Sunteți pe pagina 1din 51

Analiza valorificarii potentialului turistic in statiunile balneoclimaterice

INTRODUCERE Lucrarea ,,Studiu geografic privind valorificarea potenialului turistic din staiunea balneoclimaterica Bile Olanesti si aria sa limitrofa a fost ntocmita cu scopul de a contribui la imbogatirea cercetrii geografice a zonei, actualiznd datele de ordin fizico geografic, dar mai ales turistic, si prezentnd perspectivele de dezvoltare. Staiunea balneoclimaterica Bile Olanesti este una din cele mai mari si renumite staiuni balneare din tara, fiind cunoscuta si pe plan european. Apele minerale de la Bile Olanesti sunt atestate nc de la nceputul mileniului trecut. Principalul produs valorificat de Bile Olanesti pe piaa interna si internaionala este ,,tratamentul balnear, produs datorita cruia s-au dezvoltat si alte activiti precum hotelier, alimentar, agrement, comer, etc. Toate problemele legate de prezentul si viitorul staiunii m-au determinat sa aleg aceasta tema, care sper ca va contribui la cunoaterea in detaliu a staiunii Bile Olanesti, a importantei pe care o reprezint pentru potenialul turismului romanesc, dar si pentru fiecare dintre noi. In acest sens s-au avut in vedere analiza factorilor naturali de cura, respectiv clima si apele minerale, folosite la tratarea diferitelor afeciuni si in scop profilactic, dar si pentru agrement. Prin datele cuprinse in lucrare am cutat sa uurez nelegerea problemelor legate de susinerea si dezvoltarea turismului in Romnia si special in staiunea Bile Olneti. Am convingerea ca acesta staiune balneara va avea o evoluie ascendenta si ca va juca un rol important in activitatea turistica romaneasca. Un rol deosebit in elaborarea acestei lucrri l au ndrumrile primite din partea profesorului coordonator Vasile Glvan care m-a ndrumat in toata activitatea de documentare, redactare si finalizare. In abordarea acestei teme m-am axat pe informaiile si datele obinute din parcurgerea unei bogate bibliografii, din documentaia efectuata pe tema. Deosebit de utile au fost datele obinute de la conducerea staiunii Bile Olanesti si de la primria oraului Olanesti. Din nsemnarea si analiza tuturor acestor date si cunotine am dorit sa scot in evidenta particularitile fizice, economico geografice, valene turistice si posibiliti de dezvoltare ale acestei staiuni balneare. CAPITOLUL I CADRUL GEOGRAFIC GENERAL ASEZARE SI POZITIE GEOGRAFICA Localitatea Bile Olanesti este situata in partea central sudica a tarii, la intersecia paralelei de 4501315 latitudine nordica cu meridianul de 2401315 longitudine estica, la o altitudine medie de 450 m. In cadrul Subcarpailor Getici, oraul Bile Olanesti se afla in partea central nordica in Depresiunea Olanesti. Aceasta mpreuna cu Depresiunea Muiereasca si Depresiunea Bistria Costeti formeaz irul de depresiuni subcarpatice interne ce se desfoar intre Valea Oltului si Valea Bistriei.

Pagina 1 din 51

Limita nordica a depresiunii este data de abruptul (peste 600 m) pronunat al crestelor de calcar ale Munilor Cpnii: Candoaia, Stogul, Cprreaa, Bila, Vnturaria, Gera, Vioreanu. Spre est culmea se continua cu o creasta prelunga si puternic fragmentata a Sturului Olanesti, pana la izvorul prului Muiereasca (respectiv izvorul Moristia Mica si Moristia Mare). Limita vestica se situeaz intre Valea Bistriei si Valea Otsului (afluent pe stnga al Bistriei). Limita sudica nu este prea evidenta. Trecerea din regiunea Olanesti Cheia in aria cutelor subcarpatice se face pe nesimite. Limita sudica poate fi trasata pe o linie ce pleac de pe Olt (de la nord de Bujoreni), trece pe la nord de Pueti Mglai, Brbteti si se continua spre vest printre zona depresionara si zona cutata. Localitatea Bile Olanesti se ntinde de o parte si de alta a Vii Olanesti si a altor aflueni ai acestuia (dintre care si Valea Cheii). Oraul aparine de judeul Vlcea, la 18 km. de oraul reedina Rm. Vlcea si are ca vecini in nord est localitatea Brezoi, in nord comuna Malaia, in vest localitatea Costeti, in sud vest comunele Stoeneti si Brbteti, in sud comuna Pueti Mglai, in est comuna Muiereasca si localitatea Climneti. CAI DE COMUNICATIE Depresiunea in care este situata staiunea, nchisa spre nord si vest de crestele calcaroase ale Masivului Capatanii, permite accesul in ora doar din sud. De aceea toate caile de comunicaie cu staiunea trec prin Rm. Vlcea. Acestea sunt de trei tipuri: rutiere si feroviare. Reeaua rutiera Accesul in staiune se face pe DN 64A ce pornete din Rm. Vlcea, de unde se desprinde din DN64 Caracal Drgani Rm. Vlcea. Aici DN 64 face jonciunea cu DN 7 (E 81) Piteti Sibiu Sebe Slaj si DN 67 Rm. Vlcea Tg. Jiu Drobeta Turnu Severin. Schema stradala a localitii are forma rectangulara, alungita, care se sprijin la sud est pe punctul terminus al DN 64, iar la nord vest pe traseul drumului forestier. Datorita configuraiei terenului, strzile care urca pe versanti au declivitti mari, ziduri de sprijin si curbe cu raze mici. Spatiile de parcare sunt deficitare in cadrul oraului. Localitatea nu este racordata la reeaua naionala de cai ferate si nici nu exista vreun proiect in acest scop. Lungimea strzilor oreneti este in total de 93 de km din care 28 km sunt modernizai. Reeaua feroviara Aceasta se afla pe linia secundara Caracal Sibiu, care unete magistralele feroviare Bucureti Cluj Timioara si Braov Arad Sibiu Curtici. Cea mai apropiata staie CFR este la Rm. Vlcea, legtura cu aceasta e fcuta de autobuze locale de transport in comun si de autocare moderne ale unei firmei particulare de transport ce sosesc in Gara Rm. Vlcea att din capitala cat si din alte orae ale tarii cum ar fi Cluj-Napoca si Timioara. CADRUL NATURAL 1.3.1. Structura geologica si relieful. Delimitri

Pagina 2 din 51

La nceputul secolului al XX-lea, geologul L.Mrazec a folosit pentru prima data denumirea de Depresiune Getica pentru ntreaga cuveta cuprinsa intre partea de vest a Carpailor Meridionali si Platforma Prebalcanic de vrsta cretacic delimitata fiind spre est si de Valea Dambovitei. Mai trziu, in literatura geologica numele Depresiunii Getice a rmas pentru poriunea ce nglobeaz Colinele Olteniei si Muscelele Argeului mpreuna considerate ca o singura unitate geologica renuntandu-se la restul spaiului, care in totalitatea sa are peste 35 000 km2. Geologic este adevrat ca regiunea corespunde unei arii scufundate in cretacicul superior, unei depresiuni umpluta dup marele ariaj carpatic cu depozite teriare. Geografic insa, prin caracterele sale fizico geografice, ca altitudine, relief, reea hidrografica, structura si mai ales raporturile cu regiunile vecine, reprezint o platforma nalta, puternic fragmentata in fasii paralele de o bogata reea hidrografica. Caracterul de ,,depresiune iese in relief numai in raport cu structura si tectonica regiunii situndu-se in vecintatea orogenului carpatic. Micrile care au fragmentat Podiul Getic nu s-au manifestat pe tot cuprinsul sau cu aceeai intensitate. Cele mai puternice micri s-au produs in poriunea dintre Topolog si Jiu, pe care au difereniat-o in zone de cutare, de platforma si scufundare. Localizate pe harta, cele trei categorii de zone corespund urmtoarelor subuniti dintre Olt si Jiu: irul depresiunilor Horezu Polovragi Novaci, situat la contactul imediat al sedimentarului getic cu masivul cristalin al Munilor Cptnii si Parng; Zona cutata Rmnicu-Vlcea Ocnele Mari Foleti Sltioara Maghireti, dispusa paralel cutelor carpatice, la sud de zona depresiunilor; Depresiunea Trgu Jiu, ntinsa regiune de adunare a apelor, puternic prelucrata de aciunea apelor ce se ntlnesc aici; Platforma Olteului, situata intre Olt si Jiu se desfoar la sud de zona cutata, pana se pierde treptat in Cmpia Dunrii. Prin caracterele lor geologice, cele patru subuniti nu cuprind o mica poriune situata intre Prul Climneti (la est) si Prul Otsu (la vest), ele fiind tiate la mijloc de praiele Olanesti si Cheia. Aceasta poriune ntrerupe zona depresionara de pe rama sudica a Carpailor, iar pe de alta parte, nu se integreaz nici zonei cutate subcarpatice; structural nu reprezint un complex de cute anticlinale si sinclinale, dislocri, falii, ci este formata din strate cu o poziie monoclin, deranjata pe alocuri de slabe ondulri. Regiunea Olanesti Cheia, privita din punct de vedere structural si al naturii rocilor, nu poate fi cuprinsa numai in cadrul Podiului Getic. Factorul altimetric, luat separat, s-ar prea ca nu ne permite sa nglobam o regiune de peste 1000 m, adic nu ne permite o extindere a elementului subcarpatic pana la 1200 m. Totui in regiunea indicata, altitudinile de peste 900 1000 m nu ne dau o nota deosebit caracteristica, fata de partea nalt a Podiului Getic, care sa indice o alta limita dect masivul de vest si de nord. Complexul factorilor geografici arata cu totul altceva dect altitudinea. Evoluia paleogeografica In contact direct cu cristalinul si sedimentarul mezozoic sta transgresiv senonianul, reprezentat prin depozite vestice, conglomerate roiatice si gresii, precum si marne cenuii alburii. Formaiunile paleogene se urmresc foarte bine in vile praielor Muereasca, Olanesti, Cheia, care taie transversal depozitele, deschiznd profile geologice clare in aceste formaiuni.

Pagina 3 din 51

Cea mai mare dezvoltare o are eocenul. Formaiunile sale se ntind pana la nord de linia satelor Muereasca, Olanesti, Cheia. Mai la sud, oligocenul apare pe Valea Otsului, sub aspectul unei fii nguste, care se lrgete progresiv pana in Valea Oltului, la nord de vrsarea Prului Muereasca, aici ajungnd la o lime de ctiva km. Depozitele acestei formaiuni sunt constituite din alternanta altor bancuri groase de conglomerate, cu bancuri tot att de puternice de grasii, marne si argile. Dispoziia lor stratigrafica in benzi paralele a avut o mare influenta in aspectul morfologic general al regiunii. Zona paleogen este mrginita la sud de o fie neogen, constituita din depozita ce aparin acvitanianului si burdigalianului ce ies la zi in Valea Oltului. Toate depozitele pstreaz o cdere monoclinala, mai accentuata in nord, pana in zona de dezvoltare a mediteranului I. Spre sfarsitul oligocenului, miscarile puternice care au dat nastere regiunilor depresionare de la marginea sudica a Carpatilor, in zona unor linii tectonice preexistente, au avut un rol insemnat pentru stabilirea pozitiei actuale a stratelor. Situatia lor generala, monoclinala, cu inclinare destul de accentuata a fost determinata de presiunile exercitate de la nord in tot tertiarul. Cert este ca de la ultinul anticlinal carpatic, care afecteza depozitele cretacicului superior, pana la cutele subcarpatice propriu-zise, exista slabe ondulri care au avut o mica influenta in modificarea cursurilor apelor. Micrile epirogenetice au avut un rol deosebit pentru evolutia regiunii, la sfarsitul tertiarului si chiar in cuaternar, au ridicat intregul Podis Getic mult deasupra nivelului marii. Fapt esenial este ca, att liniile generale, cat si reteaua hidrografica sunt influentate intr-o masura mai mica de tectonica regiunii. Structura, este cea care corespunde in primul rnd de dezvoltarea si caracterele generale ale regiunii, iar relieful in totalitatea sa este rezultatul fragmentarii unei suprafee in fii paralele, nguste, cu direcie nord nord vest respectiv sud sud est, de ctre o reea hidrografica consecvent dezvoltata. Relieful major Lund ca punct de plecare valorile hipsometrice, regiunea corespunde la doua zone sau la doua nivele distincte: o zona inalt cu altitudini de peste 1000 m si o zona joasa cu altitudini de 600 800 m, ambele zone nclinndu-se ctre sud. Cele doua nivele se ntlnesc pe o linie ce trece la nord de Pietreni si Brbteti, se ndreapt spre nord est pe la sud de satele Gurguiata si Comanca, ajungnd in Valea Oltului, la nord de Climneti. Sunt deci, doua suprafee morfologice sculpturale: una joasa, sub 800 m si una nalt, situata intre 1100 m si 1600 m. Prima corespunde suprafeei generale a Piemontului Getic, racordata perfect cu partea sudica a podiului. Cea de-a doua corespunde, probabil, unuia dintre nivele de dinudatie din Carpai. Interesant este ca treapta care strbate limita dintre cele doua nivele, evidenta in est, cu cat merge spre vest, se terge cu ncetul. Aceasta se observa att prin altitudinea din ce in ce mai joasa cat si prin reducerea treptata a suprafeei sale. In modul acesta, zona nalt pare o continuare a zonei joase, ca si cum ambele ar forma o unitate. In vestul regiunii exista o parte continua de la 1200 m la 1600 m, zona de trecere la regiunea cutata. Relieful major este format dintr-o culme calcaroasa ce aparine de Munii Cptnii (in nord): Cndoaia 1405 m, Stogu 1494 m, Cprreaa 1799 m, Albul 1909 m, Buila Vnturaria 1463 m, Gera 1885 m, Vioreanu 1890 m si Depresiunea Olanesti.

Pagina 4 din 51

Spre est culmea se continua cu o creasta prelungita si fragmentata. Versanii prpstioi, lipsii de vegetaie domina vile nguste si adnci. Dincolo de creasta calcaroasa se ntrezresc spinriile rotunjite ale cristalinului, acoperit cu puni. Relieful structural si petrografic Factorii care au sculptat regiunea au fost dirijai in aciunea lor de structura, natura rocilor si nivelul de baza cobort al Oltului. Prin aciunea lor s-a format un relief diferit de la o roca la alta. Astfel, formele rezultate au acelai caracter de zonalitate, conform structurii in care au fost sculptate. In acest timp eroziunea pe verticala fiind foarte rapida n-a permis dezvoltarea eroziunii laterale. Din aceasta cauza, intervile n-au fost fragmentate intr-o serie de segmente desprite de vai adnci, ci ele se prezint sub forma unor spinri nentrerupte foarte greu accesibile. Ceea ce vine sa ntrerup linia continua a spinrii interfluviilor sunt ineurile. Intervile sunt constituite in acest fel dintr-o alternanta de poriuni nalte si abrupte cu poriuni joase neurile prelucrate si de alunecri. Iat deci ca variaiile morfologice pe care le prezint spatiile dintre vai sunt date de natura rocilor, de alternanta orizonturilor de marne cu cele de conglomerate, iar formele rezultate sunt grupate in sensul acelor orizonturi. Orizonturile de conglomerate au dat natere formelor nalte si slbatice. Abrupturi si versani prpstioi limiteaz aceste forme. Dezagregarea foarte activa a dat natere la numeroase forme structurale: turnuri, polite, pile, hornuri, cruste, ntlnite mai ales in nordul regiunii Olanesti - Cheia. Creasta, bine dezvoltata din cauza poziiei monoclinale a tratelor, da nota caracteristica pe care structura geologica o imprima ntregii regiuni getice. La baza tuturor formelor sculptate in conglomerate s-au acumulat mari cantiti de grohoti. Crusta, cu clina nord vest abrupta si lipsita de vegetaie, este inecat si ea de acelai material de dezagregare. Localizate in zonele cu depozite marno argiloase, neurile si lrgirile vilor sunt inirate in acelai sens al orizonturilor geologice. Astfel, s-au format zone mai adnci dispuse transversal spatiilor interfluviale. Altitudinea lor este in medie cu 200m mai joasa dect media inlimilor alturate, iar felul lor de dispunere formeaz linii morfologice transversale, suprapuse liniilor principale ale reliefului. Cu cat naintm de la vest la est, cu att neurile si lrgirile vilor capt o dezvoltare mai mare. La sculptarea vilor au luat parte si alunecrile de teren. Aezarea satelor in aceste locuri a fost favorizata in primul rnd de prezenta apei la suprafaa marno argilelor, care nu trebuie cutate jos, in vale. Mai mult legtura dintre vai se face tot prin neuri mult mai accesibile dect zonele proeminent conglomeratice, in care nu s-au putut face poteci. In urma acestor constatri, in regiunea Olanesti Cheia se pot deosebi doua zone: O zona unde aezrile sunt instalate in vai, de-a lungul rurilor, pe terase sau pe courile de dejecie ale diferiilor aflueni, zona care se ntinde pana la o linie Climneti Olanesti Bai Cheia; O zona in care satele prsesc vile pentru a se instala in neurile spatiilor dintre ruri la o altitudine de peste 700 m: satele Tisa, Gurguiata, Pietriul, Comanca, Suta. Cu toate ca altitudinile de peste 1000 m ne-ar indica o zona montana, pentru partea de nord a regiunii Olanesti Cheia, omogenitatea structurii, naturii rocilor si elementelor morfologice, precum si aspectul unitar al vilor cu caracter consecvent arata o singura subunitate, o prelungire a regiunii getice. In plus, treapta de denivelare a celor doua nivele geomorfologice tergndu-se in spatiile dintre Otsu si prul Olneti, este un argument in

Pagina 5 din 51

plus pentru a admite ca regiunea Olanesti Cheia se deosebete de celelalte uniti ale Piemontului Getic si formeaz o subunitate cu totul aparte. Relieful fluviatil Formele create prin aciunea agenilor externi au acelai caracter in ntreaga regiune Olneti- Cheia. Majoritatea formelor existente corespund evoluiei celor doua generaii de vai consecvente si subsecvente situate in stadiul de dezvoltare mult deosebite. Apele care taie de la nord la sud regiunea Olanesti Cheia si au in mare parte izvoarele in coama sudica a nlimilor cristaline mezozoice. Culmea calcaroasa Pietrele Vioreanu Vnturaria nu este tiata de vai. Numai praiele Cheia si Olneti i au izvoarele dincolo de culmea calcaroasa, la ntlnirea acesteia cu Sturu Olanesti. neuarea a ajutat celor doua ape sa taie vai adnci, pe alocuri cu aspecte de chei. De la ieirea din zona carpatica, apele pstreaz direcia iniiala consecventa. Praiele Otsu, Cheia, Olanesti formeaz o reea paralela, arcuita caracteristic cu direcia est sud est. Aceasta orientare a cursului apelor se datoreaz flexurii Oltului. Apele urmrind nclinarea tratelor si-au adncit albia destul de uor in rocile relativ friabile. Nivelul lor de baza foarte jos, dat de cursul Oltului, a nlesnit o aciune mai puternica de aici, ducnd la o distrugere foarte avansata a suprafeei iniiale. S-au format in acest mod vai adnci de multe ori prpstioase. Acolo unde vile strbat depozite de conglomerate, versanii sunt foarte abrupi, dnd chiar aspect de cheie. Asemenea poriuni gsim in regiunea Bile Olanesti, pe prul Cheia, la nord de satul Cheia si de Mnstirea Iezeru. In regiunile unde predomina gresiile si marnele, vile prezint unele lrgiri in care gsim fragmente de terase, dar nu si suficient de extinse pentru a fi un loc bun pentru stabilirea aezrilor omeneti, care sa ofere in acelai timp si terenuri pentru culturi. Mai dezvoltata este terasa de 1.5 2 m pe apele Muereasca, Olanesti, Cheia, la sud de satele Muereasca, Olanesti Sat si Cheia. Daca reeaua de vai consecvente a reuit sa se adnceasc mult, vile subsecvente au o slaba dezvoltare, pe alocuri abia ptrund in coasta dealurilor. Faptul se datoreaz in primul rnd structurii care a impus o dificila taiere a straturilor dure de conglomerate. Se mai datoreaz apoi apariiei foarte rare a izvoarelor in aceste conglomerate, precum si a slabei extensiuni a spaiului interfluvial, care n-a putut oferi condiii prielnice pentru organizarea unui element hidrografic viguros, cu mare putere de distrugere. Din aceste motive vile subsecvente au un caracter torenial cu profil longitudinal in trepte, nnecat fiind de cele mai multe ori de material provenit nu din eroziunile apelor, ci dintr-un foarte activ proces de dezagregare. Vile cu aspect torenial, profil in trepte si lipsite de apa, se gsesc in zona conglomeratelor. In zonele marno gresoase aspectul lor se schimba. Rocile mult mai friabile au adus o nlesnire eroziunii, lsnd sa se sape vai mai largi, dar nu att de dezvoltate pentru a ferestrui spaiul interfluvial. Din cauza structurii monoclinale, vile subsecvente mai dezvoltate au un caracter disimetric. Ele sunt factorul care a dat natere reliefului de cruste ntlnit in regiune. Vile principale au fragmentat ntregul spaiu in fii paralele ce nu au o lime mai mare de 4 5 km. Clima La nivel global, localitatea se afla intr-un climat temperat continental insa, la nivelul tarii, climatul specific acestei regiuni a Subcarpailor Getici e climatul de dealuri nalte.

Pagina 6 din 51

Peste bazinul Olanesti trec mase de aer cald si uscat dinspre Mediteran si Adriatic, mai puin simindu-se influenta gerului rece din nord, datorita adpostului format de zidul Meridionalilor. Ca urmare a influentei maselor de aer cald si datorita condiiilor locale se realizeaz un complex climatic cu o mare varietate de nuane, contribuind la schimburi rapide de climat (temperatura, precipitaii, vnt, radiaii solare). Staiunea propriu zisa beneficiaz totui de un climat blnd cu temperaturi medii de +90 C, in cadrul unor medii minime de 1.50C si medii maxime de +19.60C. Temperatura atinge maxima de +21.20C in luna iulie, iar maxima lunii celei mai friguroase de iarna ianuarie este de 3.80C. Deci, in staiune, iernile nu sunt friguroase, iar verile nu prezint nclziri excesive. Precipitaiile cele mai abundente s-au nregistrat in anotimpul cald ( mai, iulie ): de 100.7 l/m2, iar cele mai reduse in martie: 21.2 l/m2; media anuala a precipitaiilor depind 730 l/m2. Presiunea atmosferica sta la baza celui de-al doilea factor genetic al climei: circulaia generala a aerului. Ea este maxima in luna decembrie ( 740.2 m coloana de mercur). Presiunea atmosferica medie anuala in Bile Olanesti este de 964.7 milibari. Datorita aezrii intr-o depresiune, vnturile locale in staiune bat in direcia NNV SSE. Primvara, circulaia este mai instabila, prin schimbarea regimului termic si predominanta formelor barice. In schimb, iarna prezint un calm cu valori maxime din cauza stratificrii aerului rece si greu la sol, care mpiedic formarea curenilor. Ziua se produc micri ale maselor de aer datorita nclzirii, pe cnd noaptea predomina calmul atmosferic. Viteza vntului nu depete in localitate 3 m/s fiind mai ridicata primvara, iar toamna ntlnim cele mai reduse viteze ale vntului. Umiditatea este relativ ridicata, cu maxime de 87% in noiembrie, decembrie, si minime de 68% in iulie august. Roua si bruma, frecvente mai ales in staiune si in Cheia, i aduc contribuia la creterea cantitii de apa pe care o primete solul. Cazuri de bruma se semnaleaz de la sfritul lui august pana in mai, afectnd livezile si grdinile de zarzavat. De asemenea, au fost ani cnd din cauza ngheului, a cderii grindinei si zpezilor in lunile aprilie si mai au fost afectate culturile si plantele pomicole. Seceta nu este un fenomen caracteristic, ea nregistrndu-se doar in putini ani, nu a avut durate mari si nici urmri catastrofale. Nebulozitatea variaz in timpul anului sub forma unor curbe cu maxime in timpul iernii si cu minime la sfritul verii ( august - septembrie). Media anuala pentru Bile Olanesti este de 6.0 zecimi. Durata anuala de strlucire a soarelui este de 2025.6 ore, cu minime in decembrie si maxime in iulie. De obicei soarele strlucete vara si toamna cu o intensitate de pana la 10 ore pe zi. Condiiile naturale de relief si vegetaia determina existenta a doua topoclimate locale: unul pe valea prurilor Olneti si Cheia, apreciat de specialiti drept un topoclimat de depresiune si altul pe versantul localitii Bile Olanesti. Climatul din perimetrul staiunii este caracterizat printr-o temperatura mai ridicata ( 10; 1.50C ) fata de versani. In ceea ce privete versanii, expunerea lor determina valori diferite ale temperaturii: in timp ce partea stng a prului Cheia si Olanesti este mai nsorita, mai calda, beneficiind de o iluminare puternica, partea dreapta beneficiaz de o temperatura a aerului mai sczuta, fiind umbrita si semiumbrit, cu o umiditate ridicat, dar si cu o vegetaie mai abundenta alctuit din pduri de foioase. Hidrologia Ape de suprafaa

Pagina 7 din 51

Reeaua hidrografica este bine dezvoltata, ntreaga zona fiind strbtut de o adevrat reea de ape. Principalul curs de apa este rul Olanesti, cu o lungime de 38 km. si o suprafaa a bazinului de unde-si colecteaz apele de 231 km2. Rul Olanesti izvorte din Munii Cpnii si curge in direcia SSE. Primul sau afluent este Prul Cinelui, care se vars in el in dreptul localitii Comanca. Pana la vrsarea lui in Olt, in dreptul localitii Rm. Vlcea, rul Olanesti primete o serie de aflueni. Pe partea dreapta se vars prurile: Piciorul Porcului, Tisa, Valea Argelelor, Valea Adnca si Cheia, cu o lungime de 24km. si o suprafaa a bazinului de colectare de 88 km2. Pe partea stnga, rul Olneti primete apele prurilor: Valea Radiei, Valea Bacei, Comanca, Rpuroasa, Valea Pietrei, Valea Gorunilor, Valea Ursului, Valea Scaunelor si Valea de Brdet. Regiunea este bine drenata de aceste ape ce izvorsc din partea superioara a dealurilor nconjurtoare. In amonte de staiune, valea prului Olanesti este ngust si cu pante repezi, formnd cascade de o mare frumusee. In dreptul localitii Bile Olanesti si in aval de aceasta, valea se lrgete, mai ales ncepnd din dreptul satului Olanesti, iar pantele devin mai line. Relieful accidentat face ca in timpul ploilor apa rului Olneti si a afluenilor si s creasc cu mult peste nivelul mediu, putnd produce pagube nsemnate, cum s-a ntmplat in anii 1985, 1969, 1992, 1995 si 2002. Tot in aceasta regiune ntlnim si cteva lacuri, att naturale cat si antropice: lacurile cu nuferi de lng Sanatoriul ,,1 Mai (antropic), lacul din Olanesti, nu departe de fostul Siloz, lacul din dealul Cheii (naturale). Au mai existat cteva lacuri dar cu timpul au secat sau au fost distruse, cum au fost: lacul Cabana Bacea, care era populat cu pstrvi si lostrie, lacul Schitu Iezer, in zona cu acelai nume. Ape de adncime Zcmntul hidromineral al localitii Olneti este situat in bazinul mijlociu al rului Olneti, la contactul morfostructural dintre Munii Cpnii si dealurile subcarpatice ale Olteniei, respectiv dealurile Olanesti. Analiza detaliat a zcmntului hidromineral de la Olanesti exploatat prin treizeci de izvoare naturale si cinci foraje, evideniaz prezenta unor tipuri variate de ape minerale si anume: - Sulfuroase, bicarbonatate, sulfatate, sodice, calcice, magneziene la izvoarele nr. 11, 12, 24 si 31, avnd o mineralizare totala de numai 500 1000 mg/l si un coninut de hidrogen sulfurat de 0,1 9 mg/l; - Sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice numai la forajul 5 bis, cu o mineralizare totala de 1300 mg/l; - Sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice, calcice, magneziene ntlnite la majoritatea forajelor din zona; acest tip se divide in doua subgrupe: Sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice la izvoarele nr. 1, 2, 13 si 14, avnd o mineralizare de 1500 3000 mg/l si H2S de 5 20 mg/l; Clorurate, bromurate, iodurate, sodice, calcice, magneziene la izvoarele nr. 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 16, 19, 23, 27, 30 precum si la forajele nr. 1, 2, 3, 4, 5. Mineralizarea totala mai mare la apa din foraje (11 20 mg/l) prezentnd si un coninut mai ridicat de hidrogen sulfurat. Cercetrile hidrogeologice, hidrochimice si izotopice efectuate in staiune de cercettori de la Institutul de tiine Geologice din Bucureti au evideniat ca apele minerale de la Bile Olanesti sunt de origine profunda, de tipul apelor de zcmnt, aflate in diferite de diluare cu ape superficiale. Acestea se caracterizeaz prin prezenta iodului si a bromului, amoniului, borului, a gazelor libere de tipul metanului si a omologilor superiori ai acestuia, precum si coninutul ridicat in sulfai. Este vorba de grade diferite de diluare a unui tip primar de apa puternic mineralizata, cu caracter de apa de zcmnt (sulfuroasa, clorosodic, bromo iodat, amoniacala, cu coninut redus de sulfai). Datorita amestecului in proporii diferite

Pagina 8 din 51

cu apa acumulata in fisurile conglomeratelor eocene sau gresiilor senoniene, ce conduce la creterea sulfailor. Concentraia in deuteriu indica existenta a trei componente ce contribuie la alimentarea zcmntului: ape de infiltraie locala, ape venite de la altitudini ridicate, ape de adncime. O caracteristica generala a acestor ape minerale o constituie si prezenta hidrogenului sulfurat. El este considerat ca avnd o origine organica, rezultnd din reducerea sulfailor de ctre bacterii anaerobe specifice, in prezenta hidrocarburilor. 1.3.4. Vegetaia Vegetaia bazinului Olneti este ncadrat in urmtoarele etaje: - etajul subalpin care cuprinde culmile vrfurilor din nord vestul localitii, aflat la peste 1700 m altitudine. Aceasta zona cuprinde: arbuti ca jepii, ienuprul, afinul, meriorul de munte, bujorul de munte. - etajul boreal (al coniferelor) situat intre 1300 1700 m altitudine, este dominat de pduri de molid ai cror arbori ating nlimi de peste 30 40 m si circumferine de 210 -260 cm. Tot aici se ntlnete bradul, scoruul, paltinul, socul rou, afinul. In partea de jos a acestui etaj i fac apariia arinul alb si verde, ferigile si crinul de pdure. - etajul nemoral (al pdurilor de foioase), situat intre 300 1400 m, este bine reprezentat in regiune prin pdurile de fag, paltin de munte, ulm, frasin, anin, mesteacn, gorun, plop tremurtor. In aceasta zona se ntind pajiti bogate, presrate cu ghiocei, floarea patelui, feriga, rostopasca. Fauna Munii, dealurile si vile adnci acoperite de ntinse pduri constituie locuri prielnice pentru dezvoltarea unei faune destul de bogate, in cea mai mare parte de interes vntoresc. Pe cele mai nalte culmi ale etajului subalpin ntlnim unul din cele mai frumoase monumente vii ale naturii carpatine si anume capra neagra, animal ocrotit de lege. Cobornd apoi prin etajul molidiurilor si prin cel al pdurilor de foioase putem ntlni la tot pasul animale precum: cerbul, cprioara, mistretul si ursul. Pdurile de foioase sunt populate si de o mulime de roztoare cum sunt: veveria, iepurele, de cteva animale rpitoare: rasul, care urca pana la limita superioara a pdurilor, jderul de copac si jderul de stanca, ntlnit mai ales in locurile pietroase. Bazinul Olanesti adpostete si un numr variat de pasri: cocoul de munte, ierunca, potrnichea, piigoiul, corbul etc. Pe dealurile de sub munte cea mai mare rspndire o au: lupul, vulpea, viezurele si pisica slbatic. In apele repezi de munte triesc peti ca: pstrvul, cleanul, nisiparia si mreana. Soluri Caractere generale ale solurilor Deoarece teritoriul localitii Bile Olanesti cuprinde din punct de vedere geomorfologic doua trepte de relief ( cea deluroasa si cea montana ), voi ncerca sa caracterizez principalele tipuri de sol, in etajarea lor altitudinala in raport cu condiiile climatice si de vegetaie: Clase si tipuri de sol si caracteristica lor

Pagina 9 din 51

A) Soluri zonale a) de deal reprezentate de solurile brune de pdure cele mai rspndite in regiunea deluroasa. Sunt soluri eubazice, saturate, slab acide, cu coninut bogat in humus, ndeosebi in partea superioara a orizontului. Solurile brune de pdure s-au format in Subcarpai, pe un relief frmntat, la altitudini ce variaz intre 400 650 m altitudine, sub pdurile de gorun, stejar, fag, sau in pdurile de amestec. Solurile brune de pdure tipice au orizonturi slab difereniate, iar cele podzolice au orizonturile evideniate. In zona Olanesti aceste soluri sunt frecvente in regiunea fgetelor, pe depozite nisipoase sau marne argiloase. Solurile brune de pdure puternic podzolice sunt solurile de sub pdurile de gorun, care au culori mai deschise in orizontul A, cu textura nisipo lutoasa. b) de munte reprezentate de solurile brune acide montane ntlnite sub fgetele montane, pdurile de amestec de rinoase cu fag. Sunt soluri bogate in schelet, cu minerale uor alterabile. B) Soluri intrazonale Sunt soluri de culoare neagra, bogate in humus cu reacie slab acid sau neutr, ntlnite in pajitile de pmnt rou si de patrusca de pe stncrii. In zvoaiele de crin alb din Valea Oltului sau Cheia se gsesc soluri deluviale, constituite din material depus de apele curgtoare si de iroire. Rezervaii naturale Vegetaia ornamentala din perimetrul oraului Bile Olneti a constituit o preocupare permanent a specialitilor, printre ei remarcndu-se cercettorul local prof. Dr. Traian Rdoi. In urma analizei efectuate de acesta au fost identificate 106 de specii, trecute pe familii, genuri si specii. Dintre acestea le amintim pe cele mai rare: bradul alb, laricele (singurul conifer cu frunze cazatoare), bradul argintiu, tuia sau arborele vieii, arborele pagodelor si arborele de lalea. Prin bogia speciilor lemnoase, arbustive si ierboase, vegetaia din staiune contribuie la crearea unui plcut aspect peisagistic. Dintre animale se remarca in mod deosebit veveriele, multe dintre ele mblnzite si acceptnd cu uurin s ia nuci, alune, biscuii mai ales din mana copiilor. Pe teritoriul oraului Bile Olanesti se afla mai multe rezervaii si monumente ale naturii, din care amintim: Rezervaia de tisa din Cheile prului Cheia s-au identificat 628 exemplare de tisa pe o suprafaa de 1,5 ha; Rezervaia naturala Stogul situata in masivul Buila Vnturaria, se constituie ca o rezervaie complexa avnd o suprafaa de 100 ha. Aici se ntlnesc peste 35 de peteri si avene. Flora este compusa din exemplare de tisa, floarea de colt, ienuprul pitic etc. Fauna este reprezentata de: ursul brun, capra neagra, porcul mistre, rasul etc. Rezervaia Radia Mnzu o rezervaie naturala complexa situata in Munii Cpnii, pe o suprafaa de 10 ha. Peisajul este foarte pitoresc fiind format din: pile, turnuri, babe, cascade. Flora este alctuita din plante rare: floarea de colt, bulbucii de munte etc. Rezervaia Lacul Frumos din Mosoroasa se prezint sub forma unei mlatini a crei principal atracie o reprezint prezena plantei carnivore Drossera rotundifolia (roua cerului). Petera Munteanu Mungoci aici se ntlnete cea mai mare colonie de lilieci; Petera Clopot aici se ntlnesc cele mai mari stalagmite de pe teritoriul judeului Vlcea; Lacurile cu nuferi albi respectiv roii situate in apropierea Sanatoriului ,,1 Mai.

Pagina 10 din 51

Cadrul economico social si demografic 1.4.1. Populaia In domeniul turistic, pentru a aprecia mai bine apariia si dezvoltarea unei staiuni turistice, aceasta trebuie analizata si ca localitate. O succint evaluare a unor date demografice, economice, arat si ce alte funcii ndeplinete o staiune turistic si modul in care dotrile de infrastructur general si edilitar sprijin activitatea de odihn si recreere, sporesc gradul de confort al turistului. Din punct de vedere al dinamicii populaiei, s-a nregistrat o scdere a numrului locuitorilor oraului Bile Olanesti. Astfel, in urma recensmntului efectuat in anul 2002, populaia era de 4604 locuitori, fata de 4834 locuitori nregistrai la recensmntul din anul 1992. 1.4.1.1 Natalitatea Natalitatea arata frecventa sau intensitatea naterilor in interiorul unei populaii. Aceasta se msoar prin rata natalitii, indicator calculat prin raportarea numrului total de nscui vii la populaia medie si se exprim promile (o/oo). Pentru a calcula rata natalitii oraului Bile Olanesti intre anii 1997 si 2002 am folosit urmtoarele date obinute in urma studiilor de populaie nregistrate n oraul staiune: An 997 Nscui vii 2 Pop medie 823 4 835 1 2.2 6 1 4 828 1 0.1 1 998 6 9 4 830 1 .9 1 999 5 9 4 705 9 .7 1 000 4 7 4 604 9 2 001 4 5 4 2 002 4 2

Rata 1 natalitii o/oo 2.8 2.6 Sursa: Primria Oraului Olanesti

Din analiza datelor se observa o scdere a natalitii populaiei, rata natalitii ajungnd in 2002 la doar 9,7 o/oo fata de 1997 cnd s-a nregistrat cea mai ridicata valoare 12.8 o/oo. Aceasta scdere se datoreaz factorilor socio culturali, economici, acetia fiind determinai si de situaia economic general nregistrndu-se la nivelul ntregii ri. 1.4.1.2. Mortalitatea

Mortalitatea reflecta totalitatea deceselor care se produc in cadrul unei populaii. Aceasta se exprima prin rata mortalitii, indicator demografic care reprezint un raport intre numrul total de decedai si populaia medie, redata in promile (o/oo). In localitatea Bile Olanesti s-au nregistrat, intre anii 1997 si 2002, urmtoarele valori ale numrului de decedai: An 997 Numr decedai 6 4 8 1 998 4 5 1 999 4 7 1 000 4 8 2 001 4 9 2 002 4 2

Pagina 11 din 51

Pop medie

4 828 9 .3

4 830 9 .7

4 705 9 0.2

4 604 1 0.6

4 1

823 835 Rata 1 mortalitii o/oo 3.2 .9 Sursa: Primria Oraului Olanesti

Din analiza datelor nregistrate in tabelul de mai sus se observa o scdere a ratei mortalitii intre anii 1997 si 2002, valoarea maxima nregistrndu-se in anul 1997 13.2 o/oo, iar valoarea minima in anul 1999 9.3 o/oo. Unii din factorii care au determinat aceasta scdere a ratei mortalitii sunt: nivelul general de instruire a populaiei si sistemul de ngrijire medicala. Cel dinti factor este strns legat de o buna igiena si de utilizarea mijloacelor terapeutice existente, iar cel de-al doilea se refera la calitatea serviciilor sanitare, la gradul de pregtire al personalului, medical, la infrastructura si echipamentelor sanitare. 1.4.1.3 Bilantul natural Diferentele care exista intre nivelul natalitii si cel al mortalitii unei populaii sunt redate de bilantul natural. Acesta se obtine prin diferenta dintre rata natalitii si rata mortalitii. Efectuand scaderea dintre natalitate si mortalitate, la nivelul oraului Bile Olanesti, sau observat urmtoarele valori : An 997 1 998 1 999 1 000 1 .9 9 0.2 0 0.3 0.9 1 0.6 2 001 9 .7 1 2 002 9 2

Rata 1 1 1 natalitii o/oo 2.8 2.6 2.2 0.1 Rata 1 9 9 mortalitii o/oo 3.2 .9 .3 .7 Bilantul 2 2 natural 0.4 .7 .9 .4 Sursa: Calculat dupa datele Primariei Oraului Olanesti

Aceste ascensiuni si scaderi ale natalitii si mortalitii fac ca bilantul natural al populaiei sa inregistreze valori diferite intre 1997 si 2002. Valorile bilantului natural cunosc o ascensiune de la 0.4 in 1997 la 2.9 in anul 1999, dupa care coboara brusc la 0.4 in 2000 si apoi la 0.9 in anul 2002. Valoarea maxima a fost nregistrndu-se in 1999 ( +2.9 o/oo ), iar minima in 2002 ( -0.9. o/oo). Structura populaiei pe grupe de varsta si sexe Varsta si ,,sexul (genul), numite si ,,caracteristici demografice fundamentale prezint o importanta deosebita, data fiind semnificatia lor pentru analiza demografica, economica sau sociala. Astfel, natalitatea si mortalitatea variaz in functie de varsta populaiei, genul, rata de activitate, gradul de ocupare al populaiei ca si de mobilitatea acesteia in teritoriu. Au fost evideniate de ctre O.N.U. trei grupe de varsta : Grupa tanara, in care se incadreaza populaia de la 0 15 ani, 0 18 ani sau 0 20 ani; Grupa adulta, considerata intre 15 59 ani, 15 65 ani sau 20 65 ani; Grupa varstnica, cuprinde populaia ce depete 60 sau 65 ani.

