GEOGRAFIE TURISTICA

Resurse turistice în
JUDETUL ARGES
 JUDETUL ARGES

DATE GENERALE

Judetul Arges se afla in partea central-sudica a tarii. Se află aşezat în partea central-
sudica a tarii, intre 44° 22' şi 45° 36' latitudine nordica şi 24" 26' şi 25° 19' longitudine estica.
Suprafata judetului are 6,826 kmp (2,9% din suprafata tarii). Populatia: 681.133 locuitori. La nord,
se învecinează cu judeţele Sibiu şi Braşov, cu judeţul Dâmboviţa la est, cu judeţul Teleorman la sud
şi cu judeţele Olt şi Vâlcea la vest. Suprafaţa judeţului este de 6.800 km pătraţi, reprezentând 2,9
% din suprafaţa totală a ţării.

Organizarea administrativa:

Judeţul Argeş este organizat, din punct de vedere administrativ, în: - trei municipii: Piteşti
(reşedinţa de judeţ, cu 185.000 loc.), Câmpulung (44.858 loc., cel mai vechi oraş din Muntenia),
Curtea de Argeş (35.895 loc., capitală a Ţării Româneşti în vremea lui Vlaicu Vodă şi Mircea cel
Bătrân); - patru oraşe: Mioveni (36.000 loc.), Topoloveni (10.627 loc.), Costeşti (10.868 loc.),
Ştefãneşti (11.500 loc.); - 95 comune; - 585 sate şi localităţi aferente acestora. Resedinta judetului
este municipiul Pitesti.

A. Asezarea:

Judetul Arges se afla in partea central-sudica a tarii. Este traversat, la jumatate, de

paralela 45Ί latitudine nordica si strabatut, in partea de est, de meridianul 25Ί longitudine estica.
Suprafata sa este de 6,801 kmp (2,9% din suprafata tarii). Rangul judetului este 1.

Se invecineaza in partea de nord cu judetele Sibiu si Brasov, in est cu judetul Dambovita,

in sud cu Teleorman, cu judetul Olt in sud-vest si Valcea in vest.

B. Cai de comunicatie:

Datorita asezarii sale, judetul Arges a fost intotdeauna o legatura activa a Tarii Romanesti
cu Transilvania. Caile de acces sunt rutiere si feroviare.

C. Relieful:

Judetul Arges prezinta de la nord la sud toate cele trei forme de relief: munti, dealuri,
campie. Predomina dealurile care ocupă mai mult de jumatate din suprafata. Muntii reprezintă
25% din teritoriul judetului si fac parte din Carpatii Meridionali, respectiv versantul sudic al
Masivului Fagaras, care se intinde intre culoarul Rucar-Bran si defileul Oltului. Zona de campie
reprezinta 20% din teritoriu şi se intinde in partea sudica a judetului. Teritoriul judetului cuprinde
doua bazine hidrografice: bazinul Arges (in zona montana si deluroasa) si bazinul Vedea. In nordul
judetului, culoarul Rucar-Bran duce la Castelul Bran.

-2-
 D. Clima:

Clima este temperat continentala; temperatura medie anuala variaza intre -2º C (in zona
montana) si 10,5º C.

E. Repere istorice

Istoria medievala a Argesului este strans legata de constituirea si consolidarea statului

feudal centralizat si independent. Tara Romaneasca (Valahia), fiind locul de unde a inceput acest
proces istoric complex.

Conform Diplomei Cavalerilor Ioaniti, in anul 1247 pe teritoriul actual al judetului Arges
exista un voievodat condus de Seneslau. Spre sfarsitul secolului al XIII-lea, legendarul voievod
Radu Negru, refugiat de peste munti in aceste locuri datorita agresiunii ungurilor, care
patrunsesera in Transilvania, preia initiativa luptei impotriva tatarilor ce stapaneau Campia
Romana. Astfel, incepe unificarea micilor formatiuni politice romanesti de la sud de Carpati, si se
pun bazele statului feudal Tara Romaneasca (Valahia). Despre acest episod Letopisetul
cantacuzinesc ) cronica a Tarii Romanesti din a doua jumatate a secolului al XVII-lea ) scrie:

"Iar cand au fost cursul anilor de la Adam 6798 (1290-n.n.), fiind Tara Ungureasca
(Transilvania-n.n.) un voievod ce l-au chemat Radu Negru Voievod, mare herteg pe Amlas si
Fagaras, ridicatu-s-au de acolo cu toata casa lui si cu multime de noroade: romani, papistasi, sasi,
de tot felul de oameni, pogorandu-se pe apa Dambovitei, inceput-au a face tara noua si au facut
orasul ce-i zic Campul Lung. Acolo au facut si o biserica mare si frumoasa si inalta. De acolo au
descalecat la Arges si iar au facut oras mare si si-au pus scaunul de domnie, facand curti de piatra
si case domnesti si o biserica mare si frumoasa (...). Dupa batalia de la Posada din 1330, Basarab I
stabileste capitala Tarii Romanesti la Campulung. In anul 1521 a fost redactata la Campulung
prima scrisoare in limba romana, scrisa de Neacsu Lupu catre judele Brasovului. Resurse turistice
antropice pe Valea Badislavei in localitatea Tigveni judetul Arges.

Zona montana, care reprezinta un sfert din suprafaţa judeţului, ofera atracţii deosebite :
chei, cascade, pesteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicarii alpinismului si
schiului . Turismul montan se practica de fapt in cadrul a doua perimetre : zona Campulung si zona
Curtea de Arges .

Comuna Tigveni este asezată în partea de N - V a judeţului Argeş la 50 km de Municipiul

Piteşti şi la 12 km Vest de Municipiul Curtea de Argeş. Este situată în zona dealurilor subcarpatice
a munţilor Făgăraşului, pe valea rîului Topolog, la intersecţia drumului naţional 73 C ( Curtea de
Argeş – Rm. Vâlcea) cu drumul judeţean 678 A (Sălătrucu – Vărzaru) la o distanţă de 48 Km de
reşedinţa judeţului - municipiul Piteşti, la12 km faţă de municipiul Curtea de Argeş (la vest de
acesta) şi la 24 km de municipiul Rm. Vâlcea (la est de acesta), într-o zonă a dealurilor subcarpatice
între Munţii Făgăraş şi Platforma Cotmeana.

Comuna Tigveni se învecinează cu cinci comune şi un Municipiu dintre care la Nord cu

comuna Cepari, la Nord-Est cu comuna Valea Danului şi municipiul Curtea de Argeş, la Sud cu
comuna Ciofrîngeni şi la Vest cu comunele Goleşti şi Runcu (judeţul Vâlcea).

Comuna Tigveni este situata in partea de nord vest a judetului Arges, pe vechiul traseu
de tara ce lega resedinta Basarabilor, Curtea de Arges cu Tara Lovistei .

-3-
 Teritoriul administrativ al comunei Tigveni se află în zona dealurilor subcarpatice,
formele predominante de relief sunt dealurile înalte străbătute de pîrae adînci şi cursuri
torenţiale. Comuna Tigveni este aşezată în zona cursului mijlociu a Văii Badislavei, într-un frumos
peisaj geografic, la jumătatea zonei subcarpatice între munţii Fagaraş şi Platforma Cotmeana,
drenată de Valea Badislavei străbătând prin cursul său consecvent structura geologică
monoclinată, având de o parte şi de alta afluenţi cu un curs subsecvent.

Relieful comunei este alcătuit din Culoarul Văii Badislavei, care este însotit de o parte şi
de alta de dealuri prelungite cu importante suprafeţe de cuestă. Culuarul de vale al râului Topolog
este format de terase şi versanţi puţin abrupţi, iar dealurile prelungi sunt segmentate de o reţea
de ape curgătoare. Altitudinea medie la care este aşezată comuna Tigveni este de circa 500 m, cel
mai înalt deal subcarpatic cu o altitudine de 692 m fiind Chiciora, alături de care menţionăm şi
dealurile şi culmile: Tauna, Cotârlău, Lala, Motrun, Bucuroaia, Covrigul, Momaia, Meterezul (pe
partea stângă a râului Topolog) şi Stana, Dealul Viilor, Glod, Coruga şi Chiciora (pe partea dreaptă
a râului Topolog). Teritoriul comunei este străbătut de la Nord la Sud de râul Topolog (ce izvorăşte
din munţii Făgăraşului), care aparţin bazinului hidrografic al Oltului şi de o reţea destul de densă
de ape curgătoare sub forma unor afluenţi ai Badislavei ca: Pârâul Cocoşului, Valea Bădislvei, Valea
Bucurii, Pârâul Pietroasa, ale căror cursuri de apă sunt alimentate fie de unele izvoare mai mici
sau de precipitaţiile atmosferice.

Cel mai vechi document scris care aminteste de existenta satului Tigveni, dateaza de la
28 octombrie 1528 prin care domnitorul Radu de la Afumati intareste manastirii Curtea de Arges
proprietati in Tigveni. Numele localitatii vine de la familia Tigveanu. Legenda spune ca domnitorul
Radu de la Afumati, in urma unei lupte cu turcii se retrage spre Ramnicu Valcea, poposeste la
biserica Cetatuia, apoi prin spatele altarului coboara printr-un tunel, trece Oltul, strabate padurea
Goranu si ajunge la Matei Pitar Tigveanu, unde este adapostit. Pentru ospitalitatea data domnitorul
i-a facut un zapis prin care i-a atribuit mosia cuprinsa intre Tigveni si Ciofringeni.

Potentialul turistic al localitatii a fost exploatat inca din anii 1800. Tanand seama ca
aceasta localitate este asezata la rascrucea drumurilor Curtea de Arges – Ramnicu Valcea si
Salatrucu, precum si de faptul ca Tigveni a devenit resedinta de judecatorie la care veneau oamenii
din multe comune invecinate, a determinat boierii si carciumarii, dornici de castiguri, sa infiinteze
aici cele mai vestite hanuri si targuri de pe Valea Badislavei. Astfel, pe plaiul dealului Momaia a
fost un han vestit, unde hangita Ana Momaianca „isi facea vanzarile ciobanilor ce coborau spre
balta la iernat si tuturor calatorilor ce traversau acest deal

Atracţiile turistice din comună sunt:

1. O necorpolă tubulară din a II-a epocă a fierului, protejată pe o rază de 200 m

2. În curtea şcolii speciale se află ruinele bisericii şi a culei Brătienilor, construcţii ridicate
înainte de 1700

3. Dispensarul uman este o construcţie neoromânească ridicată de familia Brătianu în jurul

anului 1875

4. Biserica Sf. Nicolae, construită în 1804

5. În satul Bălteni, se află Biserica SF. Voievozi care datează în 1816.

6. Biserica Sfintii Constantin si Elena transformata in prezent in schit;

-4-
 7. Grajduri comuna Tigveni, monument istoric din secolul al XVIII-lea;

8. Traseul turistic Motronu – Blaj, care astazi este frecventat de turistii, care organizeaza
intreceri cu ATV-ul;

9. Poiana cu Mesteceni – linia frontului in primul razboi mondial.

Traseul tematic Blaj Motronu incepe din DN 73C, trece prin Padurea Motrunu, Poiana
cu Mesteceni, linia frontului din primul razboi mondial si se termina in DJ 678A. De pe culmile
traseului tematic se vede Cozia, Buila Vanturarita, Varful Negoiu, Creasta Fagarasului, Muntii
Bucegi, Leoata, dealurile Tamas.

Padurea Motronu adapostea odinioara haiducii de pe Valea Badislavei. Aici s-a gasit
langa un gorun, a carei ramura principala era in unghi drept, o ulcica cu bani de aur. Din batrani
se spune ca in zona respectiva uneori se aprinde instantaneu o flacara, care arde cateva secunde,
de unde vorba “joaca banii”.

