Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RESURSE AGROTURISTICE
ŞI LEGISLAŢIE ÎN
ALIMENTAŢIA PUBLICĂ ŞI
AGROTURISM
BUCUREŞTI
2021
aşezare geografică
Vatra Dornei, judetul Suceava se afla intr-o depresiune intramontana de origine tectonico-vulcanica,
la altitudinea de aproximativ 810 m, la confluenta Bistritei Aurii cu Dorna, catre care converg
culmile Muntilor Calimani (sud) - 2100 m, Suhard (nord-vest) - 1932 m, Giumalau (nord-est) - 1857
m. La aproximativ 19 km spre est pe Valea Bistritei sunt situati Muntii Bistritei. Orasul se afla la
confluenta raurilor Dorna si Bistrita, in Tara Dornelor, una dintre cele mai pitoresti depresiuni ale
Carpatilor Orientali, la o altitudine de 800 m, si la 110 km sud-vest de Municipiul Suceava.
Vatra Dornei este inconjurata de munti impaduriti precum Muntii Giumalau, Muntii Bistrita, Muntii
Calimani, Muntii Rodna, Muntii Suhard si Muntii Obcina Mestecanis.
Vatra Dornei se afla la 105 km departare de municipiul Suceava, 43 km de Campulung Moldovenesc,
85 km de municipiul Bistrita. Cel mai apropiat aeroport se afla in municipiul Suceava. Accesul se
mai poate face si pe Valea Bistritei pe soseaua ce leaga municipiul Piatra Neamt de Vatra Dornei.
Actualul oras Vatra Dornei s-a dezvoltat pe fostul catun Dorna pe Giumalau, atestat în documente la
sfârsitul secolului al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea.
Locul a fost asezat de-a lungul unuia dintre drumurile care leaga Moldova de Transilvania si a crescut
repede ca importanta printre satele vecine. Locul a devenit cu adevarat semnificant odata ce
hartă
vecini
Municipiul Vatra Dornei este situat în partea sud-vestică a județului Suceava, în Depresiunea
Dornelor, având următoarele coordonate geografice: 47° 21' latitudine nordică și 25° 22' longitudine
estică. Vecinii orașului sunt următoarele comune: Pojorâta (la nord), Iacobeni (la nord-vest), Dorna
Candrenilor (la vest), Șaru Dornei (la sud) și Dorna-Arini (la est).
populaţie
Tabel 1 Populația Vatra Dornei
Rezultatele cautarii - POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta si varste, sexe,
judete si localitati
Ani
Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date definitive; 9999,00 - ingrosat subliniat -
date semidefinitive; 9999,00 - ingrosat - date revizuite; 9999,00 - subliniat - date provizorii
Sursă http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
climă
În Dorna, temperatura aerului, factor natural dependent de altitudine, evoluează în strânsă corelaţie
cu relieful major al zonei. În toate anotimpurile amplitudinea zilnică a temperaturii aerului este
redusă. În lunile de vară nopţile sunt răcoroase iar zilele temperate.
munţi
Vatra Dornei reprezintă o așezare depresionară tipic montană, fiind situată în partea de nord a
Carpaților Orientali, la o altitudine medie de aproximativ 800 de metri. Orașul este dispus în
Depresiunea Dornelor care are următoarele limite: Munții Rarău și Giumalău la nord-est (cu Vârful
Bărnărel – 1.321 metri); Munții Călimani la sud (cu Vârful Dealu Negru – 1.302 metri) și Munții
Suhard la nord (cu Vârful Runc – 1.149 metri). Geologia teritoriului este formată din șisturi cristaline
(Munții Suhard, în partea de nord) și din roci de natură vulcanică (Munții Călimăni, în partea de sud).
Munţii Suhard, alcătuiţi din şisturi cristaline şi dolomit, au aspectul unei culmi prelungi, cudirecţie
NV-SE, care coboară altimetric de la 1.932 m in NV (Vf. Omu, alt. maximă a masivului)la 1.639 m
in SE (Vf. Ouşoru) şi domină spre sud Depresiunea Dornelor cu un abrupt de 500-600m inălţime.
Masivul este acoperit cu păduri de molid, iar la peste 1.500 m altitudine, de pajiştinaturale, folosite
pentru păstorit.
