a fost
Agenția Naționala a Zonei Montane – A.N.Z.M., sub conducerea lui Radu Rey. În cadrul
acesteia, se punea un accent deosebit pe complementaritatea dintre activitățile de turism și cele
agricole, fiind în mare parte o încercare de aplicare a modelului tirolez de turism rural, având în
centrul preocupărilor ferma.
Un mod diferit de abordare a fost propus de ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural,
Ecologic și Cultural), creată la Bran în anul 1994, având drept nucleu o întreprindere privată de
tip S.R.L. A dat o mare importanță inventarierii structurilor de cazare, creșterii numărului de
membri și creării de filiale județene.
Deși obiectivul declarat al acestei asociații este dezvoltarea turismului rural în România,
preocuparea majoră vizează reproducerea în mediul rural a confortului urban, fapt ilustrat și de
normele de clasificare pe care asociația le-a elaborat împreună cu Ministerul Turismului și în
care caracterul de turism cultural și ecologic nu se reflectă.
 Cel de-al treilea mod de abordare este cel propus de organizația OVR- Operation Villages
Roumains, care are în centrul atenției participarea comunității locale la dezvoltarea turismului.
În luna octombrie 1991, a fost lansat proiectul turistic al satelor pilot, în urma căruia 14 sate
din 8 județe ale țării, au fost selectate și incluse într-un program de parteneriat intercomunal cu
scopul de a iniția, dezvolta și promova turismul rural în România. Acest program a fost
recunoscut și sprijinit de către Uniunea Europeană, prin programul ECOS, prin organizarea unor
întâlniri, stagii și seminarii dezvoltate pe mai multe axe: definirea obiectivelor comune,
organizarea formării personalului și crearea de mijloace de informare și promovare turistică.
A început apoi dezvoltarea unei suite de programe care aveau drept scop dezvoltarea locală
prin turism rural, cel mai important fiind programul PHARE – Turism, aplicat la nivelul a 4 zone
pilot, criteriile de selecție fiind următoarele :
 existența prealabilă a unei structuri juridice având ca obiect dezvoltarea
turismului la nivel local;
 amplasarea satului într-una din zonele prioritare definite de Ministerul
Turismului;
 infrastructurile din domeniul comunicațiilor existente sau în curs deamenajare;
 amplasarea geografică a satului în lungul unei axe de legatură;
 motivația locală.

Din cele prezentate rezultă că au fost depuse eforturi substanțiale în direcția dezvoltării
turismului în spațiul rural românesc.Programele cerute în zonele menționate au avut un impact
deosebit asupra dezvoltării locale prin turism rural, soldându-se cu rezultate pozitive acolo unde
au beneficiat de întreg suportul comunității și asociației locale.
2.Prezentare generală-comuna Moieciu de Jos

2.1 Scurt istoric

Comuna Moieciu este situată în centrul ţării, la extremitatea sudică a judeţului Braşov, între
masivele Piatra Craiului şi Bucegi, în culoarul Rucăr-Bran. Aflată la o altitudine cuprinsă între
800 şi 1200 m, ocupă o suprafaţă de 103,4 km, cu o populaţie de 5.575 locuitori şi dispune de o
suprafaţă împădurită de 5482 ha.
Această aşezare a fost atestată documentar în anul 1405, în cadrul acesteia existând ca
monumente istorice de artă şi arhitectură: Biserica ortodoxă-romană “Sf. Nicolaie” din sec.
XVIII şi “Adormirea Maicii Domnului”, din1818.
Față de municipiul Brașov, comuna Moieciu este situată la 28 de km pe șoseaua care leagă
Brașovul de Câmpulung Muscel și Pitești, fiind una dintre cele mai vechi căi de comunicație de
pe teritoriul românesc, cunoscută chiar înainte de ocuparea Daciei de către romani, în
anul 106 după Hristos. Acest vechi drum comercial și militar lega, în vremea ocupației romane,
localitățile Cumidava (Râșnov) de Jidava (Poenari de Muscel), iar în evul mediu era principalul
drum de legătură dintre Transilvania și orașele muntene de la Dunărea de Jos.
Pe teritoriul comunei Moieciu, în satul Peștera, săpăturile arheologice au scos la iveală urme de
locuire din perioada paleolitică, mai precis din paleoliticul superior. Tot în raza comunei
Moieciu, în satul Drumul Carului, săpăturile arheologice efectuate cu câțiva ani în urmă de către
profesorul Stelian Coșuleț,au scos la iveală urmele unui castru romancare se pare că întregul
sistem de fortificații romane din Dacia, cunoscute sub numele de limesul transalutan. Tocmai
datorită importanței sale deosebite, după ocuparea Transilvaniei de către regalitatea maghiară,
aceasta a dispus construirea castelului de la Bran, ca punct înaintat de pază și apărare în
trecătoarea Branului.