In anul 1916 acest traseu turistic a reprezentat linia frontului, astazi gasindu-se inca
urme ale transeelor, tuburi de alama, cartuse de la arme etc. Pe acest tarseu tematic s-au gasit
fortificatii si cazemate, ale caror urme pot fi prezentate si astazi turistilor. In “Poiana cu
mesteceni”, asa cum este cunoscuta batranilor satului gasim urme ale civilizatiei pregetodacice. In
Poiana cu mesteceni erau in primul razboi mondial ascunse depozitele de munitie si armament,
camuflate printre pomi. La kilometrul 2,800 pe acest traseu gasim monumentul istoric “Biserica
Sfintii Constantin si Elena”, devenit in prezent schit. In cadrul schitului se vor caza turistii plecati
in pelerinaj. In cadrul bisericii exista o icoana a Maicii Domnului, care este facatoare de minuni, in
special pentru femeile nemaritate, vaduve, defranate, dar care vor sa isi intoarca fata spre biserica
si pentru copiii orfani. Aceasta icoana dateaza din anii 1500 si a fost adusa de domnitorul Radu de
la Afumati, care a intarit aceste locuri Manastiririi Argesului. In icoana, Maica Domnului are 3
maini: cu o mana il tine pe domnul Isus Hristos, iar cu celelalte doua maini pare ca se roaga. Schitul
va avea un numar de 10 locuri de cazare pentru turistii, iar biserica va fi una dintre cele 5 locatii
de pe Valea Argesului si Valea Badislavei demne de vizitat pentru credinciosi.

Pe traseul tematic exista si monumentele istorice: “Grajduri comuna Tigveni”, care

dateaza din secolul al XVIII – lea si “Necropola tumulara de Incineratie comuna Tigveni “Babe”
Halistatt “. Conform strategiei de dezvoltare locala a localitatii Tigveni cap.IV Directii de
dezvoltare, la subcapitolul turism este prezentat ca obiectiv identificarea si dezvoltarea
facilitatilor turistice in comuna Tigveni.

Masurile pentru atingerea obiectivului mai sus mentionat sunt :

- integrarea comunei Tigveni in circuitul turistic al judetului Arges ;

- promovarea agroturismului ;

- promovarea turismului de weekend prin amenajarea unor parcuri de distractii ;

- promovarea obiceiurilor traditionale ca atractii turistice (sarbatori traditionale,

manifestari culturale) ;

- reabilitarea infrastructurii rutiere pentru a facilita accesul la obiectivele turistice ;

-5-
 - promovarea atractiilor turistice prin editarea de brosuri de informare si prin participarea
la manifestari cu profil international.

Turismul Argeşean

Generozitateanaturii a oferit plaiurilor argeşene variate forme de exprimare

afrumuseţii, de la splendoarea crestelor munţilor Făgăraş în nord ladeschiderea măreaţă a
câmpiei Piteştilor şi Găvanu-Burdeaîn sud. Toate aceste bogăţii naturale, compilate cu dovezile
demăreţie şi glorie ale înaintaşilor care reuşesc să ne vorbească pesteveacuri despre trecutul
nostru, constituie un ţinut mirific, cu unpitoresc aparte, şi au favorizat dezvoltarea turismului, prin
punerealor în valoare .

Zona montană, care reprezintă un sfert din suprafaţa judeţului, oferăatracţii

deosebite : chei, cascade, peşteri, lacuri, numeroase traseemarcate, posibilitatea practicării
alpinismului şi schiului . Turismulmontan se practică de fapt în cadrul a două perimetre : zona
Câmpulungşi zona Curtea de Argeş .

La 37 km de Piteşti, pe DN 7C, se află municipiul Curtea de Argeş, situat de o parte şi

de alta a Argeşului, veche capitală a Ţării Româneşti, cunoscut astăzi mai mult datorită mănăstirii
cu acelaşi nume ridicată în 1517 de către Neagoe Basarab, dar şi pentru monumentele de
arhitectură şi artă . Urmele materiale descoperite aici datează din paleolitic. Atestat documentar
în 1330, martor a numeroase fapte şi evenimente din trecutul neamului, Curtea de Argeş este un
ghid de preţ în cercetarea vestigiilor istorice .

În afara bisericii mănăstirii Curtea de Argeş de care se leagă legenda meşterului

Manole care simbolizează sacrificiul uman în cel mai înalt grad, călătorul mai poate vizita Fântâna
Meşterului Manole ridicată în 1804 pentru a-l omagia pe legendarul constructor, ansamblul Curţii
Domneşti care cuprinde Biserica Domnească şi necropola primilor Basarabi – întemeietori ai Ţării
Româneşti şi datează din secolul XIII . Picturile murale care împodobesc Biserica Domnească au
fost realizate în timpul domniei lui Vladislav I şi constituie cel mai valoros ansamblu de fresce din
Ţara Românească . Într-un parc natural se află ruinele Bisericii Sân Nicoară, monument istoric de
la sfârşitul secolului al XIII-lea .

De la Curtea de Argeş, urcând în continuare pe DN 7C ajungem pe locurile unde

demni urmaşi ai meşterului Manole, înarmaţi cu îndrăzneală, au ridicat hidrocentrala şi barajul de
la Vidraru care, înalt de 166 metri şi lung de 300 metri ţine piept unei ,,mări” în suprafaţă de peste
800 hectare, cu o lungime de 14 kilometri şi cu un volum de aproape 500 milioane metri cubi de
apă . Împrejurimile oferă numeroase locuri de agrement, plimbări pe lac cu bărci cu motor, totul
fiind vegheat de statuia ,,electricităţii” .

De la barajul Vidraru, pe marginea lacului de acumulare, se merge pe un drum, care

traversează munţii Făgăraş pe o lungime de 91,5 km racordându-se cu DN 1 (Bucureşti – Oradea)
în apropierea comunei Arpaşude Jos . Construit în perioada martie 1970 – septembrie
1974,Transfăgărăşanul datorită particularităţilor sale este unul din obiectivele cele maiagreate de
turiştii care vizitează judeţul Argeş . Acesta este situat lacota cea mai înaltă de traversare
aCarpaţilor(peste 30% din lungimea drumului se desfăşoară în zona de gol alpin) ; este singura

-6-
şosea din ţară cu un tunel în lungime de 882 metri cu bandă dublă; este protejat împotriva
avalanşelor şi asigură accesulturiştilor la unele din cele mai pitoreşti puncte din zonă : lacul Bâlea,
cascada Bâlea, numeroase lacuri carstice şi cascade mirifice, stâna Capra .

Situat la 51 km de Piteşti, pe DN 73, municipiul Câmpulung s-a dezvoltat pe

teraseleinferioare ale Râului Târgului, în depresiunea subcarpatică cu acelaşinume . Deşi
documentar este atestat în anul 1300, descoperirilearheologice indică existenţa sa încă din secolul
XII, înainte deînchegarea statului feudal Ţara Românească . Veche capitală a ŢăriiRomâneşti,
centru comercial şi al producţiei meşteşugăreşti, municipiulCâmpulung este una din pitoreştile
localităţi existente pe drumul detraversare din Muntenia în Transilvania prin CuloarulRucăr–
Bran, aşezată între livezi şi păduri, cu un climat blând, lipsit de vânturi .

Ca obiective turistice în Câmpulung trebuie avute în vedere: Muzeul Orăşenesc, cu secţii

de istorie, ştiinţele naturii şi artă plastică, ansamblularhitectural Bărăţia, compus din biserica
construită în secoleleXIV-XV, casa parohială din aceeaşi perioadă şi turnul Bărăţiei ridicatîn 1730,
Crucea Jurământului – monument istoric din anul 1674, statuiaîn bronz a domnitorului Negru
Vodă – opera sculptorului DimitrieMirea(1910) . Cel mai valoros şi mai reprezentativ monument
istoric al oraşului este Ansamblul feudal Negru Vodă, care datează din anul 1215 .

În jurul municipiului Câmpulung şi de aici pe drumul spre Rucăr– Bran se află câteva
localităţi şi obiective turistice care însoţesccălătorul până în apropierea comunei Fundata, la
ieşirea din judeţulArgeş . Încă înainte de a ajungela Câmpulung, venind dinspre Piteşti, la
kilometrul 40, se află Schitu Goleşti, centru al exploatărilor carbonifere din judeţul

Argeş este important din punct de vedere turistic pentru vestigiile salearheologice
demne de interes, printre ele aflându-se urmele castrului Jidava. La nord de Câmpulung, la 6 km,
pe valea râului Târgului, se află comunaLereşti,frumoasă aşezare de munte, vestită pentru clima
sa blândă şi frumuseţeaarhitecturii populare . Localitatea a devenit, datorită şiospitalităţii
oamenilor, un minunat loc pentru vacanţe . De aici, urmândacelaşi drum circa17 kmse ajungela
CabanaVoinasituată într-un decorpitoresc, înconjuratăde poieni şi păduri pe valea râului târgului
. Cabana, situată la o altitudine de 950 m constituie un refugiu pentru turiştii care doresc odihnă
şi linişte,fiind de asemenea, un punct de plecare pentru ascensiuni în masivul Iezer – Păpuşa .

Revenind la şoseaua Câmpulung Bran vom întâlni satulNămăieşticu schitul rupestru din
secolul XVI, interesant obiectiv turistic, cu picturi bine conservate, şi muzeul memorial
,,GeorgeTopârceanu” amenajat în casa unde a locuit autorul ;;Baladei chiriaşului grăbit” . Înainte
de a traversa culmea spreDragoslavele, se poate vizita MausoleulMateiaş,ridicat în memoria
eroilor căzuţi în primul război mondial, construitdin blocuri de piatră de Albeşti, cu turn, scară
interioară şi osuar,după planul arhitectului Berechet . Înaintând, ajungem în
comunaDragoslavele,menţionată documentar din anul 1377, vestită pentru originalitateaportului
popular, pentru arhitectura construcţiilor şi frumuseţeapeisajului . Aceste locuri amintesc de
luptele aprige purtate de ostaşiiromâni în timpul primului război mondial în zona Dragoslavele–
Rucăr. O locaţie mult agreată de turişti esteRucărul, străveche aşezare de pe valea Dâmboviţei,
recunoscută şi pentru frumuseţea portului popular. DinRucărse pleacă în excursii spre masivele
Piatra Craiului şi Iezer – Păpuşa, ori pe valeaTopologului, spre masivul Făgăraş . Pe DN 73, la
kilometrul 79, acolo unde se întâlneşte Dâmboviţa cuDâmbovicioara,se află satul Podul
Dâmboviţei . Casele de aici, cu prispele lor frumosornamentate constituie un adevărat muzeu de
arhitectură specifică zoneimuscelene. Părăsind şoseaua şi mergând pe ValeaDâmbovicioarei, cale
de4 km, vom întâlni CheileDâmbovicioareişi peştera cu acelaşi nume, iar în
apropierecompexulturisticBrusturet. Zona este bogată în fenomene carstice (peşteri, chei,
izbucuri) şiconstituie punct de plecare pe diferite trasee turistice spre creastaPietrei Craiului .

-7-
 Întorcându-nela DN73, ne continuăm drumul pe coama dealului Sasului . La kilometrul
83,7 întâlnim cetatea delaOrăţii,ruinele unei cetăţi medievale numită în documentele istorice
CetateaDâmboviţei, sau în tradiţia locală, ,,Cetatea Neamţului” amintitădocumentar la 1231 . La
numai2 kmse află Dealul Sasului, cu un decor pitoresc, după care drumul coboarăleneş ieşind din
judeţul Argeş şi te îndreaptă spre alte frumuseţi careaşteaptă să fie descoperite .

Reşedinţajudeţului Argeş, municipiul Piteşti, are şi el de oferit o serie deedificii vechi,

putând menţiona aici Biserica Domnească, cu pridvoretajat, construită de Constantin Şerban şi
soţia sa DoamnaBălaşaîn 1656, unde a funcţionat şi o şcoală domnească din jurul anului 1700până
la sfârşitul secolului al XIX-lea, Muzeul Argeşului înfiinţat în1956 cu secţii de istorie şi ştiinţe
naturale (flora şi fauna specificezonei), pădurea – parcTrivalece se întinde pe o suprafaţă de27
hectare,galeriile de artă care înmănunchează o interesantă colecţie de picturădonată de artişti
consacraţi, precum şi parcul de odihnă de pe malulArgeşului .

