CAPITOLUL 1 CONSIDERAII GENERALE

Statiunea Vatra Dornei este o statiune de tratament de interes national cu functionare permanenta, inclusa in circuitul turistic international.

1.1 Pozitie geografica, accesibilitate

Statiunea Vatra Dornei este situata in partea de sud-vest a judeului Suceava i a provinciei istorice Bucovina, la circa 802 m altitudine. Pe teritoriu oraului conflueaz raurile Dorna i Bistria, iar fa de reedina de jude, municipiul Suceava, se afl la aproximativ 110 de km. Staiunea este aezat intr-una dintre cele mai pitoreti depresiuni ale Carpailor Orientali Depresiunea Dornelor, inconjurat numai de massive muntoase - Munii Raru - Giumalu, Bistriei, Climani i Suhard. Accesul in zon se realizeaz astfel: Rutier : prin drumuri modernizate, de importan european sau naional: E 58: pct. de frontier RO/UK Halmeu Dej Vatra Dornei Suceava-Botoani -Iai -Sculeni pct. de frontier RO/MLD; E 576: Suceava Vatra Dornei Dej - Cluj; DN 17: Dej Vatra Dornei Suceava, suprapus in cea mai mare parte peste E576 i E 58. Vatra Dornei, fa de principalele orae invecinate se afl la: 41 de km de Campulung Moldovenesc pe E 58/E 576/DN 17; 83 de km de Bistria pe E 58/E 576/DN 17; 161 de km de Piatra Neam pe DN 17B, DN 15. Fa de Bucureti, se afl la 556 km, pe E 58/E 576, E 85. Feroviar: staiunea se afl pe linia secundar Suceava Vatra Dornei Ilva Mic, ramificaie a magistralei 500: Bucureti Bacu Suceava Siret / pct. De frontier RO/UK; prin linia secundar se face legtura intre magistrala 500 i magistrala 400 (Braov Beclean pe Some Dej Satu Mare Halmeu .Fat de Bucureti, distana pe cale ferat este de 567 km; fa de cele dou magistrale feroviare se afl la 117 km (Suceava) i respectiv 122 km (Beclean pe Some). Aerian: traficul aerian de cltori este asigurat prin aeroportul Salcea de lang Municipiul Suceava (6 km), aflat la o distan de 120 km de Vatra Dornei.

1.2 Infrastructura
Oraul este traversat de artera rutier european E 58 / E576, important cale de acces a fluxurilor de turiti inspre i dinspre Vatra Dornei. Categoriile de drumuri ale localitii, care formeaz infrastructura rutier, sunt: drumurile naionale: DN17 (suprapus peste E 58 / E576): Dej Vatra Dornei Campulung DN17B: Vatra Dornei Broteni Piatra Neam drumurile judeene: DJ 174: Vatra Dornei arul Dornei Panaci Neagra Broteni/DN17B drumuri comunale Dc 76: Vatra Dornei Rusca (11,5 km) Dc 58: Vatra Dornei Dorna Candrenilor (4,5 km) reeaua stradal - strzile principale care traverseaz localitatea sunt in general paralele cu raurile Bistria i Dorna, urmrind traseul acestora. Reeaua stradal major a oraului este intens solicitat, traficul de tranzit suprapunandu-se peste circulaia de interes local. Lungimea total a reelei stradale insumeaz 67,8 km; Alimentarea cu ap Municipiul Vatra Dornei, are un sistem centralizat de alimentare cu ap potabil. Sursele de alimentare cu ap sunt: - captarea de suprafa Rou cu un debit de 140l/sec. dispune de toat linia tehnologic pentru prelucrarea apei din captare de suprafa, in ap potabil. - captarea de puuri subterane Moara Dracului cu un debit de 7l/sec. Apa nu necesita tratare chimic. Municipiul Vatra Dornei dispune de o reea de distribuie a apei in lungime de 38 km, conductele fiind din font, oel i in mic msur din azbociment. Funcionarea reelei de distribuie (lungimea 36 km) este nesatisfctoare, avand in vedere vechimea acesteia (a fost pus in funciune in anul 1938 i a fost reabilitat i extins in anul 1960). Pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu ap, s-a accesat programul de finanare SAMTID, prin care vor fi inlocuite conductele pe o lungime de 36 km, va fi reabilitat staia de tratare a apei i se va realiza contorizarea intregului sistem. Canalizare Oraul beneficiaz de reea de canalizare pentru colectarea apelor pluviale i menajere, a crei lungime este de 28 km. Epurarea apelor uzate este asigurat de staia de epurare mecano-biologic, cu o capacitate de 80 l/sec. Alimentarea cu energie electric Alimentarea cu energie electric a oraului este de tip reea, racordat la Sistemul Energetic Naional prin Staia de transformare de 110 / 220 KV, prin intermediul liniilor electrice de tipul:

linii aeriene de 20 KV LEA 20 KV linii subterane de 20 KV LES 20 KV, de inalt, medie i joas tensiune care alimenteaz posturile de transformare de 20/0,4 KV din ora. Reelele electrice de distribuie acoper intreaga reea stradal a oraului. Telecomunicaii Oraul Vatra Dornei este racordat la reeaua magistral telefonic din fibr optic al crei traseu traverseaz teritoriul administrativ al oraului pe direcia general NNE SSV, de-a lungul DN 17. Sistemul de telefonie fix este asigurat de o central telefonic digital ERIKSSON, care poate suporta 4.800 utilizatori; in prezent sunt conectai 2.807 de abonai. Localitatea are acoperire i pentru telefonia mobil GSM (Orange, Zapp, Vodafone i Cosmote).

1.3 Cadrul natural

Vatra Dornei, situata in partea nordica a Calimaniului, este o statiunea balneoclimaterica de interes national. Este pozitionata mai exact la altitudinea de 802 m, la confluenta raurilor Dorna, Neagra Sarului si Bistrita, destul de aproape de Campulung Moldovenesc si la numai 112 km distanta de Suceava. 1.3.1 Relieful Vatra Dornei se afl intr-o depresiune intramontan de origine tectonovulcanic, una dintre cele mai pitoreti din Romania, aezat la confluena raurilor Bistria Aurie cu Dorna, ctre care converg culmile montane din ce in ce mai coborate ale Suhardului (spre nord-vest), ale Giumalului (spre nordest) i ale Climanilor (spre sud). Spre partea sud-est a depresiunii se desfoar Munii Bistriei care domin spre nord valea Bistriei, la Zugreni, prin Varful Pietrosul (1.791 m altitudine). Teritoriul administrativ al oraului Vatra Dornei este caracterizat de existena unor vi largi cu lunci i terase bine dezvoltate, separate prin interfluvii domoale, a cror altitudine nu depete cu mult 1.000 m. Inconjurat de culmi i masive muntoase inalte, ara Dornelor are aspect tipic de depresiune intramontan. Spre nord-est i est este dominat de Muntele Barnarel (1.322 m) i Vf. Drancani (1.230 m) care descind din Plaiul Giumalului, alctuit din Obcina Mare (1.243 m) i Obcina Mic (1.251 m), iar spre vest se inal Muntele Runc (1.149 m) i Ouorul (1.639 m). Munii Suhard, alctuii din isturi cristaline i dolomit, au aspectul unei culmi prelungi, cu direcie NV-SE, care coboar altimetric de la 1.932 m in NV (Vf. Omu, alt. maxim a masivului) la 1.639 m in SE (Vf. Ouoru) i domin spre sud Depresiunea Dornelor cu un abrupt de 500-600 m inlime. Masivul este acoperit cu pduri de molid, iar la peste 1.500 m altitudine, de pajiti naturale, folosite pentru pstorit. Masivul Giumalu sunt delimitai de raurile Bistria la sud i Putna la vest i nord i de Masivul Raru la est. Fiind alctuii din isturi cristaline, calcare cristaline i intercalaii de roci porfiroide dure, dau aspectul de bloc masiv, cu spinri rotunjite, dispuse radiar in jurul varfului principal.