Menţiunile documentare cu satele brănene apar menţionate în documente abia la 1729 atunci
când administraţia austriacă avea interesul să strângă “dările” de la fiecare cap de familie . În
acest an, într-o “listă a colibaşilor” brăneni sunt menţionate şi satele : Moieciu de Jos,
Coacăza(Peştera), Valea Lungă(Cheia), Zbârcoiara(azi parte de sat a Moieciului de Jos), Moieciu
de Sus.

Satul Măgura apare consemnat în documente abia în 1869, dar nu pentru că nu există ci pentru
că veniturile din acest sat nu erau semnificative pentru visteria Imperiului Austriac.Până la 1848
satele moecene, alături de celelalte sate brănene aveau statutul de “sate supuse sau dependente de
oraşul Braşov” şi sunt întâlnite în documente sub numele de “divizii”.
2.2. Asezare geografica
Moieciueste o comună în județul Brașov, Transilvania, România.

Comuna Moieciu este una dintre cele trei comune administrative care alcătuiesc Zona Bran:

 Bran
 Moieciu
 Fundata

Comuna a luat ființă, în actuala componență administrativă, în anul 1968 când în România s-a
făcut reforma administrativă. Este alcătuită din șase sate, fiind comuna cu cele mai multe sate din
zona Bran, după cum urmează:

 Moieciu de Sus
 Cheia
 Moieciu de Jos
 Drumul Carului
 Peștera
 Măgura

Sediul administrativ al comunei Moieciu este în satul Moieciu de Jos.

2.3. Relieful
Din punct de vedere geografic, comuna Moieciu este situată în culoarul depresionar Bran-
Câmpulung Muscel, care are înălțimea cea mai mare în Pasul Giuvala de pe teritoriul comunei
Fundata (1235 m.), culoar depresionar străjuit pe latura sud-estică de Munții Bucegi-Leaota
(2504 m) și de Munții Piatra Craiului la vest, supranumiți și „Perla Carpaților românești”.

Aceste masive corespund de altfel cu hotarele comunei Moieciu spre aceste puncte cardinale,
unde comuna Moieciu este învecinată cu județele Prahova, Dâmbovița și Argeș. Pe celelalte
laturi vecinii Moieciului sunt satele Fundata și Șirnea din comuna Fundata, Șimonul și Predeluțul
din comuna Bran și orașul Zărnești. Satele comunei Moieciu sunt sate liniare și răspândite.

Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi: Carpaţii
Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată
complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, reflectată în climă, ape,
soluri, vegetaţie şi fauna.

Relieful muntos ocupă circa 40% din suprafaţa judeţului, iar cel depresionar şi deluros circa
60%. Juxtapunerea masivelor muntoase şi şesurile depresionare ale Făgăraşului şi Braşovului
creează contraste altimetrice şi clinometrice. Diferenţa maximă de nivel (2144m) se înregistrează
în extremitatea sud-vestică a judeţului (2544m în vărful Moldoveanu şi 400m în talvegul Oltului,
la ieşirea din judeţ).

Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntoscare face parte din Carpații Meridionali, și în care se
află cel mai înalt vârf montan din România, vârful Moldoveanu 2.544 de metri. Până în perioada
interbelică Vârful Negoiu, cu o altitudine de 2.536 de metri, era considerat cel mai înalt vârf din
Carpați, exceptând vârfurile din Munții Tatra.
Muntii Piatra Craiului se detaseaza ca o unitate geografica bine conturata, fiind inconjurata de arii
depresionare, Culoarul Rucar-Bran si Culoarul Tamasului, cu inaltimi cuprinse intre 1000 – 1200 m.
Masivul are aspectul unei spinari proeminente dirijata pe directia NE – SV si usor incovoiata la mijloc
ce incepe in Piatra Mica mult impadurita coborand in tarinile si toplitele din marginea orasului si
sfarseste in Pietricica ale carei ultime pante sudice coboara pana la confluenta Dambovicioarei cu
Dambovita.