Masivul Giumalău sunt delimitaţi de raurile Bistriţa la sud şi Putna la vest şi nord şi de MasivulRarău
la est. Fiind alcătuiţi din şisturi cristaline, calcare cristaline şi intercalaţii de roci porfiroidedure, dau
peşteri
rezervaţii naturale
Rezervaţii şi arii naturale: Parcul municipiului Vatra Dornei. Arbori seculari: zâmbru, zadă, stejar,
molid. Plante ocrotite: zâmbru, arin pieptănat, tisă – formă arbustivă, sângele voinicului, angelică.
Animale: urs, râs, cocoş de munte. Endemisme: piciorul cocoşului, căldăruşă, vineţea, margaretă,
cărbune. Relicte: coada zmeului. Rarităţi: Montia fontana.
Fenomenele complexe și tectonica depresiunii au condus la formarea unor zăcăminte ale subsolului
de o mare importanță în dezvoltarea economică a muncicipiului Vatra Dornei. Zăcamintele
hidrominerale sunt reprezentate de ape minerale de tip carbogazoase, bicarbonate, calcice,
magneziene, sodice, feruginoase, hipotone și sulfuroase, în principal oligominerale. De-a lungul
timpului, în depresiunea Dornelor s-au exploatat zăcăminte manganifere, de sufl și turbă.
Zăcămantul de ape minerale, dezvoltat pe o arie relativ restransă, este acumulat in
depozitelealuvionare cuaternare ale teraselor medii şi superioare din versantul drept al raului Dorna,
care stauin această zonă peste formaţiunile cristaline, intre paraiele Negreşti şi Condreşti, precum şi
de-alungul văilor Negreşti şi Roşu. Dioxidul de carbon, venit pe liniile tectonice şi
fisurilefundamentului cristalin, se dizolvă in stratul acvifer din aluviunile amintite. Aria de dezvoltare
azăcămantului hidromineral Vatra Dornei, caracterizat printr-oapă minerală
carbogazoasă,feruginoasă, bicarbonatată, cu concentraţie mică, estelegată de existenţa unor depozite
cu permeabilitate ridicată, care permit acumularea apeisubterane. Alimentarea acestor
acumulărihidrogeologice se face direct din precipitaţii, inzonele de aflorare a rocilor
metamorficetectonizate, puternic fisurate. Gradul demineralizare al apelor minerale este dependent de
gradul detectonizare al zonei, depanta fundamentului cristalin şi gradul de alterare al acestuia, de
naturalitologică şigrosimea formaţiunilor cuaternare acoperitoare.
Zăcământul de turbă
Nămolul de turbă, un produs biologic activ, de natură organică, este folosit sub formă de băi caldecu
nămol, la cadă. Valoarea terapeutică a nămolurilor este dată de temperatura, compoziţiachimică,
acţiunea mecanică şi puterea farmacologică a acestora.Zăcăminte de turbă (turbării) se găsesc in zona
Dornelor la Vatra Dornei, Neagra Şarului,Poiana Stampei (Pilogani), Dorna Candreni, Şaru Dornei,
vegetaţie (floră)
Vegetaţia are un caracter montan, preponderente fiind coniferele: molidul, bradul, pinul, ienupărul şi
unele specii de foioase, paltinul de munte, mesteacănul, scoruşul, plopul, sălciile şi arinul, precum şi
arbuşti şi subarbuşti: măceş, soc roşu, cununiţă, zmeur, afin, merişor. Vegetaţia ierboasă este bogată
în specii, dintre care predomină: păiuşul de livadă, timoftica, golomăţul, ţepoşica, rogozurile, piciorul
cocoşului, garofiţa, arnica, sunătoarea, secărica, ş.a.
Se deosebesc patru tipuri principale de vegetație:
tipul de arbori-arbuști;
tipul ierbos;
tipul de pustiu;
tipul rătăcitor din care fac parte fitocenozele din plancton și din sol.
faună
Fauna din această zonă este preponderent populată de: cerb, căprioară, urs brun, râs, lup, vulpe,
mistreţ, jder, dihor, nevăstuică, bursuc, vidră. Dintre păsările de munte specifice zonei amintim:
cocoşul de munte, corbul şi unele specii de răpitoare. În râurile Dorna şi Bistriţa se întâlnesc peşti
specifici apelor reci, de munte: păstrăv, lipan, boiştean, lostriţă, clean. Datorită acţiunilor de protejare
a vânatului şi de sancţionare a braconajului, fauna codrilor Dornei se păstrează într-un echilibru
acceptabil.
fotografii reprezentative
Zonei Dornelor îi sunt specifice satele risipite situate cel mai adesea în partea
inferioară a văilor în special pe terasele principalelor râuri, unde în special
în satele reședință de comună și de-a lungul principalelor căi de
comunicație, populația înregistrează o densitate mai mare.
Demografic zona prezintă mai ales în satele izolate o tendință de
îmbătrânire a populației, accentuată de migrația tineretului.
În limitele acestei zone sunt cuprinse 9 comune: Coșna, Poiana Stampei,
Dorna Candrenilor, Șaru Dornei, Panaci, Dorna Arini, Ciocănești, Cârlibaba, Iacobeni, cu 49 de sate
și o singură așezare urbană reprezentată de Vatra Dornei, localități care din punct de vedere
administrativ fac parte din Județul Suceava și formează Bazinul Dornelor.
Izvorul Sentinela
Gara Vatra Dornei este o gară de cale ferată construită în anul 1902 în orașul Vatra Dornei (azi
în județul Suceava al României). Ea se află pe strada Dornelor nr. 13.Gara Vatra Dornei a fost inclusă
în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul SV-II-m-B-
05660. În anul 1888 a fost pusă în funcțiune Calea ferată secundară Hatna–Kimpolung (azi
Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc), care a fost administrată de compania Bukowinaer
Lokalbahnen. Ea a avut un rol important în dezvoltarea regiunilor montane îndepărtate ale Bucovinei
și a sprijinit silvicultura și industria de prelucrare a lemnului.La 23 octombrie 1899 împăratul Franz
Joseph I al Austro-Ungariei a acordat companiei Bukowinaer Lokalbahnen concesiunea pentru
prelungirea traseului de cale ferată de la Câmpulung Moldovenesc în orașul balnear Vatra Dornei.
Termenul de construcție a fost estimat la un an și jumătate pentru tronsonul până la Valea
Putnei (anterior Valeputna) și trei ani și jumătate până la Vatra Dornei. Această concesiune prevedea
construirea unei ramificații de la Pojorâta (anterior Pożoritta) spre Fundu
Moldovei (anterior Louisenthal), care trebuia să realizeze o legătură cu minele locale de acolo.
Concesiunea trebuia să se aplice până la 4 iunie 1973. [3] Ambele tronsoane au fost deschise traficului
înainte de termen: tronsonul de la Câmpulung Moldovenesc la Valea Putnei la 9 ianuarie 1901 și cel
de la Valea Putnei la Vatra Dornei la 29 octombrie 1902 (în acest ultim caz, trebuia să fie construit un
tunel lung de 1647 m). Gara din Vatra Dornei a fost construită odată cu linia ferată, fiind inaugurată
în anul 1902. Ulterior, în anul 1910, s-a construit pe malul stâng al râului Dorna o nouă gară: Gara
Vatra Dornei Băi, destinată turiștilor care soseau în stațiune, la băi.După primul război
mondial Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către
compania românească CFR.
muzee
Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică Vatra Dornei
Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică Vatra Dornei apare ca instituţie culturală de interes
public în anul 1956.
In momentul de faţă muzeul îşi desfăşoară activitatea în acceeaşi locaţie de 36 de ani.
Este constituit din 2 secţii : Secţia de Faună şi Floră din zona Dornelor şi Secţia de Cinegetică
din judeţul Suceava.
Exponatele de faună şi floră sunt prezentate redând aspecte din mediul lor natural ceea ce dă un
plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate probleme de ocrotire a naturii de
taxonomie, filogenie şi ecologie. Animalele vertebrate sunt prezentate în ordine evolutivă : peşti,
amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.
Diorama cu cerbul atacat de o haita de lupi iarna este unicat în România.
Flora zonei Dornelor este foarte bogată în specii. În expoziţii sunt prezentate specii rare,
endemice, relicte glaciare.
Parterul muzeului prezintă colecţia cinegetică. Această expoziţie se justifică ţinând cont că peste
50 % din suprafaţa judeţului Suceava este acoperită de păduri care
adăpostesc un vânat bogat în specii cu valoare cinegetică deosebită.
Secţia începe cu un scurt istoric al vânătorii, apoi se continuă cu
amenajări ce vin în sprijinul vânatului ierbivor pe timp de iarnă.
Următoarea sală prezintă creşterea la cervidee, trofee de selecţie şi un
interior vânătoresc. În vitrine sunt prezentate obiecte confecţionate
din blănuri, coarne, picioruşe de căprior ce demonstrează modalităţi
de valorificare a vânatului.
Este prezentat şi un interior vânătoresc realizat cu obiecte din coarne căzute, blănuri, fazani şi capete
de căprior naturalizate.
Ultima sală este Sala Trofeelor unde sunt expuse trofee de blană, trofee de
coarne şi trofee de colţi de mistreţ, unele chiar medaliate.
În cadrul muzeului se organizează şi expoziţii temporare. În momentul de faţă,
muzeul găzduieşte o expoziţie din lumea nevertebratelor.
case memoriale
Casa Vladimir, azi Întreprinderea Minieră
Vatra Dornei
A apărut ca o necesitate pentru preoţii care
veneau la odihnă sau tratament la Vatra Dornei.
Propunerea a venit din partea Asociaţiei
Preoţilor din Bucovina, iar proiectul a fost definitivat la Cernăuţi sub patronajul mitropolitului
Bucovinei, Vladimir Repta. Clădirea are trei niveluri disticte fiind utilizată atât pentru cazarea
preoţilor care veneau la odihnă şi tratament, dar avea şi un spaţiu special pentru închinare în
partea de răsărit. Turla din exterior a clădirii domină din punct de vedere arhitectural clădirea şi
împrejurimile. Edificiul a fost inaugurat în anul 1915, botezat cu apelativul Casa „Vladimir”,
care este păstrat şi astăzi. În decursul timpului clădirea a avut diferite utilizări. Astfel, în timpul
primului război mondial, a fost rechiziţionată şi utilizată pentru cazarea ofiţerilor din
etnografie şi folclor
Un loc in care cultura si traditia orasului Vatra Dornei si a Bucovinei, in general, sint extrem de bine
ilustrate, fiind prezentate unelte gospodaresti vechi, interioare traditionale de case, elemente de port.
Portul este clasificat pe cele patru zone etnografice abordate. Hainele groase, confectionate din
suman, cum ar fi: mantalele, cioarecii, atele lungi de la opinci etc., ne sugereaza ca suntem in plina
zona de munte.
Pentru zona Dornelor pledeaza costumele de sarbatoare din comuna Dorna Candrenilor si Panaci
precum si mai multe piese de port expuse separat: zabrelnice, camasi, braie etc.din comuna Dorna
Arini. In zona Dornelor, fiind o zona de inerferenta se resimt din plin influentele Ardealului,
Maramuresului, Harghitei precum si a Neamtului. Croiul camasilor din Cosna si Poiana Stampei
amintesc pe cel al camasilor din Bistrita Nasaud. Faptul nu este generalizat, putandu-se intalni si
camasi Bucovinene, incretite pe gat cu ata iar la capatul manecilor “prinse in
bratara”.
Suplimentar, oaspetii pot beneficia de parcare gratuita, receptie deschisa non-stop, gradina, terasa,
sala de conferinte, piscina interioara si sauna.
Pension Vanatorul se află în Vatra Dornei, la 1,2 km de pârtia de schi Parc și oferă camere cu WiFi
gratuit și TV prin cablu. Proprietatea pune la dispoziție teren de tenis, restaurant à la carte și grădină
cu facilități de grătar.
Toate unitățile de cazare de la Pension Vanatorul au sistem de încălzire, minibar și balcon. Baia
privată este dotată cu duș.
Restaurantul servește o gamă de mâncăruri românești. Meniuri speciale de dietă sunt disponibile la
cerere. La bar puteți să savurați o gamă de băuturi.
Pension Vanatorul se află la altitudinea de 800 de metri. În zona din jur puteți opta pentru drumeții și
ciclism. Pensiunea oferă tenis de masă și loc de joacă pentru copii.
Centrul stațiunii și gara din Vatra Dornei sunt la 400 de metri de pensiune.