În apropierea municipiului Piteşti se poate vizita casa memorială ,,LiviuRebreanu” din

satul Valea Mare, OraşulŞtefăneşti, complexul muzeal Goleşti situat la12 kmdepiteşti pe DN 7 spre
Bucureşti, organizat în conacul vechii familii aGoleştilorcareau jucat un rol important în istoria
modernă a României. Acestacuprinde secţii de istorie, etnografie şi artă populară, totaiciaflându-
se Muzeul viticulturii şi pomiculturii organizat în aer liber.

Deosebit de atractiv poate fi în judeţul Argeş turismul balnear, fiind recunoscute aici
câteva staţiunibalneo-climatericedeosebit de căutate de bolnavii din toată ţara, datorită climatului
dulce şi a apelor minerale. Staţiunea balneo-climaterică Câmpulung este situată la poalele
munţilor Făgăraş la numai 20-25 kmde înălţimile munţilor în zona dealurilor înalte, în mijlocul
unei zoneforestiere ce-i întregesc frumuseţea peisajului . Numeroase drumuri teduc spre locuri
pitoreşti, spre Măgura, spre dealul Creţişoara şi Măţăusau pe muntele Strâmtu. Liniştea pădurilor
ca şi miresmele plantelor şi întreaga frumuseţe anaturii înconjurătoare au asupra organismului o
covârşitoare influenţăbinefăcătoare . Calităţile climatice şi balneare ale staţiunii oferălargi
posibilităţi de tratament, cum ar fi : climato-terapia, cura cuape minerale şi tratamentulfizio-
terapic.

La 3 km de Câmpulung se află staţiuneabalneo-climatericăBugheade Sus, aşezată pe

văileBughea,Bughiţa, Măgura, ValeaToliişi Valea Rece şi pe dealurile Gruiului . Existenţa pădurilor
de tot felul, lipsa curenţilor şi a umidităţii excesive, fac dinBugheade Sus un minunat loc
derecreere. Din comună, drumul merge mai departe spre Albeşti, cu satul Cândeştisituat la7 kmpe
valea Bratieişi care este cunoscut prin carierele de piatră de construcţie. Mergând pe firul văii
Bughiişi urcând pelaPăltinetsauLalu,pe lângă stânele ciobăneşti, ajungi pe culmea Boldului şi mai
departepe curmătura Iezerului a cărui frumuseţe îţi răsplăteşte din plin trudaşi oboseala drumului

-8-
 RELIEFUL :

Relieful judeţului este ca un uriaş amfiteatru care coboară de la nord la sud, cuprinzând
toate unităţile geo-morfologice întâlnite în spaţiul Carpato-Danubian de la 2.500 m până la 160
m altitudine. Munţii Făgăraş (din Carpaţii Sudici) se află în nord, cu vârfurile Moldoveanu
(2.543 m), Negoiu (2.535 m) şi Vânătoarea lui Buteanu (2.508 m) dominând regiunea. Masivul
Leaota, dealurile Platoului Dacic şi o parte din Câmpia Română trasează graniţa estică a
judeţului. Câmpia Găvanu-Burdea se gãseşte la est, iar văile râurilor Olt şi Argeş se întind către
vest.

ATRACŢII TURISTICE :

Munţii Piatra Craiului--Munţii Piatra Craiului, aparţin judeţului Argeş prin partea lor
sudică. Rai al alpinismului, masivul oferă turiştilor trasee abrupte, aceştia beneficiind de o
vegetaţie diversă şi bogată deţinând rarităţi precum: garofiţa Pietrei Craiului, floare-de-colţ,
sângele voinicului. O parte a acestor munţi a fost declarată rezervaţie naturală.

Munţii Făgăraş--Munţii Făgăraş, cea mai semeaţă creastă montană din tot lanţul
Carpaţilor României, cu cele mai mari altitudini din ţara noastră: vârfurile Moldoveanu 2544
m şi Negoiu 2535 m altitudine. Apele curgătoare, bogate şi numeroase pornesc din izvoare de
mare altitudine sau din lacuri glaciare, formând astfel văi adânci pe care se află deseori cascade
şi repezişuri. Aceşti munţi sunt străbătuţi de Transfăgărăşan, şoseaua situată la cea mai înaltă
cotă de traversare a Carpaţilor (2055 m), străpungând un tunel de 845 m lungime.

Munţii Iezer-Păpuşa--Munţii Iezer-Păpuşa domină spre sud prin vârful Iezerul

Mare 2462 m altitudine în depresiunea subcarpatică a Câmpulungului. Prezenţa reliefului
specific cu avalanşe, văi glaciare, grohotişuri, torenţi de pietre, praguri glaciare fac din acest
masiv un punct de atracţie pentru turişti. Datorită valoroaselor particularităţi, a fost înfiinţată
rezervaţia Iezer.

Văi şi chei--Valea şi cheile Dâmboviţei determină în parte peisajul pitoresc al zonei

Rucăr-Dâmbovicioara.

Alte văi şi chei--Valea Vâlsanului, rezervaţie faunistică formată din malurile râului
Vâlsan, este o rezervaţie naturală mixtă cu specii rare de plante şi animale, printre care se
numără şi o specie unică în lume, Romanichtys valsanicola (aspretele), ceea ce face ca această
vale să fie considerată cea mai ecologică din Europa; Valea Argeşului, Valea şi cheile
Topologului.

Peştera Dâmbovicioara--Peştera Dâmbovicioara (comuna Dâmbovicioara) este

situată în partea sudică a Masivului Piatra-Craiului, zona Rucăr pe drumul spre Cabana
Brusturet. Această peşteră se caracterizează printr-un relief carstic variat, spectaculos. Lungă
de peste 250 m, are aspectul unei galerii ramificate, traseul său fiind ascendent. Localnicii o
cunoşteau înainte de 1579, an în care Dâmbovicioara este atestată documentar, pe vremea lui
Mihnea Turcitul. Mai târziu, în 1767, J. Fridvalsky o citează în lucrarea ştiinţifică Mineralogia
magni Principatus Transilvaniae, ea constituind prima formă carstică de acest fel din Muntenia
menţionată într-un studiu de specialitate. Cercetările recente au dus la descoperirea unei noi
galerii, neintroduse încă în circuitul de vizitare. Vegetaţia bogată, apele reci şi sclipitoare, faptul
că o parte a acestor chei (de la Cetăţeni) au fost declarate rezervaţie naturală, Peştera
Dâmbovicioarei, toate aceste atracţii turistice amplifică importanţa zonei din punct de vedere
turistic.

-9-
 Lacuri--Lacul Vidraru, lac de acumulare, găzduit de impresionantul baraj ce aparţine
hidrocentralei de pe Argeş este precedat în aval de o salbă de lacuri, însoţite de mici
hidrocentrale: Oneşti, Cerbureni, Curtea de Argeş, Zigoneni, Bascov, Ştefăneşti. Aflate în zona
Câmpulung- Rucăr sunt barajul Pecineagu şi barajul Răuşor.

REZERVATII SI MONUMENTE ALE NATURII:

Albeşti

Albeşti, aflat la 9 km de Câmpulung are 2 rezervaţii geologice: granitul de Albeşti (

folosit şi la construcţia Arcului de Triumf) şi calcarul de Albeşti.

Mihăileşti

Mihăileşti, rezervaţie forestieră cu specii forestiere autohtone şi exotice: bradul de

Caucaz, Douglas, arborele vieţii, ienupăr de Virginia, arborele de lalele.

Suslăneşti

Suslăneşti, rezervaţie paleontologică unde s-au găsit peşti fosili mumificaţi şi unele
specii de arbori care s-au imprimat pe şisturi bituminoase.

Negraşi

Negraşi, rezervatie botanică. Poiana cu Narcise Negraşi (comuna Negraşi) este

o rezervaţie naturală (floristică). Pe o suprafaţă de 4,10 ha se găseşte o poiană cu narcise albe,
cu o cornulă cu marginile roşii, ce înfloresc la sfârşitul lunii aprilie şi ţin până la sfârşitul lunii
mai. A fost declarată rezervaţie floristică la 24 iunie 1966.

Parcul Naţional Piatra Craiului

Parcul Naţional Piatra Craiului-Masivul muntos Piatra Craiului este o originalitate

geografică, fiind constituit ca o rezervaţie floristică şi faunistică, cu un important rol în
ocrotirea unor rarităţi naturale precum garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), specie
endemică şi relict terţiar, floarea de colţ. (Leontopodium alpinum), sângele voinicului
(Nigritella nigra), bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), tisa (Taxus baccata), bulbucii
de munte (Trollius europaeus), tulichina/iedera albã (Daphne cneorum), tulichina galbenã
(Daphne blagayana), ghintura galbenã (Gentiana lutea), iar dintre animale capra neagrã
(Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus arctos), fluturaşul de stâncã (Tichodromamuraria), corbul
(Corvus corax), vipera (Vipera berus), râsul (Lynx lynx) etc.

STATIUNI TURISTICE:

Brădetu--Brădetu (628 m altitudine), aflată la 58 km de Piteşti este o staţiune

balneoclimaterică de interes local, cu un climat de depresiune interdeluroasă.

Bădeşti--Bădeşti (170 m altitudine), este o staţiune balneoclimaterică permanentă,

care se mândreşte cu o aparatură de tratament modernă pentru kinetoterapie şi electroterapie.

- 10 -
 Vestigii istorice

Castrul de la Jidova--Castrul de la Jidova, aflat la 4 km de Câmpulung, castru roman din

timpul lui Commodus şi Severus (193-211) cu o suprafaţă de 1 ha, unul din cele mai bine
păstrate din ţara noastră.

Curtea Domnească de la Curtea de Arge--Curtea Domnească de la Curtea de Argeş,

monunent istoric din secolul XIII, a fost prima reşedinţă a domnitorilor Ţării Româneşti, astăzi
ruine.

Cetatea Poienari--Cetatea Poienari (comuna Arefu) rezervaţie arheologică construită

pe muntele Cetăţuia de către Vlad Ţepeş. Ruinele Cetăţii Poienari sau Cetatea lui Negru Vodă
datează din sec. al XIV-lea. Potrivit legendei, ar fi aparţinut domnului Ţării Româneşti, Negru
Vodă, cunoscut în istoriografie sub numele de Radu I.

Cetatea geto-dacică Cetăţeni--Cetatea geto-dacică Cetăţeni a jucat un rol de seama în

formarea primului stat dac condus de Burebista ( sec III i.Hr.).

Cetatea Negru Vodă de la Cetăţeni--Cetatea Negru Vodă de la Cetăţeni (comuna

Cetăţeni) - Monument istoric şi de arhitectură religioasă din secolul al XIV-lea.

EDIFICII RELIGIOASE :

Mănăstirea Curtea de Argeş--Mănăstirea Curtea de Argeş (municipiul Curtea de

Argeş) - Ctitorită şi sfinţită de Neagoe Basarab în 1517, biserica are un echilibru al volumelor
şi o supleţe ieşite din comun. Suprafaţa ocupată de biserică este de 756 mp, iar înălţimea, până
la vârful turlei mari, este de 31 m. Întregul ansamblu are un echilibru şi o nobleţe care-i dau
valoarea de reală bijuterie, unică în istoria arhitecturii din Europa de sud – est.

Biserica rupestră Corbii de Piatră--Biserica rupestră Corbii de Piatră (comuna Corbi)

- Considerată pe bună dreptate o enigmă, biserica rupestră Corbii de Piatră nu se lasă descrisă
uşor. Încastrată în stâncă, ascunsă ca o peşteră în peretele muntelui, nu seamănă nici cu chiliile
rupestre de la Bozioru, nici cu grota de la Nămăieşti. Este singura biserică care prezintă două
sfinte altare funcţionale pe acelaşi naos.

Mănăstirea Negru Vodă de la Câmpulung--Mănăstirea Negru Vodă de la Câmpulung,

zidită după tradiţie de Radu Negru Voievod, rezidită de Basarab Voievod şi terminată de fiul
său Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364) al cărui mormânt se află aici.

