UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Valorificarea potentialului turistic al judetului Bihor

1. Localizarea si caracterizarea zonei

1.1.Localizare geografica Judetul Bihor este situat in partea Nord-Vestica a Romaniei , fiind strabatut de paralela de 47 latitudine N si de meridianul de 22 longitudine E, pe cursurile Criului Repede i Criului Negru. Este mrginit la est de Munii Apuseni, iar la vest de Cmpia Tisei. Are ca vecini la est-judeele Cluj, Alba, Salaj; la nord - Satu Mare; la sud Arad; la vest - Ungaria. Relieful este variat, fiind dispus n trepte ce coboar de la est la vest, dinspre culmile Munilor Apuseni spre Cmpia de Vest. 1.2.Organizare administrativa Judetul Bihor cuprinde 10 orase, dintre care 4 municipii: Oradea, Salonta, Beiu, Marghita, 90 de comune si 429 de sate. Suprafata judetului este de 7544 km, respectiv 3,2 % din teritoriul rii. Resedinta de judet este municipiul Oradea cu 206.080 locuitori. 1.3.Cai de acces si infrastructura Judetul Bihor are ca limita vestica granita cu Ungaria, facand astfel legatura intre cele doua tari si fiind un important punct vamal al tarii prin vama Bors rutier, si pe cale ferata, vama Episcopia Bihorului. Este strabatut de 664 km drumuri, din care 602 km modernizate, 436 km nationale mprite ntre E60, DN 19, DN 76, DN 79 si 474 km cai ferate. De asemenea aeroportul din Oradea este o importanta poarta de intrare din zona nord-vestica. 1.4.Dezvoltarea economico-sociala a judetului La 1 iulie 2008 populatia judetului Bihor era de 593897 locuitori, cu o densitate de 78,7 locuitori pe km dintre care 288260 barbati si 305637 femei. Dintre acestia 298723 se afla in mediul urban si 295174 in cel rural. Religia predominanta este cea ortodoxa- 59,6% , urmata de cea reformanta18% si romano-catolica- 9,3%. Din punct de vedere etnic 67,40% sunt romani, 25,91% maghiari, 5% romi, conform datelor de la recensamantul din 2002. Resursele naturale ale judetului sunt reprezentate prin resursele de lignit (Popeti, Borumlaca, Vrzari, Suplacu de Barcu, Oorhei), bauxit (Munii Pdurea Craiului), nisipuri bituminoase (Derna, Ttru), petrol (Suplacu de Barcu), argile refractare (Blnaca, uncuiu), marmur (Bia, Chicu), bentonit (Vadu Criului), precum i prin izvoare cu ape geotermale (lng Oradea - Bile Felix i Bile 1 Mai, Mdras, Rbgani i Tmeu) i ape minerale (Tinca i Stna de

Vale). Resursele solului le formeaz ntinsele suprafee ocupate de pduri (cer, gorun, grni, fag, brad, molid), puni i fnee naturale. n producia industrial, concentrat ndeosebi n municipiul Oradea, ponderea cea mai ridicat o au ramurile industriei uoare (blnrie, nclminte i confecii), alimentar, urmate de industria energetic i construcii de maini, metalurgia neferoas - inclusiv extracia, industria chimic, exploatarea i prelucrarea lemnului (Oradea, Beiu). Bine dezvoltat este i industria materialelor de construcii in special in zona Alesd. Agricultura este intensiv i diversificata si deine un rol important n economia judeului, ocupnd 497.167 ha teren agricol, din care 3/4 este teren arabil (309.084 ha). Cernoziomul din vestul rii a favorizat cultura cerealelor, judeul Bihor situndu-se, n cadrul rii, pe primele locuri n producia acestora. Dintre cereale se cultiv mai ales grul i porumbul, iar dintre plantele tehnice, floareasoarelui, sfecla de zahr i cartoful. Creterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere nsemnat n agricultura judeului, att datorit ntinselor suprafee de puni i fnee, ct i tradiiei locuitorilor n acest domeniu. Nivelul veniturilor este de 811 lei pe locuitor la nivelul anului 2007, rata somajului este de 2,4 insemand 6706 someri la nivel de judet. Rata scazuta a somajului in acest judet se datoreaza in mare parte investitiilor mai ridicate care au atenuat efectele restructurarii industriei. Investitiile totale la nivel judet pe anul 2007 au fost de aproximativ 2156,1 mii lei dintre care 167,6 mii lei proprietate majoritara de stat si 1990,4 mii lei proprietate majoritara privata. Pib-ul judetului este de 9475,4 milioane lei la nivelul anului 2006.

2. Prezentarea potentialului turistic

2.1. Resurse turistice naturale a) Relief Teritoriul judetului se desfasoara intre 1849 m, altitudinea maxima din Muntii Bihor si 90 m, altitudinea minima din Campia joasa a Crisurilor, fiind alcatuit din toate cele trei trepte de relief: treapta montana ocupa 24%, dealurile si depresiunile 32% si campia 44%. Zona montana este alcatuita dintr-o parte a Muntilor Bihor-Vladeasa, treapta montana cea mai inalta, cu suprafete de nivelare intinse, cu sectoare importante de relief carstic din care se desprind culmile Codru-Moma, Padurea Craiului si Plopis, Beiuului, pe Criul Negru, i Vad-Borod, pe Criul Repede. Zona deluroasa reprezinta o treapta intermediara intre munti si campie, cu altitudini modeste, intre 200-450 m: D. Plopisului, D. Padurii Craiului, D. Bihorului, D. Codrului si D. Moma.