Culoarul Bran-Rucăr – reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul Pietrii Craiului
la vest şi masivul Leaota la est. Datorită înălţimii mai scăzute în raport cu masivele muntoase
învecinate a oferit posibilitatea amplasării unei importante artere de comunicaţii rutiere
transcarpatice, legând Transilvania de Muntenia.

2.4. Clima
Judeţul Braşov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziţia dintre
climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică şi cel excesiv-continental, din est. Astfel,
putem spune că este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulaţia atmosferică din
nord-vest.
Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic modificate de
condiţiile fizico-geografice locale. Sub influneţă reliefului muntos, se realizează o
compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice.
Este temperata de depresiune intramontana caracterizata prin veri racoroase si ierni reci.
Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, iar in zonele vecine se inregistreaza valori
cuprinse între 4grade Celsius (Rucar), 7grade Celsius (Brasov), 8grade Celsius (Campulung). In
luna iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27grade Celsius, iar în
luna ianuarie temperatura variaza între -10 si -15grade Celsius. Zona Moieciu este bogata în
precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an.
In sezonul rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului
de zapada este de 40-50 cm. Vanturile predominante in zona au o viteza de 3-5 m/s.
Deschiderea depresiunii catre capete conditioneaza permanenta miscare a maselor de aer,
inversiunile termice fiind prezente pe vaile adanci ale raurilor. Sunt prezente si brizele de munte-
vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termica redusa, adapost de vanturi
puternice, umezeala relativ redusa, strat de zapada bogat si indelungat, insolatie ridicata cu
valente turistice deosebite.

2.5.Hidrografia
În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane –
freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care
străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.
Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului
care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul Negru până
la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş,
Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea
şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.

Vegetatia
Vegetaţia în zona montană cuprinde etajul montan inferior cu păduri de fag şi caroen, etajul
montan mijlociu cu păduri amestec de fag şi molid (până la 1500 m), etajul montan superior cu
păduri pure de molid ce ajung până la 1700-1750 m etajul subalpin cu rarişti cu molid şi
tufărişuri, etajul alpin inferior caracterizat prin jnepenişuri şi în final etajul alpin cu o vegetaţie
de tundră cu plante pitice.
 Restul teritoriului este ocupat în preponderenţă de vegetaţie ierboasă alcătuită din specii
diferite funcţie de umiditatea terenului şi modul de folosinţă (pajişti cu festuca rubra; nardus
stricta, agrostes tenuis etc.).

Fauna
Pe crestele montane cu deosebire in Bucegi si Piatra Craiului turistii pot admira capra
neagra. Dintre mamiferele cu valoare cinegetica amintim : ursul, lupul, vulpea, mistretul,
veverita, capriorul, rasul, toate fiind ocrotite. Avifauna este reprezentata de cocosul de munte,
acvila de munte, ciocanitoarea, mierla, cinteza, pitigoiul.

Flora
Altitudinea culoarului incadreaza Moieciul în zona padurilor de fag, care la limita
inferioara se afla in amestec cu gorunul, iar la partea superioara cu coniferele. Paduri compacte
de molid sau în amestec cu fag, brad apar în masivul Leaota, Piatra Craiului, Muntii Bucegi
indeosebi în versantii nordici.

Cadrul natural prezinta particularitati deosebite, datorita imbinarii armonioase a

diferitelor forme de relief (munte inalt, platou, forma valurita de-a lungul raurilor si vailor ce
strabat terenul modelat de o retea hidrografica bogata), toate acestea creand un valoros potential
economic si turistic, slab exploatat pana în prezent. Zona montana în care este amplasata comuna
Moieciu, intre cele doua parcuri nationale Bucegi si Piatra Craiului, creeaza conditii favorabile
organizarii si dezvoltarii turismului rural.