Mănăstirea Cotmeana--Mănăstirea Cotmeana, aflată la 32 km de Piteşti, zidită în

timpul lui Radu I ( 1377-1383). Biserica Domnească din Piteşti, Biserica Baratia din
Câmpulung, Biserica Subeşti din Câmpulung, Biserica Nămăieşti săpată aproape în întregime
în gresia dealului, Mănăstirea de la Aninoasa, Mănăstirea Tutana, Mănăstirea Ciocanul, Schitul
Dragoslavele şi Schitul Trivale din Piteşti.

EDIFICII CULTURALE:

Complexul Muzeal Goleşti--(oraşul Ştefăneşti) - Muzeu naţional, monument istoric

şi de arhitectură laică. Muzeul Pomiculturii şi Viticulturii din Goleşti, amenajat în aer liber cu o
suprafaţă de 12 ha. Profil: literatură, etnografie, artă. Literatură: manuale şi editii princeps ale

- 11 -
 unor lucrări literare. Etnografie: interioare ţărăneşti din zonă, obiecte de uz casnic, ţesături şi
cusături tradiţionale, ceramică, broderii.

Casa memorială George Topârceanu--Casa memorială a poetului George Topârceanu

de la Nămăieşti.

Casa memorială Liviu Rebreanu--Casa memorială a marelui romancier Liviu

Rebreanu de la Valea Mare, aflată la 4 km de Piteşti.

MONUMENTE SI STATUI:

Monumentul eroilor de la Mateiaş--Monumentul eroilor de la Mateiaş, este format

din mausoleu, muzeu şi un basorelief cu o cupă din piatra de Albeşti în care arde o flacără
vesnică în amintirea celor care s-au jertfit pentru făurirea unităţii naţionale. Monumentul
1907, Poarta Eroilor din Piteşti, Monumentul Soldatului din Rucăr şi Câmpulung şi Statuia lui
Nicolae Bălcescu de la Piteşti.

CENTRE DE INFORMARE TURISTICĂ :

1. Centrul de Informare Turistică Piteşti, Adresa: Pasajul Victoriei nr.89,

parter, Piteşti, jud Argeş
2. Punctul de Informare şi Promovare Turistică Căpăţâneni, Adresa:
Incinta Căminului Cultural Arefu, sat Căpăţâneni, comuna Arefu, judeţul Argeş, Tel:
0755 046 638, Persoane de contact: Lălîu Tatiana, tatiana_laliu@yahoo.com
3. Punctul de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara,
Adresa: Sediul Administrativ al Primăriei Dâmbovicioara, sat Podu Dâmboviţei, comuna
Dâmbovicioara, judeţul Argeş, Tel: 0744 524 874, Persoana de contact: Busioc
Raluca, raluca.busioc@dambovicioara.com
4. Punctul de Informare şi Promovare Turistică Schitu-Goleşti, Adresa:
Km 40 al DN 73 Piteşti-Braşov, comuna Schitu-Goleşti, judeţul Argeş, Tel: 0755 046
976, Persoana de contact: Hubert Alexandru, hubert_alexandru@yahoo.com
5. Punctul de Informare şi Promovare Turistică Topoloveni, Adresa: Str.
Calea Bucureşti nr. 50-52, Topoloveni, judeţul Argeş, Tel: 0755 046 821, Persoana de
contact: Moisescu Ion,

POTENTIALUL TURISTIC AL

REZERVATIILOR NATURALE DIN JUDETUL ARGES

Regiunea Arges, locuita din vremuri stravechi, a favorizat dezvoltarea asezarilor geto-
dacice care au devenit in timp centre economice puternice in schimburile comerciale dintre
populatiile de la nord si sud de Carpati, cat si dintre daci si greci. Aceste asezari reprezinta leaganul
feudalismului centralizat al Tarii Romanesti, Seneslau stabilindu-si curtea regala in regiunea
Argesului. Nobilimea romana si-a stabilit curtea la Curtea-de-Arges si Campulung Muscel,
localitatile devenind puternice centre comerciale si culturale in zona. Monumentele istorice

- 12 -
reprezentative ale artei feudale sunt conservate pe aria judetului Arges, cum ar fi: Palatele
domnesti de la Campulung si Curtea-de-Arges, Manastirea Cotmeana (ridicata de Mircea cel
Batran), fortareata Poenari (construita in timpul domniei lui Vlad Tepes), constructiile feudale de
la Glavacioc si Aninoasa, Manastirea Curtea-de-Arges (construita de Neagoe Basarab), etc.

Judetul Arges este situat in zona central-sudica a Romaniei. Pe teritoriul sau, in

apropierea municipiului Pitesti, se intalnesc Paralela 45° latitudine nordica si Meridianul 25°
longitudine estica. Judetul are o suprafata de 6.826 km patrati si o populatie de 681.133 locuitori.
Cea mai mare parte a teritoriului judetului se gaseste in bazinul superior al raului Arges, de la care
a luat numele si pe care il pastreaza de la inceputuri si pana acum. Relieful coboara in trepte
dinspre nord spre sud, de la o altitudine de 2.500 m pana la 160 m deasupra nivelului marii.

In Muntii Fagaras se gaseste Varful Moldoveanu (2.534 m deasupra nivelului marii), varful
cel mai inalt din Carpatii Romanesti. Judetul Arges este traversat de o multime de vai si rauri din
bazinul hidrografic al raurilor Arges, Vedea si Olt, lungimea raurilor principale fiind de
aproximativ 1.000 km. Raul Arges are, in acest judet, o lungime de 140 km. In zona de munte si de
deal se intalnesc o multitudine de lacuri glariare cat si lacuri artificiale.

- 13 -
 Flora, fauna si solul sunt caracteristice unui climat temperat si formelor de relief
intalnite aici. Pentru a proteja cateva din speciile rare de fauna si flora, cat si cateva elemente
valoroase de peisaj, acestea au fost declarate monumente ala naturii si sunt protejate in rezervatii
naturale. Printre ele, cea mai importanta este rezervatia de flora si fauna Piatra Craiului.
Elementele naturale, locurile istorice si liniile moderne de comunicatie, fac din judetul Arges o
zona turistica de nivel national.

Resedinta judetului este municipul Pitesti, oras care ofera vizitatorilor multe locuri
interesante. Turistii romani si straini care viziteaza acest judet trebuie sa viziteze Curtea de Arges,
una dintre cele mai importante constructii medievale din Romania. Situat in partea centrala a
Romaniei langa Carpati, la 150 km distanta de Bucuresti, Curtea de Arges a fost prima capitala a
tarii in 1330 si detine valoroase monumente de arta, adevarat muzeu al istoriei romane. Biserica
domneasca, construita de familia Basarab in secolul al XIV-lea, este o biserica bizantina clasica,
monument de arta si arhitectura medievala romaneasca. Aici se gasesc fresce din diferite perioade
de timp, dar cele mai de pret sunt sunt cele care dateaza din timpul domnitorilor Vladislav I Vlaicu
si Radu I. Manastirea Curtea de Arges, construita din piatra de Albesti, avand ca ctitor pe Neagoe
Basarab (1512 – 1521) este una din cele faimoase monumente istorice din Romania. Faima sa este
legata de legenda Mesterului Manole care este cunoscuta in toate lumea. Numai la cativa kilometri
departare se gaseste Castelul lui Vlad Tepes, cunoscut astazi ca Dracula. Transfagarasanul, cea mai
mare constructie de acest fel din Romania, este situat la 2.034 m deasupra nivelului marii, cu un
tunel cu lungimea de 845 m care trece pe sub Varfurile Negoiu si Moldoveanu, si care are o vedere
pitoreasca asupra Vai Argesului.

 Relieful si constitutia geologica

Variat si repartizat proportional, relieful judetului Arges coboara in trepte de la nord

spre sud si cuprinde toate unitatile geomorfologice carpato-transdanubiene, de la altitudinea de
peste 2500m ( crestele cele mai inalete ale Fagarasilor) pana la altitudinea de 160 m ( an Campia
Romana). Aceasta diferenta de nivel, de peste 2300m, se reflecta in diversitatea reliefului judetului
Arges. Treapta inalta a reliefului este constituita de culmile muntilor Fagaras, Iezer-Papusa, Piatra
Craiului, Leaota.

Muntii Fagaras sunt alcatuiti din sisturi cristaline, reprezentand unitatea montana cea
mai inalta nu numai din Carpatii Meridionali, dar din toata tara. In timp ce spre nord, muntii
Fagaras prezinta o mare denivelare, materializata printr-un puternic abrupt, inspre sud coboara
in trept. De aici rezulta caracterul asimetric al celor doi versanti. Culmea principala, nordica, cu
orientare clara est-vest, se desfasoara pe o lungime de 70 Km, intre valea Dambovitei si valea
Oltului, avand aspectul unei creste veritabile, ferastruita, alcatuita dintr-o succesiune de forme
piramidale. In cadrul acestei creste, 140 de varfuri trec de 2000m altitudine, 29 depasesc 2400m,
iar 6 trec de 2500m. Dintre ele amintim pe cele mai insemnate: Negoiu ( 2535 m), Caltun-Lespezi
(2522 m), Vanatoarea lui Buteanu (2508 m), Moldoveanu ( 2543 m) – cel mai inalt varf al Crpatilor
romanesti, aflat in intregime pe teritoriul judetului Arges – , Visitea Mare (2527 m) si Dara (2501
m).

Culmea inalta a acestor munti, alcatuita din inlantuirea crestelor zimtate, cu pante
repezi, pastreaza numeroase urme ale glaciatiunii cuaternare si anume: circuri ( caldari), vai
glaciare, umeri glaciari, si praguri, morene. Dupa topirea ghetarilor, mai ales in cadrul cladirilor,
dar si in spatele morenelor, au luat nastere o serie de lacuri glaciare, printre care Buda, Capra,
Caltun, Podul Giuriului ( asezat la cea mai mare altitudine din muntii Fagaras, 2264 m). Dintre 25
lacuri glaciare din acesti munti, 18 sunt pe versantul sudic, in limitele judetului Arges.

- 14 -
 Din creasta inalta se desprind spre sud culmi secundare, cu altitudine din ce in ce mai
coborata, constituind treapta joasa a Muntilor Fagaras; la extremitatea lor sudica se
individualizeaza cateva masive usor inaltate, dintre care in judetul Arges se afla Muntii Fruntii (
1533m) si Ghitu (1621 m). Culmile sudice, puternic ramificate, au aspectul unor maguri
impadurite pana aproape de varf, punand in evidenta asimetria caracteristica muntilor Fagaras.
Ele sunt despartite de vaile raurilor Topolog, Arges, Valsan si afluentilor lor care isi au obarsiile in
cea mai mare parte, in caldarile galciare. Raurile au sapat chei adanci si salbatice, oferind locuri
ideale de amenajari, in scopul valorificarii ptentialului hidroenergetic ridicat al acestor ape;
totodata, respctivele sectoare inguste reprezinta cai de acces spre interiorul masivului.

Astfel, in Cheile Argesului, sapat in complexul gnaiselor de Cozia, a fost construit marele
baraj de la Vidraru. Intre creasta nordica si masivele sudice ce formeaza cele doua trepte extreme,
cu altitudini diferite, ale muntilor Fagaras, se intercaleaza prelungirea estica, sub forma de culoar,
a Depresiunii Lovistei.

Pe teritoriul judetului Arges, aceasta depresiune se dezvolta pe directia vest-est, intre

vaile Topologului si Vilsanului, pe o lungime de 20 km si o largime medie de 2 km. Relieful are
aspectul unui platou inclinat spre sud, cu altitudini de 1400-1200 m, si este fragmentat in culmi
de vaile adanci care au evoluat prin eroziune regresiva de o parte si de alta a vailor principale
(vaile Cumpenei si Cumpenitei, Valea lui Stan, Valea Lupului, Valea cu Pesti s.a.). In depresiunea
Lovistei, vaile au o largime destul de mare si contrasteaza cu cheile sculptate in lama gnaisului de
Cozia.

