AMENAJAREA IN SCOPURI TURISTICE A ZONEI ARIESENI

I. Identificare zonei si alegerea tipului de amenajare Localizare Atestata istoric pentru prima oara in 1909, sub numele de Lapus, a facut parte initial din fosta comuna Raul Mare (azi Albac). Pana in 1924 localitatea Arieseni, impreuna cu Garda de Sus si Scarisoara, formau o sin ura comuna, purtand numele Scarisoara. !ez"oltarea ei se datoreaza mi ratiei populatiei, din zonele #oase, spre locurile mai inalte, libere, in cautarea pasunilor montane. Astazi Arieseni este o comuna in #udetul Alba, $ransil"ania, %omania, alcatuita din 1& sate, rasfirata pe pantele 'untilor (i)or. Situata in $ara 'otilor, pe "alea superioara a Ariesului 'are, in !epresiunea Arieseni. *omuna se afla la o altitudine de 9+0 m, reprezentand un punct de plecare in traseele de escalada si drumetie din Muntii Apuseni, atat pentru turistii sositi din #udetele indepartate cat si pentru cei sositi din #udetele apropiate cum ar fi Alba, (i)or, *lu#. Alegerea tipului de amenajare in functie de caracteristice zonei. ,n aceasta zona se realizeaza o amena#are de tip rural , bisezonala, care "a fi folosita de turisti in special pentru practicarea sporturilor de iarna, dar si in sezonul de "ara poate fi folosita pentru recreere, sau pentru petrecerea -ee.endului de catre populatia din apropiere. Amena#are de doreste a fi una de dimensiuni medii a"and in "edere ca in zona e/ista si multe spatii de cazare ale localnicilor.

II. Selectia zonei 1. Localizarea si caracterizarea zonei 0ona care se "a amena#a se aseste la intersectia raului Galbena cu Ariesul, la o #umatate de ora de mers pe #os pana la cascada 1arcioro . A fost aleasa aceasta zona deoarece aici e/ista numeroase obiecti"e turistice ce merita "izitate, si posibilitatea de realizare de drumetii pentru cei carora le place acest en de rela/are. *aile de acces in zona sunt2 3 rutiere2 drumul national de importanta europeana !45+ 3 6radea3Arieseni3Girda3Albac3 !4 57(8 59)3 !4 5+ 3 Sibiu3 Alba ,ulia3$urda3 *ampineni3Albac3Girda3 Arieseni3(!n1) 87&38&13!45+ 3 *lu#34apoca3 Albac3 Arieseni3(!41)8703!45+ 3 Gara de la *ampeni, apoi pe sosea9

3 fero"iare2 3 in nord, calea ferata :uedin36radea. 3 in "est, calea ferata 6radea31ascau. 3 aeriene2 cel mai apropiat aeroport international este cel din *lu#. 2. Relieful *omuna este asezata intr3un cadru montan pitoresc din 'untii (i)orului are un relief specific de munte cu o altitudine cuprinsa intre &+0 si 1&4& m. 1arietatea reliefului, a florei si faunei precum si caracteristicile climatice o fac atracti"a din punct de "edere turistic, mai ales in anotimpul rece. 'are parte din suprafata comunei este cuprinsa in Parcul 4atural Apuseni. 3.Climat: continental, "ariaza in functie de relief9 in zonele montane o clima rece si mai umeda, in zona de dealuri, mai calda si mai uscata. $emperaturi medii anuale ;10, ;12 rade *. !urata medie a sezonului de sc)i in aceasta re iune se intinde din luna decembrie pana in martie<aprilie, sau mai mult. . !ogatia cultural istorica:

biserica de lemn =,naltarea !omnului= monument de ar)itectura 3 1591 (iserica de lemn din Arieseni a fost construita in 1591, din contributia credinciosilor satului. Pictura a fost realizata de 'i)ai zu ra"ul din Abrud in anul 1&27. >ocalnicii "orbesc cu

mult dra despre preotul >azea numit Popa *uc, care era priceput in cititul in potcoa"a, sau cirilica romaneasca. Amintirea familiilor alese, precum Pasesti si So)anesti, este si acum "ie, ei au contribuit cu sume mari, constand in lemne sau animale, la construirea bisericii. ?rmasii au si acum locuri speciale in strana.!in 19&9 biserica este condusa de parintele *)isu 1asile, timp in care a fost construita biserica noua si casa paro)iala.