Zona de campie coboara de la circa 200 m altitudine absoluta, in vecinatatea dealurilor, la 90 m in zona joasa. Este formata din unitati inalte, de glacisuri, Campiile Calacei, Miersigului, Bihariei, Tasnadului, Campia nisipoasa Carei si unitati joase, aluviale, netede, cu exces de umiditate, Campiile Crisurilor si Ierului. b) Clima Teritoriul judetului se afla sub influenta circulatiei vestice ce transporta mase de aer oceanic umede. Etajarea reliefului si particularitatile locale determina existenta unor nuante variate ale climei temperat - continentale moderate. Media anuala a temperaturii aerului are valori cuprinse intre 10-11C in zona de campie (10,4C la Oradea), 7-10C in zona de deal si de munti josi si 2-7C in munti (sub 2C pe culmile inalte). c) Hidrografie Raurile de pe teritoriul judetului Bihor apartin bazinului hidrografic al Crisurilor: Barcau (68 km pe teritoriul judetului) cu Ierul, Crisul Repede (101 km pe teritoriul judetului), Crisul Negru (136 km pe teritoriul judetului), si afluentii acestora. Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, a inceput amenajarea retelei hidrografice pentru a limita inundatiile si pentru a deseca zonele joase cu exces de umiditate, prin crearea numeroaselor canale, printre care si Canalul Colector ce leaga Crisul Repede de cel Negru. Lacurile naturale: Lacul Serpilor si Lacul cu Stuf de langa Salonta; Ochiul mare de pe Petea; Lacul Taul Mare din Muntii Bihor. Dintre lacurile antropice, se remarca cele de baraj (Lacul Lesu de pe valea Iadei e cel mai insemnat) si helesteele din zona de campie. Cele mai mari sunt helesteele amenajate in scop piscicol: Cefa (598 ha), Tamasda (200 ha), Homorog (95 ha), Inand (30 ha). De asemenea pe teritoriului judetului exista izvoare cu ape geotermale (lng Oradea - Bile Felix i Bile 1 Mai, Mdras, Rbgani i Tmeu) i ape minerale (Tinca i Stna de Vale). d) Vegetatia Este reprezentata de silvostepa in zona de campie (pajisti in alternanta cu palcuri de stejar), in cea mai mare parte ocupata in prezent de culturi agricole, pajisti secundare, plantatii de salcam; zona padurilor de foioase, alcatuita din paduri de cu carpen si cu stejar si gorun, in alternanta cu pajisti secundare si culturi agricole; etajul padurilor de foioase (pana la 1000 m), reprezentat de paduri de stejar, de cer cu gorun, de gorun cu carpen, ulm, frasin, paduri de fag cu carpen, de fag, de fag cu molid; etajul coniferelor (1000-1700 m), alcatuit din paduri de molid. Vegetatia intrazonala si azonala e reprezentata de vegetatia de lunca (zavoaie de plop, salcie si pajisti), vegetatia de saratura pe areale umede si arenicola pe nisipuri. Numeroase specii de plante valoroase sunt ocrotite: sangele voinicului, laleaua pestrita, nufarul termal, strugurii ursului.

e) Fauna In silvostepa se remarca rozatoarele, iar padurile sunt populate cu caprior, cerb, mistret, urs, veverita, ras, jder, fazan, etc. Apele de munte reprezinta domeniul pastravului, in apele de deal sunt specifici lipanul, cleanul si scobarul iar in cele de ses, crapul si bibanul. f) Arii naturale protejate In judetul Bihor exista peste 60 de rezervatii naturale si monumente ale naturii (dintre care se detaseaza Cetatile Ponorului, Cetatea Radesei, Valea Sighistelului, Izbucul de la Calugari, Groapa Ruginoasa-Valea Seaca, Valea Galbenei, Platoul Carstic Padis, Saritoarea Bohodeiului, Poiana Florilor, Pestera Vantului, Pestera Meziad, Paraul Petea, Defileul Crisului Repede si Parcul Natural Apuseni, 75.784 hectare, din care 31,92 % pe teritoriul judetului Bihor, Poiana cu narcise slbatice-rezervaie floristic (lng Gorneti); Zona carstic Vacu (ponoare), peteri, izbucuri. g) Relief carstic Teritoriul judetului Bihor este bogat in relief carstic, aici existand peste 40 de pesteri si 7 chei, recunoscute pentru frumusetea lor. Printre ele se numara: Pestera Ursilor situate la 86 km de Oradea, pe DN 76. A fost descoperita intamplator la sfarsitul anilor 1970, in zona carierelor de marmura din muntii Chiscau, la o altitudine de 482 de metri. Numele pesterii provine de la resturile fosilizate ale ursului de caverna (Ursus Spelaeus - disparut acum aproximativ 15.000 de ani), care s-au descoperit aici. Pestera Scarisoara este situata la o inaltime de 1200 de metri, in apropierea satului Garda, fiind celebra prin ghetarul pe care il adaposteste in interiorul stancilor ei calcaroase. Pestera Vantului, situata pe malul stang al Crisului Repede - cea mai lunga pestera din Romania. Pestera Meziad, rezervatie speologica situata in muntii Padurea Craiului. Saritoarea Bohodeiului (in apropiere de Pietroasa), cu o inaltime de 80 m, este a treia cascada ca marime din Romania. Cheile Crisului Repede (in muntii Padurea Craiului) - aceasta rezervatie include 11 pesteri. Alte cascade: cascada Bulbuci - 40 m inaltime, in muntii Bihorului, cascada Moara Dracului - 20 m inaltime. 2.2. Resurse turistice antropice a) Vestigii istorice Ruinele cetaii-Biharia (la 13 km de Oradea, pe DN 19), o cetate de pmnt (sec X), care a fost centrul voievodatului roman condus de Menumorut; Ruinele cetaii-Oradea, nconjurat de anuri care erau umplute de apa prului termal Pea; Ruinele Cetaii Piatra oimului-Aled (sec. XII); Ruinele Cetaii Pomezeulng Beiu (sec. XIII). b) Edificii religioase
5