Altitudinea maxim este de 1.857 m, in Vf. Giumalu. Pe valea superioar a raului Putna, la 1.856 m altitudine, se afl o rezervaie forestier de molizi seculari. Munii Climani constituie cel mai reprezentativ edificiu vulcanic din Carpaii romaneti; sunt delimitai de Munii Bargului la NV, de Depresiunea Dornelor la N, de Munii Bistriei la E, cursul superior al Mureului spre S i de Dealurile Bistriei la V. Sunt formai dintr-o cupol central, alctuit din curgeri de lav solidificat, unde este atins altitudinea maxim (2.100 m in Vf. Pietrosu), din care se detaeaz cateva varfuri conice i un larg platou vulcanic, constituit predominant din piroclastite, din care pornesc numeroase culmi netede inclinate spre vest i sud, separate de vi adanci. Zona inalt prezint trsturi tipic alpine, evideniindu-se cateva circuri glaciare sub Vf. Pietrosu, Rii, Bistricior i numeroase puni alpine. La poalele nordice ale masivului apar numeroase izvoare cu ape minerale carbogazoase , ca rezultat al activitii postvulcanice. Munii Bistriei sunt delimitai de valea Bistriei i Munii Stanioarei spre nord-est, de valea Bistricioarei i Munii Ceahlu la sud, de Munii Climani spre sud-vest i Depresiunea Dornelor la nord-vest. Creasta principal este fragmentat de reeaua hidrografic in mai multe masive, bine individualizate: Pietrosul (1.791 m), Barnar (1.699 m), Grinieu (1.758 m) i Budacu (1.859 m). In general sunt alctuii din roci cristaline. 1.3.2 Reeaua hidrografic Depresiunea Dornelor beneficiaz de o bogat reea hidrografic colectat de cel dou rauri, Dorna i Bistria, din masivele montane adiacente. Staiunea Vatra Dornei se afl la confluena raurilor Bistria Aurie i Dorna care mai primesc ca aflueni paraiele Argestru, Chilia, Colcelu, Rou, Negreti. Rul Dorna ii adun izvoarele din munii Climani, de sub Culmea Pietrosul. Are o lungime de circa 45 km, este ingust la izvoare i mai larg in depresiune; la vrsare are un debit de 6,5 m3/s. Dorna primete in aceast zon mai muli aflueni, printre care: Runcu, Sec, Colcelului, Mustenilor, Paraul Rou, Todirenilor. Rul Bistria, afluent al Siretului, izvorte de pe versantul de nord al munilor Rodnei, de sub Vf. Ineu. Strbate diferite formaiuni geologice in care formeaz bazinete mai largi (Carlibaba, Coicneti etc.), in alternan cu chei pitoreti (Zugreni, Toance, Crucea etc.). Cursul superior al raului Bistria, amonte de Vatra Dornei, poart numele de Bistria Aurie (datorit unor sedimente cu coninuturi de nisipuri aurifere, exploatate in trecut). Zona Dornelor se caracterizeaz printr-o bogie de ape subterane carbogazoase cu reale proprieti terapeutice. 1.3.3 Aspecte climatice Temperatura medie anual la nivelul oraului Vatra Dornei este de 5,2C. Media anual a temperaturii prezint valori din ce in ce mai mici pe msur ce altitudinea crete. Cele mai sczute temperaturi medii lunare se inregistreaz in lunile ianuarie i februarie, temperaturi ce oscileaz intre -4C i -7C.

In sezonul cald, luna cea mai clduroas este iulie, cu temperaturi medii lunare de 15,5C. Lunile de toamn au temperaturi medii cu valori cuprinse intre 2C i 12C. Prima zi cu inghe apare la inceput de octombrie, iar ultima zi cu inghe se inregistreaz ctre sfaritul lunii aprilie. Precipitaiile sunt influenate in mare msur de caracterul musonic al circulaiei vestice, de origine atlantic, a curenilor de aer. Valoarea precipitaiilor medii anuale se situeaz in jur de 700 mm /an. Cantitatea cea mai mare de precipitaii cade in intervalul mai-august. Numrul mediu anual de zile cu precipitaii este de 140, iar cel al zilelor cu strat de zpad este de peste 120. Grosimea medie a stratului de zpad este cuprins intre 30-50 cm. Cantitatea maxim de precipitaii czut la Vatra Dornei in 24 de ore a fost de 260 mm, in ziua de 5 septembrie 1912. Inundaii Se produc primvara din cauza topirii zpezilor de pe masivele muntoase i a formrii podurilor de ghea. Statiune cu sezon permanent, cu clima intramontan-depresionara: vanturi moderate, veri racoroase (temperatura medie in iulie este de 15,2C) si ierni friguroase (temperatura medie in ianuarie este de -6C). Temperatura medie anuala este de 5,2C, iar media anuala a precipitatiilor este de 800 mm ( precipitatii mai abundente se semnaleaza in intervalul mai-august). Factorii terapeutici sunt datorati unei clime tonifiante, aerului pur, care este lipsit de praf si de particule alergice si este bogat in aerosoli rasinosi, izvoarelor de ape minerale carbonate, feruginoase, usor bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotonice, precum si namolului de turba (adus din Poiana Stampei).

1.3.4 Flora i fauna Vegetaia are un caracter montan, preponderente fiind pdurile de conifer (molid, brad, pin, ienupr) i unele specii de foioase (paltinul de munte, mesteacn, scoru, plop, slcii i arin), precum i arbuti i subarbuti (mce, soc rou, cununi, zmeur, afin, merior). Din totalul teritoriului administrativ in suprafa total de 14.434 ha, pdurile reprezint 43,7% (6217 ha). Vegetaia ierboas este bogat in specii, dintre care predomin: piuul de livad, timoftica, epoica, rogozul, piciorul cocoului, garofia, arnica, suntoarea .a. Fauna din aceast zon este reprezentat de mamifere mari (cerb, cprioar, urs brun), ras, lup, vulpe, mistre, jder, nevstuic, bursuc, vidr. Dintre psrile de munte specifice zonei amintim: cocoul i ginua de munte, corbul i unele specii de rpitoare. In raurile Dorna i Bistria se intalnesc specii de peti specifici apelor reci, de munte: pstrv, lipan, boitean, lostri, clean. 1.3.5 Natura protejat Potrivit Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a, au fost declarate, pentru arealul Dorna, urmtoarele arii protejate:

Parcul Naional Munii Climani un areal de 24.041 ha, care include aspecte peisagistice deosebite, intinse suprafee de ecosisteme naturale, in care se individualizeaz abundena zambrului i a jneapnului, prezena cocoului de mesteacn, trei rezervaii naturale: Rezervaia tiinific Jnepeniul cu Pinus cembra (are ca scop ocrotirea peisajului, a florei i a faunei alpine reprezentate de numeroase specii rare, de 384,2 ha), Rezervaia natural Iezerul din Climani i Rezervaia geologic 12 Apostoli (200 ha); Rezervaia Cheile Zugrenilor - se afl la 20 de km distan de Vatra Dornei, pe DN 17B, este o rezervaie geologico-geomorfologic de 150,10 ha; Tinovul Poiana Stampei situat in apropierea oraului Vatra Dornei, la 18 km pe DN 17 (intre localitile Poiana Stampei i Dornioara), rezervaie floristic de 681,1 ha; Rezervaia natural Tinovu aru Dornei situat la 7 km de Vatra Dornei, in comuna aru Dornei. Parcul balnear natural din staiune, amenajat in anul 1862, cu o suprafa de 50 de ha (din care amenajate circa 11 ha, restul fiind in domeniul silvic), dei nu este arie protejat declarat prin acte normative, ofer condiii de odihn i recreere.

1.4 Cadrul socio-economic

Populatia Vatra Dornei inregistreaza un numr de 16.810 locuitori.Dintre cei 16.810 de locuitori, 51,7% sunt femei i 48,3% brbai. Din punct de vedere etnic, in anul 2002, populaia de etnie roman era majoritar, mai exact reprezenta 98% din totalul populaie. Economia O caracteristic general a activitii economice desfurate in municipiu este aceea c se bazeaz pe valorificarea resurselor proprii: resurse forestiere (conifere), in proporie de 37% din fondul total forestier al judeului; pajiti naturale de calitate superioar (graminee i leguminoase), ceea ce permite dezvoltarea zootehniei; resurse de substane minerale utile (mangan, sulf, fier i alte minereuri); resurse de ape minerale cu caliti terapeutice, folosite in scop terapeutic, in cur intern i extern, in bazele de tratament ale staiunii Vatra Dornei, precum i pentru imbuteliere, ca ape de mas i buturi rcoritoare cu caracter de unicat pe teritoriul judeului. Valorificarea propriilor resurse se reflect in faptul c turismul reprezint ocupaia principal a locuitorilor, fiind funcia de baz a oraului; dezvoltarea serviciilor turistice in staiune este o component important atat din punct de vedere economic, cat i din punct de vedere social; structurarea industriei pe urmtoarele ramuri: industrializarea laptelui i a crnii, industria lemnului, exploatarea resurselor miniere, industria construciilor de maini pentru exploatarea i prelucrarea lemnului, exploatarea zcmintelor de ape minerale carbogazoase, resurse de care dispune zona.

CAPITOLUL AL DOILEA ANALIZA POTENIALULUI TURISTIC AL STATIUNII VATRA DORNEI

Vatra Dornei aparine unei zone turistice de mare valoare, care se remarc printr-un mediu natural variat, atractiv i un potenial balneoterapeutic deosebit de valoros. Aceste atribute au fcut ca zona s fie permanent in atenia turitilor romani, dar i strini. Recunoaterea oficial a izvoarelor minerale dateaz de circa 200 de ani, iar proiectarea i inaugurarea staiunii s-a realizat la in anul 1897, pe vremea Imperiului Austro-Ungar. Cu caiva ani mai tarziu, in anul 1907, Vatra Dornei era declarat ora al imperiului. Potenialul balnear al localitii se remarc printr-o deosebit bogie i varietate care o incadreaz in randul celor mai renumite staiuni din Romania, dar i in afara granielor, ins nu indeajuns de cunoscut pentru cat de miraculoase sunt efecte curative asupra organismului.

2.1 Factori naturali terapeutici

Varietatea factorilor naturali de cur balnear este mare, iar numrul afeciunilor care beneficiaz de eficiena tratamentelor balneo-fizio-terapeutice, este pe msur. Apele minerale Resursele hidrominerale din zona Dornelor aparin genetic aureolei mofetice a eruptivului Climani Harghita, in sectorul nordic al acesteia i sunt ape minerale carbogazoase, dispuse pe un aliniament orientat NV-SE, care se suprapune in linii generale pe dislocaia major intern a cristalinului, care a favorizat punerea in loc a masivelor eruptive Climani Harghita. Zcmntul hidromineral Zcmantul de ape minerale, dezvoltat pe o arie relativ restrans, este acumulat in depozitele aluvionare cuaternare ale teraselor medii i superioare din versantul drept al raului Dorna, care stau in aceast zon peste formaiunile cristaline, intre paraiele Negreti i Condreti, precum i de-a lungul vilor Negreti i Rou. Dioxidul de carbon, venit pe liniile tectonice i fisurile fundamentului cristalin, se dizolv in stratul acvifer din aluviunile amintite. Aria de dezvoltare a zcmantului hidromineral Vatra Dornei, caracterizat printr-oap mineral carbogazoas, feruginoas, bicarbonatat, cu concentraie mic, estelegat de existena unor depozite cu permeabilitate ridicat, care permit acumularea apeisubterane. Alimentarea acestor acumulri hidrogeologice se face direct din precipitaii, inzonele de aflorare a rocilor metamorfice tectonizate, puternic fisurate. Gradul demineralizare al apelor minerale este dependent de gradul de tectonizare al zonei, depanta fundamentului cristalin i gradul de alterare al acestuia, de natura litologic igrosimea formaiunilor cuaternare acoperitoare.

Modaliti de exploatare i valorificare Apele minerale din staiunea Vatra Dornei se aseamn sub aspectul compoziiei fizico-chimice, caracterizandu-se ca ape bicarbonatate calcice magneziene sodice sau bicarbonatate feruginoase sodice magneziene, toate carbogazoase i hipotone. Modul de utilizare i potenialul terapeutic este determinat de aceste caracteristici. a) Tratamente cu factori naturali bi carbogazoase cu ap mineral inhalaii cu ape sulfuroase mofete cu gaz CO2 natural tratamente ginecologice cu nmol impachetri i cataplasme cu nmol de turb b) Hidroterapie bi de plante medicinale bi pariale, afuziuni alternante du subacval c) Electroterapie cureni diadinamici iono-galvanizri cureni interfereniali, exponeniali ultrasunete laser terapeutic solux simplu sau cu filtru ultraviolete generale i in doze eritem bi galvanice i faradice magnetodiaflux d) Kinetoterapie i recuperare : masaj uscat, reflexogen i presopunctur cultur fizic medical la sal, elongaii vertebrale, biciclet ergometric bazin kinetoterapie cura de teren e) Pneumoterapie-aerosoli i inhalaii cu ape minerale i substane medicamentoase f) Mofet artificial. Capacitatea bazelor de tratament din staiune a permis, in anul 2006, efectuarea a peste 2900 de proceduri pe zi, din care mai mult de jumtate sunt proceduri majore constand in bi cu ap carbogazoas. Consumul mediu de ap mineral utilizat in bazele de tratament (total 22.239 m3, din care baza Intus - 3.284 m3, baza Sind Rom 9090 m3) inseamn mai puin de jumtate din cantitatea de ap mineral carbogazoas pompat, respectiv 39,7 %, diferena reprezentand pierderi pe instalaii, acestea fiind vechi i in stare avansat de uzur. Pe lang aceste proceduri aplicate in baza de tratament, turistul mai poate beneficia i de alte amenajri i modaliti de repunere in form a organismului, cum ar fi piscina, sauna, sala de gimnastic, trasee de cur de teren, climatoterapie - favorizat de climatul plcut al staiunii, inconjurat de pduri de rinoase, de puritatea aerului, aeroionizarea uor negativ, variaiile moderate ale presiunii atmosferice.

Gazul terapeutic pentru mofet Mofetele, emanaii de gaze naturale terapeutice cu coninut crescut de CO2, sunt utilizate in scop terapeutic in cura balnear. CO2 mofetic este obinut prin degazeificarea apei minerale concentrat in dioxid de carbon, care provine din forajele P13 40 Nm3/zi (surs in exploatare) i P14 5 Nm3/zi (surs in conservare). Cantitatea cea mai mare de dioxid de carbon dizolvat in apa mineral s-a constatat la sursele din terasa superioar a raului Dorna i in zona Negreti - Dorna Candreni. In anul 2006, in baza de tratament SC Dorna Turism SA s-au utilizat 4.665 m3 de gaz mofetic, din cantitatea total pompat de 6.465 m3 (diferena reprezint pierderi pe instalaii). Hotelul Intus i baza de tratament Sind Rom nu au amenajri specifice pentru aceast procedur, cei care au nevoie de tratament cu mofet sunt trimii la baza de tratament de la SC Dorna Turism SA. Zcmntul de turb Nmolul de turb, un produs biologic activ, de natur organic, este folosit sub form de bi calde cu nmol, la cad. Valoarea terapeutic a nmolurilor este dat de temperatura, compoziia chimic, aciunea mecanic i puterea farmacologic a acestora. Zcminte de turb (turbrii) se gsesc in zona Dornelor la Vatra Dornei, Neagra arului, Poiana Stampei (Pilogani), Dorna Candreni, aru Dornei, Poiana Cosmei. Pentru bazele de tratament din staiune se utilizeaz numai nmolul de turb, adus de la Poiana Stampei, localitate situat la circa 18 km de staiune. Zcmantul de turb se afl in concesiunea SC TURBAMIN SRL Poiana Stampei. Indicaii terapeutice ale surselor minerale Apele minerale, nmolul de turb i gazul mofetic care se gsesc in arealul staiunii turistice Vatra Dornei, au valoare terapeutic complex, fiind recomandate in tratarea urmtoarelor afeciuni: a) afeciuni cardiovasculare: tulburri de irigaie coronarian (cardiopatie ischemic, sechele dup infarct miocardic); hipertensiune arterial esenial; arterit; boli ale venelor (varice, sechele dup tromboflebite); ateroscleroz cerebral i periferic. b) afeciuni ale aparatului locomotor: artroze, spondiloze; reumatism inflamator cronic; reumatism abarticular (periartrite, fibromialgii, tenosinovite); hernia de disc lombosciatic secundar; sechele traumatismale, luxaii, fracture c) afeciuni ale aparatului respirator: rino-sinuzite; bronite; astm bronic; silicoz d) afeciuni ginecologice, metabolice si endocrine, ale sngelui: diabet; obezitate; gu; hipertiroidie; anemii e) afeciuni neurologice, centrale i periferice: nevroze; depresii; distonii neurovegetative; sechele dup accidente vasculo-cerebrale (hemipareze); nevralgii, nevrite, polinevrite d) boli digestive: gastroduodenite; afeciuni hepatobiliare.

