Sunteți pe pagina 1din 15

AMENAJAREA N SCOPURI TURISTICE A ZONEI CLUJ NAPOCA

Bucureti, 2011

Capitolul I Opiunea pentru tipul de amenajare Motivaia alegerii zonei


S-a ales ca si zona de amenajare un loc viran dintr-un cartier al orasului Cluj Napoca, datorita apropierii acesteia de muntii Apuseni si Cheile Turzii, importante obiective turistice atat in tara cat si in multe tari din strainatate, dar si datorita faptului ca acest oras este un important punct economic al regiunii de dezvoltare Nord Vest, favorizand foarte mult turismul de afaceri. Atat prezenta obiectivelor turistice din cadrul orasului, dar si din imprejurimi fac din aceasta zona un loc care trebuie vizitat cel putin o data. Aceasta zona este vizitata in acelasi timp atat de turistii din Romania, dar si de peste hotare datorita unor obiective de importanta majora. Prezenta padurilor in jurul oraselor poate determina realizarea drumetiilor in aer liber pentru a scapa de aglomeratia urbana si zgomotul orasului pentru relaxare, deconectare de viata cotidiana.

Tipul de amenajare
Se doreste a se realiza, tinand cont de cele trei criterii care stau la baza clasificarii amenajarilor turistice, o amenajare plurivoca din punct de vedere al caracteristicilor, dimensiunilor si distributia in teritoriu a reurselor turistice, o amenajare urbana dupa natura spatiului geografic si din punct de vedere al valorii resurselor si distributia acestora in teritoriu este o amenajare simpla, punctiforma.

Capitolul II Selecia zonei 2.1. Localizarea zonei


Municipiul Cluj-Napoca este situat n zona central a Transilvaniei, avnd o suprafa de 179,5 km. Situat n zona de legtur dintre Munii Apuseni, Podiul Somean i Cmpia Transilvaniei, oraul este plasat la intersecia paralelei 46 46 N cu meridianul 23 36 E. Cile de acces: Un rol important il au drumurile europene E60 (Viena Budapesta
Oradea - Cluj Napoca Bucureti), E81 (Berehove - Satu Mare Zalu Cluj Napoca Bucureti ), E576 (Cluj-Napoca Dej), E58 (Cluj-Napoca - Dej Bistria - Baia Mare Vatra Dornei ) i drumul naional DN1.

2.2. Potenialul turistic al zonei 2.2.1. Resursele naturale


-relief. Orasul se ntinde pe vile rurilor Someul Mic i Nad i, prin anumite prelungiri, pe vile secundare ale Popetiului, Chintului, Borhanciului i Popii. Spre sud-est, ocup spaiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind nconjurat pe trei pri de dealuri i coline cu nlimi ntre 500 i 825 metri. La sud oraul este strjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maxim de 825 m, n vrful Mgura Slicei. La est, n continuarea oraului, se ntinde Cmpia Somean, iar la nordul oraului se afl dealurile Clujului, cu piscuri ca Vrful Lombului (684 m), Vrful Dealul Melcului (617 m), Techintu (633 m). nspre vest se afl o suit de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Grbului (570 m) .a. Odinioar n afara oraului, acum n interior ns, se afl dealul Calvaria i dealul Cetuia. -clima este plcut, de tip continental moderat. Este influenat de vecintatea Munilor Apuseni, iar toamna i iarna resimte i influenele atlantice de la vest. Trecerea de la iarn la primvar se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamn la iarn n luna noiembrie. Verile sunt clduroase, iar iernile n general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anual din aer este de cca 8,2 C. Temp. medie in ianuarie este de - 3 C, iar cea a lunii iulie, de 19 C. Temp. minim absolut a fost de - 34,5 C (nregistrat n ianuarie 1963), iar maxima absolut, de 38,5 C (nregistrat n august 1952). Media precipitaiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioas lun fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscat, februarie (26 mm). n ultimii ani, se observ faptul c iernile
3