Bazilica romano-catolic - Oradea, nlat ntre 1752-1780, cea mai mare biseric n stil baroc din Romnia, construit din marmur de Carrara i Vascu, inspirat dupa construciile baroce ale Italiei de Nord; Biserica ortodox "Cu Lun" - Oradea (1784-1790), mbin elemente ale stilului baroc cu cele ale stilului neoclasic. Sub orologiul din turnul bisericii se afl o sfer, cu diametrul de 3 m acionat de un mecanism original care, n rotirea sa, arat toate fazele Lunii; Biserica "Sf. Ladislau" - Oradea (1723-1733); Biserica romano catolic "Sf. Treime" - Beiu (1752); Biserica "Sf. Dumitru" - Tinud, (1658); Biserica din lemn - Abram (1700); Biserica din lemn Rieni, langa Beiu. c) Edificii culturale Palatul Baroc - Oradea, cea mai mare constructie n stil baroc din Romnia, (1762-1770), foarte asemntoare cu Palatul Belvedere din Viena. n centrul acestui palat cu 365 de ferestre, reprezentnd numrul zilelor anului, se afl o impresionant sal festiv; Biblioteca - Oradea, deine peste 300.000 de volume, printre care cari rare, fiind gzduit ntr-o construcie ce mbin stilurile din Europa Renaterii cu cel baroc i rococo; irul Canonicilor - Oradea, construit n 1773 n stil baroc, este format dintr-un culoar de peste 100 m lungime, strjuit cu peste 50 de arcade romanice; Palatul Justiiei - Oradea, construit n 1901; Palatul "Vulturului Negru" - Oradea.; Primria Municipiului Oradea, construit n 1902 i 1903; Casa memoriala "Ady Endre" - Oradea, conine cri, documente i manuscrise legate de activitatea acestui clasic al poeziei maghiare i universale, militant neobosit pentru prietenia romno - maghiar; Casa memoriala "Iosif Vulcan", Muzeul memorial "Iosif Vulcan" fiind inaugurat n anul 1965 cu prilejul organizrii festivitilor de aniversare a unui veac de la apariia revistei "Familia"; Palatul episcopal greco-catolic Oradea, construit n anul 1903; Muzeul "rii Criurilor" - Oradea, dispune de secii de: istorie, art (colecia de gravuri ale lui A. Durer), tiine naturale (colecie ornitologic, valoroas colecie de ou, unica n felul ei, care numr peste 10.000 de piese), dar i de o bibliotec documentar cu peste 10.000 de volume. Cetatea fortificata, situata in zona centrala a orasului, este un punct de atractie important, fiind cea mai mare si mai bine pastrata cetate pentagonala din Europa Centrala, reconstruita in stil italian in secolul al XVI-lea. In Oradea a fost construit primul observator astronomic din Europa, intre anii 1464 - 1667, meridianul de 0 grade trecand pe aici. d) Festivaluri Trgul meterilor populari-Oradea; Bienala mondial de art fotografic Premfoto - Oradea; Festivalul de teatru scurt - Oradea; Toamna ordean Oradea; Festivalul folcloric pentru copii i tineret - Oradea; Festum Varadinum -Oradea; Zilele Muzeului rii Criurilor - Oradea; Trgul de la Vama Srii - Vadu Criului; Festivalul de muzic sacr Divina Armonie - Oradea. e) Teatre Teatrul de Stat Oradea, Teatrul de papusi "Arcadia",Teatrul Studio, Filarmonica de Stat Oradea.
6

f) Muzee Muzeul Tarii Crisurilor, Muzeul Ady Endre, Muzeul Iosif Vulcan, Muzeul Militar Naional, Casa Memorial "Dr. Aurel Lazr". j) Statiuni turistice Baile Tinca, Baile Felix si Baile 1 Mai - cunoscute inca din antichitate. Izvoarele cu apa termala din apropierea Oradei sunt si astazi apreciate de catre o larga categorie de turisti. Acestea beneficiaza de prezenta namolurilor sapropelice si a apelor termale oligometalice, bicarbonatate, calcice, sodice, cu temperaturi de 43-49C. Iarna, incepatorii pot practica schiul pe o partie amenajata in apropiere, la Hidiselul de Jos. Stana de Vale se afla ntr-o depresiune nconjurat de pduri de conifere si este polul zapezilor in Romania cu un climat montan cu ierni reci i veri rcoroase, temperatura medie anual fiind de 4C. Zpada este abundent din noiembrie i pn n martie. Dispune, de asemenea, i de prtii de schi pentru amatori i sportivi, iar ca instalaii de tratament: bi de plante, ionogalvanizri, magnetodiaflux, saun, masaj.

3. Analiza echipamentelor de cazare si a ofertei de servicii

Infrastructura generala Transporturi: Judetul Bihor este strabatut de 664 km drumuri, din care 602 km modernizate, 436 km nationale mprite ntre E60, DN 19, DN 76 i DN 79, precum si de 474 km cai ferate. n judeul Bihor exist urmtoarele linii principale CFR: Piatra Craiului - Oradea - 76 km; Oradea - Valea lui Mihai - 66 km; Oradea - Ciumeghiu - 49 km. Ca linii secundare putem nominaliza : Cimeghiu - Vacu - 101 km; Scueni - Suplacu de Barcu - 47 km. Pe aceste linii se afl: 18 staii de cale ferat, 27 hli de cale ferat, 15 puncte de oprire. De asemena prin judetul Bihor va trece autostrada Transilvania: BrasovBors. Anul acesta s-a deschis primul tronson de autostrada, un total de 46 km, dintre care 34 km intre Oradea si vama Bors. Infrastructura specifica Inzestrat cu un bogat complex si valoros potential turistic, atat natural cat si antropic, judetul Bihor se dezvolta din punct de vedere turistic oferind in decursul anului posibilitati multiple pentru practicarea formelor diferite de turism.

3.1. Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica (numar de unitati Tabel nr.1 Denumire U.M. Total Nr. H Hoteluri Nr. Moteluri Nr. Hosteluri Nr. Hanuri turistice Nr. Cabane turistice Nr. Campinguri si unitati tip Nr. casuta Vile turistice si bungalouri Nr. Tabere elevi si prescolari Nr. Pensiuni turistice urbane Nr. Pensiuni turistice rurale Nr. 2003 71 24 3 1 5 7 21 5 3 2 2004 85 31 4 1 1 5 8 20 6 4 5 2005 85 30 4 1 1 5 8 19 6 6 5 2006 86 30 4 1 1 5 8 20 6 6 5 2007 85 29 4 1 1 5 8 20 6 6 5

Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus si din graficul alaturat, numarul total al unitatilor de cazare din judetul Bihor in anii 2004-2005 a inregistrat o crestere cu 15 unitati fata de anul 2003. In 2006 numarul acestora creste cu o unitate fata de 2005, ca mai apoi in 2007 sa ajunga la numarul initial din 2004-2005 de 85 de unitati. Aceasta crestere din ultimii ani se datoreaza cresterii economice inregistrate in Romania in aceasta perioada. Numarul este unul semnificativ tinand cont ca in unele judete ale Romaniei 15 este numarul total al unitatilor de cazare. Ponderea hotelurilor in numarul total de unitati de cazare este de 33,80% la nivelul anului 2003 si de 34,11% in anul 2007. Vilele turistice si bungalourile au o pondere de 29,57% in 2003 si 23,52% in ultimul an analizat. In anul 2004 la nivelul judetului s-a construit un hostel, acest tip de unitate de cazare fiind destinat tinerilor care in general au un buget limitat si care reprezinta o parte din numarul turistilor din acest judet.

3.2. Capacitatea de cazare turistic existent (numar de locuri) Tabel nr.2 Total Hoteluri Moteluri Hosteluri Hanuri turistice Cabane turistice Campinguri si uitati tip casuta Vile turistice si bungalouri Tabere elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale 2003 10.475 7878 192 40 153 1102 273 790 29 18 2004 10.591 7565 215 40 40 153 1408 265 820 40 45 2005 10.455 7499 215 40 40 153 1348 249 800 76 45 2006 10.552 7487 215 59 40 153 1348 249 870 76 45 2007 10.126 7055 240 57 40 153 1345 265 870 76 45

Din tabelul numarul 2 se poate observa ca numarul locurilor in unitatile de cazare turistica a variat intre 2003-2007, acesta fie crescand, fie descrescand de la un an la altul. Daca in 2004 numarul locurilor de cazare a crescut fata de 2003, incepand cu 2005 numarul acestora scade fata de 2004, insa nu in mod constant. In ultimul an analizat, 2007, capacitatea de cazare existenta la nivelul judetului Bihor este semnificativ mai mica decat in primul an analizat 2003. O descrestere mai mare fata de anii anteriori s-a inregistrat in 2007, scazand cu 426 de locuri fata de anul anterior 2006. Graficul de mai sus ilustreaza acest lucru si se poate observa cu usurinta cum numarul de locuri a scazut semnificativ in acest an. Numarul cel mai mare in cazul capacitatii de cazare este detinut de hoteluri urmand campingurile. Se poate observa o evolutie ascendenta in cazul numarului de locuri din unitatile tip hostel. O evolutie ascendenta se regaseste si in cazul pensiunilor turistice rurale cat si urbane. 3.3 Analiza capacitatii de cazare existente Tabel nr.3

Datele din tabelul de mai sus ne furnizeaza informatii legate de capacitatea de cazare existenta in judetul Bihor. Se poate observa ca numarul total al locurilor de cazare variaza de la un an la altul, intr-un an fiind mai mare, in altul mai mic. Per total intre 2003-2007 capacitatea de cazare a scazut in medie cu 67 de locuri pe an. Ponderea cea mai mare in totalul locurilor de cazare este detinuta de hoteluri la nivelul anului 2003, 75,2%, urmata de campinguri si unitati tip casuta, 10,5%. In anul 2007 ponderea cea mai ridicata este detinuta tot de hoteluri, de 69,7% urmata tot de campinguri si unitati tip casuta cu o pondere de 13,28%. Fata de anul 2003, in 2007 ponderea pentru hoteluri a scazut si a crescut cea pentru campinguri. O explicatie pentru acest fenomen se poate datora preferintelor schimbatoare ale turistilor si dorintei de a cheltui mai putini bani, sau de a petrece mai mult timp in natura. Indicele de dinamica are o valoare de 0.99 iar ritmul de crestere al capacitatii de cazare inregistreaza o valoare negativa, de -1% pe an, ceea ce inseamna o tendinta descrescatoare. Se constata ca in general aceasta a avut o evolutie ascendenta, mai putin in anul 2005, cand numarul acestora a scazut. Aceasta scadere nu este una semnificativa totusi in anul urmator numarul acestora crescand din nou. Acest lucru se datoreaza cresterii economice inregistrate in aceasta perioada in Romania, care a dus la cresterea salariilor, satisfacand astfel dorinta oamenilor de a-si petrece timpul liber calatorind. O scurta analiza a tabelului din anexa 2 duce la concluzia ca numarul turistilor straini sositi in judet a crescut intre 2003 si 2005. In 2006 numarul lor a scazut ca mai apoi n 2007 sa creasca din nou. Cresterea dintre 2006 si 2007 se datoreaza in mare parte intratii Romaniei in Uniunea Europeana, si astfel turistii straini au fost motivati sa viziteze tara noastra si implicit judetul Bihor. Analizand anexa 3 putem deduce cu usurinta ca numarul innoptarilor turistilor a scazut de la an la an. Acest fenomen este cauzat de cresterea tarifelor unitatilor de cazare, alocarea unei parti din ce in ce mai mici a bugetului pentru concediu. Se inregistreaza o noua tendinta in turismul romanesc, si anume turismul de week-end, pe distante scurte si perioade la fel de scurte. Fata de numarul total al innoptarilor, numarul innoptarilor turistilor straini in Bihor a crescut semnificativ intre 2003-2007, in 2007 ajungand la numarul cel mai mare din cei 5 ani analizati. Asa cum am explicat anterior, aceasta crestere in 2007 este datorata aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, usurand astfel calatoriile internationale, turistii straini proveniti din tari membre UE nemaiavand nevoie de pasaport pentru a vizita
10

Romania, putand intra pe baza de buletin sau carte de identitate. Acest fenomen se poate observa in anexa 4. Din analiza tabelului din anexa 5 se poate observa ca indicii de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica pe categorii de confort la nivelul anului 2007 variaza de la o categorie de confort la alta. Astfel indcele total al capacitatii totale de cazare a inregistrat o valoare de 47%. Analizand indicii pe categoriile de confort observam ca cel mai mare este cel al unitatilor de cazare necalificate din punctul de vedere al confortului, urmat de cel cu 2 stele, 3 stele, 4 stele si in cele din urma o stea. Analizand fiecare structura in parte, putem observa in cazul hotelurilor cel mai ridicar indice de utilizare a capacitatii a fost inregistrat de hotelurile de doua stele, iar in cazul motelurilor de cele de 3 stele. In cazul pensiunilor turistice din mediul urban cel mai mare indice a fost inregistrat in unitatile de cazare de 4 stele. In totalul unitatilor de cazare, indicele cel mai mare este inregistrat de hoteluri, 49,1% urmat de cel al pensiunilor turistice rurale, 41%. 3.4. Indici de utilizare neta a capacitatii de cazare turistice in functiune Tabel nr.4 Ani Total 2003 40.8 2004 40.1 2005 43.9 2006 47.1 2007 47.0

Analizand tabelul alaturat se poate observa ca indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare in functiune nu a avut o evolutie semnificativa de-a lungul celor 5 ani, ramanand intre 40,1 si 47,1. Pragul maxim a fost atins in anul 2006, si anume 47,1 iar cel minim a fost inregistrat in 2003, 40,8. Acest lucru poate fi observat cu usurinta in graficul alaturat. In statiunile balneoclimaterice Baile Felix si 1 Mai turistii pot alege dintr-o gama diversa de puncte de alimentatie publica; aici exista restaurante dotate corespunzator (Larysse, La Fanica, Perla,Aroma, Bliss,etc.), fast-food uri (Palmierul, Crinul), pizzerii (club Art, Ristorante Costa). In statiunea Baile Felix exista 3 stranduri termale, dintre care unul este deschis tot timpul anului - Apollo. Strandul Felix este recent renovat. Al treilea strand este strandul Padis. In statiunea Baile 1 Mai exista 2 stranduri - Venus si Strandul cu Valuri. Pentru agrement in aceste statiuni, ofertele variaza de la innot in strandurile existente, sporturi pe apa ,piscine, inchirieri ATV, baza hipica - Il Cavallino, terenuri de handball, sauna, fitness, pescuit (hotel President). Turistii ce aleg aceste statiuni pot beneficia de unitati dotate cu echipamente de ultima generatie pentru tratamente balneare, bai cu apa termala, fizioterapie, pentru tratarea probleme dermatologice etc. In statiunea Stana de Vale exista 2-3 hoteluri mai mari, unul dintre ele fiind hotel Iadolina, in cadrul caruia se afla si resturantul cu acelasi nume. Ca si activitati de agrement acelasi hotel propune diverse trasee pentru drumetii si posibilitatea de
11

a schia pe una din cele 4 partii (Magarului, Mosului, Mariana si Nina), iar pentru tratament, pe langa cura cu aer curat, hotelul mai este dotat si cu echipamente pentru sauna si electroterapie. In municipiul Oradea exista o gama variata de restaurante (Royal, Bridge, Underground, Pinota, Rotamir etc.), cluburi (Down Town, Club Caf Aristocrat, Kings club etc.), pizzerii (Sesto Senso, Capitolium, Caf Latin etc.), puburi, cafenele etc. Pentru petrecerea timpului liber, Oradea ofera: baze sportive (box, karate, atletism, basket, calarie, fotbal), terase, parcuri, piete: Piata 22 decembrie, Piata Unirii, Gradina Zoologica.

4. Analiza echipamentelor de cazare si a ofertei de servicii

4.1. Circulatia turistica in Judetul Bihor Luand ca perioada de referinta 2003-2007 si ca variabile numarul total de sosiri, de innoptari, durata medie a sejurului: Tabel nr.5 Ani 2003 2004 2005 2006 2007 Capacitate cazare existenta 10.475 10.591 10.455 10.552 10.126 Sosiri 194.029 216.629 216.012 212.194 227.334 Innoptari 1.201.695 1.178.319 1.131.164 1.145.183 1.139.245 Durata medie a sejurului 6.1 5.4 5.23 5.3 5.01

Din analiza tabelului de mai sus se poate observa ca durata medie a sejurului a scazut pe parcursul celor 5 ani. Capacitatea existenta, numarul de sosiri si innoptari au fost analizate anterior in tabelele . Scaderea duratei medii a sejurului se datoreaza lipsei timpului si rapiditatii cu care se desfasoara majoritatea activitatilor zilnice in prezent. Un alt motiv este adoptarea turismului de weekend de marea majoritate a populatiei. Consider ca un motiv principal in evolutia descendenta a duratei medii a sejurului este reprezentat de cresterea tarifelor in unitatile de cazare. 4.2. Analiza turistilor cazati in unitatile de cazare turistica (sosirii, mii) Tabel nr.6

12

Analizand tabelul de mai sus se poate observa ca numarul sosirilor a crescut in cei cinci ani analizati. Numarul mediu de sosiri in aceasta perioada este de 213,22 mii. Numarul sosirilor a crescut in medie cu 8.32 mii. Indicele de dinamica a inregistrat o valoare de 1.04 in timp ce ritmul mediu de crestere in aceasta perioada este de 4.03% 4.3. Analiza turistilor cazati in unitatile de cazare turistica dupa numarul de innoptari (mii) Tabel nr.7