Spre nord-est, muntii Ghitu su Fruntii se continua cu masivul Iezer-Papusa, situat in

partea centrala a muntilor judetului Arges, intre Raul Doamnei si Dambovita. Acest masiv
reprezinta o diviziune morfotectonicp distincta in cadrul muntilor Fagaras, de care se leaga direct
prin culmea Oticu-Mezea-Caltun, constituindu-se ca o imensa potcoava cu deschiderea spre sud,
catre depresiunea subcarpatica a Campulungului. Culmea principala a muntilor Iezer-Papusa
incepe cu coama greoaie a Papaului (2093m) din sud-vest, de unde trece prin Curmatura
Groapelor si se continua cu varfurile Iezer (2462m), Rosu (2473m) si Piscanu (2382m), arcuindu-
se mult spre est. Spinarea muntelui devine neteda si este dominata de varfurile larg boltite:
Batrana (2341m), Tambura (2269m) si Papusa (2391m). In partea de nord-vest si respectiv in
partea de nord, masivul Iezer-Papusa domina printr-u versant abrupt obarsiile Raului

Doamnei si Dambovitei, de-a lungul carora se desfasoara culoarul Oticului care

reprezinta limita cu muntii Fagaras, in timp ce spre sud si sud-est pornesc tentacular numeroase
culmi si plaiuri cu spinari tesite. Din nodurile orografice Iezeru Mare si Batrana se desprind de
culmile Vacarea, Danciu, Portareasa, Zanoaga, Plaiu lui Patru, Plaiu Iezerului Mare.

Culmile domoale paralele Gainatu, Dobriasu si Tefeleica-Capitanu, care incadreaza valea

Argeselului, precum si plaiurile Boteanu, Cascoe, Dracsinu, Pecineagu si Picioru Vaii Barbului,
dinspre valea dambovitei, sunt desprinse din cel mai puternic nod orografic al masivului, si anume
varful Papusa. Aceste culmi se ramifica la randul lor in culmi secundare, despartite de vai adanci,
grupate in trei bazine hidrografice: Raul Doamnei, Raul Targului si Dambovita. Si in masivul Iezer-
Papusa se gasesc urme ale glaciatiunii cuaternar, iar sub varful Iezerul Mere este cantonat, intr-un
circ glaciar, lacul glaciar Iezer.

Partea nord-estica a zonei montane argesene se caracterizeaza printr-un peisaj natural

diferit de cel descris pana acum. Aici, la jonctiunea extremitatii sud-vestice a Carpatilor Orientali
si capatul estic al Carpatilor Meridionali, se inalta singuratica o culme masiva de calcar cu creasta

- 15 -
ferastruiata. Este Piatra Craiului, o perla a Carpatilor, strajuita la vest de un relief de munti mici si
mijlocii, fragmentat de raul Dambovita si afluenti sai.

Piatra Craiului reprezinta o unitate geomorfologica aparte, total diferita de celelalte

unitati montane, atat din punct de vedere morfostructural cat si peisagistic. Piatra Craiului are
forma unei grandioase creste calcaroase, care domina culoarele depresionare din jur.

Pe teritoriul judetului Arges se afla jumatatea sudica a acestei creste, incepand de la

varful cel mai inalt, La Om (2239 m), si continundu-se pana la unghiul de confluenta al Dambovitei
cu Dambovicioara. De la varful La Om, creasta se desfasoara spre sud, avand aspect ferastruit si
fiind marcata din loc in loc de varfurile ascutite cu altitudini care trec de 2216 m. In portiunea
cuprinsa intre Coama Lunga ( 2150m – 2216 m) si Varful Pietrei ( 2086 m ) este localizata cea mai
frumoasa zona a abruptului vestic, cu impunatori pereti verticali la baza carora s-au acumulat
conuri de grohotis fixat sau mobil, dintre care Marele Grohotis este cel mai interesant. De la saua
Funduri (1889 m ), Piatra Craiului se continua prin culmea Pietricica pana la muntele Gruiu Mirii
( 1521 m), de unde se incep podurile calcaroase din partea cea mai de sud, marginite de cheile
Dambovitei si Dambovicioarei

Prezenta calcarelor mezozoice a generat o gama de forme carstice, cum ar fi lapiezurile,

dolinele, avenele, cheile, pesterile. Dealtfel, acestea apar in continuare in zona culoarului Rucar-
Bran, dominat spre nord-vest de Piatra Craiului.

Culoarul Rucar-Bran, cuprins intre Piatra Craiului in nord-vest si muntii Bucegi si Leaota
in sud-vest, formeaza o unitate geomorfologica de origine tectono-eroziva. Avand o orientare
generala sud-vest – nord-est, culoarul are un relief sub forma unor maguri si poduri calcaroase
aflate cu aproape 1000 m sub inaltimea muntilor din vecinatate. Magurile si podurile calcaroase
marginite de pereti abrupti sunt dominate de Piatra Dragoslavelor (1434 m ), Ghimbav (1407 m )
si Mateias (1239 m), varfuri ce se ridica deasupra altitudininii de 1200 m la care se afla culoarul
tectonic Rucar-Bran.

La sud-est de culoarul Rucar-Bran se ridica impunator masivul Leaota, cu varful Leaota

( 2333 m) care constituie un important nod orografic. Muntii Leaota – situati la sud-vest de
culoarul Rucar-Bram – domina valea Dambovitei, aval de Dragoslavele, prin culmi greoaie care
ajung la peste 2000m.

Zona centrala a judetului este ocupata dealuri subcarpatice, fata de care munti se inalta
abrupt spre nord cu 400-500m, iar spre sud, dealurile scad in inaltime, pierdandu-se treptat in
campie, mai ales la vest de Arges.

La contactul dintre munti si dealuri, de-a lungul raurilor, apare sirul depresiunilor
subcarpatice – Campulung ( pe Raul Targului), Nucsoara (pe Raul Doamnei), Bradet (pe Valsan),
Arefu-Capatanei ( pe Arges) si Salatruc ( pe Topolog) – , intre ele intinzandu-se dealurile
subcarpatice care trec adesea de 1000 m altitudine: Matau (1019 m), Platica ( 1143 m), Chicera
(1227 m), Tamas (1104 m ). Dealurile subcarpatice s-au reanaltat in faza de definitivare a
carpatilor si sunt alcatuite din gresii si conglomerate paleogene si miocene.

Dealurile inalte subcarpatice, acoperite cu paduri de foioase, domina spre sud un relief
larg valurit, cu spinari netedesi vai largi, insotite de terase fluviatile, orientate pe directia de
curgere a raurilor (nord-sud), acoperite cu paduri de stejar si cu fanete pe culmi. Intre dealurile
subcarpatice si cele de podis se afla un alt sir de depresiuni intracolinare – Boteni, Jugur, Poenari

- 16 -
de Muscel, Schitu Golesti, Godeni, Berevoesti, Slanic, Domnesti, Musatesti,Curtea de Arges si
Tigveni.

Piemontul Getic, reprezentand a treia treapta morfologica a reliefului judetului, se

suprapune pe un areal mult mai extins decat cele precedente, mai ales in comparatie cu
subcarpatii.

Piemontul este format din dealuri cu podul neted ce coboara usor spre sud, fiind despartite
de vai largi cu terase intinse.

Pe teritoriul judetului Arges se afla partial piemonturile Candesti si Cotmeana si in

totalitate piemontul Argesului ( sau dealurile Argesului).

Piemontul Candesti, delimitat de Dambovita, Argesel si Arges, coboara de la peste 700 m

pana la 400 m in sud, caracterizandu-se printr-o retea hidrografica autohtona, tributara Argesului,
cu configuratie divergenta.

Piemontul Argesului ste cel mai fragmentat, cu vai largi ce coboara din munti ( alohtone) si
converg spre sud pe masura ce unitatea se ingusteaza.

Piemontul Cotmeana este mai putin fragmentat, datorita retelei hidrografice autohtone
apartinand mai ales bazinului superior al Vedei; aceasta retea are caracter divergent. Interfluviile
extrem de netede ale piemontului Cotmeana coboara treptat de la 400-500 m la valori de 200 m
in sud, unde se pierd pe nesimtite in campie.

Campia Romana constituie treapta cea mai coborata a reliefului judetului Arges. In cadrul
judetului se afla doua subunitati ale Campiei Romane: Campia inalta a Pitestilor ( in totalitate) si
Campia Gavanu-Burdea ( partial).

Campia inalta a Pitestilor are caracter piemontan, reprezentand treapta cu valorile

altimetrice cele mai ridicate din intreaga Campie Romana. O buna parte a ei este formata din
terasele dispuse in evantai ale Argesului. Din aceasta campie izvorasc Teleormanul, Glavaciocul,
Dambovnicul si Neajlovul, vechi cursuri pe care Argesul le-a parasit succesiv, fiind atrase
subsidenta din ce in ce mai intensa din nord-estul Campiei Romane.

Campia Gavanu-Burdea, mult mai neteda, este strabatutai de vai largi si putin adanci, mai
mult seci.

 Clima

Dispune in trepte a reliefului joaca rolul principal in conturarea tipurilor de clima ce apar
in judetul Arges. Un alt factor important este orientarea generala spre sud a intregului relief;
muntii din nord, totodata, joaca rolul de bariera in calea unor influente legate de circulatia
generala a atmosferei. In aceste conditii apar urmatoarele tipuri de clima: climatul de munte,
climatul de deal si climatul de campie. Climatul de munte se caracterizeaza prin prezenta celor mai
scazute temperaturi medii anuale, care coboara pana la 0oC si chiar pana la -20C; in acelasi timp,
precipitatiile sunt foarte bogate, ajungand la 1200 – 1400 mm. Vanturile puternice bat tot
timpul anului, dominante fiind cele de nord-vest si est. Zonalitatea verticala pregnanta impune
separarea a doua subtipuri: subtipul climatului alpin – corespunzator inaltimilor de peste 1900 m
– si subtipul climatului muntilor mijlocii. Climatul de deal este influentat de prezenta unor
fenomene de intrepatrundere a elementelor climatice atat dinspre munte cat si dinspre campie.

- 17 -
Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre valorile de 70 si 100C, in timp ce precipitatiile
variaza intre 1000 si 700mm. Climatul de campie prezinta o larga desfasurare a elementelor
climatice, fara schimbari bruste. In ceea ce priveste temperaturile extreme inregistrate in cadrul
judetului amintim: - 310C la Campulung (20 decembrie 1933) si 300C la Pitesti (14 august 1946).
Pe langa mari variatii de temperatura, exista si mari diferente in ceea ce priveste cantitatea de
precipitatii – de la 1709mm la Nucsoara in 1915 si 377 mm la Pitesti in 1945 – , evidentiind in
acest fel pentru judetul Arges nuanta de climat temperat – continental. Rezulta ca in zonele de
munte si dealuri inalte precipitatiile sunt abundente, factorul limitativ fiind aici temperatura. In
aceasta zona se dezvolta foarte bine pasunile alpine, padurile si mai spre sud, pomii fructiferi. Zona
de campie si piemontana, care ocupa o parte insemnata din suprafata judetului, se caracterizeaza
prin temperaturile cele mai ridicate si precipitatiile cele mai scazute, dar suficiente, totusi in
majoritatea anilor, pentru dezvoltarea in bune conditii a culturilor agricole.

 Hidrografia

Teritoriu judetului Arges este strabatuta de o bogata retea de rauri si vai care apartin
bazinelor hidrografice Arges, Vedea si Olt, lungimea totala a principalelor cursuri de apa fiind de
circa 1000 Km, la care se adauga inca la 1500 Km ape secundare.

Cel mai colector este raul Arges care dreneaza partea de nord si nord-vest a judetului si
care il strabate pe directia nord-vest – sud-est, pe o lungime de 140 Km. Obarsia lui este in muntii
Fagara, intre varfurile Negoiu si Moldoveanu, de unde pornesc raurile Buda si Capra. In prezent,
aceste rauri se varsa in lacul de acumulare Vidraru care primeste apele de pe o suprafata de
aproximativ 740 Kmp si care este socotit cea de-a doua obarse a Argesului. In aval de chei, Argesul
strabate zona subcarpatica si a dealurilor piemontane, primind ca afluent, in dreptul comunei
Merisani, raul Valsan.