devin din ce n ce mai blnde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 C i cu zpad din ce n ce mai puin. Verile sunt din ce n ce mai calde, crescnd numrul de zile tropicale (n care maxima depete 30 C). - flora. Zona din jurul oraului este n mare parte acoperit cu pduri i ierburi. Pot fi gsite plante rare cum ar fi ppucul doamnei, stnjenelul, cpunica, erparia, etc. O flor foarte bogat se gsete i n interiorul oraului la Grdina Botanic, loc n care i-au gsit adpostul i unele specii de animale. - fauna. n pdurile din jurul oraului (cum ar fi Pdurea Fget sau Pdurea Hoia) triete o faun diversificat cu specii precum porcul mistre, bursucul, vulpea, iepurii, veveriele. n rezervaia Fnaele Clujului triesc exemplare de viper de fna, o specie destul de rar. - hidrografia. Prin municipiul Cluj-Napoca trec rurile Someul Mic i Nad, precum i cteva praie: Prul iganilor, Canalul Morilor, Prul Popeti, Prul Ndel, Prul Chintenilor, Prul Beca, Prul Murtorii. - rezervatiile. Exist dou rezervaii botanice cunoscute - Fnaele Clujului i Rezervaia Valea Morii. De asemenea, Cheile Turzii este una dintre cele mai cunoscute rezervaii naturale din jude, fiind recunoscut nc din 1938 ca rezervaie natural de importan naional la propunerea profesorului Alexandru Borza. Pe un teritoriu relativ restrns (324 ha) adpostete n primul rnd valori de ordin tiinific botanic, zoologic, ecologic, geologic, speologic i istoric. n acelai timp regiunea posed valori peisagistice, fapt dovedit de numrul mare de turiti care viziteaz anual rezervaia. Rezervaia Natural Cheile Turzii este situat n partea central a Culmii Petretilor, avnd o lungime de 1270 m i o diferen de nivel de aproximativ 320 m. Cheile au luat natere ca urmare a activitii epigenetice a prului Hdate care s-a adncit iniial n rocile mai puin dure care acopereau calcarul, dup care i-a continuat eroziunea intens n masivul calcaros formnd numeroase peteri, hornuri i lapiezuri. Rezervaia se remarc printr-o diversitate biologic foarte ridicat raportat la suprafaa relativ restrns, care se datoreaz proprietilor de relief i prezenei unui numr nsemnat de habitate i microhabitate. n anii 1930 profesorul E. Nyaradi a identificat i a descris 970 de specii de plante, mai multe fiind specii endemice, rare i ocrotite prin lege. Dintre acestea amintim: Ferula sadleriana (aerel), Allium obliquum (usturoiul slbatic), Echium russicum (capul arpelui), Iris aphilla, Iris humilis, Serratula lycopifolia, etc. Speciile de animale mai importante din punct de vedere stiinific sunt: Aquila chrysaetos (acvila de stnc), Lullula arborea (ciocrlia de pdure),
4

Pernis apivorus (viespar), mai multe specii de lilieci ocrotite prin lege, specii rare de fluturi, dar s-a semnalat i prezena speciei Lutra lutra (vidra). O valen atractiv deloc de neglijat o constituie faptul c, Cheile Turzii reprezint una din primele 3 zone de alpinism din ar i este o zon important pentru practicarea sporturilor montane, orientare turistic i activiti recreative. Primele trasee de alpinism au fost amenajate dup al doilea rzboi mondial, n prezent numrul lor fiind de aproximativ 160. Exist mai multe variante de acces spre rezervaie. Varianta rutier cea mai utilizat este dinspre Cluj-Napoca pe DN1 pn n localitatea Turda, apoi pe DN75 pn n localitatea Mihai Viteazu dup care pe DJ103L prin localitatea Cheia se poate ajunge pn la platoul din apropierea cabanei turistice. O alt variant de acces este DJ107L pe ruta Turda Petretii de Jos. Transport public organizat exist din Turda pn n satul Cheia, respectiv din Turda pn n satul Petretii de Jos. Rezervaia Natural Cheile Turzii este deschis vizitatorilor n perioada 1 aprilie 1 noiembrie. n aceast perioad accesul turitilor este controlat la cele dou intrri n defileu, unde se pot obine informaii turistice legate de zon. Pentru vizitarea rezervaiei se percepe o tax de vizitare de 1 leu pentru copii i 3 lei pentru aduli. n perioada de vizitare Serviciul Judeean de Salvamont asigur permanen n rezervaie. -protectia mediului.

2.2.2. Resursele antropice


Judeul Cluj se numr printre judeele cele mai active n sfera cultural. Avnd un patrimoniu valoros, o veche reputaie n domeniul nvmntului i culturii, precum i instituii de prestigiu, Clujul are i n prezent o via cultural i universitar complex. Una dintre cele mai cunoscute universiti din centrul Europei este Universitatea Babe - Bolyai unde predarea se face n trei limbi: romn, german i maghiar. De asemenea, n aulele Universitii de Medicin i Farmacie Iuliu Haieganu sunt formai viitori medici i farmaciti, iar specialitii n domeniul tehnologiei informaticii i ingineriei provin din Universitatea Tehnic Cluj-Napoca. n judeul Cluj funcioneaz o serie de instituii de interes naional: Teatrul Naional Lucian Blaga Cluj, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Romn i Opera Maghiar, finanate de la bugetul Ministerului Culturii i Cultelor i de interes judeean: Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Ppui Puck Cluj-Napoca, Teatrul de Stat Turda.
5

Teatrul Naional Lucian Blaga, inaugurat la 1 decembrie 1919, n Piaa Avram Iancu, reprezint cea mai important instituie teatral din Transilvania. Cldirea, construit n 1907 dup proiectul arhitecilor austrieci Helmer i Fellner, gzduiete totodat i Opera Naional Romn, cea mai veche instituie lirico-dramatic din Romnia, Prima Oper Naional a rii. n ora funcioneaz, de asemenea, Opera Maghiar de Stat i Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici se afl i Filarmonica de Stat Transilvania, o instituie muzical de concerte, nfiinat n 1955. Bogaia de monumente si obiective istorice, precum i patrimoniul arhitectural, incluse n mare parte n circuitul naional, constituie o certa i permanenta sursa de atracie. Atrag atenia monumente ca: statuia lui Mihai Eminescu i a lui Lucian Blaga, Catedrala ortodoxa, grupul statuar Scoala Ardeleana , monumentul Ostaului Romn, statuia lui ,,Avram Iancu, Biserica Sf. Mihail, Biserica Franciscanilor, Statuia ecvestr a lui Matei Corvin, Biserica reformata ridicata de Matei Corvin, Statuia ecvestra a domnitorului romn unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor, Cladirea Redutei - de care se leaga memorabile evenimente din istoria transilvana. De mare interes turistic sunt: Teatrul Naional, Muzeul de Art, al doilea din ara ca zestre de arta romneasca dar i straina (peste 4000 de lucrari), Muzeul Naional de Istorie a Transilvaniei (peste 100000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 65000 de exponate), Secia n aer liber a Muzeului Etnografic, Muzeul Memorial Emil Isac, Colecia de istoria farmaciei, Muzeul de Mineralogie i Geologie i Muzeul Zoologic (peste 140000 piese).In municipiile Dej i Turda, bisericile n stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate n pieele centrale, constituie importante puncte de atractie.

Festivaluri
Festivalul Internaional de Film Transilvania Comedy Cluj Serile Filmului Gay Festival "Temps d'images" Festivalul Internaional de Chitar Transilvania Toamna Muzical Clujean Transilvania Jazz Festival Serile de art medieval din Turnul Croitorilor

Gastronomie
6

Nsal - un ca regional, unic n lume Varz la Cluj Krtskalcs

2.2.3. Cadrul socio-economic Organizarea administrativ a judeului include o reea de 434 de aezri omeneti, grupate n 81 de uniti administrativ-teritoriale. Populaia judeului este de aproximativ 720 de mii de locuitori, din care peste 65% locuiesc n mediul urban. Ceea ce caracterizeaz populaia judeului Cluj este i multitudinea de etnii conlocuitoare cu romnii, alturi de acetia gsindu-se maghiarii, germanii, saii, armenii. In ceea ce privete mprirea pe religii i apartenena la cultele religioase a populaiei din judeul Cluj, 72% dintre credincioi sunt ortodoci, 12 % reformai, 4,3 % greco-catolici, 3,6 % romano- catolici, 2,9 % penticostali, 1,1 % unitarieni si 1,04 % baptiti, fiecare cult religios aparinnd unei episcopii : ortodox, greco- catolic, reformat, unitarian i evanghelic. Industria judeului Cluj se caracterizeaz printr-un puternic potenial industrial de prelucrare, att a resurselor locale ct i a celor atrase. n cadrul industriei de prelucrare sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naional. Edificator n acest sens este faptul c peste 24% din populaia ocupat i desfoar activitatea n diferite subramuri industriale. Producia industrial realizat n jude este destinat acoperirii cererii interne, dar i livrrii ctre partenerii strini. Dintre ramurile industriei prelucrtoare, cele cu ponderea cea mai mare n cadrul produciei industriale sunt: industria materialelor nemetalifere (17,9%), industria alimentar i de buturi (17,5%), industria metalurgic (12,9%), industria chimic i a fibrelor sintetice sau artificiale (8,1%), industria celulozei, hrtiei i cartonului (8,0%). In ceea ce priveste domeniile agriculturii si silviculturii, condiiile climatice variate ale zonei au creat un cadru prielnic de dezvoltare a agriculturii, aceasta constituind cea de-a doua ramur, ca pondere i importan n economia judeului. Un rol important n cadrul acestui sector economic l deine zootehnia, dar o pondere nsemnat o are i producia vegetal. Att sectorul vegetal ct i cel zootehnic traverseaz o perioad de tranziie caracterizat prin reducerea produciei de la an la an, situaie ce reclam adoptarea unor msuri care s stimuleze procesul relansrii agriculturii judeului. Importana agriculturii judeului rezid i n existena Universitii de tine Agricole i Medicin Veterinar care liceniaz anual peste 2000 de absolveni, specialiti n toate domeniile agriculturii.

Un rol deosebit de important, n conturarea i dezvoltarea economiei de pia l are sistemul bancar-financiar, care la nivelul judeului Cluj este deosebit de bine pus n eviden, acest sector cunocnd o dezvoltare continu n ultimii ani. Una din bncile principale din Cluj-Napoca este Banca Transilvania care are sediul central aici i 49 de filiale ale bncilor centrale (Banca Comecial Romn, BRD Societe Generale etc). 2.2.4 Infrastructura Poziia geografic avantajoas a judeului constituie un factor determinant n eforturile ntreprinse de autoriti pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Judeul Cluj dispune de o reea dens de drumuri publice totaliznd 2454 km, din care 342 km reprezint drumuri naionale. Reeaua de drumuri modernizate cuprinde un numr de 645 km, marea lor majoritate fiind poriuni ale unor osele de interes naional i internaional. Lungimea cailor ferate care strabat teritoriul judetului este de 232 km . Aeroportul International Cluj-Napoca aflat in administrarea Consiliului Judetean Cluj a cunoscut o cretere semnificativ a traficului de pasageri ca urmare a programului de dezvoltare i modernizare, fiind n acest moment al treilea aeroport internaional al rii. Pe acest aeroport opereaz zboruri regulate dou companii aeriene, legnd Clujul de Italia, Ungaria, Austria i Germania. n acest moment, prioritar pentru aeroport este gsirea de parteneri pentru construirea unui terminal cargo modern, proiect care se bucur i de sprijin guvernamental. 2.2.5. Echipamentul de cultur i odihn Unitaile de cazare In Cluj sunt multiple posibilitati de cazare, iar cele mai importante dintre acestea sunt:
-

De 5 stele: : Sungarden Resort (64 locuri); De 4 stele: Tulip Inn Sunny Hill (aprox.120 locuri), Ary(72 locuri);
De 3 stele: Capitolina, Pami (68 locuri), Vila Rosa(27 locuri),

Pensiuni: Casa Val (16 locuri); Boema (12 locuri); Vile: Rao (20 locuri), Vanda (24 locuri);
8

Unitile de alimentaie

Acestea sunt foarte variate cele mai importante fiind: Tusa, Athos, Opera Plaza, Pizzerie Texas, Olimp, Pami, Dj vu, Vila Rosa, Ary.
Instalaiile i echipamentele de agrement

Potenialul turistic se reflecta n condiiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme: drumeie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna i de vara, odihna de scurta i lunga durata, tabere de copii i tineret, tratament balnear. Dintre zonele i obiectivele de mare atractivitate turistica trebuie menionate: Vladeasa i Muntele Mare statiuni favorabile practicarii sporturilor de iarna, Munii Trascaului, deosebit de spectaculoi datorita formelor de relief, stncilor impozante, peterilor, Muntele Baiorii, zona ce se remarca prin peisaje de excepionala frumusee cautata vara de amatorii de vnat i pescuit i iarna de cei ai sportului alb, zona Lacului Gilau - Tarnia, care ofera condiii deosebite pentru agrement la sfrit de saptamna si zona Lacului Beli - Fntnele situata pe malul stng al lacului de acumulare, pretabila pentru agrement i practicarea de sporturi nautice. 2.2.6. Legislaia n vigoare
Orasul Cluj-Napoca nu se afla intr-o zona protejata si nici nu convine legilor

privind proprietatea terenului

Capitolul III Determinarea indicelui de atractivitate al zonei


Componentele ofertei turistice I Resurse naturale -peisaj -clima -retea hidrografica -fauna -paduri -rezervatii -monumente ale naturii II Resurse antropice -cetati -cladiri civile urbane -ansambluri,curti, domenii ruinate -biserici si ansambluri manastiresti -castele,conace,palate -muzee -monumente si situri arheologice -etnografie -folclor III Poluarea mediului IV Accesul -rutier -feroviar -aerian V Distanta fata de: -capitala judetului -alte centre emitente VI Forme de turism practicate -drumeie Pondere (qi) 0.3 0.05 0.02 0.04 0.02 0.09 0.05 0.03 0.25 0.04 0.04 0.02 0.03 0.04 0.03 0.03 0.01 0.01
0.15

Nivel calitativ (ci)

Indice de atractivitate(I)

3 3 2 1 3 4 4 3 3 2 3 3 3 2 1 1 3 4 1 1 4 3

0.15 0.06 0.08 0.02 0.27 0.2 0.12 0.12 0.12 0.04 0.09 0.12 0.09 0.06 0.01 0.01 0.45 0.12 0.01 0.01 0.16 0.03

0.05 0.03 0.01 0.01 0.05 0.04 0.01 0.20 0.04

0.08
10

-alpinism -sporturi de iarna i de vara -odihna de scurta i lunga durata -tratament balnear Total

0.04 0.04 0.05 0.03 1

3 3 4 3 -

0.12 0.12 0.2 0.09 2.95

Indicele de atractivitate de 2.95 este cuprins intre [1;4], si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca in zona aleasa se poate realiza o amenajarec in conditii optime. Resursele naturale detin ponderea cea mai mare pentru ca ele sunt cele mai importante elemente care justifica deplasarea turistilor catre acasta zona. Prin implantarea diferitelor obiective se incearca retinerea acestora cat mai mult timp in zona vizitata.

Capitolul IV Determinarea ariei de atracie


Piata potentiala a zonei ce urmeaza a fi amenajata va fi formata din turistii ce vin din orasele Alba Iulia, Oradea, Turda, Arad, Zalau, Timisoara, Baia Mare, Satu Mare, dar si din turistii ce vin din celelalte zone ale tarii si chiar de peste hotare, ce vor sosi prin programe turistice organizate, cat si pe cont propriu. 11

Capitolul V Determinarea capacitii optime de primire a necesarului de construit


Forme de turism practicate Suprafata zonei (S)(ha) Coeficient de corectie(k) Suprafata normata pentru Capacitatea optima de
12

consum Drumetie Sporturi de vara Sporturi de iarna Alpinism Odihna de scurta si lunga durata Tratament balnear Total 4 2 2 3 4 2 17 1.25 1 1 0.5 0.5 1 turistic(N) 1/200pers/ha 1/150-200 pers./ha 1/1100 pers./ha 1/5 alpinisti/ha 1/300pers/ha 1/500pers/ha -

primire (Co) 4x1,25/1/200=500 2x1/1/150=33 3x1/1/1100=333 3*0.5/1/5=8 4*0.5/1/300=667 2*1/1/500=1000 2541