Solul
Pe teritoriul administrativ al comunei Moieciu, în zona masivului Bucegi, predomină
podzoluri humico-feriluviale şi soluri brune (d pajişti) şi soluri brune podzolice, brune acide
(zona împădurită).
 În zoana mai joasă, a aşezărilor propriu-zise, se întâlnesc cel mai des solirile brune
acide şi cele argiloluviale brune podzolite, folosite ca terenuri agricole. Acestea sunt de categorie
mai slabă (cl. IV de fertilitate) zonă în care sunt necesare lucrări de fertilizare cu îngrăşăminte
naturale, de combatere a acidităţii de prevenire a eroziunii (lucrări pentru eficientizarea
terenurilor agricole)

Turismul
Comuna Moieciu se află într-o zonă cu un potenţial turistic deosebit, dar insuficient valorificat.

Zona se pretează la valorificarea tuturor formelor de turism. Activitatea turistică este prezentă
sub toate formele, dar posibilităţile nu sunt exploatate datorită dotării şi echipării
necorespunzătoare, la nivelul cerinţelor actuale.

Dintre formele de turism se remarcă:

-turismul de sejur pentru odihnă - favorizat de factorii naturali, cadrul peisagistic, mediu
nepoluat. Cazarea se rezolvă în mare parte în cadrul rustic al caselor particulare cu gastronomie
specifică zonei.În prezent această formă de turism se practică mai ales în sezonul cald.
- drumeţia practicată în special vara e favorizată de prezenţa masivelor muntoase din zona
Moieciu de Jos constituind unul din punctele de plecare pe numeroase trasee turistice atât spre
Piatra Craiului, cât şi spre Bucegi.
-turismul de sfârşit de săptămână are asigurat condiţii deosebit de bune datorită distanţelor relativ
mici între zonă şi marile concentrări urbane din teritoriu.
-turismul de tranzit, favorizat de situarea zonei în apropierea altor zone semnificative din punct
turistic (Bran, Râşnov etc.).
Cazarea turiştilor se face în gospodăriile arondate asociaţiei ANTREC şi nu numai.

Sediul ANTREC se află în zona centrală a localităţii Bran. Aici se fac înregistrările solicitărilor
şi apoi repartizarea la gospodăriile ce asigură cazare şi masă în perioada sejurului solicitat. În
asociaţie sunt cuprinse 50 de gospodării ale comunei Moieciu, 36 de gospodării din Moieciu de
Jos, 17 din Moieciu de Sus şi 7 din Peştera.

În afara asociaţiei, în teritoriu funcţionează mai multe pensiuni particulare, dar sunt numeroase şi
gospodăriile ce funcţionează în afara asociaţiei ANTREC, asigurând aceleaşi condiţii de cazare
şi masă.

Dotarea actuală a zonei nu asigură însă turismului un acces uşor la unele gospodării mai izolate
şi nici modalităţi de petrecere a timpului liber atunci când vremea nu permite plecarea în
drumeţii. Existenţa unei reţele de drumuri modernizate, a pârtiilor de schi amenajate şi dotate cu
instalaţii tipice, a piscinelor, terenurilor de tenis ar asigura o afluenţă a turiştilor pe tot parcursul
anului.

Numarul turistilor romani si straini cazati in pensiunile turistice, ca urmare a cresterii numarului
unitatilor de cazare, a cunoscut o crestere continua in perioada 2004-2006. Astfel, ponderea in
2004 a numarului de turisti cazati in pensiuni turistice (fata de 2005) a crescut cu 6,41%
(cresterea mai mare a cunoscut-o numarul turistilor straini cazati), iar in 2006 cresterea a fost de
5,65%, numarul turistilor straini cazati in pensiuni fiind in crestere, dar nu atat de semnificativa
ca in anul precedent. In 2006 o crestere semnificativa a cunoscut numarul turistilor romani cazati
in pensiunile din zona Bran-Moeciu – 6,03%.

Din 2004 si pana in prezent, atat populatia cat si numarul turistilor este in continua crestere. In
2004 se inregistrau circa 41,615 turisti pe kilometru patrat, in 2005 erau 44, 284, iar in 2006 nu
s-a inregistrat o crestere foarte mare fata de anul precedent, 46, 786.

In ceea ce priveste densitatea turistica in rapot cu populatia, in 2004 se inregistrau 0,77

turisti/ 1 locuitor, in timp ce in 2006 numarul turistilor a mai crescut pana la 0,84/ 1 locuitor.
 Moieciu este o comuna mica dar foarte cunoscuta pentru turismul rural atat de romani cat si
de straini, de aceea in fiecare an vin foarte multi turisti, iar numarul lor tinde sa-l egaleze pe cel
al populatiei comunei.