Pagina 12 din 51

La nivelul localitii Bile Olanesti, in cadrul recensmntului efectuat in anul 2002, populaia este grupata pe categorii de varsta astfel: 0 6 ani, 7 14 ani, 15 18 ani, 19 23 ani, 24 35 ani, 36 50 ani, 51 60 ani, peste 60 ani. In urma acestui recensamant s-au nregistrat urmtoarele date referitoare la structura pe grupe de varsta si sex: Grupe de varsta ani 1 1 2 < 14 5 18 9 23 4 35 6 B 2 2 1 2 2 arbati 63 63 90 68 90 F 2 2 2 2 2 emei 35 68 09 43 50 T 4 5 3 5 5 otal 98 31 99 11 40 Sursa: Primria Oraului Olanesti ex 7 S 3 6 50 4 06 4 11 8 17 66 67 6 72 99 3 00 8 1 60 2 72 5 5 60 > 3

Valorile cele mai mari s-au nregistrat in cadrul populaiei varstnice cu varsta de peste 60 de ani (18 %), 372 persoane de genul masculin, respectiv 500 persoane de genul feminin. Se observa o diferenta destul de mare intre cele doua grupe de sexe. Numrul maxim de persoane de genul masculin se inregistreaza in cadrul populaiei adulte cu varsta cuprinsa intre 36 50 de ani, respectiv 406 persoane. Valorile cele mai mici ale populaiei s-au nregistrat in cadrul populaiei tinere cu varsta cuprinsa intre 15 18 ani (8.2 %), 190 persoane de genul masculin, respectiv 209 persoane de genul feminin. Creterea ponderii categoriei de populaiei de peste 60 de ani in cadrul populaiei localitii Bile Olanesti merita o atentie deosebita si implica investitii speciale, avnd in vedere ca marea parte a acestora vor avea nevoie de ingrijiri speciale, si nu se vor putea descurca singuri. Structura confesionala a populaiei Pentru a stabili structura confesionala a localitii Bile Olanesti au fost utilizate date cu privire la repartitia populaiei dupa religie, din ultimul recensamant efectuat. La nivelul intregului oras predomina populaia ortodoxa care inregistreaza 4390 adepti, urmata de populaia greco catolica cu 4 adepti, populaia romano catolica si cea baptista cu cate 3 reprezentanti fiecare si populaia reformata si penticostala cu cate 2 reprezentanti. In toate cartierele oraului Bile Olanesti, exceptie facand Livadia, populaia este de religie ortodoxa. Livadia este singurul cartier in care, desi predomina ortodocsii (1946 ) ntlnim si alte religii. Structura etnica a populaiei Grupele etnice sunt definite ca subpopulatii ai cror membrii au caracteristici comune, cum ar fi nationalitatea, limba, religia sau rasa. Voi ncerca in continuare sa stabilesc structura etnica a populaiei localitii Bile Olanesti doar in functie de nationalitate. Astfel, in urma analizei datelor obinute in urma recensmntului din anul 2002, am observat urmatoarea structura: Se nationalitate
Pagina 13 din 51

x omani Fe mei B arbati T otal 336 462

R 2 1.3 2 8.7

% rmani 5 4

Ge 0 1 00

% aghiari 0 1

M 4 0 1 0 00

% igani 8 7 2 3 1 0

T 1 6.6 1 3.4 3 00

% 5 4 1

4 1 1 1 5 798 00 00 Sursa: Calculat dupa datele Primariei Oraului Olanesti

Se observa ca populaia este in majoritate de nationalitate romana, celelalte etnii fiind slab reprezentate. Structura profesionala a populaiei In cadrul localitii Bile Olanesti, populaia i desfasoara activitatea in urmtoarele domenii: Industrie Agricultura Constructii Invatamant si arta Sanatate si asistenta medicala Circulaia marfurilor Activitati hoteliere Alte activitati In urma recensmntului efectuat in 2002 s-au nregistrat rezultate surprinzatoare, numrul pensionarilor din localitate reprezentand jumatate din ntreaga populaie activa. Fiind o staiune bine dezvoltata din punct de vedere turistic, 30 % din populaia activa i desfasoara activitatea in turism, iar restul de 20 % in alte domenii (in special in industrie si sanatate). Primele trei cartiere ale oraului Bile Olanesti, ce detin un numr mare de persoane din populaia activa, sunt: Livadia, Olanesti, Cheia. In Livadia activitatile hoteliere si comertul ocupa primul loc in functie de populaia activa. In Olanesti si Cheia primul loc il ocupa industria. 1.4.2 Oraul Olanesti 1.4.2.1 Scurt istoric al staiunii Descoperirile arheologice de pe teritoriul Bile Olneti dovedesc continuitatea nentrerupt a prezenei oamenilor pe aceste meleaguri nc din paleolitic i neolitic. Prima atestare documentar a localitii dateaz din anul 1579, cnd voievodul Radu de la Afumai ntrete sptarului Radu i fratelui su Albu toate proprietile pe care le-a avut Radu Goran n Olneti. Mai trziu, alte i alte documente menioneaz cu diferite prilejuri localitatea strjuit de vrfurile Vnturaria, Buila, Stogu i Cprreaa ale Munilor Cpnii. Datorit siturii sale retrase fa de drumurile principale, a condiiilor naturale marcate de prezena pdurilor seculare care nconjoar localitatea, a fost unul dintre locurile de refugiu ale populaiei din mprejurimi n vremea migraiei popoarelor i a diferitelor incursiuni turceti de-a lungul timpului. n 1821, dup izbucnirea revoluiei lui Tudor

Pagina 14 din 51

Vladimirescu s-au retras la Olneti un numr nsemnat de boieri, care aflnd astfel de apele miraculoase din sat au nceput s rspndeasc vestea efectului lor tmduitoare n diferite boli. Rezultatele deosebit de bune obinute n tratamentul bolnavilor l determin pe domnitorul Bibescu s gratifice pe medicii bilor, Mayer i Gussi. n acea epoc tratamentul era combinat: cur extern sub form de bi, ct i utilizarea apelor n cur intern (de but). Stabilirea indicaiilor terapeutice ale fiecrui izvor mineral (de ce boal este tmduitor) impun efectuarea de analize ale apelor minerale, care au fost executate n 1853 de ctre Petre Poenaru i apoi de Alexe Marin; amndoi gsesc aceste ape foarte bune i incomparabil superioare multor staiuni din strintate. n mai 1895, n urma unui fenomen meteorologic neobinuit, averse de ploaie nsoite de viituri, s-au distrus n cteva ore toate construciile, ceea ce a fcut ca activitatea balnear s fie ntrerupt aproape un deceniu. Reconstrucia staiunii s-a fcut prin reamenajarea a 30 de surse minerale, pe care Dr. tefan Minovici(1897) i Dr. Grigore Pfeiffer(1902) le-au analizat din punct de vedere chimic, numerotndu-le pentru prima oar. A urmat apoi refacerea drumului dintre localitate i oraul Rm. Vlcea i s-au nlat noile construcii. Staiunea devine din ce n ce mai cunoscut astfel c numrul celor venii la tratament crete treptat. Sunt reorganizate unitile care administrau locurile de odihn i tratament, sau modernizat i recaptat unele izvoare prin mrirea debitelor i prin construirea de pavilioane noi. De asemenea, s-au construit noi locuri de cazare i s-au modernizat cele vechi, astfel nct acum Olnetiul este una dintre cele mai vizitate staiuni de pe Valea Oltului. 1.4.2.2 Constituire Din anul 1722 au fost gasite date cu privire la aezrile din Oltenia si implicit din zona studiata. In acea perioada Bile Olanesti si Cheia erau sate de mosneni, iar Comanca sat megiesesc. Statistica din anul 1731 arata ca aceste sate apartin de pliul muntelui. Date statistice oferite de Harta Rusa din anul 1835 ne aduce la cunostinta faptul ca satul Cheia detinea 139 gospodarii, iar satul Olanesti 203 gospodarii. Din informatiile obinute in 1865 se constata ca Olanesti devine comuna care avea in componenta sa catunele Olanesti, Tisa, Livadia, Mosoroasa, in total 234 de case. Cheia era de asemenea comuna rurala compusa din catunele Cheia si Gurguiata, in total 195 de case, iar Comanca si Pietrisu cu 225 de case. In urma rapoartelor prefectului P.N. Stanescu din anul 1908 aflam ca primariile din olanesti si Cheia se infiinteaza posturi telefonice, iar mai tarziu din situaia judeului Vlcea pe anii 1910 1911 aflam ca fusese executata soseaua Bile Olanesti Comanca, iar satul Saracinesti a fost dezlipit de Olanesti si trecut la comuna Cheia. La recensamintele din 6 aprilie 1941 au fost nregistrate in comuna Cheia 245 de cladiri, in Gurguiata 44 de cladiri, in Livadia 165 de cladiri, in Olanesti 427 de cladiri, in Pietrisu 45 de cladiri, iar Mosoroasa era inclusa in localitatea Dosu. Din datele obinute la recensmntul din 21 februarie 1956 s-a constatat ca actualul oras Bile Olanesti detinea opt localitati componente: Cheia, Comanca, Gurguiata, Livadia, Pietrisu, Tisa, Olanesti si Mosoroasa. 1.4.2.3 Economie Activitatea economica se bazeaza in cea mai mare parte pe valorificarea potentialului balneo turistic. Intrucat cererea turistica pentru aceasta staiune ramane in permanenta

Pagina 15 din 51

ridicata, functia turistica poate fi dezvoltata si diversificata. Celelalte ramuri ale economiei, industriei si agriculturii au o pondere mai redusa. Industria Activitatile actuale de tip industrial sunt nereprezentative pe teritoriul oraului. Industria locala nu este prezenta dect in masura deservirii serviciilor de baza. Mica industrie, industria mestesugareasca si artizanala, ramura cu traditie in zona, ar trebui stimulata pentru a ocupa forta de munca actuala, a diminua fluctuatia spre alte zone si pentru a diversifica oferta de produse locale oferite turistilor. Activitatile de constructie si depozitare sunt reprezentate prin unitati mici, dotate precar. Agricultura Terenurile agricole de pe intreg teritoriul localitii Bile Olanesti detin 2626 hectare din care fac parte: livezi, puni, fanete, terenuri arabile. Pasunile si fanetele ocupa suprafaa cea mai insemnata, circa 2260 hectare, mai mult de jumatate din ntreaga suprafaa agricola care detinea doar 1670 hectare in anul 1948. Acest fapt se datoreaz defrisarilor efectuate in decursul anilor. Livezile de pomi fructiferi ocupa locul al doilea ca intindere, doar 230 hectare de la 338 hectare nregistrate in 1995, insa productia este mult mai mare: 428 de tone fata de 69 de tone in 1995. Desi este cel mai redus ca suprafaa, terenul arabil este intens cultivat cu porumb, cartofi si legume. Din totalul de 130 de hectare, 80 de hectare sunt cultivate cu porumb. Spre deosebire de anul 2002, in anul 1995 suprafaa cultivata era de 70 de hectare, iar productia mult mai insemnata, de circa 361 de tone. Cea mai mare productie s-a nregistrat in anul 1997, aceasta fiind de 487 tone pe o suprafaa cultivata de 78 de hectare. O alta cultura este aceea a cartofului, suprafaa cultivata fiind in anul 2002 de 33 hectare, iar productia de 432 tone. Cea mai insemnata productie s-a nregistrat in anul 1998 613 tone, pe o suprafaa de 31 de hectare. Cultura legumelor este nelipsita desi se ntinde pe doar 13 hectare. Productia nregistrndu-se in 2002 a fost de 173 de tone, mult mai mica in anii precedenti. Suprafaa ocupata de pduri este de 13274 de hectare, ea cunoscand o usoara extindere din 1989 (12841 hectare) si pana in prezent. Terenurile ocupate de lacuri, balti, ruri, detin o suprafaa aproape egala cu cea a terenului arabil, aceasta fiind de 138 hectare. Din intreg fondul funciar, drumurile ocupa doar 61 de hectare, iar constructiile reprezentate prin curti, cladiri ocupa 140 de hectare. Mult mai extinse ca suprafaa fata de terenurile arabile sau cele ocupate de ape sunt terenurile neproductive, reprezentate de rape, stanci, ravene, care ocupa circa 195 de hectare. Creterea animalelor Din totalul efectivelor de animale, cele mai nsemnate sunt porcinele, in anul 2002 se inregistreaza 1424 de capete. Locul doi este ocupat de creterea ovinelor, in acelai an nregistrndu-se 1127 de capete, iar bovinele detineau la sfritul anului 2002, 648 de capete. 1.4.2.4 Dotari tehnico edilitare Alimentarea cu apa. Localitatile Livadia si Olanesti sunt alimentate cu apa dintr-un rezervor cu o capacitate de 750 m3. Rezerva acestuia este constituita din ape de suprafaa, din apele rului Olanesti si ale afluentului sau Rpuroasa. Dupa ce este trecuta printr-o statie de tratare, apa este distribuita consumatorilor prin cadere libera. Satele Comanca si Pietrisu au

Pagina 16 din 51

alimentare cu apa in sistem local, prin captarea unor izvoare cu drumuri subterane, cu un rezervor de stocare a apei si distributie prin cadere libera. Sistemul de canalizare a apelor uzate se gaseste numai in localitatile componente Livadia si Olanesti. O statie de epurare supradimensionata care functioneaza doar cu 25 % din capacitate, epureaza mecanic apa menajera, dupa care aceasta este deversata in raul Olanesti. Energia termica. Asigurarea necesarului de caldura in localitatile componente se face in sistem local, cu sobe care folosesc combustibili solizi. Doar in Livadia exista doua centrale termice care functioneaza pe combustibil lichid si alimenteaza blocurile de locuinte din zona, Vila Plopu si cateva instituii (Politia, S.C. Edilitara, S.C. Universul si C.E.C.). hotelurile au centrale proprii de incalzire. Alimentarea cu energie electrica a orasului Baile Olanesti se face din doua surse: P.A. Ostroveni si Statia de Transformare 110/ Kw Valcea Nord, printr-o retea aeriana LEA 20 Kw. In localitatea Olanesti exista trei posturi de transformare, in Livadia opt posturi, in Cheia doua posturi, iar Tisa si Pietrisu au cate un post de transformare. Sunt in curs de alimentare cu energie electrica localitatile Comanca si Mosoroasa. Mediul inconjurator si protectia lui Pe teritoriul administrativ al orasuluiBaile Olanesti nu s-au construit unitati industriale care sa constituie factori majori de poluare. Activitatea turistica exercita, doar in sezonul estival presiuni asupra mediului, prin numarul mare de turisti si prin apele uzate evacuate. Prin propunerile cuprinse in PUG, privind extinderea retelei de canalizare in sistem unitar si racordarea anexelor gospodaresti la acestea, amenajarea unei gropi de gunoi ecologice, modernizarea si extinderea statiei de epurare a apelor uzate, rezolvarea problemelor legate de colectarea gunoiului din localitatile componente si calitatea mediului, in general, se va imbunatati. Calitatea apelor de suprafata (rauri) si a freaticului, desi usor vulnerabile, se mentine in limite admise, acestea nefiind contaminate in factori poluanti. Masurile efectuate de catre Inspectoratul de Protectie a Mediului din Rm.Valcea, privind calitatea aerului, apei, solului si a zgomotului nu semnaleaza depasiri ale valorilor maxime admise. Factorii de risc naturali care afecteaza zona alunecarilor de teren, eroziunea versantilor si innundatiile provocate de ploi torentiale pot fi inlaturate sau diminuate prin studii si lucrari specifice(studii geotehnice, drumuri, impaduriri, regularizarea unor cursuri de apa, indiguiri). In ceea ce priveste radioactivitatea naturala a mediului ambiant, nu depaseste valorile admise, iar dupa gradul de seismicitate, localitatea se incadreaza in zona a VII a, in conformitate cu STAS 11100 / 1 77, privind zonarea seismica a teritoriului Romaniei. CAP.II POTENTIALUL TURISTIC Potentialul turistic al statiunii In viziunea Organizatiei Mondiale a Turismului si a altor organisme de profil din cadrul Comunitatii Europene, potentialul turistic al unei tari sau zone este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale si socio economice care exprima posibilitati de valorificare in plan turistic, ofera sau dau o anumita functionalitate teritoriului si constituie premise pentru dezvoltarea activitatilor in turism. Astfel, un anumit spatiu geografic prezinta

Pagina 17 din 51

interes din punct de vedere turistic in masura in care ofera resurse turistice sau antropice, resurse ce in urma unor amenajari specifice pot fi puse in valoare, intrand in circuitul turistic intern sau international. Ape minerale De-a lungul vremii, definitiile si clasificarile utilizate pentru apele minerale sunt neprecise si neunitare, fiind folosite in mod diferit de medici, chimisti, geologi sau ingineri, chiar in cadrul aceleiasi specialitati aparand moduri diferite de clasificare si denumire. Definitia internationala data dupa Congresul de la Bad Nauheim din 1912 este urmatoarea: ,,Apa minerala este apa care contine peste 1 g de substante solide dizolvate la 1 kg sau care contine dioxid de carbon, radium sau substante rare intr-o anumita concentratie sau are o temperatura de peste 200 C. Pentru realizarea unificarii definitiilor, clasificarii si codificarii in vederea perfectionarii sistemului de inventariere, s-a propus o alta definitie imbunatatita fata de cele existente: ,,Apa minerala este apa naturala subterana sau de suprafata, atermala sau termala, cu continut variat de saruri, elemente chimice, gaze si substante radioactive, care depasesc cel putin una din valorile minime stabilite. Valorile minime ale indicatorilor caracteristici, din care cel putin una trebuie sa fie depasita, se accepta sa fie urmatoarele: mineralizare totala 1000 mg/dm3; fier 10 mg/dm3; arseniu 0,7 mm/dm3; iod 1 mg/dm3; acid metaboric 5 mg/dm3; titrabil 1 mg/dm3; hidrogen sulfurat 1 mg/dm3; bioxid de carbon liber sau legat in dicarbonati 1000 mg/dm3; radioactivitatea 80 (c/dm3. Clasificarea fizico chimica a apelor minerale Datorita bogatiei si diversitatii apelor sale minerale Romania are propria ei clasificarea ce cuprinde 11 grupe. Apele minerale de la Baile Olanesti se incadreaza in urmatoarele grupe: Ape oligominerale, cu un continut mai mic de 1 g/l substante dizolvante si mai putin de 1 g/l bioxid de carbon; cele reci (acratopege) se folosesc in cura interna (3 bis, 4, 10, 11 si 12); Ape clorurate sodice, cu un continut de peste 1 g/l de clorura de sodiu, utilizate in cura interna; Ape iodurate, cu un continut de cel putin 1 mg/l iod; apele hipotone iodurate utilizate in cura interna au concentratii de 3 5 mg/l iod; Ape sulfatate, ce contin sulful sub forma lui oxidata si care sunt, in general, ape hipotone (sodice, calcice, magneziene), indicate pentru cura interna; Ape sulfuroase, cu un continut de cel putin 1 mg/l sulf titrabil, in care predomina formele reduse ale sulfului (hidrogen sulfurat, sulfuri); Intr-un buletin de analiza chimica a unei ape minerale se vor mentiona anionii si apoi cationii. Daca e cazul, se vor mai consemna gazele prezente in apa. In final, se va indica gradul de osmolaritate a apei si eventual gradul termalitatii (daca depasesc 200 C) in conditiile naturale de izvor sau foraj. Geneza apelor sulfuroase din statiunea Baile Olanesti Modul de formare a apelor minerale, care in secolele XVIII si XIX au preocupat mai ales pe chimisti, in ultimele trei decenii ale secolului al XIX-lea incepe sa fie privit si prin prisma geologiei. Noile explicatii stiintifice sunt legate si de originea apelor sulfuroase de la Baile Olanesti. In ceea ce priveste apele minerale de pe Valea Oltului, ipoteza emisa in 1887

Pagina 18 din 51

de Gr. Cobalcescu este admisa pana in zilele noastre de majoritatea cercetatorilor. Potrivit acesteia, apele minerale sulfuroase de la Baile Olanesti isi datoresc mineralizarea proceselor chimice de dizolvare ce au loc, pe parcursul circulatiei apelor, in conglomeratele eocene. Ideea a fost preluata de numerosi cercetatori care au efectuat studii asupra apelor minerale in primele decenii ale secolului XX. Se apreciaza ca exponentul teoriei poate fi considerat I. Popescu-Voitesti (1933), care considera ca hidrogenul sulfurat nu poate fi un rezultat al oxidarii sulfurilor si ca in primul rand, intereseaza procesul de reducere a sulfatilor, indiferent daca ei au luat nastere prin oxidarea piritelor sau nu. In ultimele trei decenii cercetarile hidrogeologice au reusit, in general, sa stabileasca raporturile existente intre diversele formatiuni geologice si principalele tipuri hidrochimice de ape minerale. In mod special originea apelor sulfuroase l-a preocupat in acesti ani pe M. Feru, care a constatat urmatoarele cu privire la apele minerale sulfuroase de la Baile Olanesti: Caracterul chimic al apelor minerale clorosodice, bromoiodurate, sulfuroase cu continut redus de sulfati si continut apreciabil in acid boric, precum si prezenta amoniului, specific apelor de zacamant; Apele sunt insotite de gaze libere, constituite in proportie de 70 97% din metan si omologii sai superiori, prezentand caracteristica unor gaze petrolifere ce le antreneaza spre suprafata; Diversele grade de diluare si diversificare hidrochimica sunt cauzate de amestecul in proportii diferite cu alte componente provenite din apele de infiltratie; Hidrogenul sulfurat a fost considerat de cercetatorii anteriori ca un produs rezultat prin oxidarea sulfurilor, in special a piritelor, existente in conglomerate eocene, fara sa tina seama de lipsa de concordanta dintre calitatea acestuia, mineralizarea apelor, debitul surselor sau de faptul ca ele apar numai la nivelul conglomeratic inferior, desi orizontul superior are acelasi caracter petrografic. M. Feru apreciaza ca , data fiind calitatea de ape de tip zacamant, insotite totdeauna de hidrocarburi gazoase, trebuie sa acceptam originea organica a hidrogenului sulfurat, rezultat din reducerea sulfatilor de catre microorganisme anaerobe caracteristice (de tipul Spirovobro) in prezenta carbonului din hidrocarburi. In circulatia lor subterana apele sunt impregnate cu hidrogen sulfurat dar si cu alte elemente chimice, din cauza contactului cu diferite roci, fapt ce da nota specifica fiecarei ape minerale. Asa se explica individualizarea izvoarelor minerale si incadrarea lor intr-un tip dupa elementul chimic predominant: ape sulfuroase simple, ape sulfuroase carbogazoase, ape sulfuroase clorurosodice, ape sulfuroase iodurate bromurate, ape sulfuroase alcalino teroase, ape sulfuroase sulfatate. Elementul predominant si cu cea mai mare valoare biologica este hidrogenul sulfurat, care este foarte instabil iar in apele minerale sulfuroase invechite sulful se oxideaza imprimand apei aspectul lactascent. Hidrogenul sulfurat da nastere sulfului elementar sau acizilor polisulfhidrici si sarurilor acestora (hidrosulfati, tiosulfati); ionii sulfhizi, ce au o mare difuzibilitate, sunt absorbiti in organism pe toate caile de 154 de ori mai repede decat ionii sulfati. La emisie, izvor, apele sulfuroase sunt limpezi si incolore datorita echilibrului mentinut de conditiile interne ale subsolului din care au luat nastere; prin contactul cu aerul atmosferic apa minerala sulfuroasa se oxideaza iar sulful redus se transforma treptat din nou in forme mai oxidate, imprimand apei o culoare galbuie lactascenta si favorizand precipitatiile sulfului. Prin oxidare se pierd elementele biologice active si din aceasta cauza tratamentul cu ape sulfuroase se face de regula la sursa, iar apa minerala sulfuroasa isi pierde calitatile prin imbuteliere. Procesele de oxidare au loc sub actiunea bacteriilor sulfuroase oxidante de tipul ,,Thiobacillus thiooxidans si ,,Thiobacillus thioparus; rezulta o substanta onctuoasa

Pagina 19 din 51

(unsuroasa, grasa, uleioasa) compusa din sulf coloidal, bacterii sulfuroase si diferite alge folosita in impachetari, cataplasme. In continuare voi prezenta principalele caracteristici ale apelor minerale de la Baile Olanesti: Prezenta clorului, sodiului, iodului, bromului, sulfati in cantitati mici, acid boric si amoniu le incadreaza in categoria apelor de zacamant; Toate izvoarele minerale din statiune sunt insotite la emergenta de gaze libere (metan si omologii lui superiori), ce favorizeaza ascensiunea apelor de zacamant spre suprafata; Pe drumul lor ascensional apele de zacamant vin in contact cu stratul acvifer din orizontul conglomeratic inferior, slab mineralizat, care le dilueaza pe masura ce urca spre suprafata; Caracterul clorurosodic, bromoiodurat al apelor de zacamant scade pe masura ce ionii de clor, brom, iod sunt diluati; in situatia sulfatilor se petrece un fenomen invers; pe masura ce urca spre suprafata sulful se oxideaza datorita si actiunii bacteriile sulfuroase oxidante de tipul ,,Thiobacillus; Debitele izvoarelor minerale in care predomina apele de adancime este in mica masura influentat de regimul de precipitatii si sunt determinate de cantitatea de gaze ce antreneaza spre emergenta aceste ape; debitul variaza la intervale destul de scurte in timp (zile si chiar ore), la fel ca si concentratia de minerale tot din cauza variatiei cantitatii de gaze care le antreneaza spre suprafata; cercetarile hidrogeologice au relevat ca variatia concentratiei elementelor chimice este mai accentuata in cazul clorului, mult mai redusa pentru hidrogenul sulfurat si foarte putina pentru iodul bicarbonic. Aceste caracteristici arata ca apele minerale din statiunea valceana Baile Olanesti sunt ape de zacamant iar ascensiunea lor este favorizata de gaze, la care se adauga ape provenite din precipitatii. Circulatia aceste ape spre suprafata este facilitata si de reteaua de falii, fisuri, crapaturi ce strabat in toate directiile depozitele eocene formate din conglomerate. Cercetarile hidrogeologice facute de-a lungul anilor au demonstrat ca o parte din aceste ape minerale au originea la sud de locul undese afunda straturile, iar in drumul lor spre emergenta intalnesc orizontul marnos si sunt deviate spre nord. Dupa specialisti, locul de origine al unora din apele minerale se afla la 10 15 km sud de statiune, intre localitatile Pausesti Maglasi si Govora, zona unde pozitia monoclinala a straturilor geologice este intrerupta de cute anticlinale si sinclinale. Asemenea cute se pot observa la suprafata pe valea Cheii, valea Tisei, valea Olanestiului, valea Piciorul Porcului, la Muereasca fapt ce explica si prezenta unor izvoare minerale in aceste vai. S-a mai demonstrat ca volumul apelor minerale din zona este influentat si de infiltratiile masive ale apelor din precipitatii, mai ales in zona Muntilor Capatanii. Avand in vedere gradul de indepartare dilutia a chimismului apelor minerale, in comparatie cu apa sondelor, sursele minerale de la Baile Olanesti au fost incadrate in mai multe tipuri: Izvoare minerale cu apa similara apei de sonde: 1, 2, 3, 4, 7, 15, 16, 19, 20, 23, 29 si 30; Izvoare la care se observa schimbarile chimismului din cauza unor factori externi (precipitatii mari cazute in bazinul hidrogeografic sau fenomene seismice): 5, 8, 9, 13 si 14; Izvoare minerale inconstante in timp si independente de agenti perturbatori: 10 si 12; se crede ca sunt influentate de ape de infiltratie care circula cu viteze foarte mici; Izvoarele minerale 11 si 24 au avut un debit crescut dupa cutremurul din 4 martie 1977, dar mineralizarea lor a suferit putine schimbari. Studiile complexe efectuate de diferiti cercetatori asupra apelor minerale de la Baile Olanesti, mai ales de M. Feru intre 1969 1985, au demonstrat ca elementele chimice (anioni, cationi) din aceste ape prezinta variatii, mai ales in caz de precipitatii mari sau seisme, dar nu in proportii mari, fapt ce demonstreaza stabilitatea lor chimica. Chiar

Pagina 20 din 51

cutremurul din 4 martie 1977 nu a influentat major parametrii chimici ai izvoarelor minerale, ci variatii ale debitelor lor, iar mineralizarea totala nu s-a schimbat prea mult si dupa o perioada a revenit la normal. Studiile cercetatorilor de la Institutul de Stiinte Biologice din Bucuresti au demonstrat absenta activitatii enzimatice, lipsa unor germeni patogeni si faptul ca apele se inscriu in parametrii de potabilitate prevazuti de legislatie. La unele izvoare minerale s-au observat in apa bacterii sulfuroase, filamentoase, caracteristice apelor ce contin hidrogen sulfurat. Radioactivitatea apelor minerale de la Baile Olanesti In 1965 cercetatorii I. Al.Maxim si Cornelia Plesa, de la Institutul de Izotopi Stabili din Cluj-Napoca, au relevat ca radioactivitatea unor ape minerale din statiune este direct legata de rocile cristaline pe care le strabat, mai ales gnaisuri cu biotit si cu zirconiu element radioactiv. Noi cercetari facute in 1977 si reluate apoi in 1980 de catre S. Arpad si Delia Bogdan au aratat ca radioactivitatea surselor minerale de la Baile Olanesti este sub valoarea normala admisa pentru apele de suprafata, deci ele nu sunt ape minerale radioactive. Prezenta apelor naturale alaturi de apele minerale din statiune a fost demonstrata inca din 1902 de catre Grigore Pfeiffer. Studii ulterioare vor pune in evidenta prezenta la toate izvoarele a hidrocarburilor gazoase (in procente de 60 80 %), mai ales a metanului, iar in cantitati mai mici a omologilor lui superiori. La toate izvoarele a fost detectata si prezenta azotului (peste 35 %), obesevandu-se ca o crestere procentuala a lui e insotita de o diminuare a procentului de hidrocarburi. In schimb, bioxidul de carbon in cantitati destul de mici (intre 0.19 8,81) se intalneste doar la unele surse de ape minerale: izvoarele minerale numarul 4, numarul 14, numarul 30 si sondele 1001 ISEM, 1 IBF si 2 IMFBRM. La toate sursele au fost detectate gazele rare heliu si argon, dar in procente sub 1%; cantitatea lor creste atunci cand se mareste si procentul de azot (la sursele 3 bis, 5, 8, 10, 11, 14, 19, 24 si sonda 1002 ISEM). Prezenta gazelor rare explica, dupa unii cercetatori, fenomenul de ionizare a aerului cu influente benefice asupra organismului uman. Sursele de ape minerale din statiunea Baile Olanesti, in functie de emergenta, au fost grupate in doua mari categorii: izvoare si sonde. Amplasarea lor este urmatoarea: Valea Tisei: izvoarele minerale captate numarul 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16 si izvoarele minerale necaptate numarul 6, 17, 18; Valea Olanesti: izvoarele minerale captate numarul 1, 2, 3 bis, 4, 5, 19, 24, 27, 30 si izvoarele minerale necaptate numarul 20, 25, 26, 28, 29, 31; Valea Rapuroasa: izvoarele minerale necaptate numarul 21, 22, 23. In cura externa se foloseste apa minerala a sondelor numarul 1 IBF, numarul 2 IMFBRM, numarul 1 ISEM, numarul 2 ISEM toate amplasate pe Valea Olanestilor. Concluzii cu privire la apele minerale Contributii insemnate la cercetare zacamantului hidromineral Baile Olanesti au adus M. Feru, M. Florian, G. Sincan. Apele minerale din zona sunt acumulate in conglomerate eocene (majoritatea izvoarelor precum si a forajelor numarul 1, 2, 3 si 4) si oligocene (izvoarele din Valea Cheii), precum si in gresiile senoniene (forajul numarul 5 si izvorul numarul 31). Circulatia apei se face pe reteaua de fisuri, suprafete de stratificatie, falii, iar ascensiunea ei este favorizata de prezenta gazelor si, in special a metanului. Analiza detaliata a zacamantului hidromineral Baile Olanesti, exploatat prin 30 izvoare naturale si 4 foraje, evidentiaza prezenta unui tip hidrodinamic variat al apelor minerale din zona:

Pagina 21 din 51

Sulfuroase, bicarbonatate, sulfatate, sodice, calcice, magneziene la izvoarele numarul 11, 12, 24 si 31, avand o mineralizare totala de numai 500 1000 mg/l si un continut de hidrogen sulfurat de 0,1 9 mg/l; Sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice numai la forajul 5 bis, cu o mineralizare totala de 1300 mg/l; Sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice, calcice, magneziene intalnite in majoritatea forajelor din zona; acest tip se divide in 2 subgrupe: sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice (izvoarele numarul 1, 2, 13, 14), avand o mineralizare de 1500 3000 mg/l si hidrogen sulfurat de 5- 20 mg/l, apoi cele clorurate, bromurate, iodurate, sodice, calcice, magneziene (izvoarele numarul 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 15, 16, 19, 23, 27, 30 si forajele numarul 1, 2, 3, 4,5). Mineralizarea totala este mai mare la apa din foraje cu 11 20 mg/l, prezentand si un continut mai ridicat de hidrogen sulfurat. Cerectarile hidrogeologice, hidrochimice si izotopice au relevat ca apele minerale de la Baile Olanesti sunt de origine profunda, de tipul apelor de zacamant, aflate in diferite stadii de diluare, cu ape superficiale. La acordarea categorisirii acestui tip genetic concura prezenta iodului si bromului, amoniului, borului, a gazelor libere de tipul metanului si a omologilor superiori ai acestuia precum si continutul ridicat de sulfati. Deci, avem de-a face cu grade diferite de diluare a unui tip primar de apa puternic mineralizata cu caracter de apa de zacamant, datorita amestecului, in proportii diferite cu apa acumulata in fisurile conglomeratelor eocene sau gresiilor senoniene ce conduce la cresterea sulfatilor. Concentratia de deuteriu indica existenta a trei componente ce contribuie la alimentarea zacamantului: ape de infiltratie locala mai ales din Valea Olanestiului; ape venite de la altitudini ridicate si, in sfarsit, ape de adancime. O caracteristica generala a acestor ape minerale o constituie si prezenta hidrogenului sulfurat. El este considerat ca avand o origine organica, rezultand din reducere sulfatilor de catre bacterii anaerobe specifice in prezenta hidrocarburilor. Statiunea valceana Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste: numarul de izvoare, debitul total zilnic al lor, varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale. Aici se gasesc peste 35 de surse hidrominerale, fie izvoare naturale fie ca rezultat al unor lucrari de foraje si miniere (puturi si galerii) facute de oameni. Un numar de 17 izvoare minerale (numarul 3, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 24, 30) sunt captate pentru cura interna (crenoterapie); alte trei surse hidrotermale captate (izvoarele minerale numarul 3 bis, 4 si 27) pot fi folosite in cura interna. Alte zece surse hidrominerale necaptate, cu potential de a fi folosite in cura interna, sunt izvoarele numarul 6, 20, 21, 22, 23, 25, 26, 28, 29 si 31. Pentru cura externa (balneatie) sunt folosite doua izvoare minerale (numarul 1 si numarul 2) si patru sonde: numarul 1-IBF, numarul 2IMFBRM, numarul 1001-ISEM si numarul 2-ISEM. TABEL Indicatii terapeutice In acest subcapitol voi incerca sa prezint principalele caracteristici ale fiecarui izvor de apa minerala din statiunea Baile Olanesti. Apele minerale se impart in: Ape sulfuroase, au o actiune de desensibilizare aorganismului la bolnavii cu diverse afectiuni alergice (intoxicatii la medicamente, toxiinfectii alimentare cu sechele alergice, urticarii, prurite ale pielii) sau la bolnavii cu boli de piele (eczeme profesionale, prurigo, etc); Ape diuretice, pentru bolile de rinichi,care elimina nisipul si piatra de la rinichi, ficat; descarca sangele si articulatiile de depozitele de nisip uric cu care se incarca guta;