Analizand numarul de innoptari se poate constata ca numarul acestora a scazut in perioada analizata. Numarul mediu al innoptarilor este de 1159,16 mii. Numarul innoptarilor a scazut in aceasta perioada cu aproximativ 15 mii. Indicele de dinamica are o valoare mai mica de 1 si anume 0.98, iar ritmul mediu are o valoare negativa,-2%. 4.4. Analiza circulatiei turistice Ajustarea numarului de sosiri in structurile de primire turistica din judetul Bihor in perioada 2003-2007 Pentru a ajusta numarul de sosiri in structurile de primire turistica din judetul Bihor analizam trei metode de ajustare si o alegem pe cea mai buna, cea care are coeficientul de varietie cel mai mic. 4.4.1. Metoda sporului mediu Tabel nr.8

13

Coeficientul de varietie are o valoare de 3.49%, care este mai mic decat 5%, prin urmare aceasta metoda de analiza este una viabila. In continuare vom analiza metoda indicelui de dinamica. 4.4.2. Metoda indicelui de dinamica Tabel nr.9

Utilizand metoda indicelui de dinamica obtinem un coeficient de variatie de 3.59%, mai mic decat 5%. Si aceasta metoda este una buna insa coeficientul de variatie este mai mare decat in metoda folosita anterior. Pentru o previziune cat mai reala, folosim si a treia metoda de ajustare, metoda trendului liniar 4.4.3. Metoda trendului liniar Tabel nr.10

14

Din tabelul de mai sus se poate observa ca metoda trendului liniar este cea mai buna, intrucat coeficientul de variatie are valoarea cea mai mica, si anume v=2.86%. Asadar vom folosi aceasta metoda pentru previzionarea numarului de sosiri din Judetul Bihor. Previzionarea se va face pe 3 ani si anume 2008, 2009, 2010.

Previziunea realizata prin metoda trendului liniar ne arata o tendinta crescatoare a numarului de sosiri din Judetul Bihor, ceea ce inseamna ca in viitor numarul acestora va creste, lucru datorat atat investitiilor realizate in domeniu cat si cresterii veniturilor populatiei dar si dorintei de recreere. Dupa cum arata tabelul anterior numarul sosirilor in acest judet va fi de aproximativ 244,32 mii, fata de 194 mii in 2003.

5. Propuneri de valorificare turistica in judetul Bihor

Consider ca judetul Bihor detine importante resurse turistice, atat naturale cat si antropice, naturale prin multitudinea de pesteri si chei existente, relieful montan, existenta statiunii Stana de Vale - polul zapezilor in Romania, izvoarele cu ape termale si minerale iar antropice prin vestigiile culturale, numarul de manastiri, muzee, case memoriale, cladiri de o arhitectura deosebita, mostenire a unei
15

perioade infloritoare a judetului. Localizarea geografica, bogatia obiectivelor turistice au fost analizate in capitolele anterioare. Prin analiza echipamentelor de cazare, a ofertei de servicii de care dispune aceste judet am ajuns la concluzia ca judetul nu este valorificat la adevaratul sau potential, nu este pus in valoare asa cum ar trebui. Exista planuri de dezvoltare turistica initiate de Consiliul Judetean Bihor pe anii 2007-2013. Aceste planuri analizeaza formele de turism care se pot practica in judet dupa cum urmeaza: turismul curativ, pentru afaceri, ecoturismul, turismul cultural si de patrimoniu, agroturismul, turismul pe bicicleta, pe apa, calare si cu atelaje, speoturismul. Toate aceste forme de turism pot fi practicate deorece exista cadrul natural propice practicarii acestor forme de turism. Planul de dezvoltare al judeului din punct de vedere turistic analizeaza si propune solutii pentru ficare tip de turism practicabil in parte. Am ales sa trec in vedere si sa propun solutii pentru statiunile si orasele importante din punct de vedere turistic si ceea ce s-ar putea face pentru a fi puse in valoare. Municipiul Oradea este resedinta de judet a Bihorului. Detine o serie de cladiri valoroase din punct de vedere arhitectural. Un prim pas este reprezentat de renovarea si restaurarea acestor cladiri, deoarece reprezinta un punct forte al orasului, atragand un numar destul de mare de turisti. Tot in acest capitol, al amenajarilor si restaurarilor, incadrez si parcurile oradene. O reamenajare a acestora, crearea unor spatii de joaca pentru copiii, moderne si atragatoare, amenajarea de noi spatii verzi in oras, reamenajarea gradinii zoologice existente prin reamenajarea spatiilor pentru animale, achizitionarea de noi animale pentru gradina, este un alt pas important. Pentru a usura vizitarea orasului propun achizitionarea de autobuze speciale dotate cu ghid turistic, unul scris cat si unul audio care sa prezinte informatiile necesare. Autobuzele vor face turul turistic al orasului si vor asigura legatura cu importante obiective turistice din imprejurimile orasului. Pentru aceasta propun infiintarea a 2 linii de transport, una urbana, care sa faca efectiv turul orasului. Pe parcusul traseului vor exista statii speciale in dreptul fiecarui obiectiv important al orasului. A doua linie va face legatura intre oras si statiunile turistice din imprejurimi. Aceste autobuze nu sunt o noutate, ele existand de multi ani in orasele turistice importante ale Europei, precum Paris, Londra. Consider ca sunt necesare deoarece usureaza vizita unui oras, ajuta turistii mai comozi sa nu se rataceasca, ating obiectivele importante din oras. Pentru turistii mai descurcareti propun realizarea unor harti, pliante turistice si ghiduri disponibile gratuite la punctele de informare turistica din oras, astfel turistii nu se vor pierde. O alta propunere este realizarea unui traseu turistic, dar nu pietonal, ci pentru ciclisti. Aceasta atrage dupa sine infiintarea unui centru specializat pentru inchirierea bicicletelor.

16

La capitolul agrement-divertisment, propun infiintarea unui club de bowling care sa aiba si mese de biliard. Oradea este strabatuta de Crisul Repede, si avand acest avantaj, propun infiintarea de debarcadere cu vaporase, barci, hidrobiciclete pentru a putea face plimbari pe rau si pentru a oferi turistilor o alta perspectiva asupra orasului. In oras exista o multitudine de restaurante, cluburi si cafenele dar nu exista nici unul pe Cris. Asadar propun infiintarea de cafenele si restaurante tipponton pe raul din oras. Consider ca aceste unitati de alimentatie vor reprezenta o alta atractie in oras. In oras exista un numar mare de festivaluri-de fotografie, muzica, teatru, insa nu sunt promovate la nivel national. Inscrierea lor pe site-uri de specialitate( www.metropotam.ro) reprezinta un pas important in promovarea lor, acestea atragand de la sine un numar de vizitatori in oras. n Evul Mediu, n Cetatea Oradiei exista un observator astronomic, primul n Europa. Drept urmare, meridianul de 00 trecea prin Oradea. Avand acest atuu Oradea poate organiza festivaluri de astronomie, astfel atragand turisti. Ca si infrastructura, propun construirea de hosteluri in oras, deoarece o parte din turisti sunt tineri elevi sau studenti care au un buget redus. Pe langa hosteluri, propun construirea de noi hoteluri(de 3 sau 4 stele) pentru turismul de afaceri si nu numai. De asemenea aducerea aeroportului la un nivel european reprezinta un obiectiv important in valorificarea si atragerea de turisti in Oradea. Pentru a facilita transportul intre aeroport si centrl orasului propun infiintarea unei linii speciale intre cele doua puncte, una de tramvai rapid, care sa circule 24h/24. Consider ca asigurarea transportului turistilor in oras este un serviciu important insatifacerea nevoilor turistilor, asadar sunt de parere ca transportul in comun trebuie sa functioneze atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte. Urmatorul obiectiv pe lista de propuneri este reprezentat de statiunile balneoclimaterice Baile Felix-1 Mai-Baile Tinca: Baile Felix-1 Mai si Baile Tinca se afla la o distanta mica de Oradea, atragand astfel un numar mare de turisti din acest municipiu. Proprietatile curative ale apelor termale din captate in aceste statiuni trateaza boli reumatice, ginecologice, neurologice. Deoarece in ultimii ani nu s-au mai facut investitii in aceste statiuni, au ajuns sa nu mai satifsaca nevoile si sa nu asigure un minim de confort si de servicii turistilor. Trebuie sa tinem cont de faptul ca Baile Felix este cea mai mare statiune din Romania, si ca unele stranduri sunt deschise tot timpul anului datorita temperaturii ridicate a apei termale.Pentru a atrage un numar de turisti atat din Oradea cat si din afara judetului, dar si din strainatate in cele doua statiuni trebuiesc facute cateva investitii dupa cum urmeaza: Construirea de hoteluri de 3 si 4 stele care sa asigure locuri suplimentare de cazare, si sa satisfaca nevoile clientilor. Construirea de centre spa-infrumusetare destinate in special femeilor. Practicandu-se turismul curativ, consider ca un important pas in tratarea bolilor si afectiunilor este dotarea unitatilor hoteliere care dispun de aceste servicii cu baze materile noi: cu aparate medicale moderne, speciale pentru ca electroterapia, hidroterapia, aerosoli, masaje si mpachetri cu parafin sa se realizeze profesional.
17

pentru cazarea turistilor propun construirea de campinguri noi si moderne dotate cu dusuri, locuri de parcare, locuri pentru luat masa. De asemenea in campingul va fi dotat cu bungalouri noi, speciale, de diferite dimensiuni, astfel: 2-4 persoane, 6-8 persoane. Bungalourile vor avea loc o mica bucatarie, baie cu dush si 2 sau 3 in functie de cat este de mare bungaloull. Acestea vor avea terase pentru a se putea lua masa in aer liber. Propun ca aceste campinguri noi construite sa fie dotate cu piscine cu apa termala, sa aiba locuri de joaca special amenajate pentru copii, in interiorul lor sa existe unitati de alimentatie publica, restaurant, cafenea, centru de inchiriere a bicicletelor. Prin aceste noi constructii se vor satisface cererile de cazare ale turistilor cu diferite situatii materiale. Atat cei cu venituri mari cat si cei cu venituri moderate sau mici isi vor putea permite o vacanta la Baile Felix sau 1 Mai. Campingurile nou infiintate vor fi la standardele celor din Uniunea Europeana Pentru agrementul in aceste statiuni propun infiintarea unui centru de inchiriere a biciletelor, si deci realizarea unui traseu turistic accesibil biciclistilor.asa cum am spus si in cazul municipiului Oradea consider ca infiintarea unor centre de informare turistica si dotarea acestora cu harti turistice pliante si ghiduri scrise reprezinta un obiectiv important in promovarea si atragerea de noi turisti. Judetul Bihor dispune de o alta resursa importanta si anume statiunea montana Stana de Vale, care este polul zapezilor in Romania. Existenta a 4 partii in aceasta stiune : Magarului, Mariana, Nina si Mosului, practicarea schiului de tura ar putea satisface dorintele turistilor. Insa acestea nu sunt pe deplin satisfacute deoarece nu exista echipament necesar pe cablu pentru transport. Numarul partiilor nu este foarte mare, tinand cont ca este zapada din abundenta. Propun infiintarea a inca 4 partii noi, pe grade de dificultate diferite: 1 pentru inceptori, 1 cu grad mediu de dificultate, 1 cu un grad dificil si 1 speciala pentru snowboard. Pentru transportul pe aceste partii este necesara infiintarea unui telescaun pentru partia cu un grad dificil si de 3 teleskiuri pentru celelalte partii. Pentru cazarea turistilor propun infiintarea de hoteluri si cabane care sa satisfaca cererile si nevoile tuturor turistilor. Acestea atrag de la sine construirea de unitati de alimentatie publica si anume magazine, restaurante, fast-food-uri, cafenele. In statiune numarul acestora este destul de mic si deci construirea lor este vitala pentru cresterea si dezvoltarea statiunii. Pe timp de vara in zona se pot face drumetii, asadar infiintarea unui punct de informare turistica, dotat cu harti si pliante cu informatii necesare legate de clima, relief, marcaje turistice. Aceste propuneri sunt legate strict de aceste orase si zone turistice importante pentru judetu l Bihor. Pe langa Oradea si Baile Felix sau Baile 1 Mai, pe teritoriul judetului se gasesc muntii Apuseni . Existenta tarii Motilor ofera posibilitatea practicarii agroturismului, dar si turismului cultural, bazat pe traditiile, folclorul si porturile zonei. Propun infiintarea unei hartii turistice a zonei, cu obiectivele importante din punct de vedere cultural si traditional. De asemenea sprijinirea locuitorilor in construirea de pensiuni rurale si in practicarea acestei forme de turism.
18