La Pitesti, Argesul primeste unul din cei mai importanti afluenti ai sai, Raul Doamnei (
110 Km), Care isi aduna apele de pe o zona extinsa a crestei Fagarasilor, intre culmile Moldoveanu
– Malita si Mezea-Otic. Si apele lui, impreuna cu cele ale mai multor afluenti din zona montana,
sunt dirijate in lacul vidraru.

Principalul afluent al Raului Doamnei este Raul Targului ( co obarsiile in masivul Iezer-
Papusa) care la randul sau primeste alti afluenti cum sunt Bratia ( 50km), cu obarsia in iezer, si
Argeselul ( 80 km), co obarsia in Papusa. In aval de Pitesti, Argesul aduna apele de mai mica
importanta din podisul Candesti si din Campia Piemontana a Pitestilor – Carcinovul, Glambocelul,
Neajlovul si Dambovnicul.

Un alt rau important este Dambovita, tot afluent al Argesului ( se varsa in acesta la Budesti,
judetul Ilfov). Din suprafata total a bazinului (2579 Kmp), cam o treime ( 650 Kmp) se afla intre
limitele judetului Arges. Acest lucru se explica prin faptul ca bazinul seperior al Dambovitei se
suprapune integral zonei montane.

In partea de nord-vest a judetului se afla cursul superior al raului Topolog, afluent al Oltului,
co obarsia in caldarile glaciare de sub Negoiu. Din lungimea totala de 84 Km, 70 se afla pe teritoriul
judetului Arges, din care mai bine de jumatate este dirijat prin captare spre lacul Vidraru. Partea
de sud a judetului este drenata de sistemul hidrografic al raului Vedea (15 km), cu obarsia in
Podisul Cotmenei, care are o serie de afluenti ce-si aduna apele din zona de podisi ( raurile Vedita
si Cotmeana) sau care izvorasc din Campia piemontana a Vedei.

- 18 -
 Principala sursa de alimentare cu apa a raurilor judetului Arges o constituie izvoarele de
munte, precipitatiile abundente din zona montana asigurand o alimentare relativ constanta a
raurilor. Volumul total de apa al bazinului Argesului in raza judetului se ridica la circa 1,7 miliarde
mc in anii ploiosi si 1,3 miliarde mc in anii secetosi, procent ce reprezinta 80 % din stocul anual
de apa al intregului bazin; pana la varsarea in Dunare, Argesul este principala sursa de apa pentru
capitala tarii si pentru judetele Dambovita si Ilfov.

Ca si relieful judetului, reteaua hidrografica ofera posibilitati de amenajare in continuare a

unor acumulari de apa pe raurile Arges, Valsan, Raul Doamnei, Bratia, Argesel, Dambovita, care
vor putea retine un volum de circa 1975 mil. Mc. Printre marile acumulari care se vor executa in
acesti ani se numara si cele de la Ciumesti ( Raul Doamnei), Zarnesti si Malureni ( pe Valsan)
Pecineagu, Satic, Stoienesti ( pe Raul Dambovita).

Lacurile naturale glaciare sunt cantonate mai ales in muntii Fagaras unde glagiatiunea a
avut o mare extindere in pleistocenul superior. Dintre cele 18 lacuri glaciare dispuse pe versantul
sudic, in judetul Arges, mentionam: Buda, Capra, Caltun, Podu Giurgiului ( de la obarsia Argesului),
Jgheburoasa, Galbena, Buduri, Rosu ( de la obarsia Raului Doamnei) si Iezer ( de la obarsia Raului
Targului).

 Vegetatia si fauna

Marea varietate de tipuri de sol a determinat o evidenta zonalitate pe verticala a

vegetatiei spontane. Coborand de la nord la sud, se distinge, in regiunea de munte, zona pajistilor
si tufarisurilor alpine care se intinde de la limita padurilor de conifere pana la varful muntilor si
in cadrul careia se diferentiaza doua etaje – etajul alpin superior sau alpin propriu-zis si etajul
alpin inferior sau subalpin.

Etajul alpin superior se desfasoara de la altitudinea de 2000-2100 m pe versantii nordici

si de la 2200-2300 m pe versantii sudici, pana in varfurile cele mai inalte. Vegetatia caracteristica
este alcatuita din plante pitice, de origine arctic-alpina, asemanatoare celor din tundra; ele se
deosebesc in functie de tipurile de roci. Astfel, pe terenurile silicoase se intalnesc plante ca salcia
pitica (Salix herbacea), mierluta pitica (Minuartia sedoides), ochii sarpelui (Erithrichium nanum),
rugina (Juncus trifidus), rogozul rosu (Carex curvula), garofita pitica (Dianthus gelidus), sapunaria
(Saponaria pumila); pe calcare apar agintica (Dryas octopetala), salcia pitica de calcare (Salix
reticulata), lana caprelor (Cerastium lanatum), toporasul alpin (Viola alpina), ghintura (Gentiana
nivalis), floarea de colt (Leontopodium alpinum), garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). In
ceea ce priveste etajul alpin inferior, el se intinde deasupra padurilor de molid, incepand de la
1600 m pe versantii nordici si 1700-1800 m pe versantii sudici si pana la limita inferioara a
etajului alpin superior. Vegetatia specifica este constituita din tufarisuri de jneapan (Pinus
mughus), ienupar pitic (Juniperus sibirica), afin (Vaccinium myrtillus), arin de munte (Alunus
viridis), smirdar (Rhododendron ketschyi), zambru (Pinus cembra) s.a. Aceste plante, si in
special jnepenisurile, au un mare rol in moderarea temperaturii si a vanturilor protejand padurile,
impiedicand eroziunea solurilor, viiturile si inundatiile. Vegetatiei de plante lemnoase taratoare i
se adauga plante ierboase, in special graminee alpine scunde, ca iarba stancilor (Agrostis
rupestris), teposica (Nardus stricta), parusca (Festuca supina), precum si unele plante cu flori
colorate, cum ar fi ridichioara (Gem montanum), vioreaua de munte (Viola declinata) s.a.

A doua zona din regiunea de munte, zona padurilor montane, reprezinta o fasie lata care
inconjura muntii la limita superioara a pajistilor alpine si care se divide tot in doup etaje de

- 19 -
vegetatie: etajul padurilor de molid si etajul padurilor de foioase. Etajul padurilor de molid se
intinde de la 1200-1400 m panp la limita inferioara a etajului subalpin. In acest etaj predomina
molidul (Picea excelsa) in asociatie cu alte plante ca afinul (Vaccinium myrtillus) si macrisul (Oxalis
acetosella), iar mai jos bradisorul (Lycopodium selago), muschii de pamant (Polytrichum comune)
etc.

Etajul padurilor de foioase ocupa intreaga zona a muntilor (sub 1200-1000 m) si o mare
parte a dealurilor subcarpatice si podisul piemontan. El se imparte in mai multe subetaje:
subetajul padurilor de amestec (fag, brad si molid), in care se intalnesc numeroase specii cum ar
fi: ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), scorusul (Scorbus aucuparia) s.a.;
subetajul padurilor de fag, cu o mare extindere pe versantii sudici si in care se mai gasesc
exemplare de platan de munte (Acer pseudoplatanus), mesteacan (Betula verrucosa), alun (Corylus
avellana); subetajul padurilor de gorun (la altitudini intre 600-300 m), cu gorun (Quercus petraea),
corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana) s.a., iar mai jos cu stejar (Quercus robur), ulm (Ulmus
foliacea), carpen (Carpinus betulus), tei alb (Tilia tomentosa) s.a.

Fauna este tot atat de bogata si variata, in concordanta cu conditiile oferite de cadrul
natural. Fauna terestra este bine reprezentata, incepand din crestele inalte. Aici este imparatia
„Antilopei Carpatilor” – capra neagra (Rupicapra rupicapra), a acvilelor (Aquila sp.) si corbilor
(Corvus corax). In zonele de mai mica altitudine intalnum ursul carpatin (Ursus arctos), rasul (Lynx
lynx), lupul (Canis lupus), mistretul (Sus scrofa), bursucul (Meles meles), iar mai jos capriorul,
iepurele, vulpea, dihorul, pisica salbatica si alte mamifere. Dintre pasari, cocosul de munte (Terao
urogallus) populeaza padurile judetului, alaturi de ierunca (Tetrastes bonasia). In sud se intalnesc
prepelita, potarnichea si foarte rar dropia (Otis tarda) si acvila de stepa (Aquila clanga), pe cale de
disparitie din fauna judetului.

Apele sunt bogate in peste, aici intalnindu-se pastravul (Salmo trutta fario), lipanul
(Thymallus thymallus), mreana de munte (Barbus meridionalis petevy), aspretele (Romanicthys
valsanicola), scobarul (Chondrostoma nasus) etc.

 Solurile

Cercetarile pedologice au pus in evidenta existenta pe teritoriul judetului Arges a unei

mari varietati de soluri, incepand de la solurile pajistilor alpine pana la cele slab dezvoltate si de
lunca. Studiile efectuate au stabilit ca solurile judetului Arges se incadreaza in provincia montana
(de munti si de dealuri piemontane) in partea de nord a judetului si in provincia danubiano-getica
in regiunea podisurilor piemontane si in campie. In partea nordica a judetului au o larga
raspandire solurile montane (la altitudini mai mari de 1800 m), caracterizate prin areale foarte
mici datorita diversitatii litologiei si altitudinii. Acestea sut soluri brune acide, soluri brune-
podzolice feriiluviale, soluri humicosilicatice, regolosuri, redzine si roca la zi. A doua mare
categorie de soluri o constituie cele din etajul padurilor de rasinoase sau de rasinoase im amestec
cu fag, cu un profil mai complex. Aici apar solurile brune acide montane de padure, cu diferite
grade de podzolire, si solurile podzolice montane. Pe muscelele dintre Bratia si Topolog si in
partea inferioara a muntilor predomina solurile brune montane de padure si cele brune montane
de padure podzolite, formate mai ales sub padurile de foioase.

Dealurile piemontane su subcarpatice ale Argesului reprezinta domeniul de dezvoltare

a solurilor silvestre podzolice brune si brune-galbui, iar podisurile piemontane Cotmeana si
Candesti au soluri podzolice pseudogleice, sarace in humus si elemente nutritive, cu aciditate

- 20 -
ridicata, fiind dezvoltate pe argile gonflate si pseudogleizate. In continuare, spre sud, inclusiv in
Campia Pitestilor, apar soluri silvestre podzolice pseudogleizate si soluri pseudogleice care au o
mare raspandire datorita excesului de umiditate care stagneaza la suprafata terenului. In lungul
unor vai din Campia Pitestilor apar soluri brun-roscate podzolice, specifice unui climat mai cald.

Alta grupa insemnata o reprezinta solurile litomorfe si solurile intrazonale. Dintre

acestea, redzinele si redzinele brune ocupa suprafete intinse pe calcarele din masivul piatra
craiului si culoarul Rucar-Bran. Tot in aceasta grupa intra solurile argiloase de faneata umeda si
pseudorenzinele, care apar ca niste fasii in zona muscelelor dintra Dambovita si Topolog. De
asemenea, solurile negre argiloase in sudul podisului Cotmeana, in Campia Pitestilor si in campia
Gavanu-Burdea.