(iserica de lemn =4asterea Sf. ,oan (otezatorul= 3 Garda de Sus cu picturi interioare din 1&04 constructii "ec)i, case si ane/e ospodaresti, intr3un stil specific $arii 'otilor. $ar ul de fete de pe muntele Gaina Parcul 4atural Apuseni rezer"atii naturale2 *)eile Gardisoarei, *ascada 1arcioro , A"enul din :oanca ?rzicarului, Pestera Gura Apei, *oiba 'ica, *oiba 'are, Pestera :uda 6rbului, G)etarul de la 1artop, Pestera :odobana, A"enul cu doua ,ntrari, ,zbucul $auzului.

*ascada Patra)aitesti, relief crioni"al 3 unicat in Apuseni. 'uzeul din Arieseni

partia de sc"i cu telesc"i la #artop. *ea mai renumita partie de sc)i din aceasta zona este partia de sc"i #artop , foarte bine

in ri#ita si dotata cu telesc)i si utila#e de intretinere a zapezii. >un imea totala a partiei este de 1 000 de metri, cu o diferenta de altitudine de 200 m, rad de dificultate mediu, beneficiind si de instalatie de nocturna. !aca nu a"eti ec)ipament pentru sc)i sau pentru alte sporturi de zapada, nu "a faceti nici o problema, pentru ca si localnicii, si comerciantii "a pot inc)iria astfel de ec)ipamente la preturi nu foarte mari.

$"etarul Scarisoara2 @omatiunea cea mai cunoscuta din 'untii Apuseni este G)etarul de la Scarisoara. Se cunosc

documente potri"it carora coborarea in G)etarul de la Scarisoara era inlesnita inca de pe la mi#locul secolului A,A prin scari de lemn montate la intrare. ,n 1&7B apar primele informatii stiintifice pe care la datoram lui A. Sc)midl. ?n studiu mai amplu il datoram lui 8. %aco"ita 1925 si care "a rele"a cu aceasta ocazie interesul stiintific deosebit al pesterii. A"and un "olum de )eata de 5+.000 mc si care dainuie de peste 4.000 ani, G)etarul de la Scarisoara este unic in %omania, "izitarea este posibila numai in sectorul superior (cel inferior este lipsit de )eata).

%estera &rsilor 'e La C"iscau A fost descoperita ca urmare a desc)iderii artificiale a olului subteran in urma lucrarilor e/ploatare a calcarului in cariera de la *)iscau.

de

>a 17 iulie 19&0 Pestera ?rsilor intra in circuitul turistic al tarii ca cea dintai ca"itate subterana amena#ata la ni"elul te)nicii mondiale. Aceasta pestera prezinta forme carstice de o mare "arietate si bo atie si mai ales este renumita pentru numeroasele sc)ele ale ?rsului de *a"erna CD?%S?S SP8>A8S?SE (este "izitata de peste 100.000 "izitatori pe an). >a intrarea in Pestera ?rsilor s3a construit un frumos pa"ilion cu trei eta#e,cuprizand casa de bilete, sala de asteptare, un muzeu speolo ic si )iseu cu obiecte artizanale, carti.

$roapa Ruginoasa 8ste un fenomen cu totul aparte. 8a este o imensa ra"inare sapata pana in creasta culmii

care inc)ide spre sud 1alea Seaca, cu adancime de peste 100 m si un diametru de peste 700 m. Pe toata suprafata ei, un proces de eroziune a scos la zi stratele de coartite, a caror culoare rosie3 "iolacee confera zonei un aspect cu totul aparte, ea aparand de la mari departari ca o rana deschisa in trupul muntelui. ,nteresant este faptul ca eroziunea lucreaza si astazi foarte acti", sapand re resi" si marind rapid dimensiunile la Groapa %u inoasa. !e altfel, urmarind )artile "ec)i, se constata ca eroziunea a a"ansat rapid cu o "iteza e/traordinara, acum &0 de ani locul nefiind marcat decat printr3o "aiu a foarte Colorado este un ade"arat laborator morfolo ic. mica. Astazi Groapa %u inoasa, cu aspectul sau fantastic care su ereaza un colt din Canionul

(.Conditiile economico)sociale: Suprafata totala: BB00 )a Suprafata locui*ila: 2++51 mp %opulatia: 1&B& locuitori !in punct de "edere economic zona dispune de resurse importante de lemn si de numar mare de bo"ine. ,n Arieseni e/ista posibilitati de cazare in "ile dotate cu bucatarii care se pot folosi, cu bai corespunzator utilate si de o curatenie ireprosabila, caracteristica locuitorilor zonei. 6amenii din aceasta zona sunt foarte calzi si ospitalieri. 1iata de noapte este intensa, e/istand numeroase baruri si discoteci. +. Infrastructura ,n zona aleasa pentru amena#are e/ista, alimentare cu ener ie electrica, cu apa. *el mai important drum care trece prin zona este !45+ care practic tra"erseaza toata comuna, si totodata reprezinta principala cale de acces din zona. Alte drumuri care fac le atura cu aceasta zona sunt 87&, 8&1, dar pentru a a#un e in Arieseni din aceste drumuri trebuie sa a#un i tot pe !45+. ,. -c"ipamente de odi"na Acest ec)ipament este format din2 ) Pensiunea *asa 4oastra. cate oria 4 mar arete, 27 locuri 3 Pensiunea 1ra#a 'untelui, cate oria 4 mar arete, 2& locuri 3 1ila Giulia cate oria B mar arete, B2 locuri 3 Pensiunea SofF, cate oria B mar arete, 24 locuri 3 1ila 1an., cate oria B mar arete, 41 locuri 3 Pensiunea (ianca, cate oria 2 mar arete, 12 locuri 3 *abana 'ontana, cate oria 2 mar arete, 1+ locuri 3 Pensiunea ,z"orul Ariesului, cate oria 2 mar arete, 1+ locuri 3 Pensiunea @lueras, cate oria 1 mar areta, 14 locuri 3 Pensiunea >a 'ilu, cate oria 1 mar areta, 10 locuri 3 Pensiunea 'arF, cate oria 1 mar areta, & locuri 3 *asa Gli or 8mil, cate oria 1 mar areta, 7 locuri 3 Pensiunea 4GG, cate oria 1 mar areta, 17 locuri 3 Pensiunea Panturism, cate oria 1 mar areta, 12 locuri 3 *omple/ $uristic ?lpia $raiana, cate oria B mar arete, 10 locuri 3 Pensiunea Gianina , cate oria B mar arete,22 locuri 3 Pensiunea >a 'ilu ,, cate oria B mar arete,20 locuri

3 *abana Gli or $raian, cate oria 2 mar arete, 12 locuri 3 Pensiunea !iana, cate oria 1 mar arete, 10 locuri ,n total 19 pensiuni declarate in care asim BBB locuri de cazare. 8/ceptand locurile de cazare declarate, in statiune mai e/ista si ate locuri de cazare la localnicii care ofera acest en de ser"icii insa numarul total al acestor locuri nu se cunoaste.

III. 'eterminarea gradului de atracti/itate a zonei *omponentele turistice ,. %esurse naturale ofertei 4atura resursei Pondere (Hi) 0.3( 0.09 0.0B 0.0+ 0.04 0.09 0.0+ 0.13 3 monumente de arta si 0.04 3 peisa# 3 clima 3 retea )idro rafica 3 fauna 3 paduri 3 "e etatie ,,. %esurse antropice ar)itectura 3 bisercii si manastiri 3 zona de a rement ,,,. Poluarea mediului ,1. Accesul 3 rutier 3 fero"iar 3 aerian 1. !istanta fata de2 3 capitala #udetului 3 alte centre emitente 1,. @orme de turism practicate 3 turism rural 3 drumetie 3 turism cultural 343AL 0.0+ 0.04 0.1( 0.0, 0.04 0.02 0.01 0.0( 0.0B 0.02 0.2( 0.09 0.09 0.05 1 4i"el ,ndice (,) 1. 1 0.4+ 0.12 0.2 0.0& 0.B7 0.2 0.31 0.17 0.1+ 0.0& 0.1( 0.2 0.17 0.07 0.02 0.12 0.12 0.07 0.,( 0.B7 0.1& 0.21 3.12 de

calitati" (ci) atracti"itate

+ 4 4 2 4 4 4 B 2

4 B 2 4 B 4 2 B )

,ndicele de atracti"itate de B,12 este cuprins intre 1 si +, si este foarte apropiat de capatul superior al inter"alului, ceea ce inseamna ca zona aleasa este atracti"a din punct de "edere turistic.