Parcul natural Apuseni este un alt punct forte al judetului. Existenta acestui parc pe teritoriul judeului atrage de la sine un numar destul de mare de turisti, practicanti ai turismului montan, sau al speoturimului, sau al turismului pe apa. In zona Suncuius, pe Crisul Repede, deoarece zona permite, se practica rafting si caiac. In zona se mai practica si alpinismul, catararea, existand trasee marcate si omologate. Pentru un numar cat mai mare de practicanti ai acestor sporturi propun infiintarea unei baze turistice in Suncuius care sa asigure cazarea si nevoile turistilor. Baza turistica trebuie sa contina un hotel, un camping de corturi si bungalouri, o piscina, centru de inchiriere a bicicletelor, pentru ca in zona se practica si mountainbike. De asemenea pentru rafting si caiac in acasta baza trebuie sa existe un centru de inchiriere pentru barci si instructori pentru aceste forme de sport. De asemenea existenta unor puncte de informare turistica in zona este necesara pentru informarea corecta a turistilor. Zona muntilor Apuseni detine un relief carstic impresionant, multitudinea cheilor si pesterilor, lacurilor subterane fac din aceasta zona un paradis al speologilor. In zona exista cea mai lunga pestera din Romania, Pestera Vantului pestera cu un ghetar permanent-Scarisoara, platoul carstic Padis, Cetatile Ponorului, pestera Ursilor, pestera Meziad. Consider ca aceste obiective naturale trebuiesc protejate si pastrate cat mai intacte. O mare parte din ele nu sunt accesibile publicului larg, ci numai speologilor pentru cercetari. Consider ca o mare parte din pesterile din zona nu trebuiesc deschise publicului larg. Unul din motive este acela ca odata deschise, vor fi expuse si vandalizate. Sunt de parere ca aceste resurse turistice ale judetului pot fi valorificate si promovate in randul oamenilor de stiinta, cercetatori, speologi, geologi, pentru a putea fi studiate si pentru a putea fi valorificate mai tarziu. Desigur ca aceste pesteri nu pot fi inchise pe deplin publicului larg, de aceea propun reamenajarea pesterii Ursilor, in sensul schimbarii instalatiei de iluminare, astfel incat sa nu afecteze structura pesterii( stalactitele, stalagmitele), introducerea unui audio-ghid. De asemenea construirea unui nou hotel in vecintatea pesterii, si a unui restaurant pentru satisfacerea nevoilor de consum reprezinta o solutie pentru cazarea din zona. Pentru a asigura servicii de calitate in domeniul turistic este necsara instruirea personalului din acest domeniu. Pentru aceasta propun urmarea unui curs de instruire personalului care lucreaza direct in turism si care iau contact cu turistii, pentru a satisface nevoile acestora si pentru a-I multumi. Consider ca este necesara reabilitarea drumurilor importante din judet, finalizarea autostratii Brasov-Bors, marirea aeroportului din Oradea, reabilitarea cailor ferate din judet. Avand aceste facilitati cu siguranta numarul turistilor va creste ca urmare a deplasarii mult mai rapide spre acest judet.

19

Promovarea judetului trebuie sa se faca atat pe plan local cat si pe plan national si international. Astfel participarea Consiliului Judetean la Targurile de Turism ale Romaniei, din toamna si primavara, si prezentarea ofertelor turistice si a facilitatilor va atrage noi turisti in judet. Tiparirea de noi harti, pliante cu informatii legate de judet distribuite in zonele turistice importante sunt un alt mod de crestere a numarului de turisti. De asemenea pentru promovare sugerez crearea unui spot publicitar care sa fie difuzat atat pe internet cat si prin canalele de televiune nationale care sa contina punctele forte ale judetului-statiunile balneoclimaterice, Parcul Natural Apuseni, Oradea. Realizarea de emisiuni culturale in judet si difuzarea acestora la televizor reprezinta o alta metoda de promovare turistica si de atragere de turisti. Infiintarea de noi agentii de turism, oferirea biletelor de tratament mai ieftine in statiunile din judet unde se practica turismul curativ, amenajarea parcurilor, etc vor atrage de asemenea turisti. Judetul Bihor este unul din judetele importante din punct de vedere turistic avand un potential turistic insemnat datorat atat atractiilor naturale cat si celor antropice. Oferta turistica ce poate fi turistilor in momentul in care aleg sa viziteze judetul este una variata insa nu este valorificata si nu este exploatata. Judetul Bihor inseamna mai mult decat renumita palinca de Bihor care este o marca recunoscuta la nivel national cat si international si care a ajuns practic o emblema a judetului. Sunt de parere ca acest judet poate da si alte marci recunoscute la nivel international si national mult mai valoroase din punct de vedere cultural. Nu oricine are in judetul sau cea mai lunga pestera din tara, si nu prin orice tara a trecut meridianul de 0 grade, mutat ulterior la Paris si astazi la Londra.

20

Bibliografie
Institutul national de statistica al Romaniei, Anuar Statistic al judetului Bihor www.wikipedia.org www.parcapuseni.ro www.cjbihor.ro www.turismbaile1mai.com www.bailefelix.net www.oradea-online.ro

21