Pe lang resursele terapeutice balneare, oraul Vatra Dornei beneficiaz de condiii speciale pentru practicarea sporturilor de iarn (domeniu schiabil, condiii climatice favorabile). Aadar, la profilul predominant balnear al staiunii s-a mai adugat in ultimul deceniu, prin amenajarea a dou partii de schi i transportul pe cablu aferent plus o partiei de sniu i profilul de staiune pentru sporturile de iarn, cu implicaii benefice asupra prelungirii sezonului turistic. Se poate afirma c oraul Vatra Dornei este o staiune bivalent, consacrat atat pentru tratament balnear, cat i pentru sporturile de iarn.

2.2. Resurse turistice din Vatra Dornei

Resurse turistice naturale Vatra Dornei beneficiaz de condiii de mediu i clim deosebit de favorabile turismului. In acelai timp, staiunea este avantajat de un potenial turistic natural de excepie care asigur practicarea unor forme de turism diversificate i complexe. Pe lang potenialul balnear, staiunea Vatra Dornei dispune i de alte resurse naturale ce constituie importante motive de cltorie pentru turiti i anume:

cadrul natural atractiv, creat de formele de relief - staiunea este inconjurat de Munii Climani, Giumalu, Suhard i Bistriei, de un covor vegetal bogat i atractiv, o reeaua hidrografic cu multiple posibiliti de recreere; elementele climatice, favorabile practicrii unor variate forme de turism, in toate anotimpurile, de la turism montan, turism extrem i pan la turism rural; domeniu schiabil, valorificat doar parial, prin dou partii pentru schi alpin, cu instalaiile de cablu aferente, partie de sniu i una pentru schi fond; Munii Climani, Giumalu, Suhard i Bistriei ce inconjoar staiunea constituie importante resurse turistice naturale, fr de care nu ar putea fi dezvoltate formele de turism montan - drumeiile montane, mountain-biking-ul sau alte sporturi extreme; rul Bistria constituie un reper de baz pentru practicarea rafting-ului in Romania; foarte muli amatori de sporturi mai mult sau mai puin extreme opteaz pentru Vatra Dornei, ca punct de plecare cu barca pe Bistria; Parcul balnear, declarat cu ani in urm rezervaie dendrologic de ctre Academia Roman. Parcul se afl in dreapta raului Dorna i se prelungete pan sub Dealul Negru, aici fiind concentrate sursele minerale terapeutice i sediul administrativ al staiunii. rezervaiile i ariile protejate constituie resurse turistice importante ce favorizeaz i practicarea turismului tiinific

Resurse antropice Potenialul turistic antropic reunete creaiile omului de-a lungul timpului, concretizate in elemente de cultur, istorie, art i civilizaie, care prin caracteristicile lor atrag fluxuri importante de turiti. Valoarea resurselor antropice din Vatra Dornei reprezint un argument al practicrii turismului cultural. Cldirile cele mai reprezentative din ora sunt monumente de arhitectur din secolele XIX-XX:

10

Catedrala Sfnta Treime - construit in parcul oraului, are o arhitectur i o pictur cu adevrat deosebit; construcia respect modelul tradiional al bisericilor moldoveneti; cele apte turle intruchipeaz cele apte Sfinte Taine ale Bisericii; Cldirea primriei a fost construit in anul 1897, in stil florentin; in incint adpostete muzeul orenesc; Cazinoul Vatra Dornei este un edificiu de mare valoare al oraului; se afl in parcul balnear, in prezent fiind in stadiu de consolidare i restaurare. A fost construit in anul 1897, dup un proiect al curii imperiale austriece; Muzeul Orenesc - a fost infiinat in anul 1954, avand urmtoarele secii: art plastic contemporan, tiinele naturii i cinegetic; Gara Vatra Dornei este o construcie ce dateaz din anul 1910; Biserici ortodoxe (6), o biseric romano-catolic i o biseric evreiasc imbogesc patrimoniul spiritual al oraului; Biblioteca Municipal G.T. Kirileanu; Casa de cultur; Festivaluri i manifestri diverse - in Vatra Dornei se desfoar un mare numr de manifestri culturale, de importan naional i internaional precum: Serbrile Zpezii, Festivalul Naional de Datini i Obiceiuri de Iarn Pornii Plugul, Fei Frumoi, Festivalul Naional al Teatrelor Populare, Festivalul Naional al Teatrului de Ppui, Festivalul Naional de Muzic Uoar pentru copii Muzritm i altele. In cadrul Casei de Cultur activeaz fanfara municipal, cu un program special, susinut in zilele de var in parcul staiunii.

2.3. Potenialul turistic din zonele limitrofe (maximum 45 km)

Depresiunea Dornelor Staiunea Vatra Dornei face parte dintr-un areal turistic de mare complexitate, ceea ce determin o manifestare deosebit a interesului turitilor de toate varstele i categoriile pentru aceast zon. ara Dornelor, cunoscut atat pentru zestrea natural dar i cultural-spiritual, ofer turitilor o diversitate obiective turistice: Resurse natural; rezervaia natural Tinovu Poiana Stampei Mlatin oligotrof (681 ha); rezervaia natural Tinovu aru Dornei turbrie (35 ha); rezervaia geologic Piatra ibului - un masiv de calcar fosilifer (20,35 ha); rezervaia Cheile Zugrenilor prezint interes nu doar prin importana tiinific, dar i datorit posibilitilor de practicare a sporturilor extreme (crarea pe ghea, rafting .a.); apele minerale de la Poiana Negrii ape de mas; aru Dornei localitate cu factori balneari recunoscut pentru apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone, analizate pentru prima oar de geologul austriac Richard Hacquet; datorit calitilor gustative aceste ape sunt utilizate in special ca ape de mas; Resurse antropice Centru etnografic aru Dornei - art popular; aici se confecioneaz cojoace lungi i bundie decorate cu motive vegetale, zoomorfe sau geometrice; centru de dogrit; Dorna Candrenilor important centru de confecionare a bundielor i chimirelor Panaci centru de prelucrare artistic a lemnului; Iacobeni centru de prelucrare artistic a lemnului, case cu arhitectur tradiional, ape minerale slab sulfuroase, oligominerale.

11

2.4 Bioclimatul zonei

Poziia localitii, la nivel regional, ntr-un culoar depresionar intramontan situat la confluena rului Bistria cu afluentul su Dorna, iar la nivel naional, spre nordul extrem al rii, determin caracteristicile climatice i implicit cele bioclimatice ale staiunii. Caracteristicile climatice*: climat de depresiune intramontan, de culoar, rece i umed;

temperatura medie anual este de 5,5 C, a lunii iulie de 15,5C, iar a lunii ianuarie

de -7C (cu frecvente cazuri de inversiuni termice); n lunile decembrie, ianuarie i februarie, temperatura medie lunar se menine sub 0C; nebulozitatea medie anual este de 6 zecimi, numrul mediu anual de zile cu cer senin fiind de 40, iar cel al zilelor cu cer acoperit este de 130; umezeala aerului este ridicat, de peste 84 % anual; durata medie de strlucire a soarelui nsumeaz anual 1.800 ore;
media anual a precipitaiilor atmosferice de 700 mm, luna cea mai ploioas fiind

iulie 103 mm; numrul mediu anual de zile cu precipitaii este de 140 zile, iar cel a zilelor cu strat de zpad este de peste 120 zile;
grosimea medie a stratului de zpad** este cuprins ntre 30 - 50 cm;

presiunea atmosferei este n medie de 693 mm;

nivelul aeroionizrii: numr mediu total de ioni pozitivi i negativi / cm3 de aer este

de circa 1.200, cu predominare uoar a ionilor negativi, coeficientul de unipolaritate fiind 0,96; din acest punct de vedere staiunea se situeaz pe locul al treilea, dup Bile Herculane i Bile Felix. Caracteristicile bioclimatice* :

*
**

Teodoreanu et al. - Bioclima staiunilor balneoclimatice din Romnia. Bucureti, 1984. Oancea C., Swizewski C. Munii Raru Giumalu. Colecia Munii notri. Ed. Sport Turism, Bucureti, 1983

12

numrul mediu de zile cu confort termic n luna iulie, la amiaz, este de 6,

cel al zilelor cu inconfort prin nclzire, de 2; n restul zilelor lunii se nregistreaz numai inconfort prin rcire;

stresul bioclimatic cutanat mediu anual prezint un indice redus, de 13, valoarea medie anual a indicelui de stres bioclimatic pulmonar este 30, cu indicele stresului bioclimatic total mediu anual este 43, aadar, bioclimatul

lunile relaxante fiind din mai pn n octombrie; lunile septembrie i octombrie echilibrate; staiunii fiind tonic, stimulent pentru organism, cu unele nuane de sedare.

13

CAPITOLUL 3 STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC DIN VATRA DORNEI

Dezvoltarea municipiului Vatra Dornei se datoreaz in mare parte i fenomenului turistic. Resursele diverse cu proprieti terapeutice i factorii naturali de cur au condus la dezvoltarea turismului balnear, iar condiiile naturale, resursele cultural-istorice, pitorescul zonei, fondul cinegetic sau varietatea elementelor de arhitectur i folclor au oferit multiple posibiliti de diversificare a turismului in zon. La acestea se mai adaug turismul de aventur care i-a gsit, in ultimii ani, un loc important in Vatra Dornei.

3.1 Forme de turism practicabile

Diversitatea, volumul i valoarea resurselor turistice din staiune au favorizat practicarea unor variate forme de turism, ceea ce conduce la ideea de staiune complex, care poate rspunde nevoilor i cerinelor unor segmente largi de turiti. a) Turism balnear Staiunea Vatra Dornei se numr printre cele mai importante staiuni balneare din Romania, fiind destinat in principal tratrii afeciunilor cardiovasculare. Factori naturali: apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice,calcice i magneziene, feruginoase;mofete naturale de sond cu mare puritate i concentraie de CO2;nmolul de turb adus de la Poiana Stampei, cu coninut mare de coloizi organici i acizi humici; bioclimat tonic, stimulent cu nuane de sedare; concentraie crescut de ioni negativi. profilaxie; tratament curativ i de recuperare (afeciuni ale aparatului cardiovascular, afeciuni ale aparatului locomotor, boli asociate). Baze de tratament - in staiune serviciile balneare sunt asigurate prin intermediul a trei baze de tratament i centre spa. b) Turism montan Vatra Dornei, datorit aezrii sale, reprezint destinaia ideal pentru amatorii de turism montan: schi alpin - Partia Telescaun i Partia Parc; schi fond - partia Runc; drumeie montan - exist 17 trasee turistice montane omologate, care au ca punct de plecare zona Vatra Dornei: 5 trasee in Masivul Giumalu, 2 trasee in Munii Bistriei, 4 trasee in Munii Suhard i 6 trasee in Munii Climani trasee montane parcurse cu snowmobile in ara Dornelor se pot organiza excursii pe diverse trasee in masivele Suhard i Giumalu sau pe drumuri forestiere; c) Turism activ
14

Bucovina reprezint locul ideal pentru practicarea turismului activ, de aventur datorit factorilor naturali i a poziiei geografice. Turismul extrem se poate desfura intr-un cadru geografic specific, iar Munii Bucovinei ofer condiii excelente pentru practicarea unor activiti recreative ce aparin acestei forme de turism: snowboarding, rafting, zbor cu parapanta, mountain-biking, alpinism, offroad, etc. Zborul cu parapanta se poate practica la Vatra Dornei datorit condiiilor deosebite oferite de Munii Suhardului; zona Varful Ouorul este considerat a fi una dintre cele mai prielnice zone pentru practicarea sporturilor aeronautice, in special a zborului cu parapanta i cu deltaplanul. Alpinismul este practicat mai ales in Climani, Raru Giumalu, Suhard, atat vara, cat i iarna. Turnul ascuit al Pietrelor Doamnei reprezint unul din bastioanele necucerite inc de alpinismul romanesc. Chiar daca peretele nu este la fel de mare ca in alte zone de crat din ar, este de departe unul dintre cele mai spectaculoase. In afar de alpinism se mai pot practica: rapel (coborare autocontrolat pe stanc sau structur artificial), tirolian (coborare pe o coard intins intre doi copaci sau dou stanci) sau via ferrata (traversarea raului Dorna pe dou cabluri paralele in plan vertical). Atelierele de via ferrata i tirolian sunt montate chiar in centrul staiunii. Iarna se poate face crare pe ghea pe Cascada Moara Dracului din Cheile Zugreni. Rafting-ul se practic pe Valea Bistriei. Raul Bistria este considerat unul dintre cele mai bune rauri repezi de munte pentru practicarea acestui sport, intrucat are grade de dificultate diferite, atat pentru agrement turistic, pentru inceptori, cat i pentru profesioniti. Cele mai dificile locuri sunt in Cheile Zugreni, la 20 de km in aval de Vatra Dornei i la Toance - 35 de km in aval de Vatra Dornei. Multe dintre masivele montane din Carpai se preteaz la practicarea mountain-biking-ului, la toate nivelele de dificultate, de la trasee uoare pe drumuri auto forestiere pan la lungi ture de creast, pe poteci mai accidentate. d) Turism rural Turismul rural deine o pondere considerabil in Bucovina, fiind concentrat in jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului i, in general, in localitile invecinate mnstirilor, unde exist numeroase sate pitoreti, pstrtoare de tradiii. Aceast form de turism este favorizat i de calitatea deosebit a peisajului natural, a aerului curat, a vestitelor izvoare de ap mineral din Bazinul Dornelor i, nu in ultimul rand, de existena numeroaselor obiective turistice de factur religioas. Un element cheie pentru turismul rural este ospitalitatea oamenilor, o trstur definitorie pentru inuturile bucovinene. e) Alte forme de turism turism de odihn i recreere (form de turism favorizat de microclimatul localitii); turism de tranzit i de sfrit de sptmn (deriv din amplasarea staiunii i din apropierea de obiective turistice de interes istoric, cultural, etnografic etc.) turism tiinific (facilitat de existena ariilor protejate); turism ecvestru - la iniiativa Parcului Naional Climani a fost amenajat un Centru de echitaie in Vatra Dornei.

15

Unul dintre traseele ecvestre urmrete catena vestic a calderei vulcanice din Masivul Climani, cea mai mare calder vulcanic din Europa (diametru de 10 km) i se desfoar prin rezervaia "12 Apostoli" trecnd prin vrful Lucaciu (1.760 m). turism de afaceri (congrese i reuniuni) exist structuri turistice de cazare care ofer posibilitatea organizrii de intalniri de afaceri, fiind dotate cu sli de conferine; turism de evenimente in Vatra Dornei se organizeaz anual o serie de evenimente la care se strang numeroi amatori de astfel de manifestri. Festivalurile Bucovinene sporturi extreme - Serbrile Zpezii, Festivalul Folcloric turism de vntoare i pescuit sportiv se pot organiza partide de vantoare prin organizaiile de profil.

3.2. Structurile turistice

Desfurarea activitii turistice presupune existena, alturi de elementele de atracie, a unor mijloace (resurse) materiale adecvate, capabile s asigure satisfacerea cerinelor turitilor pe durata i cu ocazia realizrii voiajului. Aceste mijloace, cunoscute sub denumirea generic de structuri de primire turistic (uniti de cazare i alimentaie, agrement, instalaii de tratament balnear etc.) sunt adaptate specificului nevoilor turitilor, funciilor economice i sociale ale turismului.

3.2.1 Structuri de primire turistic cu funciuni de cazare

Intr-o staiune, turismul se poate dezvolta numai in ipoteza existenei posibilitilor de cazare i odihn a turitilor. Tocmai de aceea, dintre elementele bazei turistice, capacitile de cazare condiioneaz in cea mai mare msur volumul activitii turistice (eficiena activitii turistice fiind susinut de un numr sporit de turiti i mai puin de numrul de vizitatori, adic cei care se cazeaz in alte localiti). Statiunea Vatra Dornei are o capacitate de cazare doarte mare ( aproximativ 2300 locuri de cazare) in case de odihna, hoteluri, cabane, pensiuni, popasuri turistice. Cazarea si masa se asigura in hotelurile Bradul ( 300 locuri- 3 stele), Carol (350 locuri de cazare- 3 stele), Bucovina (61 locuri de cazare 2 stele) si in Complexul balnear Dorna ( 300 locuri de cazare 2 stele).Ca structuri de primire se afla si vile cu un total de 3000 locuri de cazare.Multe dintre aceste unitati ofera si servicii de alimentatie, iar unele au baza de tratament proprie.

HOTELURI IN VATRA DORNEI

16

Denumire hotel Hotel Alpin Hotel Belvedere Hotel Bradul Hotel Climani Hotel Carol Hotel Maestro Hotel Minut Hotel Bucovina Hotel Intus Hotel Silva Hotel Sport Hotel Veveria Hotel Cembra

Categorie 4 stele 4 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 1 stea

Adres

Nr. telefon

Str.Tudor 0230370038 Vladimirescu, 5A Str. L. Blaga, 9 Str. Republicii, 5 Str. Republicii, 5 Str. Republicii, 3 Str. Republicii Str. Negreti, 33 Str. 35 Str. 5B 0230374944 0230375314 0230375314 0230374690 0230375288 0230372070

Republicii, 0230374206 Republicii, 0230375021 0230371033

Str. Dornelor, 12 Str. 33

Republicii, 0230371567 0230371251

Str.Parcului

Str. M. 0230371901 Eminescu, 70

PENSIUNI SI VILE TURISTICE IN VATRA DORNEI

Denumire pensiune Casa di David Pensiunea

Categorie 4 margarete 4 margarete

Adres Strada Grii, 5 Str. Unirii, 198

Nr. telefon 0230372223 0230374973

17

Dornelor Pensiunea Poiana Izvoarelor Pensiunea Vntorul Pensiunea Angela Casa Bucovinean Pensiunea Climnel Vila Camelia Vila Class Vila Iulia Vila Katerina Vila Musetti Vila Simina Pensiunea Alexandra Pensiunea Alupei Casa Bogadi Vila Cprioara Pensiunea Ciprian 4 margarete Str. Popeni, 80 0230375656

4 margarete 3 margarete 3 margarete 3 margarete 3 margarete 3 margarete 3 margarete 3 margarete 3 margarete 3 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete

Str. Runc, 8A Str. Petreni, 20A Str.V. Deac, 2 Str. 5A

0230375150 0722557462 0230372588

Republicii, 0230375031 0230375028 0230374088 0230375551

Str. Negreti,2A Str. Dornelor, 8A Str. Runc, 3C Str. 38 Str. 19 Str. 42A

Republicii, 0230374055 Republicii, 0230375379 Negreti, 0230374562 0230372118

Str. Baladei,2

Str. Dealu 0230372571 Negru, 18 Str. Unirii, 162 Str. Parcului, 27 Str.Piscului, 1 0230371968 0230372643 0230374731

18

Pensiunea 2 margarete Corina Pensiunea Dariana Vila Incom Pensiunea Iulia Pensiunea Monica Vila Ozon Vila Raru Pensiunea Viorica Casa Zamfira Casa George Vila Zimbru 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 2 margarete 1 margaret 1 margaret

Str. Vladimirescu Str. 20A

T. 0749617976

Negreti, 0230371998

Str. Negreti, 0230309197 46-48A Str. Miritei,17 Str. Aluni, 10 Str.Parcului, 4 Str. Republicii,5 Str. 19A 0230373253 0230375154 0230371242 0230373709

Oborului, 0230371528

Str. T. 0230373180 Vladimirescu,22 Str. Minelor,10 Str. Parcului, 2 0746070275 0230372405

Pe lng unitile de cazare amintite, staiunea Vatra Dornei dispune i de Camping Autoturist (str. Runc, nr.6, tel. 0230371892) i Camping Pensiune Dornelor (str. Unirii, nr. 198A. tel. 0230374913) Analiznd structura unitilor de cazare din Vatra Dornei, se poate observa o uoar cretere a numrului acestora (intervalul studiat este 2003 2006). Evoluia structurilor de cazare Tipul unitii Hoteluri Hoteluri pentru tineret Vile turistice Campinguri 2003 6 11 2004 6 1 11 2 2005 6 1 14 2 2006 6 1 14 2

19

Pensiuni turistice urbane Total

7 24

10 30

14 37

16 39

Sursa Direcia Judeean de Statistic Suceava Conform datelor statistice prezentate mai sus, structurile de cazare din staiunea Vatra Dornei au urmat o tendin cresctoare, tendin susinut de creterea numrului de pensiuni turistice. Numrul unitilor de tip hotel i hotel pentru tineret a rmas constant pe toat perioada analizat.Pentru aceeai perioad, 2003 - 2006, situaia locurilor de cazare se prezenta astfel:

Evoluia locurilor de cazare

Tipul unitii Hoteluri Hoteluri pentru tineret Vile turistice Campinguri Pensiuni turistice urbane Total 2003 1.097 387 84 1.568 2004 1.091 18 397 118 149 1.773 2005 1.089 18 449 170 199 1.925 2006 1.089 18 503 172 207 1.989

Sursa: DJS Suceava

Se constat o cretere de la an la an a numrului de locuri de cazare, concomitent cu creterea numrului de structuri turistice. Modificri importante ale numrului de locuri de cazare nregistreaz vilele turistice i pensiunile. Raportat la informaiile referitoare la structurile de cazare din judeul Suceava, Vatra Dornei nregistreaz 17,55 % din totalul celor aferente judeului, iar ca numr de locuri de cazare, un procent mai semnificativ, de aproape 31%. Prin urmare, mai mult de un sfert din locurile de cazare din jude se regsesc n staiunea Vatra Dornei. Din punct de vedere al categoriei de confort, actualmente cele mai multe structuri de cazare din Vatra Dornei sunt de 2 stele (respectiv flori pentru pensiunile turistice), mai exact, 72%. La o distan destul de mare se plaseaz unitile de 3 stele, cu 21%, n timp ce structurile de 1 stea i de 4 stele nregistreaz procente sub 5%. Nu exist uniti clasificate la categoria 5 stele.

20

Structura unitilor de cazare din Vatra Dornei pe categorii de confort, 2008 4 stele 2% 1 stea 5%

3 stele 21%

2 stele 72%

Referitor la structurarea pe tipuri de uniti, predomin pensiunile turistice 63 % din totalul structurilor, n timp ce hotelurile nregistreaz doar 14 %. Mai relevant este ns situaia locurilor de cazare, tiut fiind faptul c pensiunile turistice sunt structuri turistice de primire de dimensiuni mai mici. Analiza locurilor de cazare pe categorii de confort relev o pondere ridicat a celor de 2 stele i de 3 stele, n timp ce locurile de cazare din unitile de 1 stea i 4 stele dein mult mai puin. n privina circulaiei turistice, n perioada 1990 -1997 turismul dornean a cunoscut o perioad de regres n ceea ce privete volumul investiiilor, gradul de ocupare a structurilor de cazare i, implicit, cifra de afaceri. Dup anul 1997 se nregistreaz o dezvoltare ascendent, susinut i de diversificarea componentelor sale: turism balnear, turism montan i turism activ, iar n perioada 2000-2002, s-au nregistrat anual circa 60.000 de turiti. n intervalul 2003-2006 se constat o evoluie important a numrului de turiti nregistrai statistic. De la 34.033 de turiti n 2003, n anul 2006 se ajunge la 50.466 de sosiri, ceea ce nseamn o cretere cu 48,3%. n structur, evoluia turitilor romni a cunoscut ritmuri mai sczute de cretere, comparativ cu sosirile de turiti strini care au crescut de mai mult de 2 ori n 2006 fa de 2003.

21

3.2.2 Structurile de alimentaie O component important a bazei turistice o reprezint structurile de alimentaie, care in majoritatea lor, se adreseaz atat turitilor, cat i rezidenilor. Acestea sunt grupate in mai multe categorii, in funcie de apartenena lor la o unitate de cazare, in funcie de specific sau de serviciile oferite. Alturi de baza de cazare, structurile de alimentaie contribuie la conturarea profilului staiunii i la creterea puterii de atracie a acesteia. Conform Autoritii Naionale pentru Turism, in luna februarie 2006 funcionau in staiunea Vatra Dornei 21 de structuri de alimentaie, de tip restaurant clasic, bar de zi sau bufet-bar. Dac se adaug i informaiile oferite de primria Vatra Dornei, numrul acestor uniti va crete la 32 de structuri. n ceea ce privete structurile de alimentaie din Vatra Dornei, acestea sunt reprezentate n primul rnd de restaurante: Restaurant Casa Bucovinean, Restaurant Valea Dornelor, Restaurant Les Amis, Restaurant Maestro, Restaurant Intus, Restaurant Bradul, Restaurant Climani, Restaurant Katerina, Restaurant Franz Josef. La acestea se adaug structuri ca: Pizzeria Lordinu, Cofetria La Eugen, Patiseria Bristena. Pentru cei ce urmeaz un tratament, uneori se poate recomanda urmarea unei diete, iar mncrurile dietetice pot fi servite n cadrul unitilor ce dispun de baze de tratament (Restaurant Intus, Restaurant Bradul, Restaurant Climani, Restaurant Incom)

3.2.3 Structuri turistice de tratament

Desfurarea activitilor de tratament balnear i a celor profilactice este legat in mod direct nu doar de existena factorilor naturali terapeutici, ci i de cea a structurilor specifice tratamentului, care se constituie ca elemente definitorii ale staiunilor balneoturistice. In majoritatea cazurilor, structurile de tratament din localitile care dispun de factori naturali terapeutici sunt amplasate in cadrul unor uniti de cazare, respective hoteluri i vile turistice. Din datele puse la dispoziie de primria Vatra Dornei rezult un numr de 3 baze de tratament existente in staiune i un centru SPA: Baza de tratament a Complexului Bradul Climani Cea mai mare realizare in plan investiional a S.C. Dorna S.A, proprietarul hotelurilor Bradul i Climani o reprezint o noua baz de tratament i agrement, care este printre cele mai moderne din ar. Investiia a vizat atat extinderea i modernizarea bazei de tratament din complexul hotelier cat i inlocuirea in totalitate a aparaturii medicale i achiziionarea in plus a unor aparate ultraperformante, care confer posibilitatea realizrii de explorri medicale funcionale (electrocardiografie, oscilometrie, osteodensitometrie, testare glicemie). Capacitatea circa 1.500 proceduri/zi. Oferta de servicii a noii baze de tratament se adreseaz unui segment mai larg de turiti, atat celor venii la tratament, cat i celor venii pentru odihn i relaxare, prin prestarea urmtoarelor tipuri de proceduri: hidrokinetoterapie in piscin inclzit; du subacval i du Jacuzzi; du scoian; masaj general; solar; saun; sal de fitness.

22

2. Baz de tratament (Hotel Intus) - baz de tratament cu profil cardiovascular; capacitatea - 540 proceduri/zi 3. Baza de tratament Sind Romnia (Vila Ozon) - baz de tratament pentru vindecarea sau ameliorarea afeciunilor cardiovasculare, reumatismale, post traumatice, neurologice periferice i centrale; capacitatea - 850 proceduri/zi. 4. Centru SPA (Hotel Alpin) piscin;jacuzzi; sala de fitness; sauna uscata; sauna pe aburi; solar; masaj. Structuri turistice de agreement Structurile turistice cu funciuni de agrement reprezint o component important i bine definit in cadrul activitii de turism. Aceste echipamente au ca obiectiv crearea condiiilor optime pentru distracie i recreere, pentru petrecerea plcut a timpului liber, fiind indispensabile pentru realizarea unui turism de sejur modern i in special pentru atragerea unor segmente tot mai mari de turiti. Prtii de schi 1. Prtia de schi alpin Parc partie omologat; diferenta de nivel -150 m; lungime - 850 m; instalatii de transport ce deserves partia: 2 teleschiuri si un baby schi. 2. Prtia de schi alpin Telescaun partie omologat; diferen de nivel 400m;lungime 3000 m; instalaii de transport ce deservesc partia: un telescaun. 3. Prtia de schi fon Runc: lungime 2000-5000m. Parcul natural - reprezint o zon cu valoare peisagistic deosebit, fiind principalul loc de punere in valoare a microclimatului staiunii, intrunete calitile specifice de parc balnear, prin oferirea unor condiii optime de odihn i refacere in aer liber, de divertisment i chiar cur de teren. Parcul este amenajat cu terenuri de sport, teren de joac pentru copii i vestitul Foior unde, in fiecare var, rsun acordurile fanfarei municipale. Cazinoul, un edificiu de mare valoare arhitectural al oraului, se afl la marginea parcului, in prezent fiind in stadiu de consolidare i restaurare. Tot in parc, se afl Catedrala Sfanta Treime (construit dup anul 1990). Alte structuri: patinoar amenajat in parcul staiunii (vara teren de sport), stadionul municipal (2 terenuri de fotbal), terenuri de tenis 3, sal de sport, facilitile aferente structurilor de cazare saune, piscine, sli de fitness, cluburi etc.

23

3.3. Circulaia turistic

Circulaia turistic trebuie analizat prin prisma a trei indicatori principali: sosirile de turiti, innoptrile in structurile de cazare i durata medie a sejurului. Evoluia fiecruia dintre aceti indicatori va fi analizat pentru perioada 2003-2006. Dei din punct de vedere al evoluiei, in perioada 2003-2006 numrul turitilor strini a crescut semnificativ, in structur continu s dein o pondere de cel mult 10% din totalul sosirilor. Cea mai mare pondere inregistrat de turitii strini a fost in anul 2004, cu 9,8%. Cererea turistic nregistrat n staiunea Vatra Dornei
Nr. sosiri Anii Total Romn i 32340 38592 41540 Strini Nr. nnoptri Total 21562 6 20539 0 20274 3 Rom ni 20965 0 19483 3 19271 7 Strini

2003 2004 2005

34033 42817 44956

1693 4225 3416

5976 10557 10026

Sursa: DJS Suceava

24

Evoluia sosirilor n staiunea Vatra Dornei

60000 50000 40000 30000 20000
Total

10000 0 2003 2004 2005 2006

Romni Strini

Dei din punct de vedere al evoluiei, n perioada 2003-2006 numrul turitilor strini a crescut semnificativ, n structur continu s dein o pondere de cel mult 10% din totalul sosirilor. Cea mai mare pondere nregistrat de turitii strini a fost n anul 2004, cu 9,8%. Durata sejurului cunoate o scdere pe total circulaie turistic, dar i in structur,atat pentru turitii romani, cat i pentru cei strini. Un sejur de circa 4,5 zile sugereaz o imbinare a formelor de turism practicate in staiune, turismul balnear fiind susinut i de alte forme de turism precum turism montan, turismul activ sau cel de week-end care presupun ederi mai scurte. Evoluia duratei sejurului

Analiza circulaiei turistice poate fi completat de studierea provenienei turitilor strini, dup ara de origine.Cei mai muli turiti strini provin din Republica Moldova, 40% din totalul sosirilor. Cu ponderi mai mici, sub 10%, se situeaz Germania, Frana, Italia, Israel, Austria i Ucraina. In categoria alte ri, cu un procent de 21%, intr Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, Grecia, Spania, Belgia, Elveia, Turcia, Polonia, Republica Ceh, Ungaria, Bulgaria, Federaia Rus, SUA etc., din fiecare ar menionat sosind sub 100 de turiti.

25

CAPITOLUL 4 PROPUNERI PRIVIND MODERNIZAREA I DEZVOLTAREA TURISMULUI N STAIUNEA VATRA DORNEI

Vatra Dornei este situat intr-un inut cu puternice rezonane etnografice, cultural i istorice, cunoscut sub numele de ara Dornelor. Atractivitate zonei este completat de un cadru natural unic i de resurse hidrominerale a cror valoare terapeutic a fost de mult timp consacrat pe piaa naional i european.