Situată în Vatra Dornei, la 800 de metri de la traseul Telescaun, Vila Călimănel are terasă și vedere la
oraș. Oaspeţii au la dispoziţie o sală de jocuri şi un bar.
Camerele includ TV cu ecran plat și canale prin cablu. O parte dintre camere beneficiază de o terasă
sau de un balcon. Toate camerele au baie privată. Dotările suplimentare includ halate de baie şi
papuci. Este pus la dispoziție un TV.
Recepţia proprietăţii este deschisă nonstop. Micul dejun à-la-carte este oferit la un cost suplimentar.
Oaspeții se pot bucura de diverse activități în împrejurimi, inclusiv de schi și călărie.
Circulaţia turistică trebuie analizată prin prisma a trei indicatori principali: sosirile de
turişti,innoptările in structurile de cazare şi durata medie a sejurului. Evoluţia fiecăruia dintre
aceştiindicatori va fi analizată pentru perioada 2018-2020. Deşi din punct de vedere al evoluţiei, in
perioada 2018-2020 numărul turiştilor străini a crescut semnificativ, in structură continuă să deţinăo
pondere de cel mult 10% din totalul sosirilor. Cea mai mare pondere inregistrată de turiştii străini a
fost in anul 2019, cu 9,8%.
Durata sejurului cunoaşte o scădere pe total circulaţie turistică, dar şi in structură,atat pentruturiştii
romani, cat şi pentru cei străini. Un sejur de circa 4,5 zile sugerează o imbinare a formelor de turism
practicate in staţiune, turismul balnear fiind susţinut şi de alte forme de turism precumturism montan,
turismul activ sau cel de week-end care presupun şederi mai scurte.
analiza SWOT a potenţialului agroturistic din localitate (puncte tari, puncte slabe,
oportunităţi, riscuri)
Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea
potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de
dezvoltare.
Puncte Tari
- Poziţia geografică. Supranumită şi "Perla Bucovinei" staţiunea Vatra - Dornei este situată la o
altitudine de 802 m în Depresiunea Dornelor, la confluenţa Bistriţei Aurii cu Dorna, la 112
km distanţă de Suceava şi 89 km de Bistriţa Năsăud.
- Clima. Iernile lungi, caracteristice zonei, favorizează relansarea turismului prin posibilităţile
de practicare a sporturilor de iarnă. Regiunea Dornelor este ferită de vânturi fiind apărată de
munţii Carpaţi care ocrotesc zona. Precipitaţiile bogate şi relieful sub formă de terase au
favorizat dezvoltarea unei întinse pânze freatice, care iese la lumină sub formă de izvoare cu
apă minerală.
- Existenţa apelor minerale şi a nămolului de turbă. . Se poate spune ca Vatra Dornei este o
adevărată împărăţie a apelor minerale, exploatate şi industrial la Poiana Negri, Sarul Dornei şi
Floreni.
- Existenţa condiţiilor pentru dezvoltarea turismului cultural şi istoric. În Ţara Dornelor se mai
păstrează nealterate tradiţiile populare transmise din moşi strămoşi. La muzeul etnografic din
staţiune sau direct în casele muzeu din Dorna Arini, Panaci, Dorna Candrenilor sau
Ciocăneşti, turiştii pot afla frumuseţea portului tradiţional bucovinean, cântecele şi dansurile
localnicilor. Anual, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, la Vatra Dornei, dar şi în localităţile din
preajmă se organizează Festivaluri Folclorice, spectacole în aer liber care atrag mulţi
spectatori. Un moment aparte pentru oaspeţii aşezării îl constituie în luna februarie Serbările
Zăpezii un corolar al bunei dispoziţii, având ca ingrediente muzica, dansul, sportul, imaginaţia
şi desigur, zăpada.
- Diversitatea structurilor de cazare. Turiştii din staţiune au la alegere hoteluri, vile, pensiuni,
cabane turistice, hanuri, popasuri.
Puncte Slabe
- Vatra Dornei face parte din Zona de Dezvoltare N-E unde produsul intern brut pe locuitor
are cea mai mică valoare dintre toate regiunile (71,7% din media naţională - 2002). Zona de
Dezvoltare N-E are şi cea mai ridicată rată a sărăciei dintre toate regiunile – 40.7% în 2001
dar şi cea mai mare rată de mortalitate infantilă dintre toate regiunile.