Pagina 22 din 51

Ape laxative, tonice ale tubului digestiv, care restabilind buna functionare a organismelor digestive, asigura digestia si nutritia organismului. Afectiunile ficatului sunt foarte mult influentate de aceste ape; Ape alcaline si bicarbonatate, excelente in afectiunile stomacului, care neutralizand acizii si otravurile alimentare produse in stomac, feresc toate celelalte organe ale corpului de alteratia ce ar produce-o aceste otravuri daca ar fi absorbite si, deci, daca ar patrunde in organism; Ape feruginoase, a caror eficacitate este recunoscuta de toti, si mai ales de anemici si de cei cu anumite boli si alteratiuni ale sangelui; Ape iodurate, clorurate, sodice si sulfurate folosite pentru bai. Bioclimatul statiunii Baile Olanesti Pozitia geografica si cadrul natural din localitatea Baile Olanesti creeaza un bioclimat sedativ, de crutare, favorabil organismului tot timpul anului, atat sub aspect cutanat cat si raspirator, actionand profilactic si terapeutic. De asemenea, prin solicitarea foarte slaba a sistemului nervos central si vegetativ, precum si a glandelor cu secretie interna, se rezlizeaza o rapida aclimatizare a celor veniti in statiune, pentru odihna sau tratament. Ca factor natural de cura, bioclimatul din statiune este caracterizat prin: Numarul de mediu lunar cu confort termic, in luna iulie, la amiaza, este de 10, iar de cel de zile cu inconfort prin incalzire este de 11; Stresul bioclimatic cutanat prezinta un indice mediu annual redus (10), cu lunile aprilie mai si septembrie octombrie relaxante, atat sub aspect cutanat cat si respirator; Indicele de stres bioclimatic pulmonar anual are valoarea 25; Indicele de stres bioclimatic total din cursul unui an este 35, caracterizand astfel zona ca avand un bioclimat sedativ de crutare. Cercetarile efectuate de Instututul de Medicina Fizica, Balneoclimatologie si Recuperare Medicala din Bucuresti, privind influenta climatului din Olanesti asupra organismului ( perioada 1966 1975 ) au dus la concluzia ca este un bioclimat favorabil in tot cursul anului, mai ales in lunile aprilie mai si septembrie - octombrie. Asa se explica de ce bioclimatul de aici este foarte bine tolerat atat de batrani cat si de oamenii cu probleme de sanatate avansate. Aceste conditii minunate pentru organism, fac ca an de an tot mai multi oameni sa vina la Baile Olanesti pentru a-si ingriji sanatatea. Profilul statiunii Baile Olanesti face parte din categoria statiunilor permanente, unde se fac tratamente pe parcursul intregului an. Profilul ei este determinat de complexul de factori naturali dar si de dotarile de care dispune statiunea. Aici se trateaza un numar mare de boli ce pot fi grupate astfel: Afectiuni renale si ale cailor urinare; Afectiuni ale tubului digestiv ; Afectiuni hepatobiliare; Afectiuni ale aparatului respirator; Boli de nutritie si metabolism; Afectiuni O.R.L.; Afectiuni dermatologice;

Pagina 23 din 51

Afectiuni asociate; afectiuni ale aparatului locomotor, nevroza astenica, boli endocrine, boli de sange etc. Alte forme de potential turistic Dintre factorii cultural istorici existenti in zona, monumentele istorice sunt cele mai recunoscute. In localitatea Baile Olanesti exista trei biserici declarate monumente istorice. Cea mai veche este Biserica cu hramul,, Sfantul Nicolae. Dupa legenda si traditie prima constructie ar data din anul 1551 sau 1555. Unii specialisti cred ca biserica fost ridicata ,,in vatra altei ctitorii din veacul al XVII-lea, bazandu-se pe o lespede de mormant pe care au citit data de 7140 (adica anul 1632). Actuala constructie a fost ridicata la 1718 cu cheltuiala jupanului Draghici, capitan Olanescu si a jupanesei, Ecaterina de Otetelis, in zilele domnitorului Ioan Mavrocordat, Episcop al Ramnicului fiind Kir Damaschin. Ctitorii si rudele lor sunt infatisati in tabloul votiv aflat deasupra usii de la intrare. In total sunt 27 de persoane pictate. Biserica cu hramul ,,Sfantul Ion, Sfantul Nicolae si Sfantul Gheorghe este cunoscuta de localnici si sub denumirea de ,,Biserica din Cormosesti. Conform psaniei, ctitorii sunt boierii Gheorghe Branescu si fratele sau Barbu, arhimandritul Iosif Saracinescu. Aceasta biserica a fost ridicata in timpul domnitorului Alexandru Nicolae Sutu, pe cand Kir Galaction era Episcop al Ramnicului. Ctitorii sunt pictati in interior, deasupra usii de la intrare. Biserica cu hramul ,,Sfintii voievozi Mihail si Gavril se afla situata in fostul catun Valea de Casa. In localitatea Livadia, parte componenta a statiunii Baile Olanesti, slujbele se tin in Biserica cu hramul ,,Nasterea Maicii Domnului si Sfantul Pantelimon, zisa Biserica lui Horea din Albac. Aceasta biserica a fost adusa aici in anul 1954 de la mosia Florica a Bratienilor, prin grija Patriarhului Justinian Marin si a Episcopului Iosif al Ramnicului si Argesului, recladita pe un deal, sub muchia de rasarit a statiunii si sfintita pe 12 octombrie 1958. Schitul Iezer a fost ridicat in anul 1559 de domnitorul Mircea Ciobanu si sotia sa Doamna Chiajna. Biserica actuala a fost zidita in secolul XVIII. 2.3. Potentialul turistic din aria limitrofa In studiul din punct de vedere turistic al imprejurimilor statiunii Baile Olanesti am urmarit in principal orasele: Calimanesti, Baile Govora si Ramnicu Valcea, datorita faptului ca sunt cele mai dezvoltate si mai cunoscute din zona. In continuare vom analiza fiecare din aceste localitati in parte. Orasul Calimanesti Caciulata 2.3.1.1. Aezare geografic Staiunea Climneti constituie, fr ndoial, att prin peisajele variate pe care le ofer, ct i prin diversitatea factorilor naturali de cur, perla staiunilor de pe Valea Oltului. Este situat la poalele Carpailor Meridionali, pe malurile Oltului, la 45o15 latitudine nordic i 24o15 longitudine estic, la o altitudine de280m. Se desfoar pe o suprafa de 24Km2 . Ci de acces: pe calea ferat (halta C.F.R. Climneti-Cciulata) la 311 Km de Bucureti, 149 Km de Craiova i 81 Km de Sibiu; pe oseaua naional nr. 7 la 194 Km de

Pagina 24 din 51

Bucureti (prin Piteti i Rm. Vlcea) i la 98 Km de Sibiu, iar de la Craiova 188 Km pe oselele nr. 65 pn la Piatra - Olt, nr. 64 pn la Rm. Vlcea i nr. 7 pn la Climneti. 2.3.1.2 Factorii de cura balneara Staiunea este strjuit la nord de Munii Coziei(1664m) i Muntele Naruu(1499m), aflai de-o parte i de alta a Oltului. Din aceti muni pleac spre sud culmi deluroase subcarpatice cum sunt: Priboieni(675m), Cciulata(600m), Bilor(580m) pe dreapta, Puu(650m), Jardei(660m) pe stnga. La sud, panorama este nchis de dealurile Manga(776m) pe dreapta Oltului i Lstun(561m) pe stnga, ocupnd sectorul vestic al depresiunii subcarpatice Jiblea. Localitatea are un climat temperat continental blnd, fr schimbri brute de temperatur sau umiditate, caracteristic depresiunilor subcarpatice, fapt pus n eviden i de creterea viei- de- vie, a nucului i castanului comestibil, precum i a altor pomi fructiferi. Temperatura medie anual este de +9,7oC, iar vara de +19,1oC. Cantitatea medie de precipitaii este de 705mm/an, cele mai multe ploi cznd spre sfritul primverii. Aerul este mereu proaspt. Umiditatea relativ a aerului variaz n cursul anului ntre 68-71%, iar vara ntre 56,9-66%. Durata de strlucire a soarelui variaz ntre 1800-1900 ore anual. Vnturile care sufl n staiune, canalizate pe Valea Oltului, au direcia nord-sud. n timpul verii adie briza de munte. Clima localitii ofer condiii prielnice tratamentului balnear complex tot timpul anului. Colectorul principal al apelor din zona Climneti este rul Olt. Dar, pe lng apele dulci, faima staiunilor o dau apele minerale. Cercetrile geologice recente au dus la concluzia c apele minerale de aici sunt clorurate, slab iodurate, sulfuroase, cu o concentraie de sruri ntre 0,5-29 g/l. Izvoarele minerale apar la baza orizonturilor conglomeratice i grezoase de vrst eocen cele de la Climneti sau cretacic(etapele santonian campanian i maestrictian) cele de la Cciulata, Cozia i Bivolari. Hidrogenul sulfurat prezent n aceste ape minerale ia natere din piritele i marcasitele aflate n blocurile de cristalin remaniate n conglomerate sau gresii i marne, sub form de concreiuni, care se altereaz n zona de oxidaie. Este prezent de asemenea dioxidul de carbon i unele slabe de gaz metan. Apele minerale termale de la Cciulata, Cozia i Bivolari, forate recent, provin de la adncimi mari. 2.3.1.3. Indicaii pentru tratamentul balnear Staiunea Climneti-Cciulata, prin multiplii factori naturali de cur att interni ct i externi i-a ctigat de peste o jumtate de veac o binemeritat reputaie att n ar ct i peste hotare. Izvoarele minerale folosite. Pentru cura intern se utilizeaz urmtoarele izvoare de pe malul drept al Oltului, variate n concentraie, dar aproape identice din punct de vedere al compoziiei lor (fiind ape sulfuroase, clorurosodice, calcice i magneziene). Izvorul numrul 6 (cel mai concentrat), utilizat pentru splarea ochilor n faroconjunctivite cronice. Izvorul numrul 7, cel mai slab mineralizat, utilizat att de bolnavi ct i de localnici, ca ap potabil. Izvorul numrul 8, puternic mineralizat constituie apa de elecie pentru hepatocolecistitele cronice ct i gastro-colitele ana i hipo-acide. Este utilizat de asemenea cu

Pagina 25 din 51

succes i sub form de injecii intramusculare n alergiile de diverse etiologii, precum i n diferite eczeme ale pielii. Izvorul nr. 14, este o ap mineral hipoton, utilizat n gastroduodenite hiperacide i ulcere gastroduodenale cronice. Izvorul Cciulata I, cunoscut nc din 1830, avnd n bolile de rinichi o justificat reputaie internaional, are o ap limpede, cu gust plcut, puin srat, cu miros de hidrogen sulfurat puin pronunat, cu reacie slab alcalin, avnd o temperatur de 12o C. Datorit puternicei sale aciuni diuretice este utilizat cu bune efecte terapeutice n litiazele renale oxalice, urice sau fosfato-magneziene. Tot pe malul drept al Oltului se afl izvorul Cciulata II care cuprinde i gaz metan; izvorul Cciulata III are o temperatur de 53o C i un debit enorm (60 vagoane/24 h), ceea ce a determinat i determin direcia de dezvoltare mereu crescnd a staiunii. Prin forarea recent n zona Cozia a altor 3 izvoare (Cozia I,II,III) cu ape mezotermale i cu un debit abundent, se creeaz premisele pentru ridicarea a noi complexe turistice n staiune. Pe malul stng al Oltului se gsesc izvoarele Pua I i Pua II cu ape hipotone, sulfuroase, bicarbonatate, coninnd clorur de sodiu n cantiti inferioare izvorului Cciulata I. Fiind diuretice, aceste 2 izvoare se recomand bolnavilor de calculoz renal care nu sunt indicai pentru cura intern cu izvorul Cciulata I. Puin mai spre nord de aceste izvoare, tot pe malul stng al Oltului, n zona Bivolari, au fost recent forate 2 sonde, apele fiind identice n ce privete compoziia lor, dar cu o temperatur mai joas (35o C). Pentru cura extern (bi) se utilizeaz izvoarele nr. 9,10,11,12 i 12bis (la Climneti). Apele acestor izvoare, sulfuroase, clorurate, sunt colectate ntr-un mare rezervor i nclzite nainte de utilizare, la temperatura necesar. n afar de factorii naturali de cur, bolnavilor li se pot aplica i proceduri adjuvante n seciile de hidrotermoterapie, ce funcioneaz n cadrul Pavilionului Central i a complexelor sanatoriale din Cciulata. n aceste secii se efectueaz: du masaj, bi de kinetoterapie, afuziuni alternante, afuziuni fulger, duuri scoiene, duuri rozet, bi cu aburi, mpachetri cu nmol sau parafin, masaj uscat, bi (artificiale) cu acid carbonic, bule de aer i plante medicinale. Dintre tratamentele electrice ce se pot face n staiune menionm: aplicaii de solux, bi de lumin parial i general, raze infraroii, raze ultraviolete, raze ultrascurte, ultrasunet, ionogalvanizri, faradizri, cureni diadinamici, cureni cu impulsuri magnetodiaflux, aerosoli, inhalaii i pulverizaii de sulf sau diverse soluii medicamentoase. Staiunea Climneti este singura staiune balnear din Romnia care are 5 profiluri de cur i anume: 1) afeciuni ale rinichilor i cilor urinare; 2) afeciuni ale tubului digestiv i glandelor anexe; 3) afeciuni ale aparatului locomotor i ale sistemului nervos periferic; 4) boli profesionale (intoxicaii cu metale grele, plumb, mercur); 5) silicoz. Acest singur fapt explic de ce numeroi bolnavi, att din ar ct i din strintate, vin ani de-a rndul i chiar de 2 ori pe an la Climneti. Trebuie remarcat totodat c n foarte puine staiuni balneare se pot trata concomitent attea afeciuni asociate, mbinnd cura intern cu cea extern. Este de notat de asemenea, c staiunea Climneti, prin concentraia relativ mai sczut a apelor minerale sulfuroase, d posibilitatea unui tratament eficace i lipsit de riscuri, chiar bolnavilor mai n vrst. Cura balnear la Climneti se recomand n general afeciunilor mai sus amintite, aflate n stadiul cronic de evoluie. 2.3.1.4 Monumente istorice

Pagina 26 din 51

Oraul staiune Climneti Cciulata este cunoscut att pentru izvoarele sale minerale folosite pentru cura balneara, cat si datorita monumentelor sale istorice, foarte apreciate de vizitatori. Dintre acestea amintim: Ruinele Castrului Roman Arutela aflate in apropierea oraului, in apropierea unor izvoare termale, folosite in termele castrului. Aceasta construcie a fost un important obiectiv militar roman si avea menirea sa pzeasc sistemul de fortificaii al limesului alutan si drumul roman spat in stanca pe Valea Oltului. Bogatul material arheologic descoperit aici atesta construirea castrului in timpul domniei mpratului Hadrian. Mnstirea Cozia situata la doi kilometri de Climneti, este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura din secolul al XIV lea si un punct de plecare pentru arhitectura de influenta bizantina in Tara Romaneasca. Biserica mare a fost zidita intre 1386 1388 de Mircea cel Btrn si atrage atenia prin eleganta si armonia proporiilor, bogia de ornamentaii si excepionala valoare a picturii. Aici se afla mormntul lui Mircea cel Btrn, unul dintre cei mai glorioi voievozi din istoria poporului roman, precum si cel al mamei lui Mihai Viteazul, Teofana. Schitul Ostrov a fost construit pe o insula, in mijlocul rului Olt, de domnitorul Neagoe Basarab si soia sa Despina. A fost terminat in 1522 dup moartea lui Neagoe Basarab. Schitul Turnu - a fost construit in anul 1676 si atrage prin chiliile spate de sihastri chiar in gresia muntelui. 2.3.2. Staiunea Govora 2.3.2.1. Aezare geografic Staiunea Govora constituie, prin factorii naturali de cur i prin frumuseea peisajelor pe care le ofer, una din cele mai renumite staiuni balneare i climaterice de pe Valea Oltului. Staiunea este situat n depresiunea subcarpatic cu acelai nume, pe malurile prului Hina, la ntretierea paralelei de 45o5 latitudine nordic i a meridianului de 24o8 longitudine estic. Oraul cuprinde, pe lng staiune i satele Curturile, Gtejeti i Prajila. Staiunea este strjuit n toate prile de dealuri: Piscupia i Prjile la nord, Pueti la vest, Baba Floarea, Curturile, Zpodul la sud i Cerbului-Bodeanca la est. Teritoriul oraului se nvecineaz cu comuna Buneti la nord-est, cu comuna Mihieti la sud-est, comuna Pueti la sud-vest i cu comuna Stoeneti la nord-vest. Altitudinea staiunii este de 330-380m. Ci de acces: pe calea ferat: (staia C.F.R. Govora); din oseaua nr. 24 de la Rm. Vlcea (21Km) sau din Piatra-Olt (96Km), pe oseaua nr. 67 pn la Govora sat (12Km) cu autobuze care au curse zilnice 2.3.2.2. Factorii terapeutici n staiunea Govora, factorii terapeutici sunt reprezentai prin clim, ape minerale i nmoluri terapeutice. Clima. Prin valorile elementelor sale componente, clima este temperat-continental, moderat, cu veri rcoroase i ierni blnde. Prezena iodului n atmosfer i confer staiunii unicitate ntre staiunile vlcene, fiind recomandat n terapia afeciunilor cronice respiratorii. Pe lng ionizarea negativ cu ioni, climatul blnd, cu cer senin constant, cu puine zile ploioase i ceoase, duce la uurarea respiraiei ct i la dispariia crizelor de astm. n staiune

Pagina 27 din 51

se practic o serie de proceduri care au drept scop valorificarea deplin a climatului n tratarea bolilor respiratorii. Aa sunt: cura de odihn n aer liber (pe balcon, teras sau n parul sanatoriilor); baia de aer-lumin (helioterapia dozat) care se efectueaz n sezonul cald ntr-un aerosolariu amenajat n spatele pavilionului central de bi, pe malul Hinei. n cadrul aerosolariului se practic kinetoterapia activ, gimnastic de nviorare etc.; helioterapia se mai poate face n camer, pe balcon, terase sau sub umbrar; baia de aer simpl n camer, seara sau ziua la umbr, n oricare anotimp al anului. Aerul mereu proaspt i ozonizat are aciune calmant asupra aparatului respirator i cardio-vascular. Apele minerale, de zcmnt, sunt atermale, hipotone, izotone i hipertone. Dup constituia geologic a stratelor, apa mineral, forat i captat prin puuri i sonde, folosit n cura intern i extern, este de mai multe tipuri i anume: ape minerale hipertone, cu o mineralizare total de 400-800 mg/l, clorosodice, iodurate i bromurate; ape minerale concentrate, clorosodice, sulfuroase, concentraia de hidrogen sulfurat fiind de 200-400 mg/l; ape minerale sulfuroase hipotone, sub 200 mg/l hidrogen sulfurat, slab bicarbonatate. Apele concentrate, srate, sulfuroase, captate n puuri, i au originea n depozitele de sare de vrst miocen, care conin isturi argiloase i sulfat de fier. n schimb, apele minerale captate prin sonde sunt iodurate, bromurate, lipsite de sulf i atermele. Aceste ape sunt exploatate din depozitele sedimentare de vrst helveian. n cura intern se folosesc izvoarele: 23 August, cu ap mineral hipoton, atermal, bicarbonatat, sulfuroas, sulfatat, calcic, sodic, potasic i magnezian i 30 Decembrie cu ap hipoton, atermal, bicarbonatat, sodic, potasic, sulfatat, calcic, clorurat, magnezian, cu urme de hidrogen sulfurat. Pentru cura extern se utilizeaz apa mineral extras cu ajutorul puurilor nr. 1-6, care este atermal, hiperton, lipsit de brom i iod, dar bogat sulfuroas. Nmolurile terapeutice. Nmolul utilizat la Govora este preparat din nmolul mineral antrenat din adncuri de apele clorosodice, iodurate, bromurate, colectat de pe fundul bazinelor unde se depoziteaz apele minerale dup extragerea lor prin sonde. Pentru a-l face mai fluid, el este amestecat cu marna argiloas scoas din prul Hina i cu nmolul sapropelic fosil adus de la Ocnele Mari. Acesta se extrage de dou ori pe an i se depoziteaz n bazine de beton n staiunea Govora. Nmolul sapropelic fosil de la Ocnele Mari este un lic mineralizat care se caracterizeaz printr-o bun plasticitate, adernd uor i durabil la nivelul tegumentelor. Are proprietatea de a reine mai mult timp temperatura corpului, precum i o capacitate caloric mare. n schimb are o conductibilitate termic sczut. Staiunea este profilat n special n cura extern, n tratamentul afeciunilor cronice ale aparatului locomotor i sistemului nervos periferic. n al doilea rnd, pentru tratamentul afeciunilor cronice ale aparatului respirator i cele otorinolaringologice, dar i n boli de nutriie. 2.3.2.3 Indicaii terapeutice Att prin izvoarele sale minerale, cat si prin clima si nmolurile terapeutice, staiunea Bile Govora este recunoscuta pe plan intern si internaional. Majoritatea turitilor vin aici pentru a-si trata anumite afeciuni, dintre care amintim: Afeciuni ORL (rinosinuzite cronice, sinuzite, amigdalite, stepticocice, rinoferinfite, laringite, micoze orofaringiene) Afeciuni respiratorii (bronita cronica, traheobronita, emfizem pulmonar, astm bronic alergic) Afeciuni reumatismale degenerative

Pagina 28 din 51

Afeciuni reumatismale articulare; sechele, post-traumatice Afeciuni neurologice periferice si centrale ( pareze, sechele poliomelitice) Afeciuni asociate (ginecologice, endocrine, boli profesionale). Pentru tratarea acestor afeciuni exista diverse metode, dintre acestea cele mai cunoscute fiind: Bai calde cu ape minerale iodurate si sulfuroase Bai cu esena de brad Bai cu bioxid de carbon mpachetri cu nmol cald Pneumoterapie Aerosoli Electroterapie (galvanizri, cureni diadinamici, magneto diaflux, solux ultrasunete) Hidroelectroterapie Kinetoterapie Cure interne cu apa minerala Cura de teren Solarium Masaj Masaj subacval 2.3.2.4 Monumente istorice Mnstirea Govora a fost menionata intr-un document inc din 1488. A fost rezidita de Vlad Clugrul si de Radu cel Mare in secolul al XVII lea, pentru ca mai apoi Matei Basarab sa o restaureze si sa aduc aici o tiparnia la care s-a imprimat, in 1640 ,,Pravila de la Govora, cea mai veche culegere de legi tiprite in Tara Romaneasca. In timpul lui Constantin Brancoveanu, complexul monastic a fost amplificat si s-a construit biserica actuala, care pstreaz o pictura interioara de mare valoare, datnd din anul 1711. Mnstirea are un mic muzeu unde se afla expuse obiecte de arta feudala, vechi manuscrise si tiprituri, obiecte de cult. Mnstirea Horezu a fost construita in anul 1693 de ctre Domnitorul Constantin Brncoveanu. Mnstirea a fost inclusa n patrimoniul UNESCO n 1995, si este cel mai rafinat exemplar de arhitectura romneasca. Mnstirea Dintr-un Lemn a fost ridicat de Ancua, fiica Doamnei Chiajna si a lui Mircea Ciobanul in secolul al XVII-lea si, aa cum spune legenda, a fost construit dintr-un singur lemn de stejar. Biserica cu hramul "Naterea Maicii Domnului" este zidit de Preda Brncoveanu ntre anii 1634-1635. Mnstirea a mai suferit adugiri n anii: 1707, 1715 si 1837 (acoperit cu plumb).ntre anii 1926-1930 si 1938-1939, mnstirea a fost restaurat, iar n anul 1955 ntregului ansamblu de cldiri i s-au adus mbuntiri de ctre Sf. Episcopie a Rmnicului si Argeului. n biseric se gsesc mormintele soiei si fiului lui erban Cantacuzino. 2.3.3. Ramnicu Vlcea 2.3.3.1. Aezare geografic Municipiul Rm Vlcea, reedina judeului Vlcea, important centru economic i cultural al rii, este aezat n partea central sudic a Romniei, respectiv la confluena dintre Olt i Olneti, la o distanta de 18 km. fata de staiunea Bile Olanesti. Situat la intersecia paralelei de 45o7 latitudine nordic cu meridianul de 24o2221 longitudine estic, la

Pagina 29 din 51

jumtatea distanei de la Ecuator i Polul Nord, oraul se afl n plin zon temperat, cu cele mai favorabile condiii climatice pentru dezvoltarea vieii omeneti. Ci de acces: oraul este aezat pe una din principalele rute internaionale care leag Europa central de Peninsula Balcanic (E81,DN7). Fa de Bucureti se afl la 174Km pe osea; de Sibiu la 100Km; de Tg-Jiu la 115Km; de Piteti la 62Km; de Slatina la 100KM i de Craiova la 123Km. Pe calea ferat este situat pe linia Sibiu Piatra Olt, la o distan de 99Km de Sibiu, 87Km de Piatra Olt i 293Km de Bucureti (via Titu) sau 273Km (via Roiori). Prin darea n exploatare a liniei ferate Rm. Vlcea Vlcele, distana pn la Bucureti se va reduce la 160Km. 2.3.3.2. Principalele obiective turistice Datorita aezrii sale geografice oraul Rm. Vlcea este un centru turistic, att la nivel de organizare i coordonare a celorlalte staiuni i locuri turistice, ct i centru turistic prin multitudinea de obiective ce pot fi vizionate. Astfel, n ora pot fi vizitate urmtoarele: Muzeul judeean. nfiinat n anul 1951, are trei secii: istorie, care funcioneaz n local nou, etnografie i arte plastice. Secia de istorie, prin cele 13.000 de exponate, dezvluie bogatul trecut al judeului, multe dintre obiecte fiind scoase la iveal prin spturile arheologice din ultimele decenii. Secia de art popular cuprinde peste 7.000 de piese din fondul etnografic vlcean. Secia de pictur are o interesant colecie de peste 600 de piese, opere semnate de renumii artiti ca: Pallady, Iser, Petracu, Tonitza, uculescu .a. Casa memorial Anton Pann. A fost construit la sfritul secolului al XVIII-lea n stilul arhitecturii romneti. Intrarea se face pe scri de piatr care dau ntr-un foior sprijinit pe stlpi de stejar frumos sculptai, dup stilul arhitecturii populare vlcene. Un coridor, nu prea lung, desparte cele patru camere cu tavane joase. Casa a fost ca locuin, dar i ca farmacie, crcium i prvlie. Aici a locuit ntre anii 1825-1828 i 1833-1837,marele maestru povestitor Anton Pann, profesor de muzic n Rm. Vlcea. Pe Anton Pann l gsim aici i la 1848, cnd particip, alturi de revoluionarii vlceni, la desfurarea evenimentelor de atunci. Mai revine n Rmnic n anul 1854. n slile muzeului sunt expuse obiecte care au aparinut lui Anton Pann, opere i lucrri ale acestuia sau despre el. Pentru activitatea sa pe trmul culegerii de folclor, a fost supranumit de ctre M. Eminescu fiul Pepelei, cel iste ca un proverb. Interior Casa Memorial Anton Pann. Parcul Zvoi, din partea vestic a oraului, a fost amenajat ntre anii 1850-1856. Intrarea se face printr-o port sculptat n stil naional. n faa porii strjuiete monumentul lui Barbu tirbei, realizat ntre anii 1912-1914. n parc se afl Fntna turbatului, construit n 1844 de Constantin Mldrescu (Turbatu) i reparat n 1896. n apropierea acesteia se fal o plac comemorativ care ne amintete c aici, n 1848, revoluionarii vlceni au depus jurmntul pe Constituie i au cntat sub bagheta lui Anton Pann Deteapt-te, romne.. Monumentul Eroilor, de la poalele Dealului Capela, a fost ridicat n anul 1915 prin grija lui Ghe. Sabin, voluntar n Rzboiul de Independen, n memoria eroilor czui n acest rzboi. Este opera sculptorului I. Iordnescu. Dealul Capela, din partea de vest a oraului, mpdurit aproape n ntregime, reprezint un loc de recreere i excursii foarte plcute. Aici se afl Hanul Capela, care are 98 de locuri n 52 de camere, restaurant, bar de zi si o gradin de var. n apropiere este amenajat un popas turistic cu csue.

Pagina 30 din 51

Schitul Cetuia, de pe Dealul Cetuia, din nordul oraului, a fost reconstruit in secolul trecut (1850-1853), pe temeliile unei biserici mai vechi, si pictat de Gh. Ttrescu. In biserica veche a fost ucis, la 2 ian 1859, voievodul Radu de la Afumai. Biserica Sf. Paraschiva este ctitoria voievodului Ptracu cel Bun, ridicat ntre anii 1554-1557; ea a fost terminat de fiul su, Mihai Viteazul, la 1598. Aezmntul Episcopiei Rmnicului ester aezat sub Dealul Capela. n centrul aezmntului se afl Biserica Mare ctitoria episcopului Calinic. Construcia a nceput in 1851 i s-a terminat in 1856, fiind asemntoare ca stil cu Mnstirea Cernica, Pasrea de lng Bucureti si Frsinei din Vlcea. Este construit n stil catedral, cu ziduri puternice in form de cruce, cu ferestrele largi, altar mare, bolti semicalotate, pardosite cu ciment mozaicat i acoperit cu tabl. Prezint o latur mare i dou mai mici. Pictura aparine marelui artist al vremii Gh. Ttrescu. La nord de biserica mare se afl paradisul, construit n 1750-1751 de episcopul Grigore. Acesta este bine proporionat, zvelt i bine mpodobit arhitectural i pictural, caracteristic epocii post brncoveneti. n interior i exterior pstreaz pictura original, executat executat n fresc de Grigore Zugravul. Tmpla bisericii, lucrat de dasclul Apostu Diaconu, se pstreaz de asemenea, n original. La paraclis ne rein atenia figurile unor filozofi din antichitate, precum i ale unor filosofi din antichitate, precum i ale unor sibile, n registrul superior de la exteriorul acestuia. La parterul paraclisului a fost amenajat o colecie de vechi obiecte bisericeti: tiprituri, icoane, veminte, antimise. Pe o alee se ajunge la Bolni, construit de episcopul Climent ntre anii 1744-1748, pictat n fresc, unde se pstreaz i cteva icoane vechi. Celelalte cldiri servesc administraiei eparhiale.

Episcopia Rmnicului Piaa Mircea cel Btrn, din centrul oraului, este dominat de statuia domnitorului Mircea cel Btrn, oper a sculptorului Ion Irimescu (1966). Piaa este flancat la nord de hotelul Alutus i de biserica Buna Vestire construit de voievodul Mircea Ciobanul, la mijlocul secolului al XVI- lea, ars ntre anii 1736-1737, apoi refcut de Radu Rmniceanu

Pagina 31 din 51

i alii la 1747 i pictat n fresc. Piaa are i un frumos parc cu alei strjuite de castani slbatici. Rezultatele spturilor arheologice efectuate aici cu civa ani n urm atest existena vechii curi domneti medievale. CAP. III TURISTIC STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE AL POTENTIALULUI

3.1.Formele principale de turism n ultimii ani a crescut tot mai mult importana factorilor naturali de cur n medicina preventiv, astfel nct tot mai muli turiti vin n staiunile balneare pentru a se odihni i a se destinde ntr-un cadru natural agreabil. Staiunea Bile Olneti acord o atenie deosebit oferirii unor condiii optime de efectuare a tratamentului, principala form de turism ntlnit aici fiind turismul balnear. Instalaiile de tratament ale staiunii Bile Olneti sunt specializate dup tipul de cur intern sau extern. Pentru cura intern se folosete crenoterapia. Sursele de ap au fost amenajate in pavilioane individuale (izvorul nr. 3, 5 i 24), sau pavilioane commune (Pavilionul nr. 2, cu izvoarele nr. 7, 19, 15 i 16, Pavilionul nr. 1 cu izvoarele nr. 8, 9, 10, 11, 12, 13 i 14 i Pavilionul izvoarelor nr. 16, 17 i 18). Pentru cura extern exist stabilimentul de bi minerale, o cldire veche construit n anul 1910, n present nchis pentru modernizare. Este dotat cu 60 de czi, iar apa este n prealabil nclzit ntr-o central termic proprie. Mai exist un bazin n aer liber, cu o capacitate de 240 m3 care nu este n stare de funcionare. n Vila ,,1 Mai se gasesc patru cazi instalate care funcioneaz cu ap mineral, sulfuroas adus de la sonda F 2. In afara de hidroterapie, statiunea este dotata cu instalatii pentru electroterapie (galvano ionizari, curenti diadinamici, interferentiale, unde scurte), aerosoloterapie, kinetoterapie, fototerapie, magneto diaflux, tratament cu parafina. In statiunea Baile Olneti se mai folosesc ca mod de tratament injectiile cu apa minerala sulfuroasa izotona, pentru desensibilizarea organismului la diverse afectiuni alergice. Aceasta reprezinta o premiera in domeniu, iar rezultatele sunt spectaculoase. Capacitatea de tratament a statiunii poate asigura in conditii de solicitare maxima a capacitatii de cazare, un numar de 14 700 / 2 933, echivalentul a cinci proceduri / turist / zi, aspect ce dovedeste o buna dimensionare a acesteia. Alturi de turismul balnear, in staiune se mai pot practica si alte forme de turism, generate de variate resurse turistice si anume: Turismul de odihna si recreere este practicat de persoanele sntoase, pentru repunerea in forma, refacerea fizica si psihica dup o activitate stresant, favorizat fiind de un cadru natural plcut, atractiv, de un bioclimat sedativ, de cruare si posibiliti de agrement variate; Drumeia montana se adreseaz iubitorilor de drumeii montane; este favorizata de poziia localitilor componente pe versantul sudic al Muntelui Capatana, si de prezenta staiunii in apropierea Masivelor Bila Vanturarita Stogu, masive montane strbtute de numeroase trasee turistice marcate, unele deosebit de spectaculoase. Cele care au punct de plecare din staiune sau localitile componente pot fi parcurse de turitii venii la tratament la sfarsit de saptamana;

Pagina 32 din 51

Turismul religios si de pelerinaj prezenta in localitile componente a unor lcae de cult cu valoare spirituala: Schitul Ptrunsa, Pahomie, Bradu, Iezer, Biserica Comanca, Biserica de Lemn a lui Horia, Sfinii Voievozi, sau in mprejurimi (pe o raza de maxim 10 km.) creeaz posibilitatea organizrii unor pelerinaje, mai ales cu ocazia unor srbtori religioase; Turismul itinerant cu valene culturale se organizeaz din staiune prin ageniile de turism locale, excursii cu trasee tematice, in care sunt incluse obiective cultural istorice, etno culturale, resurse naturale (peteri, chei, defilee); Turismul rural si agroturismul valorifica existenta unor gospodarii trneti si contribuie la cunoaterea obiceiurilor, ocupaiilor tradiionale si a stilului de viata rural, prin cazare la localnicii din satele limitrofe; Vanatoarea si pescuitul sportiv se adreseaz iubitorilor de aventuri cinegetice si pescarilor amatori, avnd la dispoziie un bogat fond cinegetic de vanatoare si piscicol; Turismul pentru sporturi extreme are condiii favorabile de practicare datorita existentei in Masivele Vanturarita Stogu, Soarele Stogu a unor trasee pentru alpinism, cu grade diferite de dificultate spre izvoarele Vii Olanesti sau pentru alpinismul uor, cu grade de dificultate 1A 1B, pe cursul mijlociu al Vii Cheia. 3.2. Baza materiala pentru turism Baza tehnico materiala este reprezentata de ,,ansamblul mijloacelor tehnice de producie utilizate in scopul obinerii de bunuri si servicii specifice, destinate consumului turistic (R. Mincu 2000). Aceste mijloace tehnice se prezint printr-o structura diversa (uniti de cazare si alimentaie, mijloace de transport, instalaii de agrement, etc.), adaptata specificului nevoilor turitilor, funciilor economice si in special ale turitilor. 3.2.1.Baza de cazare Principalele uniti de cazare ntlnite in Bile Olanesti sunt urmtoarele: Hotel ,,Parng care aparine de SIND Romnia. Acest hotel a fost dat in folosina la data de 10 august 1997 si are o capacitate de cazare de 748 de locuri in camere de doua sau trei paturi si apte apartamente. Dispune de o sala de biblioteca de unde se pot mprumuta crti si jocuri de club, un restaurant, att dietetic cat si clasic, bar de zi, bar de ape minerale, precum si doua sli de kinetoterapie. Hotelul dispune si de personal care se ocupa cu organizarea de excursii cu durata de o jumtate de zi, sau o zi ntreaga, in jude sau in judeele limitrofe (Arge, Sibiu, Gorj), la monumente istorice si de arta; Hotel ,,Olanesti cu caracter privat. A fost dat in folosina in luna mai 1985. Dispune de o capacitate de cazare de 435 de locuri, in camere cu doua si trei paturi si doua apartamente. Hotelul are si un restaurant, dietetic si clasic si un bar de zi; Hotel ,,Livadia aparine de Casa Naionala de Pensii si alte Drepturi de Asigurri Sociale. Este specializat ca unitate de tratament balnear si recuperarea capacitii de munca. Iniial, cnd a fost dat in folosina la data de 7 ianuarie 1975, hotelul dispunea de 100 de locuri, insa la renovarea lui in 1995, s-a mai construit inc un corp cu o capacitate de cazare de 120 de locuri. In incinta lui se gsesc un restaurant dietetic si un bar de zi; Vila ,,1 Mai aparine de Academia Romana. A fost dat in folosina in anul 1954, ultima modernizare avnd loc in anii 1974 1975, cnd a fost mrita si capacitatea de cazare cu nc 70 de locuri. Actualmente aceasta este de 185 de locuri, in camere cu confort de 2 stele. Vila dispune de o sala de mese, o sala de cinema si spectacole, o sala de jocuri sportive, o sala de kinetoterapie si o biblioteca;

Pagina 33 din 51

Hotel ,,Latina dispune de o capacitate de cazare mai mica, respectiv 50 de locuri. In interiorul hotelului putem gsi un cabinet medical, o microbaz de tratament si un bar de ape; Hotel ,,Elisabeta dispune de 18 locuri de cazare in camere cu doua paturi; Pensiunea ,,Maria este formata din doua vile, vila 1 cu unsprezece camere a cate doua paturi fiecare si vila 2 cu noua camere a doua paturi. Pensiunea Hodan dispune de 20 de locuri de cazare in camere cu doua paturi, categoria 1 stea; Pensiunea Luana dispune de 15 locuri de cazare in camere de doua paturi; CAPACITATEA DE CAZARE PE ANUL 2002 IN STATIUNEA BAILE OLANESTI N umr crt. 1 2 3 4 Hotel Parng Tip de unitate camere 374 Numr locuri 748 435 262 18 185 40 15 20 1723 Numr Categor ii confort -------

Hotel Olanesti 212 Hotel Livadia 120 Hotel 9 Elisabeta 5 Vila 1 Mai 106 6 Pensiunea 20 Maria 7 Pensiunea 8 Luana 8 Pensiunea 10 Hodan 9 Total 859 Sursa: Calculat dup datele Primriei Oraului Olanesti Fig. 1
categorii de confort

2%

1 stea 2 stele

98%

Pagina 34 din 51

Din analiza datelor din figura numarul 1 putem observa ca in statiunea Baile Olneti predomina bazele de cazare cu categorie de confort 2 stele, in proportie de 98 %. Putem mentiona astfel ca statiunea ofera turistilor structuri de primire la un nivel de confort nesatisfacator. Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca statiunea s-a axat indeosebi pe dezvoltarea bazei de tratament si a grupurilor de izvoare minerale. Aceasta deoarece turistii care vin in Baile Olneti, o fac in special pentru tratarea diferitelor afectiuni si astfel s-a luat decizia modernizarii statiunii pe etape: mai intai baza de tratament si apoi baza de cazare. In Baile Olneti intalnim si doua unitati de cazare Hotel Elisabeta si Pensiunea Luana, care dispun de camere de cazare cu confort 1 stea. Numarul locurilor oferite de aceste doua unitati este destul de redus, doar 2 % din totalul numarului de locuri de cazare din statiune. Aceste doua unitati nu pun la dispozitia turistilor sali de tratament, ele adresandu-se in special celor care viziteaza statiunea pe termen scurt si in scop turistic. Pentru ca statiunea sa poata fi relansata pe piata turismului balnear international se impun masuri cat mai urgente pentru modernizarea, consolidarea si dezvoltarea ei. Fig. 2
structura pe tip de unitate

11%

4% hotel vile pensiuni 85%

In staiune mai se gsesc si alte vile, care momentan sunt in renovare, si care sunt in totalitate private, cum ar fi: Numr crt. unitate 1 2 3 4 5 6 Vila Veche Vila Cercelu Vila Liliacul Vila Stelua Vila Trandafirul Vila Zambila Tip de locuri 12 24 30 16 23 34 Numr confort Lux Categorii de

Pagina 35 din 51

Vila Crinul 32 Vila 21 Crizantema 9 Vila Dr. 229 Sturza 10 Vila 148 Florilor 11 Vila 18 Garofia 12 Vila 50 Gladiola 13 Vila 28 Luminia 14 Vila 89 Narciselor 15 Vila 66 Stejarul 16 Vila Violeta 28 17 Vila 45 Florilor 18 Total 893 Sursa: Calculat dup datele Primriei Oraului Olanesti Fig. 5 3.2.2.Baza de alimentatie

7 8

--------

Aceasta se cere analizata prin prisma triplei ei functionalitati: pentru turisti, pentru turisti si populatia locala si respectiv, in exclusivitate pentru populatia locala. Desi, in mod potential toate unitatile de alimentatie din zona pot fi utilizate de catre turisti, in atentie sunt luate cele reprezentative, in special cele aferente bazelor de cazare, ca si cele de categorie superioara. Din punct de vedere al structurii pe tipuri de unitati, se constata o diversificare redusa a unitatilor, cele mai numeroase fiind restaurantele clasice si barurile de zi. STRUCTU NR. DE RA SI NUMARUL LOCURI LOCURILOR IN RESTAURANT UNITATILE DE ALIMENTATIE DIN STATIUNEA BAILE OLANESTI 2002 UNITATE Hotel 250 Olanesti Hotel 160 NR. DE LOCURI BAR TOT AL CENT (%) PRO

30 116

280 % 276

26.9 26.5

Pagina 36 din 51

Parang Hotel Livadia Vila 1 Mai Hotel Elisabeta Hotel Latina Pensiunea Maria Pensiunea Luana Total 172 200 14 22 18 16 852 22 18 ------------------------------------186 194 218 14 22 18 16 1038

% 18.6 % 21% 1.4% 2.2% 1.8% 1.6% 100 % Sursa: date de la S.C. Olanesti S.A., 2002 structura locurilor de alimentatie 2002

18%

bar restaurant 82%

Din analiza datelor prezentate in tabel si ilustrate in figura nr. , observam ca structura locurilor de alimentatie oferite de unitatile de cazare din statiunea Baile Olneti este formata in special din cele destinate pentru a servi masa, respectiv 82% locuri in restaurant. Restul de 18% este rezervat locurilor la bar, si se adreseaza in special noilor veniti si celor aflati in trecere prin statiune. De remarcat este faptul ca unitatile turistice din statiune rezerva un loc destul de mic celor ce vror sa stea la bar, exceptie facand hotelul ,,Parang care pune la dispozitia turistilor nu mai putin de 116 locuri la bar. Acest lucru se datoreaza faptului ca turistii sositi in statiune vin in primul rand pentru tratament si apoi pentru peisajul deosebit de atragator. 3.2.3.Baza de tratament Baza de tratament din cadrul statiunii Baile Olanesti este o baza moderna, integrata in baza de cazare, in care cele mai importante sunt: Hotel Parang, Hotel Olneti, Hotel Latina si Vila 1 Mai. In cadrul acestei baze de tratament se efectueaza zilnic mii de proceduri pentru tratarea afectiunilor incadrate in nomenclatorul O. M. S.

Pagina 37 din 51

Baza de tratament a statiunii Baile Olanesti este amenajata pentru tratarea afectiunilor renale si cailor urinare, a tubului digestiv, locomotorii, gastrice,etc. Factorii de cura sunt reprezentati de apele minerale prezente in zona. Baza de tratament este compusa din mai multe incaperi unde se gasesc aparate cu care se efectueaza diferite proceduri medicale in raport cu afectiunile fiecarui turist. Baza de tratament este prezentata impreuna cu afectiunile ce se trateaza, in urmatorul tabel: Proceduri de tratament balnear in statiunea Baile Olneti Nr. SALI DE AFECTIUNI crt TRATAMENT 1 Aerosoli Sinuzite, rinite 2 Parafina Antiinflamatori, reumatici 3 Ionizari Reumatisme degenerative 4 Diadinamici Inflamatii articulare in faza acuta a bolii 5 Interferente Spondiloza cervico dorso lombara, fracturi cronice 6 Unde scurte, calde, Sinuzite, otite reci 7 Diapuls Antiinflamator 8 Angiomat Reglarea circulatiei periferice 9 Ultrasunet Afectiuni reumatismale 10 Bai sulf Afectiuni generale 11 Bai galvanice Reglarea circulatiei periferice si a tensiunii arteriale 12 Dus subacval Obezitate, circulatie 13 Afuziuni Circulatia periferica a muschilor inferiori 14 Bai plante Sedative ale sistemului nervos Sursa: date oferite de hotelurile din Baile Olanesti. 3.2.4.Baza de agrement Pentru petrecerea timpului liber in statiunea Baile Olanesti, turistii au la dispozitie o sala de cultura (dotata cu club, sala de jocuri, biblioteca, sala de spectacole), gradina de vara acoperita, utilizata pentru proiectii de filme si spectacole artistice, discoteci, terenuri de sport, un parc central, sali pentru jocuri mecanice. De asemenea, pentru refacerea i consolidarea strii de sntate n cadrul tratamentului complex la Baile Olneti se recomand cur de teren plimbri; care se vor efectua n mod gradat, crescnd n timpul sejurului prin distana i greutatea terenului parcurs. Condiiile de relief ale Bilor Olneti ofer un cadru prielnic pentru realizarea acestui deziderat. n descrierea unor trasee turistice pentru cura de teren vom lua ca punct de plecare piaa din faa parcului central. Traseul nr. 1. Aleea izvoarelor se merge pe aceast alee pn la izvorul 24. La nceputul traseului pe partea stng ntlnim Grdina cinematograful de var iar mai ncolo vilele nr. 16 i 17. Pe partea dreapt a aleii se afl parcul central al staiunii. Dup parcurgerea a 150m la stnga se afl o alee pe care se merge la pavilionul 20, la parterul cruia se afl principala baz de tratament a staiunii; tot n aceast cldire se afl i farmacia

Pagina 38 din 51

oraului; vis-a-vis se afl vila nr. 21 unde se gsete o parte din secia de electroterapie. Lng pavilionul nr. 20 se afl vila nr. 18 care are la parter sala de gimnastic medical. Pe partea dreapt a Aleii izvoarelor se afl primul pavilion cu ape minerale (izvorul nr. 7, 15, 16, 19). n continuarea drumului se trece peste podul prului Tisa, pe partea stng a acestui pru se gsesc cele mai numeroase izvoare (nr. 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14) ntr-un frumos pavilion de buvetare. n amonte de podul peste prul Tisa se afl vila Turn aezat pe un frumos platou. Urcarea spre acest obiectiv se face n apropierea izvorului nr. 30, iar izvorul nr. 5 se afl la cteva zeci de metrii n amonte de aceast vil; vis-a-vis de ele se afl izvorul nr. 3 (pe partea opus a prului Olneti), la care se ajunge trecnd peste un pod care se afl deasupra unei cascade a prului Olneti.

fig.1. Cascad pe Olneti n continuarea traseului se merge pn la izvorul nr.24 care are un pavilion propriu modern.

Pagina 39 din 51

fig.2. Pavilionul izvorului nr.24 Aleea izvoarelor parcurge un cadru natural ncnttor, cu un relief dominat de stnci bogate n vegetaie foioas. Aceast alee nsoete prul Olneti, care are o ap limpede i repede ca a oricrui pru de munte. Lungimea acestei alei este de aproximativ 2-3Km i se recomand a fi parcurs de cel puin 2 ori pe zi. Traseul nr. 2 este un traseu care este bine de parcurs n primele zile ale tratamentului, att pentru antrenamentul progresiv la mers, ct i pentru cunoaterea staiunii. La nceputul traseului pe partea dreapt se afl cldirea administrativ a Complexului Balnear Olneti; continundu-se drumul, ntlnim vilele 14, 13, 12, 11, 10, 9, 8, 7, 6 i biblioteca oraului. Acest traseu ofer posibilitatea de a admira cldirile i peisajul de pe partea stng a rului Olneti. Pe o alt alee lateral unde se afl vila nr. 1 pe partea dreapt, iar pe partea stng se afl complexe comerciale, cinematograful Dacia i un restaurant. n spatele cinematografului exist o alee care merge spre pia, pot i terenurile de sport; lng pia se afl campingul i Satul de Vacan. Din pia se ajunge ntr-o strad ce poart numele fostului sat de pe malul stng al rului: Livadia, trecnd peste un pod de fier numai pentru pietoni. La captul estic al acestei strzi se afl Consiliul Popular Olneti i o coal general. Traseul se ncheie la restaurantul Cheia. Traseul nr. 3. Dup cteva zile de sejur se poate face un traseu mai dificil pornind spre Piatra scris. Se pleac din faa parcului central, se urc pe strada Parngului; pe care se gsete mila nr. 15, precum i bisericua din Albac, construit n 1746, mutat n 1907 la tefneti-Arge i adus la Olneti n 1958, supranumit i biserica lui Horia. Din strada Parngului se urmrete marcajul turistic trecndu-se prin livezi, pn ajungem la o stnc din gresie pe care se gsesc diverse inscripii ale unor turiti, de unde i denumirea de Piatra scris. Drumul fiind n pant solicit din partea cltorului un efort mare i un grad de antrenament ridicat pentru a parcurge cei aproximativ 2Km ai acestui traseu. Traseul nr. 4 este un traseu mai lung de aproximativ 6 Km ce continu aleea izvoarelor spre Cabana Bacea. Pe parcursul acestui traseu se ntlnete un drum care duce spre ctunele Tisa i Gurguiata, iar alt drum se ndreapt spre ctunul Comanca unde se gsete un frumos popas turistic. Acest traseu nsoete prul Olneti. Traseul nr. 5 este un alt traseu solicitant ce pornete de la Consiliul Popular ce urc dealul prin Epuseti spre Suta, apoi Creasta Cocoului spre comuna Muereasca i Mnstirea Frsinei. Acest traseu se parcurge n aproximativ 2 ore i jumtate.

Pagina 40 din 51

Traseul nr. 6 merge la Schitul Iezer i ncepe din faa parcului pe aleea izvoarelor; drumul continu prin ctunele Tisa i Gurguiata. Acest traseu marcat este mai solicitant dect celelalte trasee, necesitnd din partea turistului un antrenament fizic. Schitul Iezer este atestat n 1495 n vremea lui Radu cel Mare; aici se crede c a fost depozitat visteria lui Mihai Viteazul. Traseul este parcurs n aproximativ 2-3 ore. Cltorii antrenai pot continua drumul pe malul prului Chieia spre Sfnta Cprreasa, sfntul Stogu sau Sfnta Gera (1885m). Tot cei antrenai pot face o excursie n masivul Buila-Vnturaria unde se ajunge n 6-7 ore pe o potec marcat cu triunghi rou de la cantonul Chieia curmtura Garnice Prul de Piatr Muntele de Piatr ntre Ruri sau pe marcajul cu punct rou n 7-8 ore: Muntele de Piatr Vrful Piatra (1641m), refugiul Bueta, Vrful Buila (1849m) Vrful Vnturaria (1885m). Pentru destinderea celor sosii n Bile Olneti, mai sunt i alte trasee care pot fi strbtute cu autocarul spre: Rm. Vlcea, Climneti, Voineasa, Sibiu, Horezu, Petera Muierilor, Trgu Jiu, Drobeta-Turnu-Severin, Curtea de Arge Vidraru Transfgran, trasee ce faciliteaz vizionarea unor importante obiective turistice i istorice ale acestei zone. 3.3 Circulatia turistica Analiza circulatiei turistice inregistrata in statiunea Baile Olanesti din anul 1995 si pana in anul 2002 este realizata cu scopul de a cuprinde volumul, dinamica si structura acesteia pe principalii indicatorii: ,,numar turisti, ,,numar innoptari, ,,durata mediu a sejurului, in ideea de a identifica principalele fluxuri turistice din aria judetului.

A nul otal 1 995 1 996 1 997 1 998 1 999 2 000 2 001 2 002 1577 6815 3 1428 1799 3 6565 0414 3 1568 8358 3 0186 7615 2 8039 8790 2 6915 8171 2 8525 2 7912 T omani

Turisti cazati R % traini 2 9 9 59 2 9 9.1 65 2 9 7.4 50 2 9 8.8 19 3 9 9.2 28 3 9 9.2 31 3 9 9.3 50 3 9 9.5 49

S % 2 2 .9 2 .6 3 .2 2 .8 2 .8 2 .7 1 .5 0 01602 0 52370 0 10509 0 10003 1 92790 2 31654 1 54624 0 45037 otal

T 3 3 3 3 4 4 4 4

Numar de innoptari R omani % traini 3 9 53103 9.6 521 3 9 43519 9.6 518 3 9 30195 9.6 459 3 9 90739 9.5 051 4 9 08199 9.6 804 4 9 09011 9.7 498 4 9 50720 9.7 650 4 9 00502 9.8 100

S % 1 .4 1 .4 1 .4 2 .5 1 .4 1 .3 1 .3 1 .2 0 0 0 0 0 0 0 0

Pagina 41 din 51

20% 52% lux confrtI confrtI

28%

categoridnf

Pagina 42 din 51

dinamica numar turisti


40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 1995 1996 1997 1998 1 1999 2000 2001 2002 romani straini

Sursa: Analiza detaliata a dinamicii si structurii circulaiei turistice in staiunea Bile Olneti permite o serie de constatri care, cu ajutorul datelor din tabelul nr.X se vor prezenta in continuare. Primul indicator al circulaiei turistice, respectiv ,,numr turiti se prezint astfel: Numrul total de turiti a cunoscut in perioada 1995 2001 o cretere continua (mai puin in anul 1997 cnd s-a nregistrat o scdere cu 6% ), cea mai mare valoare fiind atinsa in anul 2001 cnd s-a nregistrat o cretere cu 15% (36 815 turiti). Datorita numrului mare de vile aflate in curs de renovare, numrul de turiti nregistrat in anul 2002 a sczut ajungnd aproximativ la nivelul anului 2000 (s-a nregistrat o scdere cu 15.7%). Numrul turitilor romani cunoate de asemenea o cretere in perioada 1995 2001 (mai puin in anul 1997 cnd s-a nregistrat o scdere cu 6% ), cea mai mare valoare fiind atinsa in anul 2001 (36 565 turiti). In anul 2002 numrul acestora a sczut cu 15.3%. Numrul turitilor strini sosii in staiune nregistreaz in perioada analizata fluctuaii oscilante, crescnd in anul 1997 cu 25 % fata de anul precedent. Se nregistreaz apoi o scdere la fel de mare, 29 %. In anul 2002, si numrul turitilor strini a cunoscut o scdere importanta de aproximativ 50 %, ajungnd la numrul de 149 de persoane. dinamica numarului de innoptari
500000 450000 400000 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0

romani straini

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Pagina 43 din 51

Cel de-al doilea indicator al circulaiei turistice - ,,numr nnoptri a cunoscut o evoluie aproximativ egala cu cea a numrului de turiti (tabel nr. X). Numrul total al nnoptrilor a nregistrat o scdere in anul 1997, cu 5% fata de anul anterior; a urmat apoi o cretere de 18 % in anul 1998 si cu 10 % in anul 2001. La fel ca si in cazul numrului total de turiti, in anul 2002 s-a nregistrat o scdere a nnoptrilor cu 13%. Numrul nnoptrilor realizate de turitii romani au cunoscut de asemenea o scdere in anul 1997, cu 5.5 % fata de anul anterior. Insa in urmtorii ani numrul nnoptrilor a crescut, creterea maxima fiind nregistrata in anul 2001, cu 10 %. Numrul a sczut insa in anul 2002 cu 12 %. In cazul numrului nnoptrilor realizate de turitii strini in staiune, se constata ca din anul 1998 a sczut ajungnd in anul 2002 la aproape jumtate din numrul nregistrat in anul mai sus menionat. Durata medie a sejurului este de asemenea unul din indicatorii circulaiei turistice. Sejurul mediu reprezint un raport intre numrul total al nnoptrilor si numrul total al turitilor cazai. In continuare voi prezenta evoluia duratei medii a sejurului in staiunea Bile Olneti intre anii 1995 si 2002: Tabel nr. ANUL DURATA SEJURULUI (DS) TOTAL Romani Strini 12.6 12.04 12.28 13.9 13.5 12.9 12.3 12.74 5.8 5.7 5.8 6.4 7.9 6.4 6.6 7.3

1995 12.58 1996 11.98 1997 12 1998 13.85 1999 13.48 2000 12.9 2001 12.28 2002 12.71 Sursa: S.C. Olneti S.A., 2002

dinamica sejur mediu


25 20 15 10 5 0 1 2 3 4 5 6 7 8 romani straini

Pagina 44 din 51

Din datele prezentate in tabel si evideniate in graficul de mai sus, putem observa ca durata sejurului mediu este destul de ridicata in aceasta staiune, valoarea minima fiind de 11.98 zile / turist, valoare nregistrata in anul 1996. Cele mai mari valori au fost atinse in anii 1998 si 1999, 13.85 zile / turist, respectiv 13.48 zile / turist. Valorile sejurului mediu in cazul turitilor romani cazai in staiune ating de asemenea cote mari, cea mai mica valoare fiind nregistrata in anul 1996, aceea de 12.04 zile / turist. In anul 2002 durata sejurului mediu a fost de 12.74 zile / turist. In cazul turitilor strini sosii in Bile Olneti, valorile sejurului mediu sunt in jur de 5.7 zile / turist, respectiv 7.9 zile / turist. In anul 2002 durata sejurului mediu a fost de 7.3 zile / turist. CAP. IV PROPUNERI DE DEZVOLTARE A STATIUNII

In acest capitol vor fi dezbtute doua pri principale care stau la baza dezvoltrii turismului in staiunea Bile Olanesti: premizele dezvoltrii turismului si strategii de dezvoltare si modernizare a bazei tehnico materiale din staiune. 4.1. Premizele dezvoltrii turismului Dezvoltarea activitii de turism este favorizata de urmtoarele elemente: Zcminte de apa minerala cu caliti terapeutice deosebite, recomandate in tratarea unui numr mare de afeciuni; Bioclimatul zonei, sedativ de cruare, favoriznd tratamentul profilactic si curativ; Cadrul natural (creat de formele de relief, structuri geologice, hidrologie, vegetaie), lipsit de noxe, de mare valoare peisagistica si de recreere, ce permite diversificarea ofertei turistice locale; Prezenta unor forme de relief spectaculoase (in calcare, in special), ecosisteme fluoristice si forestiere, ncadrate prin Legea nr. 5/2000, in rezervaiile naturale; Accesibilitate uoara; Existenta unor structuri turistice (cazare, alimentaie, tratament, agrement) care pot fi modernizate la un grad sporit de confort; Poziionarea localitii intr-o zona cu un potenial recunoscut, cu valoare internaionala (Valea Oltului, ,,Oltenia de sub munte), de mare atractivitate pentru fluxurile turistice (18 km fata de drumul naional E81). 4.2. Strategii de dezvoltare a turismului 4.2.1. In domeniul infrastructurii In conformitate cu Planul de Urbanism General al oraului si cu cerinele dezvoltrii unui turism modern, competitiv pe plan european, este necesara armonizarea funciei turistice cu infrastructura generala. Astfel, sunt necesare a se realiza urmtoarele lucrri: Modernizarea si echiparea tehnica a drumurilor de acces DN 64 dinspre Rm. Vlcea (18 km); Modernizarea drumurilor si aleilor pietonale din interiorul localitii Livadia, pe teritoriul careia se afla structurile turistice; Modernizarea drumului judetean de acces despre Tisa, in vederea unor amenajari turistice viitoare (2,5 km); Alimentarea cu gaze naturale;

Pagina 45 din 51

Redimensionarea alimentarii cu apa a statiunii; Extinderea retelei de canalizare; Modernizarea statiei de epurare; Alimentarea cu energie electrica a localitatilor componente Comanca, Mosoroasa si Gurguiata; Realizarea unor parcari subterane sau in sistem multietajat, domeniu deficitar in momentul de fata in staiune; Amenajarea unei gropi de gunoi ecologice; Amenajarea unei statii de carburanti in aval de staiune; Infiintarea unui birou de informatii turistice in zona centrala a statiunii (zona parcului), unde va fi montat si panoul cu traseele turistice montane din Muntii Capatanii, bine dotat cu materiale publicitare, harti turistice ale statiunii si ale zonelor adiacente. 4.2.2. In domeniul structurilor turistice Valoarea terapeutica a resurselor minerale din statiune si nu in ultimul rand existenta unor foraje in conservare ce ar putea fi activate si amenajate, recomanda dezvoltarea structurilor turistice ale statiunii si modernizarea ofertei balneoclimaterice. In acest sens, se propun urmatoarele: Modernizarea hotelurilor Olanesti si Parang si a vilelor, vizand ridicarea gradului de confort al acestora din urma la 2, 3 si respectiv 4 stele; Realizarea unor bungalow-uri (3 stele 60 locuri) la popasul Olanesti, inlocuindu-se casutele vechi si amenajarea unor platforme de campare; Realizarea unui complex hotelier balnear amplasat in zona din spatele vechii baze de tratament: Cazare 200 de locuri in camere cu confort de 3 stele; Alimentatie 250 de locuri la categoria I; Baza de tratament 500 de proceduri majore pe zi; Club de agreement care sa cuprinda o sala de fitness, o sauna, un club cu mese de biliard, mese de tenis, jocuri mecanice si electronice. Realizarea unui complex cultural si de agreement amplasat in zona centrala, in parcul statiunii care sa cuprinda o videoteca, o discoteca, o biblioteca cu sala de lectura, sali de joc, o cafenea, o cofetarie si un bar de zi; Amenajarea a doua trei terenuri de sport multifunctionale, amplasate pe traseele de promenada din zona adiacenta vaii parcului Olanesti; Modernizarea campingului Comanca si a cabanei Caprioara prin inlocuirea casutelor si realizarea unor grupuri sanitare noi; Amenajarea unui strand termal in aval de izvorul 24; Realizarea unui casino amplasat pe un promontoriu situat in dreptul podului peste raul Olanesti si a cascadei. La subsol se va amenaja un restaurant cu specific romanesc cu 80 de locuri (gen Coliba Haiducilor sau Sura Dacilor din Poiana Brasov), iar la parter si etaj vor fi amplasate sali de jocuri si unitati de alimentatie de lux (restaurant clasic cu 100 de locuri, bar de zi cu 40 de locuri si bar de noapte cu program astistic cu o capacitate de 80 de locuri); Realizarea unui hotel balnear cu grad ridicat de confort destinat turismului international: Cazare 250 de locuri in camere cu confort de 4 stele; Alimentatie 350 de locuri la categoria lux si categoria I (restaurant clasic 100 de locuri, local cu terasa 40 de locuri, restaurant cu specific italian 60 de locuri, crama cu vinoteca 50 de locuri, bar de zi 40 de locuri, cofetarie 20 de locuri, braserie si berarie 40 de locuri);

Pagina 46 din 51

Baza de tratament 1000 de proceduri majore pe zi; Complex de agreement (piscina cu apa termala, sauna, tenis de masa, jocuri mecanice si electronice). In aria localitatii Tisa se propune realizarea unui sat de vacanta, amplasat in apropierea heliportului, pe versantul vestic spre localitatea Cheia, cu: Cazare in bungalow-uri 200 de locuri in camere cu confort de 3 stele; Alimentatie de categoria I 250 de locuri (fast-food 100 de locuri, braserie 60 de locuri, terasa 40 de locuri, bar de zi 30 de locuri, cofetarie 20 de locuri); Club de agreement; Teren de sport multifunctional; Partie de ski dotata cu baby-ski. 4.3.Turismul si protectia mediului inconjurator Turismul, mai mult ca oricare domeniu de activitate, este dependent de mediul inconjurator, acesta reprezentand ,,natura sa prima, obiectul si domeniul de activitate si desfasurarea a turismului, suportul sau cadrul, purtatorul resurselor sale. Turismul se desfasoara in mediu si prin mediu, calitatea acestuia putand favoriza sau defavoriza activitatea turistica. Relieful, padurea, apele, monumentele naturii, monumentele de arta si arhitectura, aerul, in general toate componentele mediului inconjurator se constituie ca resursa turistica ce favorizeaza dezvoltarea turismului de odihna, recreere si cultural. Cu cat aceste resurse sunt mai variate si mai complexe, cu proprietati apropiate de cele primare, cu atat interesul lor este mai mare, iar activitatile pe care le genereaza sunt mai valoroase si mai atractive, raspunzand unor motivatii turistice cat mai variate. Relatia turism mediu inconjurator are o semnificatie deosebita, iar dezvoltarea si ocrotirea mediului reprezinta conditia de baza a turismului. Orice modificare produsa acestuia aduce prejudicii si potentialului turistic prin diminuarea sa, sau anularea resurselor sale. In cazul turismului, consecintele degradarii resurselor turistice pot avea implicatii social economice dintre cele mai grave. Astfel din punct de vedere economic aceste neajunsuri se reflecta in imposibilitatea valorificarii acestor resurse. In plus produsele turistice ce includ resurse turistice degradate isi micsoreaza din valoare avand drepr consecinta diminuarea cererii turistice si implicit utilizarea mai redusa a bazei materiale turistice. Dependenta evidenta a turismului de calitatea mediului face ca el sa fie interesat in toate actiunile de protectie a mediului si, prin aceasta in protejarea propriilor resurse. Prejudiciile aduse potentialului turistic sunt numeroase: Declansarea de incendiu produsa de anumite categorii de turisti care fac focul in padure; Impiedicarea regenerarii plantelor; Tasarea solului; Braconajul. Aceste urmari grave sunt din cauza necunoasterii de catre turisti a gravelor implicatii ce le pot avea actiunile lor asupra factorilor de mediu. Circulatia turistica necontrolata efectuata la obiectivele turistice naturale sau antropice in absenta amenajarii pentru vizitarea acestora provoaca de cele mai multe ori distrugerea unor elemente ce le-au consacrat ca obiective turistice. Fenomenul poluarii naturale a capatat forme mai complexe prin patrunderea turismului automobilistic in locurile pana nu demult inaccesibile turistilor, abatandu-se astfel de la drumul principal si distrugand pajisti, flora, arbusti prin strivire sau sub influenta gazelor de esapament.

Pagina 47 din 51

Dezvoltarea turismului are ca premiza fundamentala protejarea si conservarea potentialului turistic si prevenirea degradarii lui, acestea constituind o proba de maxima importanta si actualitate. Legea Protectiei Mediului nr. 137/45 reglementeaza activitatile economice si sociale cu impact asupra mediului, in baza caruia autoritatile pentru protectia mediului, in procedura de autorizare a acestora, emit acorduri si autorizatii de mediu, inclusiv pentru unele activitati de turism si agreement. Acordul de Mediu este un act tehnico juridic prin care sunt stabilite conditiile de realizare a unui proiect sau a unei activitati din punct de vedere al impactului asupra mediului, iar prin Autorizatia de Mediu sunt stabilite conditiile si parametrii de functionare pentru activitatiile existente si pentru cele noi, pe baza acordului de mediu. Aceste documente se obtin in urma unui studiu de impact ecologic, social si economic pentru fundamentarea deciziilor privind amplasarea si diminuarea unor activitati economico sociale, nivelul de exploatare a resurselor regenerabile, tratarea si evacuarea apelor uzate. In cadrul actiunilor de protejare a mediului inconjurator, una din masurile importante de protectie si conservare a potentialului turistic o reprezinta amenajarea si organizarea adecvata si la un nivel superior a zonelor, traseelor sau obiectivelor turistice. Protectia mediului inconjurator si a patrimoniului turistic este influentata in mare masura si de constiinta ecologica a populatiei. Aceasta se poate realiza printr-o actiune sustinuta de educatie cu privire la mediul si protectia mediului, prin insuflarea unei atitudini de respect si responsabilitate fata de resursele naturale si antropice, in vederea ocrotirii lor. Formele de poluare produse prin turism sunt urmatoarele: Poluare fizica si chimica. Sezonalitatea in timp si spatiu a consumului turistic constituie un factor de poluare fizica. Efectele poluante ale supraaglomerarii, din cauza sezonalitatii activitatii turistice, pot fi datorate fie consumatorilor de turism fie prestatorilor. Printre efectele ce au ca sursa turistii sunt: degradarea peisajului prin agresarea naturii, dotarilor si monumentelor de arta si aparitia fenomenului inflational al preturilor din cauza cererii excesive. Amenajare turistica. Amenajarea turistica necorespunzatoare constituie cea mai grava forma de degradare a resurselor turistice de catre turism insusi. Excesul de amenajare are doua consecinte: puternica degradare a mediului ambiant si scaderea atractiei zonei prin supradimensionarea factorului antropic, in detrimentul factorului natural, prin sufocarea acestuia. Poluarea aerului. Activitatile turistice grupate pe forme de turism sau luate independent pot reduce calitatea aerului. Astfel, vara, cand circulatia turistica este la cote maxime, se poate produce poluarea aerului prin gazele de esapament produse de autoturismele turistilor, de numarul mare de autocare. Lipsa unor amenajari adecvate privind depozitarea gunoaielor, deseurilor menajere poate produce o poluare olfactiva a aerului din localitatea turistica. Poluarea apei. Poluarea apei e mult mai prezenta deoarece foarte multe activitati turistice nu se pot derula in lipsa unor resurse de apa, care determina starea de igiena si calitatea serviciilor turistice oferite. Poluarea apei mai este produsa si prin turismul neorganizat, prin campare in locuri situate pe malurile apelor, a lacurilor unde turistii, prin resturile lasate pot contribui la scaderea calitatii apelor de suprafata sau subterane. Poluarea solului. Aceasta forma de poluare afecteaza mai ales prin extinderea amenajarii turistice si de transport, ce determina scoaterea din circuitul forestier si agricol a unor importante suprafete. Solurile sunt afectate indeosebi de cantitatea de deseuri solide care, prin anumite procese fizice si chimice, pot afecta calitatea acestora. Poluarea vegetala. Speciile vegetale sunt tot mai valoroase prin pastrarea parametrilor de calitate a mai multor componente ale mediului inconjurator. Padurile detin suprematia prin faptul ca reduc poluarea aerului. Amenajarile turistice pot contribui la degradarea vegetatiei

Pagina 48 din 51

existente prin colectarea lemnului de foc pentru picnic, parcarea direct pe iarba, ruperea unor specii ca suveniruri, camparea haotica a corturilor. Poluarea faunei. Speciile faunistice sunt valoroase pentru domeniul pescuitului si al vanatorii sportive. Extinderea amenajarii turistice si circulatia turistica determina reducerea habitatului natural pentru multe dintre animalele salbatice. Practicarea necontrolata a braconajului, pescuitului si vanatorii poate conduce la scaderea dramatica a efectivului de fauna. Comportamentul zgomotos al turistilor si camparea libera au un impact negativ asupra mediului de viata al multor specii de animale, multe dintre acestea fiind sensibile la orice modificare adusa biotopului lor. Poluarea fonica. Activitatea turistica detine mai multe surse prin care produce sunete cu caracter disconfortant. Zgomotele sunt produse de: lifturile de marfa, instalatiile de aer conditionat, comportamentul necivilizat al unor turisti. Existenta surselor de poluare sonora are implicatii asupra starii de buna dispozitie a turistilor, aparitia lor devenind dezagreabila. Dezvoltarea mediului si a potentialului turistic este afectata de dezvoltarea nesistematizata a localitatilor, proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii cu caracter turistic, stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materiala turistica, realizarea de constructii inestetice, ocuparea intensiva a unor spatii cu constructii turistice, ceea ce poate afecta chiar si echilibrul ecologic al teritoriului. CAP. V POSIBILITATI DE PROMOVARE A STATIUNII BAILE OLANESTI IN TURISMUL INTERN SI INTERNATIONAL Promovarea este realizata, in primul rand, de societatea de turism din statiune care se ocupa si de comercializare. Strategia politicii de promovare apartine fiecarei societati comerciale, fiind cea mai avantajoasa, atat din punct de vedere financiar, cat si sub raportul rezultatelor obtinute, daca se are in vedere ca turismul balnear se adreseaza cu precadere segmentului turistic de varsta a III-a. Oferta turistica a statiunii Baile Olanesti, incluzand si celelalte forme de turism (odihna si recreere, vanatoare si pescuit, afaceri) se poate face cunoscuta printr-o sustinuta campanie publicitara. Mijloacele de realizare indicate pentru realizarea unei campanii publicitare sunt: Mass media; Materiale publicitare tiparite, acestea fiind dovada existentei ofertei cu care amatorii de turism pot lua cunostinta; Participari la targuri si expozitii de turism; Realizarea de obiecte promotionale (calendare, agende, pungi, etc.). Promovarea produsului turistic al statiunii se poate realiza eficient pe trei niveluri diferite: Promovarea proprie ca activitate componenta a politicii manageriale a sociatatii comerciale; Promovarea prin intermediul firmelor tour-operatoare sau a agentiilor de turism partenere; Promovarea prin intermediul Autoritatii Nationale pentru Turism in cadrul strategiei si politicii acestuia de promovarea Romaniei pe piata turistica externa. 5.1. Promovarea proprie

Pagina 49 din 51

Strategia de promovare a statiunii Baile Olanesti are ca obiective principale: Lansarea noului produs turistic pe piata, care se face intr-un moment care nu trebuie sa coincida cu alte evenimente care ar putea sa polarizeze interesul publicului. Pentru pregatirea acestui moment sunt necesare desfasurarea unor activitati ca: Realizarea noului pliant al statiunii care va cuprinde: localizare/harta, imagini de hoteluri, servicii oferite, posibilitati de distractie, informatii utile (adresa, telefon, fax); Realizarea de postere si diapozitive; Realizarea de obiecte de reclama; Realizarea unei campanii publicitare in presa scrisa si in cea a audio vizualului, pentru informarea ofertei noi. Atragerea unor segmente ale cererii turistice potentiale Produsul turistic al statiunii este un produs complex, avand o gama variata de servicii. Se poate realiza o promovare in randul urmatoarelor segmente ale cererii potentiale: administratie publica, banci (angajatii acestora fiind predispuse la stari de stres), federatii si cluburi sportive, federatii si sindicate profesionale. Atragerea unor segmente de turisti de pe piata externa, se poate realiza printr-un compartiment de marketing care va actiona prin urmatoarele directii: Trimiterea unor seturi de informatii utile la Birourile de Informatii turistice din strainatate ale Romaniei; Initierea unor campanii promotionale in presa romaneasca care se distribuie in strainatate (Roumanian Business Journal, Roumanian Economic Observer, Romanian Panorama etc.); Analizarea oportunitatii participarii in cadrul standurilor nationale ale Romaniei (prin minister sau patronat) la manifestarile expozitionale, targuri de turism in strainatate. Promovarea eficienta pe piata externa a produsului turistic, se mai poate realiza si prin asocierea cu un partener strain, in exploatarea unora dintre hotelurile statiunii. Se poate asigura astfel o ocupare eficienta a hotelurilor respective cu turisti adusi de partener intr-un numar stabilit prin contractul de asociere. Fidelizarea clientelei, care este un proces complex si de durata. Stimularea interesului clientelei pentru revenirea in statiune va fi rezultatul intregii activitatii comerciale, tradus in gradul de satisfacere a cererii. Prin compartimentul de marketing se va elabora o strategie supla care va cuprinde ca activitati esentiale: Infiintarea unei banci de date, care va cuprinde lista clientilor, hotelurilor cu cateva date personale; Elaborarea unor chestionare si distribuirea lor pentru completare, in toate unitatile de primire, a caror raspunsuri sa contureze gradul de satisfacere a asteptarilor clientilor; Redactarea si expedierea unor scurte scrisori de multumire pentru faptul de a fi ales statiunea ca unitate de gazduire; Informarea clientilor cu privire la noutatile aparute in oferta statiunii (excursii pe anumite trasee, organizarea de mese festive, mese folclorice, servicii noi care se ofera turistilor la sugestia acestora aniversari, zile de nastere). 5.2. Promovarea prin intermediul firmelor sau agentiilor de turism partenere Firmele tour-operatoare si agentiile de turism partenere constituie principalul canal de distributie a produsului turistic Baile Olanesti. Avantajele colaborarii cu acestea rezida din urmatoarele aspecte: Comercializarea mai buna a produsului; Existenta unei retele de distributie deja formata, atat pe piata interna, cat si pe cea externa, multiplicand astfel posibilitatile de penetrare pe aceste piete.

Pagina 50 din 51

5.3. Promovarea prin intermediul Autoritatii Nationale pentru Turism In baza atributiilor sale, Autoritatea Nationala pentru Turism realizeaza promovarea Romaniei ca destinatie turistica pentru cererea potentiala din strainatate. Dintre activitatile specifice organizate se pot mentiona: Realizarea de brosuri si pliante cu oferta turistica generala a Romaniei; Participarea la targuri si expozitii internationale de turism; Realizarea de fotoreportaje si filme de prezentare si promovare a ofertei romanesti. CONCLUZII Analiza potentialului turistic din statiunea Olanesti a pus in evidenta cateva trasaturi distincte ale acesteia care o individualizeaza fata de celelalte statiuni balneoclimaterice din Romania si care ii confera un statut aparte, avand o mare recunoastere si atractivitate pe plan intern si european. Aceste particularitati sunt exprimate de: Pozitia si asezarea geografica favorabila; Situarea statiunii intr-un areal geografic dominat de relief de deal si munte, cu lipsa unor factori de risc natural (alunecari, seismitati); Prezenta unor numeroase si importante izvoare minerale; Pastrarea unor areale forestiere cu impact pozitiv asupra peisajului si a unor arii protejate; Apropierea statiunii de un mare centru urban Ramnicu Valcea, care permite multiplicarea formelor de turism si cunoasterea aspectelor istorice, artistice ale acestui oras; Prezenta unor servicii de activitati publice si edilitare ce asigura buna functionare a statiunii pentru care sunt necesare actiunile de modernizare; Dezvoltarea unitatii de alimentare, prin initiative private, marindu-se astfel numarul de baruri, patiserii, cofetarii, cafenele, terase; Prezenta unor structuri de agreement insuficiente si slab dotate care se cer diversificate si modernizate; Modernizarea tuturor bazelor de tratament existente, deoarece cele mai moderne se gasesc la nivelul hotelurilor de trei si patru stele si respectiv de lux; Derularea unor activitati de promovare mai ample care sa permita atragerea unui numar mai mare de turisti romani si straini; Realizarea unui parteneriat mai bun intre administratia publica locala, agentii economici privati, societatile si agentiile de turism, pentru cresterea calitatii serviciilor turistice prestate; Realizarea unor strategii de dezvoltare care sa aiba la baza existenta unor anchete de marketing, a elaborarii unui plan de urbanism pentru statiune si de etapizare pe termen mediu si lung a obiectivelor care se cer finalizate pentru dezvoltarea acestei statiuni si de castigare de noi functii turistice europene.

Pagina 51 din 51