Ultima grupa o constituie solurile slab dezvoltate de lunca. Aici se incadreaza solurile
erodate si regosolurile de pe vaile din podisurile piemontane Candesti si Cotmeana, unde
intensitatea proceselor de denudare a versantilor a dus la spalarea si erodarea solurilor de pe
panta. Pe vaile principale din muntii Fagaras apar litosolurile si rocile consolidate-compacte la zi,
iar in lungul vailor principale apar fasii de soluri de lunca, soluri aluviale cu sau fara carbonati (in
lunca Argesului, in aval de Pitesti si la confluenta cu afluentii principali), soluri gleice aluviale (pe
raurile Teleorman, Neajlov, Dambovnic) si aluviuni (in albiile raurilor mai importante). In ceea ce
priveste modul de folosinta a terenului, acesta difera de la zona la zona. In campie, marea
majoritate a terenurilor sunt arabile. In zona de platforma, arabilul cedeaza o parte din suprafata
livezilor, pasunilor si fanetelor, iar vita-de-vie ocupa pantele insorite ale extremitatilor sudice ale
platformei Candesti si mici suprafete in campie. In zona subcarpatica predomina fanetele, pasunile
si livezile, iar in cea montana, singura folosinta a solului este pasunea. In aceasta zona, pana la
golul alpin, se intalnesc intinse paduri care se continua si in zona subcarpatilor si chiar in campie,
insumand o suprafata totala de 1286086 ha. Din studiile executate reiese ca reactia actuala a
solurilor din judet este urmatoarea: cea mai mare parte din soluri sunt puternic si moderat acide
(69%), apoi acide si neutre (25%), slab si moderat alcaline (5%), foarte acide (1%). In judetul
Arges lipsesc solurile salinizate si alcaline. In general se poate spune ca toate formele de vegetatie
gasesc in Arges conditii prielnice de crestere si dezvoltare: pasunile alpine, padurile de rasinoase
si de amestec, livezile de pomi fructiferi, podgoriile si intinsele lanuri de cereale.

ARII NATURALE PROTEJATE SI MONUMENTE ALE

NATURII DIN JUDEDUL ARGES

REZERVATII BOTANICE:

Rezervatia „ Lunca cu narcise „ - Negrasi

Infiintata prin Decretul 659/1966 redefinita prin Hotarirea CJ. Arges nr.
12/21.12.1994.Suprafata 4,1 ha; Coordonate: 25grd. 5’long E; 44grd. 35’ lat.N; Administrator
Consiliul local Negrasi.

Descriere: Situata in lunca riului Dambovnic. Este cea mai sudica statiune din tara cu
narcise (Narcissus poeti-cus L. ssp. Stellaris ( Hav.) Dost Relict glaciar,aparut inca din Tertiar. S-a
dezvoltat aici,cind locul era mlasti-nos la suprafata. Narcisele de la Negrasi se deosebesc de cele

- 21 -
de la Dumbrava Vadului (com. Sercaia linga Fagaras),avind tulpinele mai subtiri si frunzele mai
inguste,iar floarea are o corola cu marginile rosii si culoarea galbui-deschis. Aceste deosebiri sunt
determinate de compozitia solului si de alti factorii ecologici,mediul din Lunca Dambovnicului
fiind mai luminos fata de Vad,unde este o dumbrava de stejari. Din cauza pozitiei sudice a
Negrasilor,narcisele de aici infloresc la sfirsitul luni aprilie si se mentin in floare aproape toata
luna mai,fata de cele din Dumbrava Vadu-lui cara sunt in apogeul infloririi la 20 mai. Rezervatia
de la Negrasi este ocrotita pentru valoarea stiintifica deose-bita a speciei si pentru valoarea
peisagistica a covorului de narcise.

Parcul dendrologic Mihaiesti (Arboretum Mihaiesti)

Amenajare dendrologica si peisagistica de exceptie,opera a ilustrului initiator de

rezervatii naturale nationa-le ing. Iuliu Moldovan,al carui bust este amplasat in zona centrala a
parcului. Lucrarile de amenajare au inceput in perioada 1895 – 1901 ,iar in 1935 se creaza partea
den-drologica.De partea peisagistica a parcului se ocupa arhi-tectul Rech Brun.

Parcul are 65 de ha.Aici vegeteaza specii arbustive si arboricole de mare valoare

stiintifica:Chaenomeles japonica ( gutuiul japonez),Picea pungens var.argentea ( molidul argintiu),
Abies cephalonica(bradul grecesc),

Abies concolor,Abies nordmandianna (bradul de Caucaz), Abies grandis(bradul de

California), Chamaecyparis lawsoniana (chiparosul de California ), Larix leptolepis (laricele
japonez), Metasequoia glyptostroboides, Picea orientalis, Picea silehensis, Pinus strobus, Pinus
ponderosa var. scopulorum, Pinus nigra var. austriaca, Pseudotsuga menziesii var. menziseii
(duglas verde),Pseudotsuga taxi-folia(duglas),Taxus baccata ( tisa),Criptomeria japonica, Cedrus
atlantica,Calicanthus floridus (arborele de chinina din Carolina), Dentzia scabra (dentie),
Liriodendron tuli-pifera (arborele lalea),Magnolia kobus,Phellodendron amu-rense (arborele de
pluta),Syringa pekinensis (liliacul chine-zesc),Wisteria sinensis (glicina chinezeasca),Yucca fila-
mentosa (acul lui Adam) etc.

REZERVATII GEOLOGICE:

Microrelieful carstic- Cetateni

Se intinde pe o suprafata de 225 ha,pe raza comu-nei Cetateni. Pe malul sting al

Dambovitei ,o ingramadire enorma de stinci ests limitata la nord si la sud de Valea lui Coman si
respectiv Valea Chiliilor,ambele adinci si ademe-nitoare pentru turisti. Pe linga importanta
geologica,acest areal are si o importan-ta istorica; aici pastrindu-se urmele unei cetati geto-dace
care avea imense relatii cu lumea elenistica.De asemenea aici se pastreaza dovezi ale existentei
unor schituri rupestre din secolul al XIV –lea.

Rezervatia „Granitul de la Albesti” (Albesti-Muscel)

Infiintata prin HCM 458/1954.redefinita prin Hotarirea CJ. Arges nr.18/21.12.1994.

Suprafata : 0,5 ha: Coordonate: 25 grd. long. E; 45 grd. 20’ lat. N; Administrator: proprietate
particulara; Descriere: situata in comuna Albesti de Muscel, in apropierea minicipiului Cimpulung
Muscel ,inconjurat de un palc de padure de foioase,pe dreapta unei rape inierbata, la nord de cota

- 22 -
708. Se prezinta dezagregat ,sub forma de blocuri cu dimensiuni de pina la 2 m. Este o inversie de
roca granitica, sub forma de blocuri ,in mijlocul unor depo-zite sedimentare. Pe flancul sudic al
Muntilor Fagarassi al Muntilor Leaota se mai gasesc astfel de iviri granitice,pe suprafete mai
mari,dar greu accesibile.La Albesti prezenta acestui granit se datoreaza unei puternice eroziuni,
care a indepartat invelisul rocilor eruptive.

REZERVATII PALEONTOLOGICE:

Rezevatia „ Calcarul numulitic de la Albesti”( Albesti de Muscel )

Infiintata prin HCM 458/1954,redefinita prin Hotarirea CJ. Arges

nr.18/21.12.1994.Suprafata: 3 ha; Coordonate: 25 grd. long.E; 45 grd. 20’ lat. N; Administrator SC.
„ROCAS” S.A; Descriere: situata in comuna Albesti de Muscel, in apropie-rea municipiului
Campulung Muscel. Calcarul extras din aceasta cariera a fost folosit in construirea unora dintre
cele mai minunate monumente de arhitectura si de arta din tara. Numeroase monumente istorice
din Campulung, Curtea de Arges,din alte localitati din Muntenia ( printre care si parti din palatul
de la Mogosoaia si de la Potlogi) sunt cladite si ornamentate cu aceasta frumoasa piatra. Se
lucreaza usor cu dalta si multi localnici au devenit maestri in cioplitul pietrei,fiind urmasi ai mai
multor generatii ce s-au inseletnicit cu cioplitul acestei roci. Carierele din Albesti de Muscel sunt
cunoscute, cu certitudine,din anul 1300, deoarece piatra de mormint a lui Laurentiu de Longo-
campo estye taiata si ornamentaa in calcar de Albesti.Tot din aceasta piatra s-a zidit, in 1352
minastirea din Campulung. In prezent, o zona limitata este declarata rezervatie stiintifica.Calcarul
rezervatiei are o culoare alb-galbuie,ros-cata,vanata sau alburie si este de virsta eocena (cca 60
mili-oane de ani). Contine o fauna fosila foarte bogata:echino-
derme,lamelibranchiate,anelide.moluste,dinti si fanoane de rechin. Foarte numeroase sunt fosilele
de numuliti(ca niste banuti mici ),de unde si numele de calcar numulitic. S-au descoperit si urme
de crabi,care impresioneaza prin desenul lor dantelat. Acest calcar reprezinta un adevarat tezaur
stiintific,fiind un depozit bentogen – litoral format intr-o mare calda, in jurul unor insule sau in
apropierea unui tarm format din roci cristaline,roci pe care le intilnim,de altfel , in cuprinsul
satului Albesti.

Rezervatia „Punctul fosilofer Marlauz-Suslanesti”( Com. Mioarele, sat Suslanesti )

Infiintata prin HCM 1625/1955,redefinita prin Hotarirea CJ.Arges nr. 18/21.12.1994.

Suprafata: 3,5 ha: Coordonate:25 grd. 7’ long.E; 45 grd. 15’ lat.N: Adminis-trator: Consiliul local
Mioarele; Descriere: Este situata pe valea raului Argesel,in comuna Mioarele,sat Suslanesti la
punctul numit Marlauz,pe Dealul Hobaia ,la 10 km de Campulung. Este renumita in tara si in
strainatate prin bogatia fosilelor de pesti (peste 29 specii noi pentru stiinta),urme de viermi,
frunze de Salix etc. De fapt, se pastreaza numai impresiu-nile acestora ,perfect conservate in
sisturile disodilice din acest areal. Este de virsta oligocenica (35-40 milioane de ani). Marea
formata aici aluat nastere din Marea Tethys, prin ingustarea acesteia in timpul celor doua faze de
cutare si de ridicare a muntilor Carpati, Alpi si Caucaz. O caracteristica a tuturor pestilor fosili
gasiti in rezervatie este aceea ca toti au gura larg deschisa,consecin-ta a mortii prin asfixie. In tara
noastra,pesti de felul celor descrisi la Suslanesti se mai intilnesc si in Piatra Neamt. Dealul Hobia
este sculptat in depozitele oligenului, care se intind de la Namaiesti pina la intrarea in comuna
Boteni si intre culmea Mataului si „muscelul „ dintre Valea Argeselului si valea Dimbovi.

- 23 -
 REZERVATII MIXTE:

Valea Valsanului- Albestii de Muscel: In bazinul raului Valsan a fost identificata o flora
cu caracter endemic,cu unele specii rare si periclitate: Cirsium furiens, Dianthus tenuifolius ,
Hepatica transsilvanica, Peucedanum roghelianum,Silene dubia, Thymus cumosus. Dintre speciile
rare pentru flora Romaniei ,care au fost semnalate in aceasta zona ,amintim:Diathus membranace-
us ,Moenchia mantica, Ranunculus stevenii,Anagallis mi-nima,Achillea crithmifolia,Typha
shuttleworthii,Eleocaris carniolica. Raul Valsan reprezinta singurul ecosistem di tara si din lume,
in care traieste specia de peste Romnichthys val-sanicola (aspretele),relict tertiar al faunei
Romaniei,specie cu valoare deosebita pentru patrimoniu natural mondial. Aceasta specie
ficureaza pe Lista Rosie a Uniunii Interna-tionale pentru Conservarea Naturii (U.I.C.N.),la categoria
speciilor in curs de disparitie (specie critic periclitata ). Asigurarea supravietuirii acestui gen (si
specie )este nece-sara nu numai datorita raritatii sale si faptului ca este mo-nument al naturii,dar
si pentru interesul pe care–l prezinta pentru lamurirea unor sapecte de biogeografie si evolutie
animala.