Agricultura
Funcţiunea agricolă va reprezenta şi în continuare activitatea principală a populaţiei din
comună, fiind un factor important al dezvoltării agroturismului.

Sectorul zootehnic va reprezenta şi în viitor ramura de bază, datorită condiţiilor naturale

existente, improprii dezvoltării sectorului vegetal.

Totuşi, producţiile realizate pot fi îmbunătăţite prin aplicarea unor tehnologii moderne în:

 sistemele de fertilizare
 protecţia plantelor şi a plantaţiilor de pomi fructiferi
 îmbunătăţirea calităţii în furajarea efectivelor de animale
 igienizarea grajdurilor

Este necesară introducerea modernizării şi mecanizării unor lucrări atât în sectorul vegetal cât şi
în cel zootehnic prin folosirea unor măsuri agricole adaptate terenurilor în pantă, a sistemelor
moderne de lucru pentru întreţinerea şi îngrijirea animalelor.
Beneficiind de condiţii mai uşoare de lucru în gospodării, locuitorii vor afecta mai mult din
timpul lor activităţilor legate de dezvoltarea agroturismului montan din zonă.

Având în vedere că sectorul zootehnic este preponderent şi, totodată, reprezintă una din
posibilele surse de poluare ale apei şi solului este necesar ca în tot teritoriul comunei să se
respecte normele sanitare (raportate la numărul de animale), în conformitate cu legile în vigoare.

3.1. Infrastructura
Infrastructura turistică este alcătuită din toate dotările tehnice necesare asigurării
serviciilor reclamate de buna desfăşurare a turismului. Ea însumează totalitatea bunurilor şi
mijloacelor prin care resursele unui teritoriu sunt exploatate .

Aşezările turistice

Asocierea diferitelor baze de cazare şi unităţi de servire turistică în plan o formă de

habitat caracteristică. Pentru ca o aşezare oarecare să poată fi inclusă în categoria habitatelor
turistice este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:

 prezenta în vatră sau în vecinătatea ei a unor resurse;

 infrastructura de profil diversificată;
 beneficiile obţinute din practicarea turismului să depăşească eficienţa altor
ramuri;
Căile şi mijloacele de transport

Asigură efectuarea călătoriei, adică a acelui segment al actului recreativ fără de care
turismul, ca fenomen, este de neconceput. Din această cauză între diferitele forme ale
infrastructurii se nasc inter-relaţii cauzale.

Căile şi mijloacele de transport joacă un rol deosebit de important în buna desfăşurare a

agroturismului, acestea fiind îndeosebi cele rutiere şi feroviare.

Dotările pentru transport şi curăîmbracă forme şi funcţii dintre cele mai complexe Prin
intermediul lor agrementul tinde să se realizeze. Funcţionarea acestor dotări are uneori, ca
elemente de ordin natural existente în zonă, dar în numeroase cazuri sunt create şi susţinute.

Dotările auxiliarereprezintă totalitatea mijloacelor şi instituţiilor care sprijină desfăşurarea

activităţilor turistice.
 3.2. Forme de turism

Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă

asocierea/combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentaţie, agrement) ce alcătuiesc produsul
turistic, precum şi modalitatea de comercializare a acestuia.

Turismul rural. Este dat de acele servicii de cazare şi servire a mesei, caracterizată
printr-o ofertă localizată în mici centre rurale. Clădirile au capacitate redusă şi prezintă interes
arhitectonic (tradiţional sau artistic), fiind decorate în stil rustic care aminteşte de locuinţele
tradiţionale.