- Posibilităţile de agrement turistic sunt insuficient valorificate. Deşi potenţialul zonei este
ridicat, acesta nu este valorificat corespunzător.
- Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii de drumuri. În prezent, Primăria Municipiului Vatra-
Dornei şi-a propus prin anumite proiecte să dezvolte infrastructura de drumuri, să reducă
gradul de poluare şi să fluidizeze circulaţia rutieră.
- Inexistenţa unor instituţii de învăţământ preuniversitar şi superior în domeniul turismului.
Personalul angajat în staţiune trebuie să fie instruit şi pregătit în domeniul turismului pentru a
asigura servicii de calitate.
Ameninţări
- Inexistenţa în planurile regionale a căilor de transport rutier modern (autostrăzi, drumuri
rapide). Autostrăzile sunt necesare pentru a asigura fluidizarea circulaţiei şi pentru a oferi
turiştilor acces rapid spre destinaţie.
- Forţa de muncă calificată migrează în străinătate. Numărul celor care migrează în căutarea
unor câştiguri mai mari creşte de la an la an. Numărul persoanelor cu studii superioare, în
special al celor cu master şi doctorat, a fost substanţial mai mare decât al celor care s-au mutat
cu serviciul într-o altă ţară în anii trecuţi. Şi tot acest segment este cel care îşi arată şi în viitor,
într-un grad mult mai mare, disponibilitatea de a se duce în străinătate în căutarea unui nou
loc de muncă.
4. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Vatra Dornei este situată intr-un ţinut cu puternice rezonanţe etnografice, cultural şi istorice,cunoscut
Menţinerea cererii pentru această destinaţie in preferinţele turiştilor de toate varstele şi categoriile
dovedeşte că Vatra Dornei este un „brand” care nu mai are nevoie de foarte multăreclamă.Zona in
ansamblu poartă semnul distinctiv al civilizaţiei, materializată prin clădiri impunătoaredeclarate
monumente de arhitectură, prin lăcaşe de cult ale căror turle se inalţă maiestoase sprealbastrul cerului,
prin arhitectura populară a caselor şi a celorlalte construcţii ce configureazăuniversul tradiţional
local.Bogăţia de resurse naturale şi antropice conduce spre ideea că aici turismul poate
imbrăcanumeroase funcţii: odihnă şi recreere, tratament balnear, agrement, drumeţie montană,
sporturiextreme, vanătoare şi pescuit sportiv, etc, fiind susţinut de următoarele oportunităţi sau
premise dedezvoltare turistică:
1. Existenţa unui cadru natural deosebit de atractiv, nepoluat, creat de formele de relief montane,
reţeaua hidrografică cu peisaje incantătoare, intinse păduri seculare şi elemente climaticefavorabile
practicării unor variate forme de turism;
2. Prezenţa unor resurse mineralecu valoareterapeutică, cunoscute şi valorificate de secole,al căror
renume a depăşit graniţele ţării;
3. Existenţa unui valoros şi extinsdomeniu schiabil , doar parţial valorificat, cu posibilitateadezvoltării
şi diversificării prin amenajări specifice, care contrabalansează profilul balnear allocalităţii către o
staţiune bivalentă, incluzand şi practicarea sporturilor de iarnă;
4. Unicitatea şi valoarea unor elemente sau fenomene naturale cu valoare ştiinţifică deosebită
adeterminat includerea acestora in categoria ariilor protejate prin HG nr. 5/ 2000;
5. Prezenţa a numeroase obiective culturale cu valoare excepţională, incluse pe ListaMonumentelor
Istorice – Ordinul nr. 2314 / 2004 ;
6. Incadrarea localităţii intr-o arie etnoculturală consacrată, cunoscută sub numele de „ŢaraDornelor”,
care se individualizează prin arhitectură tradiţională, costum popular, ocupaţiitradiţionale milenare
(prelucrarea lemnului, artizanat, creşterea animalelor, ouă incondeiate ş.a.),grai popular. Toate aceste
bogăţii formează o moştenire cu caracter de unicat care poate atrage totmai mulţi turişti romani sau
străini.
5. BIBLIOGRAFIE