Moldoveanu si Capra- Aceste areale fac parte din masivul Fagaras ,asa-zisii Alpi ai
Transilvaniei – munti care sunt formati in totalitate din sisturi cristaline,imbracati in paduri
intiase ce-i acopere pantele pina la inaltimi de aproape 1700 m si impestritati de poene si finete.
Unfarmec deosebit al acestor munti il reprezinta numeroasele lacuri glaciare si lacuri alpine,
iezare sau ochiuri de munte ,situate la mari inaltimi. Varful Moldoveanu este,prin inaltimea sa
(2543 m),stapanul ne-contestat al Carpatilor Romaniei. Temperatura medie a lunilor de vara, +
12grd. C si precipitatiile anuale de peste 1000 de mm,impun o flora caracteristica golurilor de
munte,caracteristica pentru Carpatii Meridionali. Desi se spune ca, in general, muntii for-mati din
sisturi cristaline sunt mai saraci in specii decit muntii calcarosii, caracterul termofug al rocilor
fiind o principala cauza a acestei pauperitati vegetale, totusi pe brinele politele si pripoanele
lor,mai putin ospitaliere,vom intilni o mare varietate de plante, multe dintre ele tipic si-licifile si
citeva interesante endemisme locale sau comune doar pentru masivele sudice,in care este
preponderent, ca element chimic siluciul. Vom intilni si aici specii de plante mai mult sau mai putin
criofile si silicifile, cum ar fi un neam de sarsifraga (Saxifraga cymosa), doua specii de piciorul
cocosului (Ranunculus glacialis si Ranunculus cre-natus),soldanela alpina (Soldanella pusilla),
patlagina alpina (Plantagogentianoides) si altele, rar sau niciodata intilnite in masivele
calcaroase.

Zona carstica Dambovita – Dambovicioara

Odata cu intrarea in Cheile Mici ,Dambovita strabate o zona de convergenta hidrografica,

plasata pe capatul sud- vestic al culoarului tectono – eroziv Rucar – Bran.La acest nivel, Dambovita
primeste pe cei mai importanti afluenti ai sai din cursul superior: din Piatra Craiului primeste
pe Dambovicioara, din cadrul culoarului pe Oratea si Cheia, din Leaota coboara Ghimbavul, iar din
Papusa Rausorul. Majoritatea acestor chei isi sapa drum prin roci de natura calcaroasa, dezvoltand
aici, atat prin numar cat si prin lungime si ramificatie, cel mai mare complex de chei din tara. In
cadrul complexului apar 18 chei (chiar 23, dupa Ion Popescu Argesel) ,repartizate astfel: 2 pe
Dam-bovita (Cheile Mari si Cheile Mici); 7 in bazinul Dambovi-cioarei; 6 in bazinul Cheii; 1 pe
Oratea; 1 pe Rata; 1 pe Ghimbav.

Cheile Dambovitei se dezvolta incepand de la iesirea din depresiunea intramontana a

Saticului aproape fara intrerupere pana la Rucar.Intre Satic si Podul Dambo-vicioarei se afla Cheile
Mici ale Dambovitei, Cheile de Sus sau Cheile Plaiului Mare (749 m), taiate in calcarul Muntelui

- 24 -
Juga,inalte si inguste intinse pe o distanta de 2 km, depasind ,in monumentalitate, multe a;te chei
renumite din tara. Are pereti verticali si subvertivali inaltati de zeci de metri. In versantul drept al
Cheii se deschide Pestera Ursilor sau Coltul Surpat, descoperita in urma cu doua decenii, cu galerii
populate de colonii de lilieci, cu depozite de nisip de albie, stalactite si stalacmite, cu camere
spatioase alternand cu tuneluri etc.

Cheile Mari ale Dambovitei. La iesirea din Chei-le Mici, Dambovita traverseaza localitatea
Podul Dambovi-tei, dupa care patrunde in Cheile Mari, chei sapate, pe o lungime de 4 km, intre
masivele calcaroase Dealul Crucii la vest si la nord, Muntele Ghimbavul la est si Fundul Neagu-lui
la sud, ajungand pana la Rucar. Aproape de intrarea in Cheile Mari, pe partea stanga, se deschide
un coridor impresionant,stramt si sinu- os, umed si intunecat, pe fundul caruia se strecoara cursul
agitat al raului Cheia. Este defileul „Cheita „ , lung de 400 metri. Cu exceptia unei mici portiuni din
zona de confluen-ta cu Ghimbavul, valea este extrem de ingusta, raul ocu-pand integral fundul
Cheii. Aproape pe itreg traseul, Cheile Mari ale Dambovitei prezinta peretii verticali sau subverti-
cali, de asemenea ,marmite si numeroase izvoare ce debu-seaza sub nivelul raului. Dupa
confluenta cu Ghimbavul se observa diferenta de modelare a celor doi versanti. Astfel versantul
drept,cu ezpozitie sudica si,ca urmare, cu ampli-tudini mai mari de temperatura,are o morfologie
mai complexa, cu o dinamica mai activa, care a generat atat un microrelief rezidual cat si
grohotisurile deluviale. Versan-tul drept este, din aceste motive,mai golas decat cel stang.

Cheile din bazinul Dambovicioarei. Sunt situate atat in lungul acestui rau, cat si pe cativa
afluenti. Cele mai importante sunt: Cheia Brusturetului, Cheia Dambovicioa-rei, Cheile de pe Valea
cu Apa, Valea Seaca Pietrelor, Va-lea Muierii, Valea Pesterii.

Cheia Brusturetului se dezvolta de la confluen-ta Vaii cu Apa cu Valea Seaca Pietrelor,

pana la localitatea Dambovicioara , pe o lungime de 5 km. Prezinta cateva sectoare foarte inguste,
cu numeroase urme de marmite. In versantul stang al acestei Chei se deschide Pestera Dambo-
vicioara ,cu o lungime de 300 m si numeroase concretiuni cu denumiri bizare.

Cheia Dambovicioarei se dezvolta intre loca-litatile Dambovicioara si Podul Dambovitei,

pe o lungime de 4 km . Se caracterizeaza prin ingustime ,prin inaltimea peretilor calcarosi care o
delimiteaza, Prezinta numeroase marmite,ulucuri nivale, numeroase limbi de grohotis. Pe
versantii ei se observa foarte bine etructura geologica ce se infatiseaza ca niste pachete de stive,
cu caderi diferite dova-da ca formatiunile calcaroase au suferit intense miscari tec-tonice.

Cheile din bazinul Cheia. Acestea sunt sapate in masivele calcaroase din cadrul culoarului,
situate in nordul cristalinului, de Leaota. Din cele 6 chei ,4 sunt situa-te in bazinul superior.

Cheia Rudarite este lunga de 2 km , iar Cheia Prepeleacului de 1,5 km. Ambele au peretii
verticali si o mare cadere a talvegului. In versantul drept al Cheii Ruda-ritei se afla Pestera Uluce.

Cheia Urdaritei incepe dupa confluenta unui parau cu Rudarita, intinzandu-se pana la
confluenta cu Va-lea Crovului.

Cheia Crovului ,pe o lungime de 2,5 km prezinta escarpamente spectaculoase, pana la

300 m intre Piscul Ciucului la sud si Culmea Zacotelor la nord .Cheia Crovului taie perpendicular
doua falii. Din unirea paraului Crovului cu paraul Urdaritei ia nastere raul Cheia. Acesta strabate
pana la confluenta cu Dambovita un sector de cal-care baarremiene si unul de calcare tithonice,
chiar inainte de varsare.

- 25 -
 Cheia Ghimbavului se dezvolta intre masivele calcaroase Ghimbavul (1407 m) si
Vartoapele (1434 m) ,pe o lungime de peste 4 km.SE caracterizeaza prin prezenta unor
eescarpamente foarte mari ce se inalta pana la 400m, cele mai mari din intregul complex. De
asemenea, aceasta cheie este cea mai adanca. Are un profil transversal foarte ingust, iar cel
longitudinal cu o cadere foarte mare din care cauza prezinta numeroase repezisiuri, chiar cateva
cascade, la bazza carora se dezvolta o serie de marmite.

Cheia Oratii si Cheia Ratei sunt situate pe la-tura estica si, respectiv,vestica a depresiunii
Podul Dambo-vitei de mici dimensiuni.Din cuza marii varietati a rekiefu-lui ,peisajul
geomorfologic este deosebit de spectaculos intrucat se trece brusc de la platourile usor ondulate
la vaile adanci , marginite de abrupturi veritabile.

REZERVATIA: „ Padurea Iedu-Cernat”

Infiintata prin Hotararea C.J. Arges nr.18/21.12.1994. Suprafata : 327,5 ha ;Coordonate:

24 grd. 51’ long. E; 45grd. 9’ lat.N;Administrator: Ocolul Silvic Domnesti. Localizare: U P III Cernat.

Descriere: padure de fag, aflata in depresiunea Nucsoara. care desparte Subcarpatii de

versantii sudici ai Muntilor Fagaras, in bazinul raului Cernat, afluent, pe partea dreapta, a Raului
Doamnei. Este un faget cu aspect de codru secular, putin influentat de om, o insula vegetala ,care
impresionea-za prin maretia, salbaticia si productivitatea sa. Aflat in sta-diu de climax, fagetul
Edu– Cernat constituie un ecosistem stabilizat, in care conexiunile biocenotice dintre
componentele populationale se afla intr-o stare de echilibru. Situat in zona de intrepatrundere a
vegetatiei de dealuri inalte cu cea montana inferioara si aflindu-se in conditii optime de vegetatie,
acest faget constituie un esantion forestier de o incontestabila valoare,care merita sa fie conservat
ca atare in evolutia sa fireasca.

PARCURI NATIONALE:

Parcul National Piatra Craiului

Masivul muntos Piatra Craiului este o originalitate geografica, sau, asa cum spunea Em.
de Martonne, un cident „ in alcatuirea geologica, atat de uniforma, a Carpatii Meridionari. Acest
specific a facut ca in Piatra Craiului sa se dezvolte o lume vegetala si animala deosebit de bogata.
Rezervatia a fost creata prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645/1938,sub numele de „Piatra
Craiului Mare”. Ia se intindea pe o suprafata de 440 ha.,majoritatea in judetul Brasov, cuprinzand
zona cea mai interesanta a masivului, incepand cu varful La Om,Curmatura,Valea
Crapaturii,cuprinzand,in ,intregime, versantii nordici, nord-vestici, vestici, precum si Creasta
Craiului Mari.Afost constituita ca o rezervatie floristica si faunistica, avand un important rol in
ocrotirea unor raritati floristice si faunistice, printre care: garofita Pietrei Craiului(Dianthus
callizonus),specie endemica si relict tertiar,floarea de colti(Leontopodium alpi-num),sangele
voinicului(Nigritella nigra), smardarul sau bujorul de munte(Rhododendron kotschyi),tisa (Taxus
baccata), bulbucii de munte(Trollius europaeus), tulichina alba sau iedera alba(Daphne cneorum),
tulichina galbena (Daphne blagayana),ghintura galbena(Gentiana lutea), iar dintre animale: capra

- 26 -
neagra (Rupicapra rupicapra),ursul (Ursus arctos),fluturasul de stanca(Tichodromamuraria),

Prin valoroasele exemplare floristice si faunisti-ce, prin structura sa geolovgica

deosebita,dar si prin tendintele de micsorare a suprafetelor ocrotite sau de tampon de catre
serviciile silvice, consideram imperios necesara luarea masurilor de ecologizare, ocrotire si ame-
najare a arealului propus ca rezervatie.

Parcul national Bucegi

Reprezinta regiunea muntoasa cu ce mai mare pre-siune turistica din Romania,dovada

fiind numeroasele ame-najari,trasee si statiuni existente.Parcul national propus a fi constituit aici
urmareste sa asigure originalitatea si capaci-tatea conservativa a celor patru rezervatii
importante: Sinaia-Valea Tiganesti, Pestera Ialomitei, Zanoaga, platoul si abruptul Bucegilor, cu o
suprafata totala de 357000 ha. O parte a acestui parc intra si pe teritoriul judetului Arges .In
perimetrul propus ca parc sunt cuprinse paduri seculure de fag si brad cu frumoase exemplare de
Taxus baccata si Larix decidua,molidise cu larita si Pinus cembra, tufarisuri edificate de Pinus
mugo, pajisti calcofile,buruienarisuri al-pine cu Heracleetum, palmati , Telekio speciosae-Petasite-
tum hibridi etc. