Judetul Valcea

Judetul Valcea are o suprafata de 5.765 km2, reprezentand 2,43% din suprafata Romaniei . Este situat in partea central sudica a Romaniei, in bazinul mijlociu al Oltului, la sud de Carpatii Meridionali. Se incadreaza intre coordonatele1: -45 35' 27'' latitudine nordica - punct extrem satul Raul Vadului, comuna Caineni -44 29' 30'' latitudine sudica - punct extrem satul Oltetani, comuna Lalosu Limita de nord a judetului (pornind inspre vest) incepe cu izvoarele raului Scara (afluent al raului Topolog) care este situat sub Varful Scara (2285 m), extremitatea de vest a Muntilor Fagaras, trecand prin Varful Suru (2282 m), Varful Tataru (1890 m), Varful Chica Fedelesului (1818 m) si coboara spre cheile raului Olt prin nordul localitatii Rau Vadului. Pe lungimea acestei limite Judetul Valcea se invecineaza cu Judetul Sibiu, iar intre Varful Tataru si Muntii Poiana Muierii (1804 m) cu Judetul Alba.
1

Observatorul astronomic Amiral Vasile Urseanu

De la Varful Poiana Muierii limita de vest coboara catre sud trecand prin Varful Capra (1927 m), Varful Ciobanu (1944 m), Varful Pietrele (2241 m), Varful Coasta lui Rus (2306 m), care reprezinta sectorul muntos din care izvoraste raul Lotru si care separa Judetul Valcea de Judetul Hunedoara. De la Varful Coasta lui Rus incepe limita cu Judetul Gorj care continua la est cu Muntii Capatanii si apoi cu izvoarele raului Oltet catre sud est, cu inaltimile Muntelui Negovanu (2064 m) si coboara catre Depresiunile Polovragi si Racovita. Intre bazinele raurilor Oltet si Amaradia incepe limita cu Judetul Dolj care se abate catre sud si sud est. La marginea dealurilor situate la sudul raului Topolog incepe limita cu Judetul Olt. Limita de est cu Judetul Arges urca spre nord, traverseaza raul Topolog si de aici continua pana la izvoarele acestui rau. Formele de relief sunt variate. Coboara din nord, de la zona muntoasa, cu altitudini ce ajung la peste 2.400 m, reprezentata de Muntii Capatanii (Vf.Ursu - 2.124 m), zonele centrala si sudica sunt dominate de dealuri prelungi si podisuri , cea mai sudica relief este Platforma Oltetului. Clima judetului Valcea este temperat-continentala, caracterizata prin ierni lungi si friguroase si veri scurte, mai umeda in zonele inalte si cu temperaturi mai ridicate si precipitatii mai reduse in zonele joase. In judetul Valcea exista2 : - 2 municipii : Rm.Valcea-119.249locuitori Dragasani - 22.374 locuitori -8 orase Baile Govora - 3.137 locuitori Baile Olanesti - 4.530 locuitori Calimanesti - 8.930 locuitori Horezu-7.356locuitori
2

Institutul National de Statistica

Brezoi-7.546locuitori Ocnele Mari - 3.572 locuitori Babeni Balcesti -78 comune cu 560 de sate Ramnicu Valcea se ridica pe locul unde, cu milenii de ani in urma, existau asezari umane ordonate. Vestigiile arheologice descoperite pana in prezent dau cu aproximatie ca data a constructiilor de aici perioada neolitica si epoca bronzului. De asemenea, mai pot fi intalnite la tot pasul semne ale unor constructii din epoca daco-romana, atestand continuitatea unei vieti urbane din negura vremurilor si pana in prezent . Municipiul Ramnicu Valcea, resedinta judetului Valcea, este plasat la o altitudine de 440m, de-a lungul raului Olt. Suprafata administrativ-teritoriala a municipiului masoara 8952 ha. In judetul Valcea se pot delimita 4 zone mari de interes turistic deja consacrate, respectiv : turismul montan statiunile balneoclimaterice turismul cultural si monahal agroturismul Acestora le putem adauga inca o destinatie turistica si anume "turismul sportiv si de agrement" (vanatoarea si pescuitul). Trasaturile unitare ale culturii populare valcene sunt prezentate in toate cele trei arii etnofolclorice: montana, colinara, de ses. In centrele de mestesuguri populare din Valcea se foloseste o complexitate de tehnici si genuri artistice (la Horezu, spre exemplu ceramica, lemn, textile, feronerie, s.a.); se realizeaza creatii originale de inalta valoare ce marcheaza personalitatea judetului in acest domeniu: ceramica din Horezu si Vladesti, obiectele de lemn pentru uz casnic si mobilier de la Romanii de Sus, Horezu, constructorii de fluiere din Vaideeni si Ursani Horezu, cojocarii din Barbatesti si Vaideeni, creatoarele de costume populare din

Barbatesti, Pietrari, Bunesti s.a., la care adaugam arhitectura locuintei si portul popular din toate localitatile zonei. Zona montana, reprezentand 1/3 din suprafata judetului, ofera atractii formidabile : chei cascade pesteri peste 80 de trasee marcate si intretinute posibilitatea practicarii alpinismului, schiului, pescuitului si vanatorii sportive, precum si numeroase puncte belvedere. Turismul montan beneficiaza de conditii deosebite de cazare si petrecere a vacantelor in statiunile de acum celebre, Voineasa si Vidra. Armonia teritoriului, privelistile de o rara frumusete din defileele Oltului, Lotrului, Lotrisorului si Bistritei, salba de lacuri de acumulare, dintre care nu putem sa nu amintim Bradisorul si Vidra, partiile de schi si traseele turistice, toate la un loc fac ca turistul sa se simta bine si sa revina in aceste locuri. Prin numarul mare de izvoare de ape minerale, datorita calitatii lor, sunt recunoscute de medicii si turistii romani si straini ca fiind tamaduitoare a celor mai diverse afectiuni, facand de secole adevarate minuni. Bogatia de izvoare de ape minerale care abunda unele zone geografice si peisajul pitoresc pe care-l "scalda" se etaleaza cu maretie in statiunile balneoclimaterice de renume ale judetului Valcea -Calimanesti - Caciulata -Baile Olanesti -Baile Govora -Ocnele Mari - Ocnita cunoscute nu numai in Europa, ci in intrega lume, cu o carte de vizita impresionanta. Turismul cultural si monahal prezinta un binemeritat interes, cuprinzand: -monumente arheologice; -situri arheologice; -monumente, ansambluri si rezervatii de arhitectura; -monumnete si ansambluri memoriale; 4

-asezari si vestigii istorice si culturale. Resursele naturale ale judetului sunt reprezentate de: - flora si fauna bogate - paduri de conifere si foioase - suprafete intinse de pasuni, fanete, terenuri agricole si plantatii. La toate acestea putem adauga doar cele mai importante resurse minerale naturale, respectiv: pegmatite cu cuart, feldspat si mica (zona Voineasa), calcar (in bazinul Costesti - Bistrita), sare (Ocnele Mari), carbune (Berbesti, Alunu, Copaceni), titei si gaze naturale (Babeni, Madulari, Fauresti ). Economia judetului Valcea are un profil industrial - agrar. Repartizarea activitatilor economice pe teritoriul judetului scoate in evidenta dezvoltarea industriei in municipiul Ramnicu Valcea, cultura cerealelor si a vitei de vie in sud, pomicultura si silvicultura in zona nordica. Suprafata agricola a judetului Valcea3 este de 2463,1 Km2, reprezentand 42,7% din suprafata totala a judetului si 1,7 % din suprafata agricola totala a tarii. Din aceasta : - 33,7 % reprezinta terenuri arabile, - 45,3% pasuni, - 12,7% fanete, - 1,7% vii si pepiniere viticole - 6,6 % livezi si pepiniere pomicole. Dupa forma de proprietate, la sfarsitul anului 2000 sectorul privat detinea 99,2 din suprafata agricola. Productia totala agricola a fost in anul 2000 de 3832,8 miliarde lei preturi curente, din care: 65,3 % productie vegetala (2502,5 miliarde lei ) 34,7 % productie animala. (1330,3 miliarde lei)

Din intreaga productie agricola, 90,4 % s-a obtinut in sectorul privat.

Directia Judeteana de Statistica Valcea

Cifra de afaceri a unitatilor industriale a fost in anul 2000 de 12.497,9 miliarde lei (55 % din cifra de afaceri totala a agentilor economici din judet) iar aceasta la randul ei a fost determinata in proportie de : 46,3% de industria chimica, 17,8 % productia, transportul si distribuirea energiei electrice si termice, a gazelor si apei calde 9,7 %, industria alimentara si a bauturilor 5,3 % extractia si prepararea carbunelu 20,9 %alte ramuri industriale.

Agricultura si silvicultura din suprafata totala a judetului, 42,7% este suprafata agricola (dealuri, livezi, vii), iar restul este acoperita de padure si alta vegetatie forestiera. Fondul funciar agricol este de 245789 ha, din acesta 35,7% constituie teren arabil, 44.5% sunt pasuni, 12,8% fanete, iar restul plantatii de livezi si vii. Cresterea de animale este o activitate de baza in mediul rural. Cele mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol, datorita in primul rand reliefului deluros si climei prielnice. Situat la o altitudine medie, in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda, judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa. Speciile pomicole sunt din cele mai variate, de la pruni si meri la aluni si nuci. Bine reprezentate sunt de asemenea culturile de cereale (porumb, orz, grau). Tabel cu impartirea pe suprafete a judetului Valcea4 Suprafata totala a) Suprafata agricola din care: Arabil Pasuni
4

2003 576477 246260 86702 109820

2004 576477 246219 87986 109198

2005 576477 245920 87962 108721

2006 576477 245866 87978 108918

2007 576477 245789 87915 109389

Anuarul Statistic al judetului Valcea 2008

Fanete Vii si pepiniere viticole Livezi si pepiniere pomicole b) Paduri si alte terenuri cu veg forestiera c)Ape si balti d) Alte suprafete

31552 4047 14139 290899

30923 4063 14049 290880

31184 4026 14027 290880

31183 3879 13908 290880

31509 3856 13120 290880

12544 26774

12544 26834

12544 27133

12544 27187

12544 27264

Chimia valceana este reprezentata de SC OLTCHIM SA si UZINELE SODICE Govora SA. Judetul Valcea se afla la sfarsitul anului 2000 pe locul I pe tara la productia de soda calcinata cu 58% din productia pe tara si la productia de soda caustica (cu 70,6% din total) si pe locul II la productia de antidaunatori (37,5 % din total) si la productia de var (16,2 % din total). Livrarile la export se estimau in luna august 2002 la circa 543,3 miliarde lei, reprezentand peste 21,3 % din resursele lunii august si peste 42,6 % din livrarile lunii august. Judetul Valcea dispune de bogate rezerve de : - petrol - gaze naturale - carbune - si un imens potential hidroenergetic toate acestea dand posibilitatea dezvoltarii industriei energetice. Pe langa Termocentrala Govora care are o putere industriala de 307 MW asigura alimentarea cu energie a intregii platforme industriale, in judet mai functioneaza Hidrocentrala Lotru - Ciunget, cu o putere industriala de 510 MW, doua hidrocentrale pe raul Lotru, la Bradisor (115 MW), Malaia (18 MW) si alte 11 hidrocentrale pe raul Olt . Liniile de cale ferata de folosinta generala in exploatare la 31.12.2000 insumau 164 km. Raportat la suprafata judetului, reteaua de cale ferata de folosinta generala in

exploatare prezinta o densitate de 28,4 km la 100 de km patrati, mentinandu-se la acelasi nivel de mai multi ani. Drumurile publice5 la sfarsitul anului 2007 totalizau 2167 km, in crestere cu 139 km (6,85 %) fata de anul precedent. Din totalul drumurilor publice, 490 km sunt drumuri nationale (22,6 %) si 1677 km (77,4 %) sunt drumuri judetene si comunale. Din totalul drumurilor publice 27,9 % (605 km) erau drumuri modernizate. publice la 100 km patrati era de 37,6 km. In sectorul edilitar, dotarea tehnica este la nivel corespunzator, urmare a realizarii unor obiective de investitii in domeniu. Reteaua de distributie a apei potabile era la sfarsitul anului 2007 de 1243 km, iar volumul de apa potabila distribuita a fost in anul 2007 de 32.174 mii mc. De mentionat faptul ca din cei 1243 km de retea de distributie a apei potabile, 714 km reprezinta lungimea retelei din municipii si orase (57,5 %). Prin incheierea Acordului de asociere la Uniunea Europeana (Acordul European), Romania s-a angajat ireversibil pe calea integrarii europene. Uniunea Europeana sprijina Romania in procesul de aderare prin oportunitatile de finantare care cuprind : Programele Comunitare Phare Ispa Sapard In judetul Valcea a fost aprobata finantarea pentru o serie de proiecte depuse pe diversele linii de finantare6. Cele mai importante sunt : Densitatea drumurilor

SUMA SOLICITANT Primaria Rm.Valcea FINANTATOR ISPA APROBATA 11.004.825 EURO PROIECT Managementul integrat al deseurilor
5 6

Directia Judeteana de Statistica Valcea Consiliul Judetean Valcea

in Rm. Valcea ModernizareDC PopestiConsiliul Judetean Consiliul Judetean Consiliul Judetean Consiliul Judetean Cernisoara Cernisoara Maciuca SAPARD SAPARD SAPARD SAPARD SAPARD SAPARD SAPARD 1.178.909 EURO 1.166.269 EURO 1.119.779 EURO 1.101.908 EURO 1.00.0000 EURO 1.839.171EURO Botorani(Maciuca) Modernizare DC 160Stoenesti Alimentare cu apaLapusata Alimentarea cu apaSutesti Modernizare drum comunal Alimentare cu apa Modernizare DC

1.000.000 EURO 71Popesti /Botorani Construire drum comunal si a pod 23.576000.000lei aferent;

Lalosu

SAPARD

In ultimii ani, judetul Valcea a inregistrat progrese substantiale in diferite domenii ale dezvoltarii durabile. Municipiul Ramnicu Valcea a primit trei ani la rand, incepand cu 1999, Diploma "Oras in Drum spre Integrare Europeana", din partea Uniunii Europene, pentru progrese remarcabile in domeniul apei, calitatii aerului, managementului deseurilor si accesului la informatii.