4.1. Premisele dezvoltrii turismului

Meninerea cererii pentru aceast destinaie in preferinele turitilor de toate varstele i categoriile dovedete c Vatra Dornei este un brand care nu mai are nevoie de foarte mult reclam. Zona in ansamblu poart semnul distinctiv al civilizaiei, materializat prin cldiri impuntoare declarate monumente de arhitectur, prin lcae de cult ale cror turle se inal maiestoase spre albastrul cerului, prin arhitectura popular a caselor i a celorlalte construcii ce configureaz universul tradiional local. Bogia de resurse naturale i antropice conduce spre ideea c aici turismul poate imbrca numeroase funcii: odihn i recreere, tratament balnear, agrement, drumeie montan, sporturi extreme, vantoare i pescuit sportiv, etc, fiind susinut de urmtoarele oportuniti sau premise de dezvoltare turistic: 1. Existena unui cadru natural deosebit de atractiv, nepoluat, creat de formele de relief montane, reeaua hidrografic cu peisaje incanttoare, intinse pduri seculare i elemente climatice favorabile practicrii unor variate forme de turism; 2. Prezena unor resurse minerale cu valoare terapeutic, cunoscute i valorificate de secole, al cror renume a depit graniele rii; 3. Existena unui valoros i extins domeniu schiabil, doar parial valorificat, cu posibilitatea dezvoltrii i diversificrii prin amenajri specifice, care contrabalanseaz profilul balnear al localitii ctre o staiune bivalent, incluzand i practicarea sporturilor de iarn; 4. Unicitatea i valoarea unor elemente sau fenomene naturale cu valoare tiinific deosebit a determinat includerea acestora in categoria ariilor protejate prin HG nr. 5/ 2000; 5. Prezena a numeroase obiective culturale cu valoare excepional, incluse pe Lista Monumentelor Istorice Ordinul nr. 2314 / 2004 ; 6. Incadrarea localitii intr-o arie etnocultural consacrat, cunoscut sub numele de ara Dornelor, care se individualizeaz prin arhitectur tradiional, costum popular, ocupaii tradiionale milenare (prelucrarea lemnului, artizanat, creterea animalelor, ou incondeiate .a.), grai popular. Toate aceste bogii formeaz o motenire cu caracter de unicat care poate atrage tot mai muli turiti romani sau strini.

26

4.2. Strategia de dezvoltare a turismului

Resursele naturale deosebite, monumentele de arhitectur valoroase, tradiii ancestrale pstrate de generaii, fac din Vatra Dornei o destinaie de mare interes pentru turism. De aceea, autoritile locale sunt permanent preocupate de viitorul oraului lor, de meninerea acestuia in randul celor mai atractive staiuni naionale i in competiie permanent pentru aducerea acesteia la standardele turismului european. Planul local de dezvoltare durabil al municipiului este intr-o continu adaptare la noi cerine. Prin Programul PHARE 2004 2006 CES, a fost realizat un proiect, aflat pe lista de finanare, pentru reabilitarea infrastructurii turistice din staiune, care cuprinde urmtoarele activiti: Ecologizarea i ambientarea parcului central balnear

refacere alei de promenad regularizare curs paraie i construirea de faciliti pentru agrement (ochiuri de ap i podee) amenajare peisagistic (refacere coroane i plantare arbori ornamentali, cu valoare peisagistic deosebit) construire grup sanitar public reamenajare teren de sport/patinaj + achiziionare instalaie de ghea patinoar + construire garderob imprejmuire parc (reparaii i imprejmuire nou asemenea celei existente) reabilitare captri de izvoare cu ap mineral (Sentinela i Ferdinand) i reabilitri ansambluri arhitectonice.

Reabilitarea zonei de agrement Lunca Dornelor reamenajare lac de agrement reabilitare drum acces i amenajare parcare construire teren de sport cu imprejmuire construire grup sanitar + vestiare construire alei pavate i pode refacere imprejmuire zon de agrement.

Amenajarea i dotarea domeniului schiabil amenajarea unei noi partii de schi (Veveria) i dotarea acesteia cu instalaie de transport pe cablu (teleschi) i instalaie de produs zpad artificial, inclusiv alimentare cu ap (+staie pompare) i rezervor de ap + achiziionare main de btut zpad (ratrack). 4.2.1. Strategii de dezvoltare in domeniul infrastructurii generale

imbuntirea permanent a strii tehnice a infrastructurii locale i a calitii serviciilor de alimentare cu apa i canalizare (prin Programul SAMTID, s-a realizat un proiect, aflat in derulare, doar pentru zona central a staiunii);

27

realizarea unei rute ocolitoare a arterei rutiere europene E 58/ E 576 care, in prezent traverseaz staiunea prin zona central i produce importante neajunsuri activitii turistice; reabilitarea unor cldiri monument, pentru imbuntirea calitii patrimoniului cultural al staiunii; reabilitarea Cazinoului, obiectiv emblematic al staiunii i redarea lui in circuitul turistic, cu destinaia iniial, de agrement; infiinarea unor centre meteugreti pentru producerea de obiecte tradiionale (ou incondeiate, artizanat, costume populare tradiionale .a.) i magazinele aferente, pentru vanzarea lor ctre turiti.

4.2.2. Strategii de dezvoltare in domeniul infrastructurii i a structurilor turistice

reabilitarea instalaiilor de alimentare cu ap mineral de la surse, la bazele de tratament ale hotelurilor; modernizarea bazelor de tratament la unele structuri turistice (Sind Rom,Intus .a.) la cerinele turismului european; reabilitarea structurilor de primire turistic pentru imbuntirea condiiilor de cazare i de servire a mesei; extinderea amenajrilor pentru domeniul schiabil; dezvoltarea i diversificarea structurilor de agrement i sportive in staiune, adaptat la nivelul structurilor de cazare; organizarea de manifestri etnoculturale i evenimente periodice (lunare) care s atrag permanent un numr tot mai mare de turiti.

28

O cercetare asupra potenialului turistic , a zonei Vatra Dornei, ilustreaz faptul c aceasta beneficiaz de bogate resurse naturale ce pot fi folosite n primul rnd n scop terapeutic ( ape minerale, mofete, nmoluri terapeutice la care se adaug bioclimatul montan). O mai corect gestionare a acestor factori, o mbuntire a infrastucturii generale, ar duce la o valorificare corespunztoare a potenialului de care dispune staiunea i mprejurimile acesteia. Un lucru mbucurtor este faptul c n ultimii ani s-a remarcat o cretere a numrului unitilor de primire, n timp ce altele au fost renovate i modernizate (Hotelul Carol, Complexul Bradul-Climani), dar se cer n continuare unele msuri ca: mbuntirea infrastructurii de transport n ora reabilitarea cldirilor de interes turistic (Cazinoul din Vatra Dornei) creterea numrului bazelor de tratament n staiune promovarea intens a zonei Vatra Dornei; avnd n vedere c majoritatea celor care vin n staiune pentru a beneficia de tratamente balneare sunt persoane de vrsta a treia, se cere relizarea unor forme de agrement care s rspund n primul rnd cerinelor acestora; Dup aplicarea chestionarului pe un eantion de 20 de turiti, ct i din discuii cu ali turiti aflai la Vatra Dornei, s-a putut observa faptul c majoritatea acestora se declar mulumii de condiiile de cazare, mas i tratament i apreciaz n mod deosebit impactul benefic al tratamentelor asupra sntii lor. Dar, cu unele lipsuri pe care le are, staiunea Vatra Dornei atrage n continuare un numr mare de turiti motivai de frumeseea peisajului i de efectele binefctoare ale factorilor naturali asupra sntii.

29

BIBLIOGRAFIE

N. Neacu i colectiv, Resurse i destinaii turistice, Ed. Universitar, Bucureti, 2009. Dinculescu T, ,, Vatra Dornei-mic indreptar turistic, Editura Meridiane, Bucuresti, 1966 www.vatra-dornei.info/ www.vatra-dornei.ro/ www.vatradornei.net/ www.cazarevatradornei.ro/Vatra-Dornei.html www.dorna-adventure.ro/ www.turistik.ro www.wellcometoromania.ro www.dornaturism.ro www.cazareinvatradornei.net/

30