Turism ecologic, turism în natură. Aceşti termeni sunt utilizaţi pentru a denumi acel tip de
turism care se desfăşoară în zone naturale cu valoare ecologică ridicată. În mod normal este
nevoie ca turistul să aibă un interes deosebit pentru natură, estetic şi peisaj.
Turism de aventură, turism alternativ. Aceste denumiri sunt folosite pentru a ne referi la
un gen de turism care utilizează zone naturale cu caracteristici concrete pentru practicarea unor
sporturi riscante sau de aventură.
Agroturismul. Necesită zone rurale modificate de om în care sectorul primar (agricultura,
creşterea animalelor, activităţi forestiere) este foarte evident. Acest tip de turism include cazare,
administrare de alimente şi băuturi şi ale servicii suplimentare oferite de un agricultor sau un
ţăran.
 3.3.Obiective turistice
1.Bisericuta Stella-Maris

Stella Maris (în latină Steaua de mare) este

denumirea unei capele în stil bizantin, care a
fost construită la Balcic în 1929 la cererea
reginei Maria a României, pentru momentele
sale de rugăciune.

Biserica a fost ridicată de antrepriza

Agostino Fabro după planurile arhitectului
Roghabihab Zugrăvită de pictorii Dumitru
Brăescu, respectiv Anastase Demian și Tache Papatriandafil, capela este construită din piatră, are
în față o curte mică, o fântână și pietre funerare creștine.

Capela face parte din așa-numitul „Cuibul Reginei", un ansamblu format din Castelul din Balcic,
un pavilion de gardă, vila administratorului Carol Gutmann, vila prințului Nicolae, vila domniței
Ileana, Mavi Dalga, Cara Dalga, Sabur Jevi, capela Stella Maris și alte vile pentru suită, toate
înconjurate de o imensă grădină, pe malul Mării Negre.

2.Casuta cu imagini

Situată în satul Moieciu de Sus, în inima Carpaților, Căsuța cu Imagini este un loc de creație,
investigare și comunicare.
3.Cheile Gradistei

Cheile Gradistei se află în apropierea localității Moeciu de Sus, și impresioneazădatorită

sălbăticiei peisajului și a formațiunilor stâncoase.

În apropiere se află și cascada `` La Chișătoare``, cascada formată pe travertin și care a fost

declarată rezervație naturală.

4. Cheile Moieciului

Ceea ce impresionează în Cheile

Moeciului este frumusețea sălbatică a
acestora, frumusețe care încă nu a fost
afectată de prezența omului și al cărei
farmec îi marchează chiar și pe cei mai
exigenți vizitatori. Aici murmurul
cascadelor care se rostogolesc peste
stâncile de mari înălțimi și susurul
izvoarelor cu apă cristalină și rece care
ies direct din munte, încadrează feeric
pădurile de brad și fag, iar păsările și animalele care populează depresiunea intramontană
completează tabloul ireal pe care îl formează aceste chei.

.
5.Inima Reginei Maria

Maria a României a fost principesă de

coroană și a doua regină a României, în
calitate de soție a principelui de coroană
devenit ulterior regele Ferdinand I al
României. A fost mama regelui Carol al
II-leaMaria, născută Maria Alexandra
Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, a
fost mare prințesă a Marii Britanii și
Irlandei, fiind nepoata reginei a Marii
Britanii.

6.Pestera liliecilor

Peștera Liliecilor, monument al naturii, este

o arie protejată de interes național ce
corespunde categoriei a III-a IUCN
(rezervație naturală de tip speologic), situată
în județul Brașov, pe teritoriul administrativ
al comunei Moieciu, satul Peștera, la 180 km
de București.
7. Schitul Balaban

Schitul Bran este un schit ortodox inaltat peste zgomotele lumii, pe o culme muntoasa, la
marginea cerului. La acest schit se ajunge pornind pe drumul ce pleaca din localitatea Simon,
afla pe culoarul Rucar-Bran. Locul este strajuit de minunate creste muntoase: Masivul Piatra
Craiului, Masivul Bucegi, Masivul Postavaru si Magura Codlei.

Locul a fost ales, atat pentru

odihna si linistea ce domneste
aici, cat si pentru amintirea
tuturor martirilor care si-au dat
viata in luptele ce au avut loc
pe Culoarul Rucar-Bran, in
cadrul Primului Razboi
Mondial. Intru cinstirea jertfei,
in curtea manastirii a fost
inaltata o troita frumos
sculptata in lemn. Schitul se
afla sub indrumarea
Arhiepiscopiei Sibiului.

8. Rezervația bio-geologică La Chișătoarea

Uimitor este faptul că, acest loc

botezat de localnici, de pe malul
stâng al pârâului cu pricina, se
poate observa cum țâșnesc din
perete două fire de apă și se revarsă
în cascade de 15-20 metri.