Structura socio-demografica Populatia7 judetului Valcea era la 1 Iulie 2007 de 411576 locuitori, cu o densitate de 71.4 loc/km2, inscriindu-se printre judetele cu densitate relativ mica, sub media nationala, dar apropiata de cea a regiunii din care face parte. Unitate teritoriala Romania Reg S-V Oltenia Jud Valcea Suprafata Km2 238390.7 29211.69 5764.77 Populatie 2007 21537563 2279849 411576 Densitate 90.3 78.0 71.4

In ceea ce priveste distributia teritoriala a densitatii populatiei putem constata ca in general in rural valoarea ei este de 4 ori mai mica decat in urban (46,9 fata de 192,2 locuitori/km2 ). Daca analizam gruparea unitatilor administrativ teritoriale dupa acest indicator putem vedea ca valorile densitatii cuprind un interval extrem de larg, de la 10 locuitori/ km2(Voineasa, Tetoiu, Caineni, Malaia) pana la 250 locuitori/km2 (orasele Baile Govora si Babeni). Cum era de asteptat, municipiile judetului au cea mai mare densitate de populatie, 435 locuitori/km2 in municipiul Dragasani si 1250 locuitori/km2 municipiul resedinta Ramnicu Valcea. Densitati mai mari de 100 locuitori/km2 inregistreaza numai localitatile din jurul acestor municipii, restul teritoriului, in special nordul si sud-vestul, avand populatie putina raportata la suprafata administrativa existenta. Volumul populatiei judetului8, pe cele doua medii rezidentiale, are o structura inversa comparativ cu valorile inregistrate la nivel national, in sensul ca populatia rurala din Valcea se apropie de 55%, valoare egala cu populatia urbana a Romaniei. in

Sursa primara de date: Baza TEMPO online, a INS Anuarul Statistic al judetului Valcea 2008

10

Numarul populatiei Total 1 Iulie 2003 1 Iulie 2004 1 Iulie 2005 1 Iulie 2006 1 Iulie 2007 418463 416908 415181 413511 411576 Masculin 205312 204554 203702 202820 201865 Feminin 213151 212354 211479 210691 209711

In % fata de total Masculin 49.06 49.06 49.06 49.04 49.04 Feminin 50.94 50.94 50.94 50.96 50.96

Putem afirma ca populatia judetului este majoritar rurala, cu o pondere mai mare fata de ponderea la nivel regional. Populatia9 rurala din judet a fost preponderent majoritara in ultimii 20 de ani, in ciuda fluxurilor de migratie rural-urban din perioadele de dezvoltare economica a oraselor.

Unitate teritoriala Romania Reg S-V Oltenia Jud Valcea

Populatie 2007 21537563 2279849 411576

Urban % 55.1 47.7 45.4

Rural % 44.9 52.3 54.6

Total

Urban

Rural

Urban

Rural

1 Iulie 2003 1 Iulie 2004

9

418463 416908

182653 187793

235810 229115

43.6 45.0

56.4 55.0

Sursa primara de date: Baza TEMPO online, a INS

11

1 Iulie 2005 1 Iulie 2006 1 Iulie 2007

415181 413511 411576

187829 187358 186838

227352 226153 224738

45.2 45.3 45.3

54.8 54.7 54.7

Distributia populatiei judetului Valcea pe sexe reflecta un relativ echilibru intre ponderea populatiei feminine si a celei masculine. Comparand distributia populatiei pe sexe inregistrata la nivel national cu cea a judetului, observam ca nu exista o diferenta semnificativa intre cele doua distributii. Analizand distributia populatiei pe sexe si medii constatam ca in urban ponderea populatiei feminine (51,6%) este usor mai ridicata decat in rural (50,3%), si a avut tendinte usoare de crestere in ultimii 15 ani. Acelasi fenomen il intalnim si in cazul populatiei masculine, dar in mediul rural, unde tinde sa fie usor mai mare ca pondere. Totusi nici in acest caz nu se poate vorbi de o diferenta semnificativa a distributiei populatiei pe sexe.

Lista titularilor de activitati/activitatea potential poluatoare Principalele ramuri industriale din judet se bazeaza pe exploatarea resurselor naturale existente si instituie principalele surse de poluare fixe: industria energetica - utilizeaza potentialul energetic al Oltului si al afluentilor sai, realizand o productie de peste 1000 MW. industria chimica - judetul Valcea detine una dintre cele mai mari capacitati de prelucrare in acest domeniu din tara, aici sunt produse mai mult de 70 de produse diferite, printre care produse sodice si derivati, produse organice de sinteza, produse macromoleculare, solventi organici clorurati, produse agrochimice, etc. Multe dintre aceste produse constituie materii prime sau intermediare pent

12

amuri. Principalii reprezentanti ai acestei ramuri in judetul Valcea sunt S.C. OLTCHIM S.A. si S.C. UZINELE SODICE GOVORA industria extractiva: exploatarile de crbune de suprafat(lignit) de la Berbesti si Alunu si exploatarea de calcar de la Bistrita exploatarea si prelucrarea lemnului, incluzand si productia de mobila. Cele mai importante unitati din acest domeniu sunt S.C. COZIA FOREST S.A. si S.C. ELVILA S.A, filiala Carpatina, prima avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului si cea de a doua prelucrarea acestuia si productia de mobila. industria constructoare de masini produce echipamente pentru industria petrochimica, pentru industria producatoare de autovehicule, elemente hidraulice, etc. Principalii reprezentanti ai acestei ramuri sunt S.C. VILMAR S.A., un jointventure Franco-Roman, S.C. ROTI AUTO S.A. Dragasani si S.C. HERVIL S.A. industria usoara este de asemenea bine reprezentata prin fabrici producatoare de imbracaminte si incaltaminte din piele si inlocuitori, textile si materiale netesute. industria alimentara este reprezentata de fabrici de conserve din legume si fructe,de produse lactate,de panificatie si bauturi racoritoare si alcoolice. Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, provenite in special din arderea combustibililor fosili, de la spalarea combustibililor solizi, din reactii chimice si din transport, sunt principalele surse de acidifiere. Acesti poluanti, sunt transportati pe distante mari fata de sursa impurificatoare, unde in contact cu lumina solara si vaporii de apa formeaza compusi acizi. Prin precipitatii acestia se depun pe sol sau intra in compozitia apei, ducand la degradarea solului, apelor precum si la deteriorarea ecosistemelor. Estimarea emisiilor de gaze cu efect acidifiant s-a facut pe baza inventarului anual al emisiilor atmosferice, realizat prin aplicatia CORINVENT In judetul Valcea au fost inventariati un numar de 20 de agenti economici care desfasoara activitati ce fac obiectul directivei COV din utilizarea solventilor in activitati si instalatii. Acestia au avut termen de indeplinire a masurilor impuse prin prevederile directivei in vederea reducerii emisiilor de compusi organici volatili astfel incat sa respecte valoarea limita prevazuta de legislatia romaneasca, care transpune aceasta directiva, pana la 30.10.2007. O parte dintre acesti agenti economici care nu dispun de mijloace financiare pentru a se echipa in vederea respectarii valorilor limita a compusilor 13

organici volatili au dat faliment, cum ar fi SC Valceana SA, SC Finca SA, SC Oltplast Sa si SC Optima SA. O alta parte a compusilor organici volatili provin din distribuirea benzinei in statii sau la terminale, activitate care face obiectul celeilalte directive a COV, directiva emisiilor de compusi organici volatili de la distributia benzinei, de asemenea monitorizata. In judetul nostru, majoritatea statiilor de distributie s-au echipat corespunzator prevederilor legislatiei, in vederea respectarii valorilor limita a emisiilor de COV. Pana in 2007, emisiile de pulberi in suspensie de tip PM10 s-au masurat intr-un singur punct, la sediul Agentiei de Protectie a Mediului Valcea; pe platforma industriala nu s-au masurat, din lipsa aparaturii adecvate.

14

2.Analiza SWOT10
PUNCTE TARI - capital natural variat; - peisaje naturale diversificate; - relief complex de mare atractivitate turistica; - retea hidrografica complexa - suprafata mare ocupata de luciile de apa; - climat temperat cu nuante moderate; - fauna si flora bogate; - soluri cu profil si textura bine dezvoltate; PUNCTE SLABE Cadrul natural manifestarea unor fenomene OPORTUNITATI RISCURI

geomorfologice de modelare actuala prin eroziune fluviatila si eoliana, precum si a fenomenelor gravitationale de versant; - prezenta fenomenelor de torentialitate cu precadere in zona subcarpatica; - structura litologica ce predispune la alunecari de teren mai ales in zona subcarpatica.

-programe de valorificare si promovare a capitalului natural ca resursa turistica.

-existenta unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecari de teren, inundatii); -disparitia unor specii de plante si animale in lipsa unor programe speciale de protectie a acestora.

Calitatea aerului - tendinte pozitive in reducerea poluarii;

- existenta unor zone critice sub - e existenta unor programe aspectul poluarii aerului datorata in infrastructura de mediu activitatii industriei extractive, neconformarea cu cerintele legale de mediu a unor

10

Consiliul Judetean Valcea

15

chimice si lemnului;

agenti/activitati umane.

- existenta resurselor de apa potabila;

continuarea

defrisarilor ce se vor derula cu finantare locale Modificarea climatelor cresterea interesului locale datorate defrisarilor in masive

- existenta Planului Local de Actiune pentru mediu; necontrolate cu efecte asupra externa; - existenta unor structuri (institttii) cu activitate in poluarii aerului, eroziunii solului; domeniul mediului (APM si GNM Comisariatul Judetean Valcea ); insuficienta a educare populatiei informare si autoritatilor in vederea

in promovarea de parteneriate protectiei

domeniul protejarii mediului;

- relativa pasivitate a ONG-urilor mediului; in ceea ce priveste protectia - atragerea investitorilor care mediului; de transport non-euro. au resurse financiare in - utilizarea crescuta a mijloacelor implementarea tehnologiilor curate; aplicarea in si de principiului zonele serviciilor tehnologii poluatorul plateste; dezvoltari industriilor nepoluante

inalte si valoare adaugata

16

ridicata. Locuirea crestere constanta a fondului de locuinte; calitate slaba a locuirii in existenta Agentiei Nationale cresterea rural din cauza pentru Locuinte; europeana bancare si fonduri structurale; pentru incalzirea facilitati individuale a reabilitarea prin cresterea nejustificata cererilor a

prezenta unor areale rurale, situate in estul municipiului mediul

pretului locuintelor; pentru locuinte sociale din cauza pentru scaderii nivelului de trai; fortei de munca specializate in constructii din cauza emigrarii.

Ramnicu Valcea si partea central sudica a judetului, cu gradului scazut de dotare al finantare un fond de locuinte bogat cantitativ (peste 500 locuintelor locuinte/1000 locuitori, sub 1,94 locuitori/locuinta) Utilizarea gospodariilor

consolidarea lipsa

carbunilor inferiori Insuficiente retele distributie gaz metan Infrastructura de transport pozitie geografica favorabila a judetului, care este lipsa autostrazilor;

locuintelor private.

existenta

programelor deplasarea

transportului

strabatut de coridorul paneuropean IV rutier si de drumuri nationale care nu nationale de modernizare a feroviar spre cel rutier; Retelele trans- europene rutiera si feroviara TEN-R si corespund cerintelor traficului sectorului rutier TEN-F; actual, avand doar doua benzi sau capacitate portanta scazuta

17

(DN 67);

- buna densitate a drumurilor publice (37,6 km/100km) - starea precara a unui procent ; fata de media nationala (33,5 km/100km); care un drum european E 81); ridicat de drumuri

alocarea unor resurse reduse

locale, - existenta programelor de pentru dezvoltarea sistemelor lipsa de cai ferate; ale posibilitatea prin fonduri insuficiente la bugetele accesarii locale Programul lipsa pentru modernizarea intre de structurale retelei rutiere locale; parteneriatelor in proiecte Sectorial de administratiile locale pentru cooperare

- pondere ridicata a drumurilor nationale (9 trasee, dintre judetene si comunale (54% dezvoltare a retelei nationale de transport rutier si feroviar; nemodernizate), variantelor localitatilor ingreunarea zonelor urbane; retelei (28,3km/1000km); inexistenta cailor ferate electrificate; Productia si transportul energiei electrice ocolitoare duce traficului

la fondurilor si europene Transport;

poluarea fonica si cu noxe a Operational

- densitate foarte scazuta a - construirea autostrazii pe infrastructura; feroviare traseul coridorului IV pan- diminuarea european. marfa in transportului de calatori si condittile unei recesiuni economice.

volumului

18

potential energetic foarte ridicat, judetul avand un aport varsta National (71,57% din totalul productiei hidroelectrice);

inaintata si

unor accesarea

unor in

finantari seceta prelungita pe parcursul vederea mai multor ani care poate afecta potentialul si alimentarea cu energie

deosebit la sustinerea functionarii Sistemului Energetic hidroagregate duratei de viata;

epuizarea nerambursabile

reabilitarii si redimensionarii

sisteme de iluminat

- cea mai mare parte a energiei electrice se produce in public depasite fizic si moral, sistemelor de utilitati; conditii optime, avantajoase pentru mediu, hidrocentralele de pe raurile Olt si Lotru, fiind mari, mai ales in mediul rural; nepoluante, usor de intretinut si eficiente;

electrica a judetului; electricaadatorate

in cu randamente mici, costuri - interconectarea centralelor - intreruperi ale furnizarii cu termice in scopul extinderii energie + termica). cogenerarii (energie electrica uzurii avansate a unei parti a liniilor electrice.

Productia si transportul energiei termice numarul redus de apartamente debransate de la sistemul debransarea partiala sau totala existenta programului national montarea Ramnicu Valcea; de instalatii de

de alimentare centralizata cu energie termicaa(SACET) a unora dintre consumatorii de pentru reabilitarea termica a incalzire centrale sau locale la SACET, in lipsa unor cladirilor care va contribui la improvizate, precum si lipsa adecvate de cresterea confortului termic si intretinerii corecte a lor poate consumului de conduce la intoxicatii, incendii sau explozii. existenta in unele localitati a unor locuinte colective si a sisteme

dotarilor publice aferente, amplasate grupat, constituie echilibrare in timp real a reducerea realizarea unor dotari tehnico-edilitare moderne si fiabile; retelelor primare si secundare combustibil;

19

si a instalatiilor interioare; retelelor (in special precum si

posibilitatea de montare a moderne de cele racordare la SACET (puncte a termice de scara de

uzura fizica si morala a unor sisteme secundare),

instalatiilor interioare

- existenta echipamentelor moderne a permis instalarea din punct de vedere tehnic si al sigurantei in functionare.

sisteme

improvizate

de bloc sau de apartament), va a precum de poluarii si a al

de sisteme de incalzire de apartament corespunzatoare alimentare cu caldura care permite reducerea riscurilor in sunt necorespunzatoare din functionare, punct de vedere tehnic, sanitar mediului, sau al riscului de incendiu; izolarea termica gradul

costurilor specifice, crescand control finali asupra

necorespunzatoare a cladirilor utilizatorilor energie, Gaze naturale si fluide combustibile

conduce la, consum mare de sistemelor de alimentare cu energie termica.

-alimentarea localitaatilor importante din zona sudica a -lipsa sistemelor de alimentare -existenta unor zacaminte de -cresterea consumului de gaze

20

judetului Valcea, precum si de pe Valea Oltului, prin cu gaze naturale in zona gaze asociate in zona de sud- naturale si a dependentei de intermediul unui sistem de conducte de transport central vestica si de nord a vest a judetului; orientate vest-est si nord-sud; judetului Valcea din cauza -reducerea de si a a -existenta unor zone de siguranta de-a lungul conductelor dificultatilor si, in prezent, poate fi redusa in anumite cazuri la 40m; localitatilor afanate existente; -amplasarea retelelor acest tip de combustibil in consumului localitati prin montarea de astfel conditii bloc si de apartament; din siguranta a gaze; si dintre obiectivele

montare industrial de gaze naturale, centrale de bloc, de scara de structurii pentru localitatilor consumatorilor retelele existente; de -tendinta de eliminare incalzire apei de combustibil calde prepararea alimentarea -nerespectarea distantelor de casnici construite si conductele de

a caror valoare s-a pastrat constanta de-a lungul timpului (conditiile de relief), a izolarii creandu-se

transport in zone care au fost consumului introduse in intravilan si/sau solid Legii18/1991 si in au fost retrocedate conform prepararea accesul se face cu dificultate aragaz

pentru

care menajere si a buteliilor de pentru hranei si inlocuirea lor cu folosirea gazelor naturale;

- amplasarea Statiilor de reglare masurare predare -

amplasarea

retelelor

de - existenta exploatarilor de -lipsa

spatiilor

pentru

21

(SRMP) pe terenuri care apartin SNTGN TRANSGAZ; redusa de-a lungul cailor de comunicatie; terenuri care apartin primariilor; traverseaza partea sudica a judetului;

transport pe trasee neparalele titei in zona de sud-vest a amplasarea distanta de acestea; realizare a sistemelor - existenta unor culoare de (la de (statii de pompare, depozite cu ambele personal permanent) care pot eliminarea de

conductelor

de

- amplasarea conductelor de presiune medie, respectiv cu caile de comunicatie si la judetului;

gaze de-a lungul drumurilor sosele laturi montarea pentru traversarilor explozie urmare si a

- amplasarea statiilor de reglare de sector (SRS) pe - costul ridicat al investitiei de transport si a unor facilitati conductelor ar trebui facuta pe - prezenta conductelor de transport titei si gazolina care conducte de transport; necesitatea

inlocuirii deveni inclusiv trasee pentru apropiate); ca

conductelor de transport gaze tranzitarea teritoriului tarii cu -pericol cu conducte cu grad sporit de produse petroliere sau pentru incendiu in culoarul de protectie a unor in Romania. constructii persoane; care adapostesc

siguranta, in cazul amplasarii exportarea produselor rafinate pierderilor de gaze naturale tranzitate, din cauza uzurii conductelor sau a nerespectarii de catre consumatori impuse a de prevederilor

legislatia in vigoare; Surse regenerabile de energie existenta unor resurse de ape geotermale in arealul exploatarea Calimanesti exploatate prin sisteme complexe in bune necorespunzatoare posibilitatea accesarii -accidente sau inconfort in unei exploatari

a fondurilor structurale pe POS cazul

22

conditii si care creaza premise pentru extinderea lor in zacamintelor viitor; colmatarea

conduce forajelor si

la de mediu; a

necorespunzatoare geotermale, temperatura constant care si

a apelor au un o debit

conductelor cu sarurile care se depun prin scaderea presiunii la capul de forare

- lipsa radioactivitatii apelor geotermale din judetul ; Valcea.

- extinderea sistemelor de ; reintroducerea in panza

- neutilizarea potentialului de incalzire si utilizare complexa perioadele meteorologic.

energie solara sau eoliana in a energiei geotermale pe baza freatica a unor ape geotermale favorabile experientei acumulate, tinand folosite cu temperatura prea seama de noi solutii ridicata, care pot afecta starea panzei freatice. de tehnologice si manageriale; - posibilitatea montarii unor instalatii preparare solare a locale apei calde

menajere si, pe viitor, a unor alte surse de energie pornind de la energia solara, in special in zonele izolate cu potential

23

turistic; - utilizarea pentru incalzire a deseurilor de lemn, precum si a peletilor din rumegus de lemn. Amenajari pentru gestionarea deseurilor menajere si industriale -in executie depozit ecologic de deseuri menajere -depozitele amplasat in apropierea Municipiului Rm. Valcea; nepericuloase industriale -existenta in programelor -nivelul domeniul deseurilor. critic scazut al

(bataluri, comunitare de sustinere a populatiei fata de problema

depozite de cenusa si zgura, investitiilor SC. C.E.T S.A., SC Uzinele Sodice Govora SA, exploatarilor miniere de la Ramnicu Valcea, Berbesti,

halde de steril) apartinand managementului deseurilor

Alunu care nu corespund in ; totalitate protejare cerintelor a de - planul de Implementare a Directivei comunitare 99/31/CE mediului (directiva privind depozitarea deseurilor);

24

inconjurator; depozit de

- existenta Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor Valcea deseuri 2007 elaborat de Agentia pentru Protectia Mediului Valcea;

periculoase la SC Oltchim - proiectul in derulare Managementul Integrat al deseurilor SA la care, desi s-a sistat municipale in judetul Valcea , scopul fiind implementarea unui activitatea lucrarile de de depozitare, nou sistem de colectare, inchiderea depozitului Raureni, inchidere a construirea unei statii de compost, construirea unui depozit

depozitului urmeaza sa se ecologic de deseuri la Fetesti efectueze pana in 2010; - existenta depozitelor de deseuri menajere din zona rurala, locatii neamenajate, nepotrivite, improvizate, amplasate in constituind surse de poluare a factorilor de mediu. Agricultura -fond funciar agricol important (43%), preponderent in fragmentare jumatatea sudica a judetului, care favorizeaza dezvoltarea terenurilor excesiva a -posibilitatea accesarii -cresterea suprafetelor de teren structurale in ramase necultivate;

agricole, fondurilor

25

unei agriculturi diversificate;

evidentiata de suprafata medie cadrul

Politicii

Agricole -presiuni asupra terenurilor agricole din cauza extinderii a zonelor suprafetelor ca de urmare eroziune a a

-traditie in cresterea animalelor (bazata pe suprafetele foarte redusa a exploatatiilor Comunitare; extinse de pasuni si fanete 25%), pomicultura, individuale (2,7 ha); sud-estic centrat pe Dragasani; preponderent in zona subcarpatica si viticultura in arealul -numar redus de exploatatii de de -prezenta unor zone cu activitate agricola vegetala si familiale (4), precum creditare pentru

-diversificarea oportunitatilor necontrolate micii construite; -reducerea

tip asociativ juridice (11) sau producatori;

si -cerere ridicata de produse agricole cu potentialul crescut pentru terenurilor; unei

zootehnica intensa si diversificata (productii performante tendinta scazuta de asociere a agricole ecologice coroborata proceselor peste media zonei la 3-4 culturi sau produse), care ocupa producatorilor agricoli; in principal arealul central si sudic al judetului -prezenta unor zone extinse in practicarea care se practica o agricultura ecologice; de subzistenta; -productivitate agricultura; -utilizarea nerationala ingrasamintelor cu efect toxic asupra microflorei din sol si a productiei vegetale; -agricultura necompetitiva cu cea practicata la nivel European scazuta in pentru agroturism; -promovarea a alimentare locale, tradttionale.

agriculturi -interesul scazut al generatiei tinere pentru activitatile

-interes si potential ridicat agricole; -cresterea dependentei pietei produselor interne de importul produselor agricole; -concurenta crescuta a produselor de import care au preturi mai scazute decat cele de pe piata interna.

26

-subventii agricultura Silvicultura

modeste

in

-fond forestier deosebit de bogat, care ocupa circa 50% -pondere redusa a padurilor cu -alinierea legislatiei specifice -continuarea taierilor ilegale din suprafata totala a judetului; major de boli, uscare, seceta sau poluare; economic; rol de productie si protectie care reglementeaza activitatea de arbori in lipsa unui control silvice, majoritatea avand rol padurilor exploatarii); excesive in clasele european la tendintele si -presiuni antropice puternice care pot duce la degradarea -stare generala buna de sanatate a padurilor, neafectate (12% din totalul suprafetelor de protejare si valorificare a eficient; -cresterea volumului de masa lemnoasa pusa in circuitul de protectie, deci improprii practicile in domeniu la nivel (turismul in mod deosebit), -lucrari de regenerare a fondului forestier taieri de -exploatarile rarituri in paduri tinere; -lucrari de impaduriri pe circa 100 ha. dezechilibre din -tendinta de promovare a unui ecosistemelor forestiere; de de mediu. asupra pericol piscicole; -pasunatul consecinte in padure, cu negative asupra unor unele habitate specii din sau sau

regenerare, igienizare, curatire a padurilor, degajari, ultimii 40 de ani au generat turism durabil, prietenos fata -interventii antropice brutale varsta ale padurilor; -taieri abuzive de arbori din fondul forestier privat; -existenta impadurite inundatii unor afectate (12000ha) zone de sau arealul silvic, care pot pune in exemplare cinegetice

27

incendii (11ha); -slaba produselor valorificare asociate a padurii

ecosistemului forestier

(fructe de padure, ciuperci comestibile, vanat, peste)

Industria -prezenta unor resurse locale bogate si variate care pot fi -reducerea valorificate prin industrie: sare, petrol, carbune, ape industrie minerale, roci folosite ca materiale de constructie; dinamica in -prezenta unor centre industriale reprezentative: Ramnicu populatiei Valcea (peste 15.000 salariati), Dragasani si Babeni drastice (2.500 3.000 salariati); chimica, energetica, exploatarea si prelucrarea lemnului; -trend ascendent al productiei industriale; valorifica potentialul material si uman al judetului; (35%), activitatii reflectata descendenta ocupate: Ocnele Babeni

in -interes si potential pentru -neadaptarea la conditiile de de infiintarea a tehnologice si industriale Europeana; materiilor slab neprelucrate,

parcurilor calitate impuse de Uniunea

scaderi (posibile locatii: Dragasani, -exportul Mari Babeni, Horezu, Cazanesti); (29%), -posibilitatea accesarii tarilor Operational -ineficienta

prime

caracteristic dezvoltate

-ramuri cu dezvoltare deosebita si traditie: industria Ramnicu Valcea (26%);

fondurilor structurale in cadrul economic; programelor Cresterea reconversie in zonele dominate de industrii in declin;

-principala ramura generatoare Programului de somaj din cauza inchiderii Sectorial prioritar in

de

-existenta unor industrii competitive la export, care unor capacitati de productie Competitivitatii Economice;

industria -transferul de tehnologie si -slaba corelare a programelor

28

-tendinta de dezvoltare a sectorului IMM-urilor

extractiva, prelucrarea lemnului; -existenta unor

chimica, know how catre unitatile de care in prezent produc in lohn; centre -programe financiare

dezvoltare

locale

si

regionale; care nu stimuleaza adaptarea de munca fortei la de noile munca

de -politici sociale protectioniste

industriale dependente de o sustinere a IMM-urilor; exploatarea carbunelui); -existenta unor si formarea

ramura dominanta (Berbesti -cooperarea intre intreprinderi fortei situri industriale; (utilaje cu si nivel

cluster-elor conditii economice; -migratia investitiilor tinere specializate;

industriale disponibile in urma -stimularea restructurarilor, care necesita productive reabilitari complexe si echipamentelor

reconversii catre alte tipuri de ridicat de productivitate) care utilizari(cazul intreprinderilor pot creste productivitatea. militare/de armanent) -utilizarea invechite, unei uzura tehnologii fizica si

morala a masinii si utilajelor; -insuficienta orientare catre cerintele pietei. -capacitate inca sczauta de atragere a investitiilor straine

29

Constructiile sector cu dezvoltare continua stimulat de necesitatile unei prezenta a 16 localitati in care cresterea piete in crestere, initial de stat (banci, sedii s-a inregistrat a o dinamica dezvoltare de judetului administrative) apoi investitii private si constructii de negativa locuinte; drastica numarului fiind nivelului economica care va de continuarea migratiei externe a a fortei de munca in stimula constructii; presiuni asupra terenurilor

salariati in constructii (cea mai sectorul constructiilor; scadere Ramnicu Valcea). crestere.

in cerere de locuinte in continua destinate constructiilor.

Turismul judet recunoscut pentru potentialul fiind in arealul montan si submontan turistic natural si baza turistica insuficient -armonizarea legislatiei interne degradarea ca grad de in turism cu cea Europene; a Uniunii cultural de inclusiv etnografice; accesarii - competitivitate scazuta a turistice cu (de alte locale zone comparativ fondurilor structurale europene ofertei exclusiva turistice a (FEDER); a patrimoniului interes turistic, valorilor

cultural bogat si diversificat, concentrarea preponderenta modernizata

confort si calitate a serviciilor;

posibilitatea practicarii unor forme variate de turism: indice scazut de valorificare a montan (arealul nordic), balnear si ecumenic (manastiri si capacitatilor de cazare (48,1% -posibilitatea schituri), sportiv , agroturism (mediu nepoluat, traditii in 2005); folclorice, vinuri si gastronomie); concentrare numar ridicat de statiuni turistice de interes national: activitatii

in - modernizarea retelelor de turistice situate relativ in transport pe traseul coridorului proximitate exemplu

balneare (Calimanesti, Baile Govora, Baile Olanesti) si jumatatea nordica a judetului;

30

montana(Voineasa)

domeniu schiabil insuficient IV paneuropean; valorificat Lotrului); (Vidra, Obarsia disponibilitate unor crescut pentru in retele pentru cooperare interjudeteana

Valea Prahovei)

localitati cu resurse balneare dezvoltarea nevalorificate (Ocnele Mari, turistice; Ocnita, Costesti); turism rural in potential

dezvoltare redusa a retelei de practicarea agroturismului in zona conditiile sporirii cererii; straini si a dorintei de noi destinatii subcarpatica, in raport cu - cresterea numarului de turisti

potentialul existent

CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDETEAN, REGIONAL SI NATIONAL potential deosebit al Regiunii 4 Sud-Vest, din care face existenta la nivel regional, dar posibilitatea parte si judetul Valcea, pentru dezvoltarea unor activitati si diversificate, bazata pe resurse naturale complexe al judetelor adiacente fondurilor judetului Valcea, a unor areale finanteaza accesarii cresterea disparitatilor inter si structurale Politica care infraregionale; de tendinte concurentiale intre

31

cu

probleme zone afectate

economice Coeziune, de local

pe

obiectivele judete sau localitati care pot cooperarea in si derularea a

complexe, saracie, ca: insuficient

mare Convergenta si Cooperare compromite de teritoriala Europeana, pentru coordonarea din zona de referinta; dezvoltarea

degradari ale solului, definite care sunt eligibile si judetele unor proiecte comune pentru durabila - infrastructura de transport - stabilirea unor zone prioritare teritoriului zonal dezvoltata: lipsa de interventie la nivel national, cu probleme unei autostrazi in regiune, care corespund partial zonelor

densitate mica a cailor ferate

-existenta unitatilor industriale Existenta care prezinta tehnologice: directivelor

programelor disponibilitatea a comunitare

redusa

de

riscuri comunitare de implementare a utilizare

fondurilor

si europene destinate acestui

-risc de accident tehnologic sustinere a interventiilor in domeniu; legat de industria miniera in domeniul mediului si implicit a posibilitatea producerii de localitatea Berbesti, comuna riscurilor tehnologice; Mateesti; adaptarea si - zone care prezinta riscuri legislatiei comunitare accidente aplicarea cauze tehnologice din naturale (inundatii,

in cutermure, furtuni puternice

32

legate de industria chimica: domeniul riscurilor tehnologice Ramnicu Horezu; gradul ridicat de uzura a instalatiilor industriale. Valcea, Govora, - Directiva Seveso

33

Strategii de dezvoltare 1) Mediu Planul de Actiune pentru Mediu este complementar celorlalte activitati de planificare ale autoritatilor judetene si ofera opinia publicului in ceea ce priveste problemele prioritare de mediu precum si actiunile identificate ca prioritare in domeniul protectiei mediului. Ce aduce nou acest Plan Local de Actiune pentru Mediu faptul ca are la baza consensul unui larg grup reprezentand diferite parti ale societatii judetului; este realizat conform recomandarilor UE intr-o maniera participativa, cea mai mare parte a planului fiind realizata de catre grup. Planul poate de asemenea servi ca argument aditional in obtinerea de resurse financiare, in special a celor oferite de Uniunea Europeana. Fiecare proiect propus spre a fi finantat de catre programele de asistenta financiara ale Uniunii Europene trebuie nu doar sa faca parte dintr-un plan, dar totodata trebuie sa aiba la baza un larg consens al publicului, locuitorilor din zona caruia i se adreseaza. Aceasta este exact ceea ce isi propune acest Plan Local de Actiune pentru Mediu (PLAM). Elaborarea unui Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) reprezinta un proces standardizat care poate fi folosit de catre o comunitate pentru abordarea realista a problemelor de mediu. Prin comparatie, Agenda Locala 21 evidentiaza obiectivele si actiunile care pot fi intreprinse la nivel local si recunoaste rolul comunitatilor locale in procesul de luare a deciziilor in ceea ce priveste dezvoltarea durabila. Tema centrala a Agendei Locale 21 o reprezinta relatia dintre problemele sociale, economice si cele de mediu, integrand politicile referitoare la egalitatea sanselor, la masurile anti-saracie, cu politicile de mediu. PLAM reprezinta un ghid si un cadru de abordare a evaluarii problemelor de mediu din punct de vedere al prioritatilor, de elaborare a solutiilor realiste in mod eficient si cu costuri acceptabile. Planurile Locale de Actiune pentru Mediu (PLAM) au un mare potential in solutionarea problemelor de mediu la nivel local. PLAM presupune evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea prioritatilor, dezvoltarea unei viziuni comunitare, identificarea celor mai adecvate strategii de rezolvare a celor mai importante probleme si realizarea de actiuni constand in imbunatatiri reale ale situatiei mediului si aspectelor de sanatate publica. In acelasi timp, PLAM reprezinta una din caile cele mai importante de participare a publicului in procesul de luare a deciziei la nivel local. 34

PLAM ofera un cadru de intalnire si discutie pentru diverse grupuri interesate, cu valori si perspective diferite, in scopul de a obtine consensul asupra prioritatilor si actiunilor prin care se pot aborda problemele de mediu. Prioritatile sunt apoi inscrise in planul de actiune care se constituie intr-un proiect al investitiilor viitoare. PLAM-urile elaborate pana in prezent au avut, printre altele, urmatoarele obiective: 1. identificarea, evaluarea, stabilirea prioritatilor de actiune 2. imbunatatirea conditiilor de mediu din comunitati 3. promovarea parteneriatului dintre cetateni, reprezentantii autoritatilor locale, ONG-uri, oameni de stiinta, agentii economici 4. promovarea constientizarii publicului si responsabilizarea acestuia 5. intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor locale si a ONG-urilor de a coordona si realiza programe de mediu. Principalele obiective pentru care s-a decis reactualizarea acestui de document sunt: - imbunatatirea conditiilor de mediu la nivelul judetului Valcea prin implementarea unor actiuni concrete si eficiente din punct de vedere al costurilor, in concordanta cu cerintele impuse Romaniei de catre U.E pentru aderare; identificarea, stabilirea si evaluarea unor prioritati de actiune in domeniul mediului in conformitate cu valorile comunitatii locale si Strategiile sectoriale privind: protectia calitatii aerului si atmosferei, gestionarea deseurilor etc.; intarirea cooperarii institutionale, promovarea parteneriatului intre cetateni, reprezentantii autoritatilor locale, ONG-uri, mediul de afaceri; imbunatatirea participarii publicului la luarea deciziei pentru a schimba perceptia populatiei in ceea ce priveste abordarea problemelor de mediu, constientizarea publicului, cresterea responsabilitatii acestuia si cresterea sprijinului acordat de public pentru actiunile strategice si pentru investitii; intarirea capacitatii autoritatilor locale si ONG-urilor sa gestioneze si sa implementeze programe de mediu; monitorizarea tuturor actiunilor si asigurarea unei baze de date pentru urmarirea si unde este cazul ajustarea, acestor actiuni; respectarea reglementarilor nationale in domeniul mediului. In ceea ce priveste metodologia, PLAM este impartit in doua sectiuni, fiecare fiind caracterizata de urmatoarele scopuri: 35

Identificarea si prioritizarea problemelor de mediu in functie de efectele pe care le au asupra mediului Transformarea problemelor prioritare in actiuni care trebuie intreprinse de partile implicate Atat scopurile cat si metodologia (descrisa in cele ce urmeaza) sunt bazate pe un principiu cheie, si anume abordarea participativa a partilor implicate. Cu alte cuvinte, toata activitatea desfasurata pentru PLAM este bazata pe participarea grupurilor interesate (factori cheie). Planul de Actiune pentru Mediu (PAM) constituie inima unui Plan Local de Actiune pentru Mediu (PLAM). In centrul unui PAM stau scopurile, obiectivele si actiunile pentru abordarea celor mai importante probleme de mediu. Pregatirea unui PAM implica examinarea practicilor de management de mediu existente in comunitate, identificarea criteriilor de evaluare si realizarea unor analize specifice, de natura economica, tehnica etc., pentru a oferi o baza solida de selectare a actiunilor preferate. PAM se bazeaza pe munca anterioara depusa de Comitetul Consultativ (CC), incluzand: viziunea comunitatii: indruma dezvoltarea de scopuri si obiective; evaluarea aspectelor: defineste problema si ajuta la identificarea celor mai potrivite actiuni din PAM; procesul de stabilire a prioritatilor : pune accentul in cadrul PAM pe cele mai importante probleme de mediu cu care se confrunta comunitatea. In mod ideal, Consiliul Local aproba PAM pentru a dovedi sprijinul sau la realizarea PAM. Pentru a mari la maxim eficienta PAM, este necesar ca recomandarile ce rezulta din PAM sa fie corelate cu procesele de planificare si reglementare legislativa, cum ar fi dezvoltarea unui plan de utilizare a teritoriului, planul general al infrastructurii si bugetele anuale. PAM serveste astfel drept ghid pe termen lung al actiunilor pentru mediu ale comunitatii. Practic, desi PLAM-ul a fost aprobat in Consiliul Judetean inca din 2002, faptul ca autoritatile publice locale nu l-au luat in considerare atunci cand au proiectat si realizat Programele de dezvoltare economico-sociala pe anii 2003, 2004 si 2005, constituie cauza principala pentru care cea mai mare parte din actiunile/masurile propuse nu au fost realizate. Nu e mai putin adevarat ca si lipsa fondurilor financiare sau modificarile legislative intervenite in urma negocierilor purtate pentru preluarea si implementarea Acquis-ului comunitar au constituit si ele la randul lor impedimente serioase in realizarea PLAM.

36

STABILIREA SCOPURILOR, OBIECTIVELOR SI A INDICATORILOR DE MEDIU Procesul de elaborare al PLAM a debutat cu stabilirea scopurilor, obiectivelor si indicatorilor pentru mediu. Scopurile de mediu indruma strategic eforturile pe termen lung de rezolvare a problemelor de mediu si totodata ofera o oportunitate de stabilire a consensului intre partile interesate in legatura cu ceea ce se urmareste a se realiza intr-o perioada definita de timp, cum ar fi 3 4 ani. Tintele sunt angajamente masurabile, ce trebuie realizate in perioada de timp stabilita. Ele sunt utilizate in evaluarea si masurarea progresului in implementarea PAM, in timp ce indicatorii evalueaza daca scopurile si tintele de mediu au fost atinse si daca aceste rezultate imbunatatesc viata cetatenilor comunitatii. Scopurile pentru mediu indruma strategic eforturile pe termen lung de rezolvare a problemelor de mediu. Scopurile ofera o oportunitate de a stabili consensul intre partile interesate in legatura cu ceea ce se urmareste a se realiza intr-o perioada definita de timp, cum ar fi 3 4 ani. Scopurile trebuie sa fie practice, realizabile, legate de Viziunea Comunitatii. Ele ofera cadrul ce asigura formularea si implementarea unui set coerent si consistent de obiective si actiuni pentru mediu. Dezvoltarea obiectivelor debuteaza cu revederea evaluarii problemelor. Fiecare evaluare a problemei descrie in mod ideal de ce apare o problema anume, precum si impacturile negative ale activitatilor umane. Obiectivele reformuleaza problema intr-o maniera afirmativa, optimista, ce exprima tipurile de actiuni esentiale a fi realizate intr-o perioada de timp. Din momentul in care scopurile au fost identificate este importanta stabilirea de obiective concrete pentru fiecare scop. Un obiectiv este un angajament masurabil ce trebuie atins intr-o anumita perioada de timp. Obiectivele se refera la resurse si indruma selectarea actiunilor. Ele sunt utilizate in evaluarea si masurarea progresului in implementarea PAM. Actiunile trebuie sa fie foarte concrete si sa determine schimbari in comportamentul partilor implicate, si de aceea ele sunt de obicei rezultatele unei negocieri. Unele aspecte pe care CC ar putea dori sa le discute in momentul formularii obiectivelor sunt: Exista obiectivelor sau cerintelor de mediu specifice stipulate de legislatia nationala? 37

Exista deja scopuri si obiective locale pentru mediu? Daca da, ce schimbari ale acestora sunt necesare? Exista informatia de baza necesara evaluarii modificarilor in timp? Poate fi atins obiectivul propus intr-o perioada realista de timp? Pe de alta parte, sunt obiectivele suficiente pentru atingerea nivelului dorit de imbunatatire a mediului Odata stabilite obiectivele generale si specifice, se selecteaza indicatorii care sa fie utilizati in masurarea eficientei actiunilor ce se vor intreprinde. Indicatorii ajuta la intelegerea progresului si departarea fata de punctul in care se doreste a fi. Ei ofera membrilor comunitatii un mecanism de identificare a ceea ce pretuiesc, derivat din Viziunea Comunitatii.Indicatorii evalueaza daca scopurile si actiunile de mediu au fost realizate si daca rezultatele obtinute imbunatatesc viata membrilor comunitatii. Totodata, indicatorii ofera un mijloc prin care institutiile care introduc masurile sunt responsabile de atingerea rezultatelor dorite. Atunci cand sunt stabiliti si utilizati indicatorii, trebuie luati in considerare urmatorii factori importanti: Implicarea partilor interesate: este important ca indicatorii sa fie stabiliti cu acordul exprimat al grupurilor interesate si sa reflecte valorile acestor grupuri. In lipsa acestei implicari largi, indicatorii pot sa nu fie acceptati unanim si unii dintre cei mai importanti vor fi neglijati. Dezvoltarea unor scopuri si obiective clar definite de planificare : indicatorii trebuie sa se bazeze si sa fie direct legati de scopuri si obiective clar definite de planificare. Generarea de actiuni directe din indicatori : indicatorii trebuie sa fie direct legati de implementarea unor actiuni specifice si trebuie utilizati pentru aprecierea progresului in atingerea scopurilor declarate. Institutiile care asigura implementarea pot incorpora aceste informatii in procesul de luare a deciziei. Stabilirea unui sistem de monitorizare, raportare si evaluare : odata stabiliti indicatorii, este important de stabilit un sistem de standardizare a procedurilor de strangere de date si raportare a rezultatelor in mod regulat. Aceste informatii pot fi folosite pentru a evalua ce functioneaza bine si ce nu.

38

IDENTIFICAREA CRITERIILOR DE EVALUARE Criteriile constituie baza in selectarea dintr-un numar mare de actiuni posibile. Datorita limitarilor de timp, fonduri si resurse umane, este important ca CC sa identifice un set comun de criterii de evaluare a avantajelor asociate fiecarei actiuni si sa selecteze cel mai adecvat set de actiuni pentru a raspunde scopurilor si tintelor de mediu. Criteriile de evaluare furnizeaza si o fundamentare obiectiva si transparenta pentru luarea deciziilor, care poate ajuta la eliminarea nepotismului sau chiar aparenta unui patronaj. In selectarea si aplicarea criteriilor pot fi luate in consideare urmatoarele aspecte: Cost/eficienta: Care sunt costurile relative de obtinere a unei imbunatatiri masurabile a calitatii mediului comparabila cu alte actiuni? Fezabilitatea tehnica: A fost tehnologia utilizata cu succes in alta parte si are referinte? Eficienta: Cat de bine reuseste actiunea sa atinga scopurile si obiectivele de mediu? Cat de eficienta este actiunea in reducerea sau prevenirea unei amenintari la adresa sanatatii publice sau a mediului? Impactul financiar: Care va fi impactul financiar asupra membrilor comunitatii pentru a se contribui la capitalul total si pentru costurile operationale asociate proiectului, pe durata acestuia de viata? Autoritatea statutara: Are autoritatea locala sau alte agentii de implementare autoritatea statutara de a implementa actiunea? Echitate: Cat de echitabil sunt distribuite beneficiile si costurile actiunii la nivelul comunitatii? Sunt anumite segmente ale populatiei afectate disproportionat de impactele actiunii propuse, cum ar fi amplasarea unei facilitati de mediu in apropierea unui cartier rezidential cu locuitori avand venituri reduse? Flexibilitatea: Poate fi actiunea modificata dupa o perioada de timp pentru a facilita modificari de natura demografica, economica, de mediu sau legislativa? Perioada de implementare: Cat de mult timp va fi necesar implementarii actiunii? Acceptabilitatea / suportabilitatea: este actiunea propusa acceptabila de catre public sau de catre Consiliul Local? Sprijina grupurile interesate aceasta actiune?

39

Impactul asupra mediului: Va exista un impact asupra mediului in urma implementarii actiunii? Daca da, cum si cat de important? Comitetul Consultativ a luat in considerare urmatoarele criterii de evaluare a actiunilor: Rezultatele ierarhizarii problemelor de mediu (asa cum au fost prezentate in capitolul precedent); Numarul persoanelor care beneficiaza de rezolvarea unei anumite probleme de mediu; Efectul pe termen lung al rezolvarii unei anumite actiuni de mediu. De asemenea a fost inclus in acest criteriu si timpul necesar pentru implementarea actiunii; Raportul cost-beneficiu al actiunii de mediu. S-a avut in vedere de catre Comitetul Consultativ, investitia minima de realizat pentru obtinerea rezultatului dorit; Obtinerea unor efecte multiple, cum ar fi de exemplu utilizarea tehnologiilor curate si a obtinerii unor efecte in cascada; Posibilitatea finantarii actiunilor de mediu; Acceptabilitatea / suportabilitatea de catre populatie a actiunilor de mediu.

ANALIZA SI SELECTAREA ACTIUNILOR Analiza si selectarea actiunilor reprezinta nucleul procesului de luare a deciziei. Acesta a fost pasul cand CC a decis asupra celor mai eficiente actiuni in atingerea scopurilor si tintelor de mediu. Pentru a reduce lista de actiuni rezultata si a selecta cateva subiecte de actiune s-a propus un proces in doua etape: realizarea listei de actiuni preferate; selectarea actiunilor bazate pe analizele specifice comunitatii. Selectarea actiunilor prioritare Comitetul Consultativ a realizat lista actiunilor prioritare aplicand criteriile de evaluare la lista de actiuni. Pe baza procesului de selectie descris mai sus si utilizand criteriile selectate de CC, a rezultat urmatoarea ierarhie a actiunilor de mediu ce urmeaza a fi implementate in judetul Valcea: Imbunatatirea parcului auto; Elaborarea de proiecte pentru promovarea dezvoltarii durabile in zonele turistice; 40

Stabilirea de locatii noi pentru depozite de deseuri menajere in conformitate cu legislatia; Impadurirea zonelor afectate de eroziune; Retehnologizarea proceselor industriale poluante. Extinderea si modernizarea statiilor de epurare a apelor reziduale existente sau realizarea unor instalatii noi 1. Imbunatatirea parcului auto (aer) Traficul auto este concentrat mai ales in zona urbana, in zona centrala a oraselor. De asemenea, o contributie deloc neglijabila la poluarea aerului o are si traficul de tranzit. Masurile care se impun pentru reducerea acestui tip de poluare sunt: Rationalizarea traficului in orase, mai ales a traficului greu (cu dirijarea acestuia pe zonele de centura); Incurajarea folosirii transportului in comun. Aspectele care trebuie luate in considerare atunci cand se vorbeste despre poluarea aerului datorita traficului auto sunt: Calitatea combustibilului folosit; Calitatea si starea tehnica a masinilor; Infrastructura rutiera. In vederea imbunatatirii parcului auto trebuie: Aplicate stimulente economice fezabile; Asigurata cresterea constientizarii si schimbarea mentalitatii/comportamentului in ceea ce priveste intretinerea si verificarea starii tehnice a autovehiculelor; Intensificarea controalelor privind starea tehnica a masinilor; Stabilirea unui cadru pentru asigurarea acestor controale; Intretinerea adecvata, imbunatatirea si innoirea sistematica a parcului auto afectat transportului in comun. Realizarea in mod practic a dezideratelor urmarite prin implementarea actiunilor prioritare depinde in mare masura de disponibilitatea autoritatilor locale de a conlucra activ in acest sens. Privind problema din aceasta perspectiva, apare necesara derularea unor activitati concrete, care sa asigure: 41

formarea unei viziuni cuprinzatoare la nivel local in privinta necesitatii si a celor mai potrivite (fezabile) cai de rezolvare a problemelor de poluare datorate traficului rutier; analizarea la nivel local a posibilitatilor si modului de aplicare a unor stimulente economice cu rol in determinarea unei schimbari de mentalitate a publicului; desfasurarea unei campanii de constientizare a publicului cu privire la problemele de poluare datorate traficului rutier (indeosebi in zonele urbane), urmarind inocularea ideii ca schimbarea mentalitatii/comportamentului in ceea ce priveste intretinerea si verificarea starii tehnice a autovehiculelor aduce numai beneficii comunitatilor respective; implicarea activa a organelor de siguranta a circulatiei, in scopul intensificarii activitatilor de control a starii tehnice a autovehiculelor proprietate personala si a celor utilizate de companiile locale (publice si private); explorarea oportunitatilor de atragere a unor finantari care sa fie utilizate in scopul precis al imbunatatirii infrastructurii de transport public local.

2. Elaborarea de proiecte pentru promovarea dezvoltarii durabile in zonele turistice (apa)

Principalele cauze care genereaza probleme legate de zonele cu potential turistic sunt: Lipsa resurselor financiare; Neacordarea atentiei cuvenite amenajarii si intretinerii zonelor de agrement. Remedierea situatiei existente si dezvoltarea activitatilor de turism avandu-se in vedere principiile dezvoltarii durabile trebuie sa aiba in vedere: Elaborarea de programe bazate pe concepte moderne care sa permita valorificarea, protejarea si imbunatatirea potentialului existent, cu accent deosebit pe modul de organizare a turismului in zonele protejate; Educarea cetatenilor. Masurile care trebuie intreprinse vizeaza: Managementul potentialului natural in scopuri turistice; Ameliorarea calitatii mediului afectat ca urmare a practicarii activitatilor de turism; Asigurarea educatiei ecologice si a dotarilor specifice; Practicarea turismului organizat. 42

Pentru fiecare masura in parte, actiunile concrete (urmarind dezvoltarea si implementarea proiectelor) pot fi etapizate dupa cum urmeaza: 1. alegerea zonelor pilot 2. instruirea personalului pentru pregatirea de proiecte 3. prezentarea conceptului de dezvoltare durabila - educare 4. identificarea modalitatii de finantare 5. elaborarea propunerii de proiect 6. implementarea proiectului toate acestea fiind dependente in mod direct de disponibilitatea si intarirea capacitatii autoritatilor locale de a derula asemenea activitati. 3. Stabilirea de locatii noi pentru depozite de deseuri menajere in conformitate cu legislatia (sol) La construirea unui depozit de deseuri trebuie avut in vedere ca: Nu este eficienta din punct de vedere financiar construirea cate unui depozit pentru fiecare localitate in parte; Pretul pe fiecare tona de deseu este cu atat mai mic cu cat depozitul este mai mare; Trebuie sa existe un echilibru intre costurile de depozitare si costurile de transport; Metanul rezultat din fermentarea deseurilor poate fi folosit pentru producerea de energie/caldura; Colectarea deseurilor se face separat, la nivelul fiecarei localitati. Responsabilitatile pe care le au toti factorii implicati in managementul deseurilor; Schimbarile institutionale si costurile pe care acest proces le implica; Stabilirea costurilor pentru intreg procesul Actiunile concrete necesare pot fi schematizate si incadrate ca ordine de realizare dupa cum urmeaza: Studiu privind cantitatea de deseuri si ponderea pe diverse tipuri, cu evidentierea cantitatilor de deseuri reciclabile si a posibilitatilor de colectare selectiva, de ex. deseuri menajere/deseuri industriale, tipuri de deseuri menajere/industriale etc. Estimarea numarului optim de depozite la nivelul judetului, precum si a amplasarii acestora astfel incat sa fie realizat un echilibru intre costurile aferente distantei de transport si costul de depozitare

43

Organizarea activitatilor de colectare si transport a deseurilor la nivelul localitatilor urbane, rurale, precum si a transportului catre locatiile de depozitare finala Realizarea unui master plan - plan general de actiuni care trebuie sa explice necesitatea si oportunitatea unui depozit de deseuri, perioada de depozitare, cantitatea anuala depozitata, compozitia deseurilor, cantitatea de material de acoperire Atragerea unei participari active a sectorului privat si folosirea mecanismelor de piata Realizarea studiilor tehnice si de fezabilitate care sa includa: Identificarea posibilitatilor de recuperare si folosire a biogazului rezultat din fermentarea deseurilor ca sursa alternativa de energie/caldura Studiu la scara al depozitarii cu detalii despre perioada de depozitare, tendinta depozitarii, capacitatea de colectare / transport,capacitatea (necesitatea) statiei de transfer Proiectarea capacitatii volumului de depozitare luand in considerare schimbarile in volum si calitate atat a deseurilor generate cat si a celor colectate Studiul unor alternative pentru stabilirea amplasamentului Analizarea sistemului de depozitare Analizarea facilitatilor depozitului: colectarea si tratarea apelor pluviale, probleme de administrare, prevenirea dezastrelor. Analizarea metodei de depozitare: separarea deseurilor macinate si nemacinate, depozitare, plan de transport, plan de acoperire Analizarea posibilitatilor de tratare a apelor uzate, apelor pluviale, gazelor, prevenirea dispersiei deseurilor Evaluarea impactului si studiul de impact asupra mediului Planul de amenajare si incadrare in peisaj Negocierea cu proprietari pentru amplasamente alternative si indeplinirea procedurilor pentru obtinerea terenului Obtinerea avizelor si aprobarilor Identificarea potentialelor surse de finantare Pregatirea proiectelor/aplicatiilor pentru obtinerea fondurilor Inceperea lucrarilor in locatiile stabilite Elaborarea unor module de instruire avansata pentru lucratorii din domeniu Mijloacele necesare pentru realizarea acestor activitati pot fi grupate in trei categorii: Mijloace juridice care presupun: 44 tehnica de ventilarea aerului,

Aplicarea reglementarilor, normativelor, instructiunilor locale si nationale in domeniu; Stimularea parteneriatului public privat pentru imbunatatirea serviciilor oferite Mijloace organizatorice si tehnice pentru: identificarea celor mai eficiente locatii de depozitare a deseurilor organizarea de licitatii publice pentru realizarea lucrarilor conform studiilor de fezabilitate. gasirea fondurilor/lobby la Consiliul Judetean si Consiliile Locale pentru includerea in bugetele locale a costurilor pentru facilitati de management al deseurilor. Mijloace financiare: Fonduri nationale, judetene si locale; Taxele aplicate generatorilor de deseuri industriali / casnici / institutii; Fonduri extrabugetare.

4. Impadurirea zonelor afectate de eroziune (sol) Principalele mijloace prin care poate fi combatut fenomenul de eroziune sunt: Asigurarea integritatii fondului forestier si a aplicarii normelor silvice; Exploatarea padurii in regim silvic, indiferent de forma de proprietate; Impadurirea zonelor afectate si prevederea aplicarii unor practici adecvate de management. Diminuarea suprafetelor de teren afectate de eroziune prin impaduriri poate fi obtinuta prin realizarea urmatorilor pasi: Monitorizarea zonelor afectate si stabilirea cauzelor care determina sau favorizeaza fenomenul de eroziune; Realizarea unui inventar in ceea ce priveste calitatea solului si modul in care este utilizat/afectat de actiuni antropice sau de alta natura; Zonarea suprafetelor de teren afectate; Stabilirea unui mod durabil de utilizare a terenurilor; Asigurarea de material saditor si asistenta pentru plantari; Selectarea de specii rezistente/adecvate tipului de sol si conditiilor hidrodinamice; 45

Impadurirea propriu-zisa a zonelor afectate; Observarea si intretinerea plantatiilor; Exploatarea zonelor forestiere in regim silvic, indiferent de forma de proprietate; Actualizarea anuala a inventarului de zone afectate, prin realizarea de studii cu acest specific; 5.Retehnologizarea proceselor industriale poluante (aer) Pentru reducerea emisiilor provenite din activitatile mentionate pana la limita maxima admisibila, autoritatile locale de mediu emit acorduri si autorizatii de functionare si stabilesc programe de conformare, de comun acord cu agentii economici. In cadrul companiilor industriale mari, o metoda de reducere a emisiilor poluante o reprezinta introducerea sistemelor de management de mediu. Metodele prin care se pot inregistra reduceri ale emisiilor sunt: Aplicarea principiului prevenirii; Aplicarea principiului poluatorul plateste; Aplicarea stimulentelor economice; Stimularea si cresterea competitivitatii; Atragerea de finantari in vederea retehnologizarii. Actiunile concrete ce pot fi avute in vedere pentru a asigura cadrul de derulare a unui proces de retehnologizare a proceselor industriale poluante vizeaza: canalizarea initiativei private in sensul respectarii normelor de protectie a mediului; identificarea celor mai bune modalitati de reducere a emisiilor de substante poluante (asigurarea unui flux tehnologic adecvat, estimarea posibilitatilor de introducere in flux a unor instalatii tehnologice de tip tehnologii curate etc.); asistarea unitatilor industriale in sensul intaririi capacitatii de identificare a solutiilor de atragere a unor surse de finantare in conditii avantajoase, destinate procesului de retehnologizare.

6.Extinderea si modernizarea statiilor de epurare (apa)

46

La nivelul judetului problema gospodaririi apelor este valabila atat pentru zona urbana cat si pentru cea rurala. Statiile de epurare existente sunt fie subdimensionate, fie nu sunt intretinute si nu opereaza corect sau la capacitate maxima, situatii care conduc la o tratare insuficienta a apelor reziduale, acest lucru provocand poluarea apelor de suprafata. Apele uzate menajere contin materii organice si minerale in suspensie, coloidale si in solutie, de asemenea microorganisme, in special bacterii si protozoare, care constituie o sursa principala de energie pentru transformari biochimice, dar si un pericol continuu, putand provoca imbolnaviri grave. Indepartarea sau stabilizarea materiilor nocive de tot felul din apa uzata se realizeaza in instalatiile statiei de epurare, prin urmatoarele procedee: Procedee de epurare mecanica care au ca scop retinerea corpurilor si suspensiilor mari, flotarea (separarea) grasimilor si uleiurilor, sedimentarea sau decantarea materiilor solide in suspensie si prelucrarea namolurilor rezultate. Procedee de epurare mecano-chimica care au ca scop coagularea materiilor solide in suspensie, epurare mecanica si clorurarea apelor uzate. Procedee de epurare mecano-biologice au ca scop epurarea naturala a apelor uzate si a namolurilor, precum si epurarea artificiala a apelor uzate si a namolurilor, fiind bazate pe actiunea comuna a proceselor mecanice, chimice si biologice. Instalatiile aferente acestor procedee trebuie sa functioneze la capacitate maxima si sa fie mentinute intr-o perfecta stare de functionare. Modernizarea facilitatilor conform normelor in vigoare presupune: Modernizarea statiilor de epurare in vederea reducerii impactului evacuarii de ape uzate; Proiectarea, realizarea si punerea in functiune a unor separatoare de grasimi (acolo unde este cazul); Realizarea de instalatii noi

Sunt necesare urmatoarele activitati: Identificarea mecanismelor economice de incurajare a investitiilor publice si/sau private; Elaborarea si distribuirea de materiale educative privind bilantul apei in comunitati si impactul evacuarilor necontrolate de ape uzate neepurate asupra mediului; Aplicarea principiului poluatorul plateste; Aplicarea stimulentelor economice; Canalizarea initiativei private in sensul respectarii normelor de protectie a mediului; 47

Identificarea celor mai bune modalitati de asigurare a unui flux tehnologic adecvat, estimarea posibilitatilor de introducere in flux a unor noi instalatii tehnologice; Asistarea operatorilor statiilor in sensul intaririi capacitatii de identificare a solutiilor de atragere a unor surse de finantare in conditii avantajoase, destinate procesului de retehnologizare. In vederea unei epurari conform cerintelor legislative in vigoare, se au in vedere doua

aspecte: Modernizarea statiilor de epurare in vederea reducerii impactului evacuarii de ape uzate prin: realizarea treptelor de tratare biologica a statiilor de epurare; modernizarea / extinderea capacitatii de tratare mecanica; cresterea eficientei de epurare la principalii indicatori (pH, suspensii solide, CCO-Cr, CBO5 si substante extractibile, in eter de petrol la evacuarea in emisar) ; proiectarea, realizarea si punerea in functiune a unor separatoare de grasimi (acolo unde este cazul). Realizarea unei instalatii noi de epurare a apelor uzate menajere prin: alcatuirea unei baze de date comune (intre D.S.P., S.G.A, I.P.M.) cu privire la debitele estimate de ape uzate si modalitatile de evacuare ale acestora ; proiectarea retelelor si statiilor de epurare a apelor uzate menajere ; realizarea si punerea in functiune a statiilor de epurare; initierea procesului de avizare din punct de vedere al protectiei mediului si al gospodaririi apelor. In afara acestor actiuni prioritare identificate s-au recomandat de catre CC si actiuni cu caracter general, aplicabile tuturor factorilor de mediu si tuturor problemelor. Acestea sunt : 1)acces la informatie; 2)acordare de asistenta pentru identificarea surselor de finantare si promovarea de proiecte ; 3)componenta de pregatire a personalului atat din industrie cat si din cadrul autoritatilor locale pentru pregatirea de proiecte pentru diverse surse de finantare componenta de participare publica, de implicare a societatii civile in procesul de luare a deciziilor. 2. Turism 48

La inceputul acestui secol si mileniu turismul este cel mai dinamic sector de activitate pe plan mondial si, in acelasi timp, cel mai important generator de locuri de munca. Totodata, turismul poate constitui sursa principala de venit a tarilor si regiunilor care dispun de importante resurse turistice si le exploateaza corespunzator. In acest context si tinand cont de potentialul existent, turismul este considerat prioritatea judetului Valcea. Justificarile acestui statut de prioritate sunt urmatoarele: turismul este un sector economic cu perspective de dezvoltare pe termen lung, resursele turistice fiind practic inepuizabile; turismul actioneaza ca un element dinamizant al intregului sistem economic, generand o cerere specifica de bunuri si servicii la nivelul celorlalte sectoare ale economiei; turismul reprezinta o piata sigura a fortei de munca si de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice restructurate; valorificarea optima a resurselor, promovarea si marketingul eficiente ale produselor turistice pe piata externa, poate constitui o sursa semnificativa de sporire a incasarilor valutare la nivelul judetului; dezvoltarea durabila a turismului contribuie la cresterea economica si sociala si la atenuarea dezechilibrelor de dezvoltare, ameliorand conditile de viata si sporind veniturile populatiei in special in zonele rurale; turismul constituie un mijloc de protejare, conservare si valorificare ale potentialului cultural, istoric, folcloric si arhitectural al judetului; turismul poate avea si vocatie ecologica prin exploatarea durabila a valorilor fundamentale ale existentei umane (apa, aer, flora, fauna, ecosisteme, etc.); turismul poate fi un mijloc activ de educare si ridicare a nivelului de instruire si civilizatie a oamenilor, avand un rol deosebit in utilizarea timpului liber al populatiei. Necesitatea unui document strategic judetean de dezvoltare a turismului pe termen mediu este evidenta, aceasta fiind conditia sinequa non a dezvoltarii durabile. In conditiile in care domeniul turismului este un domeniu pur economic al vietii economico-sociale, Strategia de Dezvoltare a Turismului in Judetul Valcea 2007-2013 priveste deopotriva administratia publica si mediul de afaceri. Astfel, respectand principiile dezvoltarii durabile, administratiile publice si mediul de afaceri trebuie sa valorifice impreuna resursele naturale, materiale, umane, traditiile istorice si 49

interculturale in scopul unei cresteri sustinute, constante care sa faca din judetul Valcea unul dintre cele mai competitive la nivel national si regional. Pe de alta parte, orice proiect in domeniul turismului, fie el al autoritatilor publice, al mediului de afaceri sau al structurilor asociative, iti justifica necesitatea si oportunitatea prin insasi strategia de turism la nivel judetean. Realizarea si adoptarea strategiei ofera astfel premisele atragerii de finantari nerambursabile in domeniu, fie din programe financiare de postaderare, fie din fonduri nationale sau alte oportunitati de finantare. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului in Judetul Valcea 2007-2013 a fost initiata de Consiliul Judetean Valcea, dar la forma finala si-au adus contributia reprezentanti ai Institutiei Prefectului Judetul Valcea, ai primariilor din zonele cu potential turistic, ai Camerei de Comert si Industrie Valcea, ai furnizorilor de servicii de turism, ai operatorilor de turism si ai asociatiilor de profil. Procesul de elaborare a strategiei a constat in parcurgerea a patru etape principale, in cadrul carora, dupa caz, pot fi individualizate subetape. Prima etapa a fost cea de documentare. In cadrul acesteia au fost colectate si analizate informatiile care privesc domeniul turismului in vederea utilizarii acestora la fundamentarea strategiei. Au fost colectate si analizate strategiile si politicile europene, nationale, regionale si locale in domeniul turismului, legislatia si informatiile statistice oficiale privind turismul in judetul Valcea. Etapa a doua a fost cea de elaborare proiectului strategiei pe baza informatiilor relevante colectate si analizate in prima etapa. In primul rand a fost elaborata structura strategiei, fiind completate informatiile obtinute in prima faza. Dupa aceea au fost elaborate analiza SWOT, viziunea, prioritatile, obiectivele si planul de actiune. Etapa a treia a fost etapa consultarii publice. Mai intai au fost consultate directiile din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judetean Valcea, iar apoi s-a trecut la consultarea publica propriu-zisa. In acest sens, proiectul a fost publicat spre consultare pe pagina de internet a Consiliului Judetean Valcea si a fost transmis in format tiparit si/ sau electronic Institutiei Prefectului - Judetul Valcea, consiliilor locale din zonele cu potential turistic, Camerei de Comert si Industrie Valcea, furnizorilor de servicii de turism, operatorilor de turism si asociatiilor de profil. Mai mult decat atat, a fost transmis si un chestionar care cuprindea atat descrierea proprie si prioritatile de dezvoltare cat mai ales asteptarile fata de factorii interesati din domeniu. De asemenea, a fost asigurata informare presei cu privire la acest demers. Etapa consultarii publice a 50

inclus si sesiuni de dezbatere publica a proiectului strategiei. In cadrul acestor sesiuni au fost dezbatute atat proiectul strategiei cat si modalitatile optime de implementare a acesteia. Etapa a patra, ultima etapa, a fost cea a redactarii formei finale a proiectului strategiei in vederea supunerii spre a probare a Consiliului Judetean. Desi revizuirea documentului a fost practic un proces continuu, inainte de transmiterea formei finale in vederea adoptarii, au fost analizate toate chestionarele retransmise si au fost verificate propunerile factorilor interesati in vederea asigurarii concordantei dintre situatia actuala, prioritatile, obiectivele si actiunile propuse prin proiectul strategiei cu cele ale factorilor interesati din domeniu. Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Turismului in Judetul Valcea 2007-2013 il constituie cresterea competitivitatii turismului valcean. Potrivit prioritatilor stabilite11, obiectivele specifice sunt urmatoarele: Prioritatea I Infrastructura si serviciile de turism Obiectivul I.1. Cresterea capacitatii de absorbtie a finantarilor Obiectivul I.2. Dezvoltarea infrastructurii de turism Obiectivul I.3. Dezvoltarea serviciilor de turism Prioritatea II Promovarea si marketingul Obiectivul II.1. - Promovarea coerenta si unitara Obiectivul II.2. Marketingul Prioritatea III Resursele umane Obiectivul III.1. - Instruirea resurselor umane Prioritatea IV - Dezvoltarea capacitatii administrative Obiectivul IV.1. - Dezvoltarea capacitatii administrative a autoritatilor publice locale, a asociatiei reprezentative, a furnizorilor de servicii si a operatorilor de turism. In vederea implementarii in conditii optime a Strategiei, a fost elaborat Planul de Actiune, in cadrul caruia au fost prevazute actiuni pentru fiecare obiectiv. Mai mult decat atat, pentru fiecare actiune s-au specificat indicatori de realizare, estimari ale resurselor financiare necesare, termene de realizare, si mai ales responsabili. In vederea monitorizarii si evaluarii implementarii strategiei se va constitui o Comisie care va cuprinde atat membri ai autoritatilor publice locale cat si reprezentanti ai furnizorilor de servicii si operatorilor de turism, ai asociatiilor de profil si ai Camerei de Comert si Industrie Valcea. Structura Comisiei si Regulamentul de Organizare si Functionare se aproba prin
11

Consiliul Judetean Valcea

51

Dispozitie a Presedintelui Consiliului Judetean Valcea. Consiliul Judetean Valcea va avea presedintia Comisiei si va asigura Secretariatul acestei Comisii. Comisia se va intruni semestrial si va analiza implementarea Strategiei, elaborand rapoarte de evaluare periodica. Rapoartele pot include recomandari/ propuneri de modificare a strategiei si de corelare a proiectelor autoritatilor publice locale, in special in domeniul infrastructurii (transport, apa, canalizare, colectare si depozitare a deseurilor etc.), astfel incat sa se realizeze impactul maxim al Strategiei. Prin recomandarile facute Comisia va incerca, pe cat posibil, sa nu creeze dezechilibre noi de dezvoltare intre localitatile si intre zonele din judet, sprijinind punerea in valoare a intregului potential turistic. 3. Cultural Dezvoltarea durabila este tipul de dezvoltare economica, sociala si umana care raspunde nevoilor generatiilor prezente, fara a compromite sau a limita capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface, la randul lor, aceste nevoi. Cultura este un factor de dezvoltare durabila, deoarece aceasta se bazeaza pe elementele constitutive ale culturii: diversitate lingvistica, cunostinte teoretice si empirice, credinte, reprezentari despre lume, patrimoniu material si imaterial, creatii artistice, literare, stiintifice, inventii etc. O astfel de dezvoltare necesita ca in domeniul Culturii sa se produca: 1) schimbarea modului de producere a bunurilor si serviciilor culturale; 2) diversificarea practicilor de consum cultural; 3) accesul si participarea la viata culturala. Globalizarea si cresterea economica, dezvoltarea sociala si progresul tehnologic au un impact direct asupra elementelor structurale si asupra functiilor sectorului Culturii. Ca atare, elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului Culturii pentru orizontul de timp 20082013 trebuie sa tina seama de aceste influente si de rolul central care revine Culturii in multitudinea acceptiunilor asociate acestui concept in societatea bazata pe cunoastere (societatea informationala) si in procesul de dezvoltare umana. Structura retelei de biblioteci publice valcene in perioada 2000200612
12

Anuarul Valcean 2007 52

Biblioteci, din care: Judetene municipale si orasenesti Comunale Total 2000 1 7 69 77 2001 1 7 69 77

Numar de unitati in anii: 2002 1 7 70 78 2003 1 7 70 78 2004 1 9 71 81 2005 1 10 72 83 2006 1 10 73 84

Dinamica activitatilor de biblioteca in judetul Valcea in perioada 2000200613

Evolutia numarului Utilizatori Anul Volume existente Volume eliberate ai bibliotecii de volume existente fata de 2000 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 920.492 1.045.002 1.081.342 999.113 1.109.541 999.174 1.236.125 988.401 1.289.907 948.302 1.315.004 986.830 1.419.281 920.408 59.305 58.804 58.609 57.403 53.206 57.252 56.008 + 160.850 + 189.049 + 315.633 + 369.415 + 394.512 + 498.789

Evolutia numarului de volume eliberate fata de 2000 45.889 45.828 56.601 96.700 58.872 124.594

Evolutia numarului de utilizatori inscrisi fata de 2000 501 696 1.902 6.099 2.053 3.297

13

Anuarul Valcean 2007 53

Judetul Valcea se afla in Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, impreuna cu judetele Dolj, Gorj. Mehedinti si Olt. Aceasta Regiune se distinge prin prezenta a doua tendinte bine conturate, care polarizeaza pe de o parte, creatia culta de nivel inalt, iar pe de alta parte, potentialul legat de traditia folclorica si de mestesuguri. Obiectivele strategice sunt: 1) dezvoltarea cooperarii intraregionale intre cele cinci judete ale Regiunii; 2) promovarea valorilor culturale existente in cadrul Regiunii; 3) dezvoltarea culturii in plan local, tinand seama de specificul si de potentialul fiecarei zone; 4) pastrarea unor traditii identitare, prezervarea mestesugurilor si formelor de exprimare artistica; 5) reabilitarea monumentelor istorice, (re)insertia lor in viata culturala a comunitatilor si utilizarea acestui potential ca resursa importanta a turismului cultural; 6) dezvoltarea industriilor culturale si conexe, ca alternative la procesul de dezindustrializare din Regiune.

Directii de actiune sunt14: 1) stimularea creatiei contemporane in domeniul artelor vizuale, a literaturii, a artelor interpretative, prin sustinerea potentialului existent in toate judetele Regiunii; 2) extinderea pietei culturale, prin programe de educatie prin arta, prin atragerea tinerilor din localitatile rurale si urbane la viata culturala comunitara, precum si prin cooperare intraregionala si transfrontiera catre Bulgaria si Serbia, invecinate cu Regiunea noastra; 3) continuarea proiectelor de promovare a artei valcene in spatiul regional, national si european; 4) includerea in traseele de turism cultural, alaturi de monumetele istorice, a zonelor cu bogate traditii populare si productii artizanale; 5) utilizarea modelului de parcuri tehnologice si a facilitatilor oferite prin intermediul lor pentru extinderea numarului si diversificarea indeosebi in zonele cu somaj structural ridicat; 6) infiintarea unui Centru de Resurse Umane Regional, pentru perfectionarea profesionala a personalului din institutiile publice de cultura in domeniile marketingului cultural si al intreprinderilor industriale cu profil cultural,

14

Consiliul Judetean Valcea

54

managementului de proiecte culturale, ceea ce ar crea o premisa pentru revigorarea vietii culturale in comunitatile locale; 7) elaborarea unei strategii culturale a Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia pentru perioada 2009-2013.

4.POZITIA JUDETULUI IN REGIUNE Conceptul de dezvoltare regionala este relativ nou in tara noastra, structurarea Romaniei in opt regiuni de dezvoltare a inceput in anul 1998. Cele opt regiuni de dezvoltare constituite (Regiunea 1 Nord-Est, Regiunea 2 Sud-Est, Regiunea 3 Sud Muntenia, Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, Regiunea 5 Vest, Regiunea 6 Nord-Vest, Regiunea 7 Centru si Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov) nu au statut de unitati administrative. Ele reprezinta insa zone teritoriale suficient de mari pentru a permite utilizarea eficienta a resurselor financiare si umane, precum si coerenta si eficacitatea in elaborarea si implementarea unor strategii intersectoriale de dezvoltare durabila la nivelul fiecarei regiuni. Judetul Valcea face parte din Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, alaturi de judetele Dolj, Gorj, Mehedinti si Olt. Regiunea Sud-Vest, cu o suprafata de 29.212 km2 cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj si coincide, in mare, cu vechea regiune istorica Oltenia. Se invecineaza cu Bulgaria, Serbia si cu regiunile Sud Muntenia, Centru si Vest. In 2005, Regiunea Sud-Vest Oltenia avea, o populatie de 2.306.450 locuitori (10,67% din populatia totala a tarii), cu densitatea sub media nationala (79,3 locuitori/km 2 fata de 90,9 locuitori/km2 ). Structura rural-urban a populatiei este de 52,5% vs. 47,5% (Romania 45,1% vs. 54,9%), cele mai rurale judete fiind Olt (59,4%), Valcea (54,8%) si Gorj (53,1%). Reteaua de localitati este constituita din 40 orase, dintre care 11 cu rang de municipiu si 408 comune ce cuprind 2066 de sate. Cele mai importante orase sunt Craiova (300.182 locuitori), Ramnicu-Valcea (111.701 locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.444 locuitori), Targu Jiu (96.318 locuitori) si Slatina (80.282 locuitori). Dintre orasele mici (sub 20.000 locuitori), numeroase nu au o structura si dezvoltare corespunzatoare: Vanju Mare, Dabuleni, Scornicesti etc. 55

Forta de munca si migratia Ponderea populatiei ocupate in total populatie inregistreaza o valoare redusa fata de media tarii - 37,2% . La nivel judetean, cel mai mare grad de ocupare il are judetul Valcea (40,2%) si cel mai redus in judetul Olt (35,8%). Piata muncii reflecta in mare tendintele de la nivel national. Pe ramuri ale economiei, populatia ocupata civila se concentreaza astfel15: agricultura si silvicultura (42,1%), industria (21,1%) si serviciile (36,8%). Analiza pe judete releva ponderi mai mari ale populatiei ocupate in agricultura in judetele Olt (49,0% din total populatie ocupata) si Mehedinti (48,1%), sectorul servicii fiind mai dezvoltat in judetele Valcea (40,4% din total populatie ocupata) si Dolj (39,9%). Rata somajului in regiune este 7,4%, valoare mai mare decat media la nivelul national (5,9%). Judetele din nord, Mehedinti (8,1%), Gorj (5,6%), Olt (4,8%) si Valcea (3,4%) au o rata a somajului mai mare decat media regionala, in timp ce in judetul Dolj (6,3%) inregistreaza o rata a somajului inferioara aceleiasi medii regionale si chiar mediei nationale. Lipsa locurilor de munca adecvate au determinat si aici plecari ale populatiei pentru munca necalificata in strainatate. Astfel, daca in anii de dupa 1990 se pleca, in special, in Serbia, dupa criza din Iugoslavia, destinatia privilegiata au devenit Italia si Spania. In ceea ce priveste migratia externa Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarca printr-un nivel relativ scazut in comparatie cu alte regiuni, dar acest fenomen se intensifica in conditiile in care masurile de reviriment economic intarzie si pauperizarea populatiei sporeste. Economia regionala Regiunea Sud-Vest realiza, in anul 2004, un PIB de 2.443,9 euro/locuitor, (83,33% din media nationala) la care sectorul serviciilor a contribuit cu 48,23%, industria cu 33,75% si agricultura cu 11.62%.

15

Directia Judeteana de Statistica

56

Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datoreaza si volumului scazut de investitii straine directe, regiunea atragand doar 745 milioane euro (reprezentand 3,40% din totalul acestora pana la finele anului 2005), ceea ce o situeaza pe pozitia a saptea intre regiunile tarii, investitiile din regiune fiind mai mult concentrate in cateva afaceri mari (ALRO si ALPROM Slatina, LAFARGE Tg. Jiu, etc.). Aici se manifesta si nesiguranta privind marile privatizari (Electroputere, Daewoo, Combinatul Rm. Valcea). Structura si repartizarea activitatilor economice la nivelul regiunii este determinata de resursele naturale, traditia in prelucrarea acestora, facilitatile tehnologice, capital, dar si de sistemul de preturi si de functionarea adecvata a mecanismelor pietei.

Infrastructura Transport Regiunea Sud-Vest are o infrastructura de transport relativ bine dezvoltata, teritoriul regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70, E79 si E81 si doua din cele trei axe prioritare ale Retelei de transport Trans-European TEN-T ( formate din coridoarele Paneuropene) care intersecteaza Romania, si anume axa prioritara de transport 7 (format din coridorul IV - Berlin/ Nurenberg-Praga-BudapestaConstantaIstambul Salonic) prioritara de transport 18 Dunarea ( format din coridorul VII). Regiunea Sud-Vest dispune de o retea rutiera de 10.460 km (13,19% din totalul national), din care 2043 km sunt drumuri nationale (13% din total drumuri nationale) si 8.437 km drumuri judetene si comunale (12,82% din totalul national). Judetele Gorj si Olt au o infrastructura rutiera relativ bine dezvoltata, judetul Olt aflandu-se pe primul loc in Romania in ceea ce priveste numarul si ponderea kilometrilor de drumuri judetene si comunale modernizate (873 km ceea ce reprezinta 12,88% din totalul drumurilor publice judetene modernizate). In privinta densitatii drumurilor publice la 100 km2 regiunea se situeaza usor peste media nationala (35,8 km/100 km2), cele mai mari densitati inregistrand judetele Gorj (39,3 km/100km 2), Mehedinti si Valcea, ambele cu 37,6 km/100km2. Densitatea liniilor ferate la 1000 km2 are cea mai scazuta valoare din tara (34,4 km/1000km2), principalul nod feroviar este Craiova avand legaturi cu principalele localitati din regiune si din tara. 57 si axa

In particular, zona de campie - de-a lungul Dunarii de la Drobeta Turnu Severin pana la Calafat si de la Calafat pana la Corabia - cat si regiunea deluroasa dintre Targu Carbunesti si Ocnele Mari nu beneficiaza de retele de cale ferata. Mai mult, nu exista conexiune directa pe calea ferata de la Ramnicu Valcea la Pitesti si Bucuresti, traectul inceput in anii 80, nefiind finalizat. Un dezavantaj major il constituie insa faptul ca nu exista puncte de trecere a frontierei pe calea ferata la Drobeta Turnu Severin, spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia, spre Bulgaria, fluxurile de marfa si persoane intre regiune si tarile invecinate fiind ingreunate. Utilitati publice In afara zonelor cu dezvoltare economica datorata unor conditii speciale (Defileul Dunarii, Subcarpatii Olteniei si Valea mijlocie a Oltului), infrastructura localitatilor urbane si rurale este total insuficienta. Numeroase asezari devenite recent orase nu detin nici pe departe infrastructura specifica, care sa justifice statutul de localitate urbana, iar in altele vechimea si starea avansata de uzura afecteaza calitatea serviciilor oferite cetatenilor. In ceea ce priveste infrastructura de utilitati, regiunea are o slaba dotare cu instalatii de apa potabila (41,29% din total localitati, racordate la un sistem de alimentare cu apa potabila, fata de nivelul national 61,04%) si canalizare (13,16% din total localitati, fata de 21,86% la nivel national). Analiza pe judete evidentiaza slaba echipare cu utilitati a judetului Dolj (numai 12,6 % din localitati erau conectate la reteaua de apa potabila si 7,2% la cea de canalizare). Educatie Efectele tranzitiei, vizibile mai ales la nivel economic, si-au pus amprenta si asupra sistemului educational. Calitatea educatiei si a reformei educationale sunt afectate de infrastructura insuficienta si dotarea slaba a celei existente, de motivatia personalului (salarii foarte mici) si de situatia materiala precare a populatiei. Infrastructura educationala preuniversitara la nivel regional (741 scoli, 151 licee in anul 2005) se afla intr-o stare destul de avansata de degradare si cu dotare majoritar insuficienta. Asistam la o scadere continua a numarului populatiei scolare, de la 519.128 in anul scolar 1990/1991 la 444.295 in anul 2005/2006. In judetul Mehedinti se inregistreaza cel mai mic numar al populatiei scolare (55.597 populatie scolara inscrisa in anul 2005/2006). 58

Invatamantul superior reprezinta singurul nivel la care s-au inregistrat cresteri continue ale numarului de persoane inscrise, numarul de studenti crescand de la 10.525 in anul universitar 1990/1991 la 18.682 in 1995/1996, respectiv 45.138 in 2005/2006, lucru datorat si infiintarii institutiilor de invatamant superior private. Cresterea numarului de studenti nu a fost insa insotita si de extinderea spatiilor de invatamant ajungandu-se la supraaglomerare in unitatile de invatamant superior. In prezent sistemul de educatie universitara cuprinde 5 institutii de invatamant superior si 58 de facultati. In regiunea Oltenia functioneaza un numar de 3 universitati de stat (2 in Craiova Universitatea din Craiova si Universitatea de Medicina si Farmacie si una in Targu Jiu Universitatea de Stat Constantin Brancusi) si 3 private (2 in Craiova, 1 in Rm. Valcea).

Sanatate In anul 2004, in Regiunea Sud-Vest, existau 41 de spitale, cu o medie de 4,3 consultatii/ locuitor. Locuitorii regiunii au o medie a sperantei de viata de 71,48 ani, respectiv 68,19 barbatii si 74,96 femeile. Conform indexului regional standardizat al mortalitatii, detaliat pentru primele cinci cauze care provoaca moartea , in 2003, cele mai frecvente cauze ale mortii sunt: boli ale sistemului circular, tumori, boli ale aparatului respirator, accidente si boli ale sistemului digestiv. Calitatea slaba a infrastructurii spitalicesti, dotarea slaba, lipsa personalului specializat cu precadere in mediul rural- precum si nivelul scazut de salarizare sunt probleme cu care se confrunta sistemul sanitar regional.

Servicii sociale Problemele sociale sunt importante si diverse, dar infrastructura sociala a regiunii este slab dezvoltata. Exista doar 44 de servicii alternative pentru ingrijirea copiilor (25 de institutii de tip familial si 26 de centre de plasament). La sfarsitul anului 2004, existau 8.677 copii cu dizabilitati, dintre care doar 780 au beneficiat de servicii de asistenta sociala. Trei judete Mehedinti, Olt si Valcea nu dispun de centre rezidentiale de ingrijire. 59

Potential de dezvoltare Construirea celor doua axe prioritare de transport (formate din coridorul rutier IV si coridorul VII fluviul Dunarea), care vor traversa regiunea va mari gradul de accesibilitate al regiunii si va impulsiona atragerea de investitii, contribuind si la o mai buna mobilitate a fortei de munca. Nu in ultimul rand, derularea proiectelor va implica utilizarea resurselor umane proprii regiunii. In scopul atragerii investitiei straine, Romania a infiintat de-a lungul Dunarii, zone libere cu facilitati fiscale, dar nici una din acestea nu se afla in Oltenia. Dupa constructia podului Calafat-Vidin peste Dunare, se asteapta ca orasul Calafat va indeplini conditiile pentru a deveni Zona Libera: un punct cheie in traficul international rutier, feroviar si fluvial. Dezvoltarea facilitatilor si capacitatilor de cercetare in cadrul centrelor universitare si utilizarea rezultatelor cercetarii de catre sectorul intreprinderilor mici si mijlocii pot crea conditii pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Regiunea are o suprafata agricola totala (de foarte buna calitate) de peste 1,8 milioane, reprezentand 12,3% din terenul agricol din Romania si, de asemenea, beneficiaza de importante resurse hidroenergetice (Dunarea, Oltul, Jiul) si termoelectrice (bazinul carbonifer Jiu-Motru), Oltenia fiind cel mai important producator de energie aproximativ din totalul pe tara. Agricultura reprezinta o resursa importanta pentru Regiunea Oltenia, cu peste 1 mil ha utilizate pentru cultura cerealelor (in special porumb si grau), a plantelor oleaginoase (mai ales floarea-soarelui), legume (soia, mazare, fasole, rosii, varza, ceapa) si fructe (mere, pepeni verzi, pepeni galbeni, struguri), cartofi, sfecla de zahar, productia vinului de buna calitate. In 2007, suprafata agricola a Olteniei era de 1.807.794 ha reprezentand 61.88% din totalul suprafetei (2.921.169 ha). Exista o perspectiva asupra agriculturii ecologice datorita utilizarii reduse, in ultima decada, a fertilizatorilor chimici. Regiunea beneficiaza de un potential turistic diversificat, incluzand turismul montan si cel speologic, balnear, ecoturismul, parcuri naturale, (peste 200 000 ha de arii protejate), turismul religios (peste 60 de manastiri si biserici ortodoxe). Datorita pozitiei sale, a reliefului variat, a monumentelor vechi si a traditiilor culturale, potentialul turistic al Olteniei este foarte diversificat, fiind concentrat in 3 zone: Clisura Dunarii Portile de Fier, Subcarpatii Gorjului si Valcii, cu insemnate monumente naturale (pesteri, chei, canioane, rezervatii) si arhitectonice 60

(manastirile Vodita, Cozia, Turnu, Arnota, Lainici, Dintr-un Lemn, Cornetu, Govora, Tismana, Horezu, Polovragi), izvoare termale si terapeutice (Olanesti, Calimanesti, Caciulata), saline terapeutice (Baile Govora, Ocnele Mari), cat si Valea Oltului la nord de Ramnicu Valcea. O sansa deosebita pentru dezvoltarea turismului montan ofera Valea Lotrului, unde statiunea Voineasa ar putea oferi conditii foarte bune pentru sporturi de iarna, vanatoare, pescuit, alpinism si drumetie, si statiunea Ranca pentru schi. De asemenea, spatiul rural ofera o ospitalitate veritabila bazata pe un mediu nepoluat, calitatea vinului, gastronomia si vestitele traditii folclorice ale Olteniei.

5.Determinarea zonelor cu probleme Declinul industrial masiv al regiunii au condus la transformarea acesteia intr-o zona dezavantajata, motiv pentru care intreaga regiune poate fi considerata zone problema. Cea mai afectata zona din punct de vedere economic este zona miniera a bazinulul carbonifer Gorj-Motru, in cadrul careia gradul de dependenta fata de activitatea miniera este foarte mare. Cele mai relevanta centre mono-industrial cu o evolutie negativa sunt Bals, Caracal, Tg. Carbunesti, Motru, Strehaia. Exista alte zone aflate in dificultate datorita gradului ridicat de inaccesibilitate, cum este platoul Mehedinti. De asemenea, exista multe sate mici care au fost declarate centre urbane, desi nu au infrastructura urbana de baza si in consecinta o structura economica stabila (ex: multe dintre ele sunt localizate in partea estica a regiunii: Scornicesti, Babeni, Balcesti, Berbesti etc). Importante zone turistice, cum este cazul statiunilor de tratament ca Baile Govora, Calimanesti, Olanesti cat si al celor balneo-climaterice, au cunoscut un declin in ultimii ani desi dispun de un potential de dezvoltare remarcabil, o importanta experienta acumulata in acest domeniu si traditii care pot fi valorificate. AGRICULTURA

61

Suprafata agricola a judetului Valcea este de 2463,1 Km2, reprezentand 42,7% din suprafata totala a judetului si 1,7 % din suprafata agricola totala a tarii. Din aceasta 33,7 % reprezinta terenuri arabile, 45,3% pasuni, 12,7% fanete, 1,7% vii si pepiniere viticole iar 6,6 % livezi si pepiniere pomicole. Dupa forma de proprietate, la sfarsitul anului 2000 sectorul privat detinea 99,2 % din suprafata agricola. Prin desfiintarea fostelor cooperative, suprafata agricola a fost fragmentata intr-o multitudine de parcele mici, sistem care creaza dificultati in realizarea lucrarilor in regim mecanizat, fertilizarea corespunzatoare impotriva daunatorilor, folosirea amenajarilor pentru irigatii, furajarea unor efective mari de animale, efectuarea unor investitii pentru dotari sau intretinerea capacitatii productive a terenurilor. In ceea ce priveste efectivele de animale, acestea au crescut in 2007 fata de 2006 la bovine (84415 capete in 2007 fata de 79158 capete in 2006), la porcine (185255 capete in 2007 fata de 169518 capete in 2006). Sa-u inregistrat insa si scaderi la ovine (89769 capete fata de 97618 capete), caprine (18913 capete fata de 20200 capete). Aceste cresteri se datoreaza in cea mai mare parte dezvoltarii sectorului privat. In ceea ce priveste zonele cu probleme in agricultura sunt cele situate in nordul judetului : Caineni, Boisoara, Voineasa, Perisani, Berislavesti. INDUSTRIA Cifra de afaceri a unitatilor industriale a fost in anul 2000 de 12.497,9 miliarde lei (55 % din cifra de afaceri totala a agentilor economici din judet) iar aceasta la randul ei a fost determinata in proportie de 46,3% de industria chimica, urmata de productia, transportul si distribuirea energiei electrice si termice, a gazelor si apei calde (17,8 %), industria alimentara si a bauturilor (9,7 %), extractia si prepararea carbunelui (5,3 %), alte ramuri industriale ( 20,9 %). Chimia valceana este reprezentata de SC OLTCHIM SA si UZINELE SODICE Govora SA. Bogatele rezerve de petrol, gaze naturale, carbune si imensul potential hidroenergetic au dat posibilitatea dezvoltarii industriei energetice. Pe langa Termocentrala Govora care are o putere industriala de 307 MW si asigura alimentarea cu energie a intregii platforme industriale, in judet mai functioneaza Hidrocentraha Lotru - Ciunget, cu o putere industriala de 510 MW, doua

62

hidrocentrale pe raul Lotru, la Bradisor (115 MW), Malaia (18 MW) si alte 11 hidrocentrale pe raul Olt cu o putere de 469 MW. Judetul Valcea se afla la sfarsitul anului 2000 pe locul I pe tara la productia de soda calcinata cu 58% din productia pe tara si la productia de soda caustica (cu 70,6% din total) si pe locul II la productia de antidaunatori (37,5 % din total) si la productia de var (16,2 % din total). Productia industriala, realizata si livrata in luna august 2007, de principalii agenti economici din judet, s-a estimat la 1274,2 miliarde lei preturi curente, iar pe cumulat 8 luni 2007 la 8838,5 miliarde lei. Societatile comerciale din sectorul public (inclusiv cele cu capital majoritar de stat) detineau o pondere in realizarile perioadei cumulate de 72,6 %, iar cele din sectorul privat (inclusiv cele cu capital majoritar privat) de 27,4%. Livrarile la export se estimau in luna august 2007 la circa 543,3 miliarde lei, reprezentand peste 21,3 % din resursele lunii august si peste 42,6 % din livrarile lunii august. Aportul industriei prelucratoare in totalul productiei industriale livrate in luna august a fost de circa 84,4%, al industriei extractive (exclusiv productia de petrol si gaze naturale) de 6,1 %, iar productia de energie electrica si termica, captarea, tratarea si distribuirea apei de 9,5%. Zonele defavorizate in industrie sunt atat zonele in care exista si se practica industria datorita poluarii apei, mediului, solului, apei freactice dar si poluare fonica.

PROPUNERI

Judetul Valcea: 63

-elaborarea unei strategii de turism in vederea dezvoltarii acestuia; -investitii in industrie; -infiintarea de IMM; -investitii in infrasctructura; -investitii in agricultura; -atragerea de fonduri structurale pe diferite proiecte; -elaborarea unei strategii pentru atragerea investitorilor straini in zona.

CONCLUZII

In ceea ce priveste judetul Valcea potentialul turistic este unul important si fructificat ar aduce venituri insemnate regiunii ducand astfel la dezvoltarea acesteia datorita investitiilor importante ce s-au facut in turism si infrastructura. 64

Judetul Valcea este o zona importanta pentru regiunea de dezvoltare din care face parte. Insa sunt necesare investitii in diferite sectoare astfel incat acestea sa atinga un stadiu de dezvoltare conform cerintelor Uniunii Europene. Are au un potential de dezvoltare insemnat, insa acest lucru nu se va realiza decat cu implicarea si responsabilitate atat din partea organizatiilor guvernamentale responsabile, cat si a cetatenilor acestora.

65

BIBLIOGRAFIE
http://www.insse.ro/ http://www.cjvalcea.ro/ Anuarul statistic 2008 Planul Local de Actiune pentru Mediu al Judetului Valcea - 2006-2018 Strategia de Dezvoltare aTurismului in Judetul Valcea - 2007-2013 Strategia de Dezvoltare a Culturii in Judetul Valcea 2008-2013

66