Capitolul VI Concepia de amenajare a zonei


In primul rand vom construi un hotel de 3 stele care va avea 5 etaje cu un numar de 10 camere pe etaj. Pentru primele 4 etaje vom avea 5 camere pe fiecare etaj vor fi de 2 persoane, iar 5 camere de 3 persoane, insa la ultimul etaj vom avea 6 camere din care 4 vor fi apartamente cu living si dormitor si vor dispune de baie cu jacuzzi, iar celelalte 2 camere vor fi de 2 persoane.

13

Exteriorul hotelului va fi de un alb mat, iar in interior culorile predominante vor fi maro si crem, cremul va fi dat de lenjeriile de pat, de fotoliile si canapeaua de la intrare, iar maroul va fi culoarea mobilierului, a parchetului si a covoarelor combinate in crem si maro. La intrare vom avea o usa rotativa, de unde vom intra intr-un hol de primire a oaspetilor in dreapta aflandu-se biroul receptie pe care vom avea o vaza transparenta in care sta un buchet de crini extrem de atragatori prin culori calde, iar in stanga vom avea o canapea de culoare crem, 2 fotolii si o masuta de sticla pe care se vor regasi niste reviste, iar plafonul va avea un candelabru din cristal alb. Din stanga holului, putem merge spre piscina si spre parc. Tot la parter vom avea restaurantul unde oaspetii vor putea comanda ceea ce doresc sa serveasca la micul dejun, pranz si cina. Mesele si scaunele vor fi moderne, scaunele vor avea tapiterie alba de piele iar mesele vor fi rotunde si vor avea culoarea maro. La demisol vom avea o sala de fitness, care pune la dispozitia clientilor o gama variata de aparate la care se pot antrena. Iar langa sala vor dispune de o sauna si de un spa, unde se vor putea relaxa. De asemenea hotelul dispune si de o parcare subeterana de 40 de locuri. La fiecare etaj pe hol vor exista cate 2 fotolii crem si o masuta semirotunda din sticla. Toate holurile vor avea peste gresie cateva mochete de culoare crem. Camerele de 2 si 3 persoane vor fi dotate cu: saltele tip Renew, care vor fi acoperite cu lenjerii de pat, doua noptiere si veioze, 2 fotolii mici,intre ele fiind o masuta, un dulap pentru haine care are aplicat pe exterior oglinzi, un cuier la intrare, o plasma in perete si o aplice pe tavan. Baile camerelor de 2 si 3 persoane vor dispune doar de o cabina de dus, wc si o chiuveta, deasupra caruia are aplicat pe perete o oglinda, un dulap si o mica mocheta langa cabina de dus. Apartamentele vor avea doua camere, un living, decorat cu un minisemineu, o canapea si un fotoliu iar in mijloc un covoras pe care va fi asezata o masuta de sticla,vor mai avea un minibar frigorific, un candelabru si o plasma,perdelele vor fi de culoare orange. In curtea hotelului se va afla o piscina foarte buna pentru zilele calduroase de vara, in dotarea piscinei vor fi si 2 tobogane pentru distractie, pe margine vor fi sezlonguri de cate 2 persoane,care vor avea niste saltele albe si cu dungi albastre, iar in mijloc o masuta rotunda, alaturi de o umbrela de soare. Tot pe marginea piscinei se va afla si un minibar unde vor putea oaspetii vor putea sa comande orice bautura pe care o doresc. In apropierea hotelului se va amenaja un parc, in cadrul acestuia vor fi plantati pomi. Parcul va avea mai multe alei pe marginea carora vor avea lampi solare, pentru a putea da un aspect frumos noaptea si niste bancute de culoare maro si langa fiecare banca vor exista cosuri de gunoi. Vor fi
14

amenajate locuri de joaca pentru copii cu diverse leagane, tobogane, balansoare etc., o terasa unde isi vor putea de asemenea si manca turistii din cadrul hotelului, care va avea un mobilier din ratan, iar pe scaune vor fi asezate perne de culoare alba.

15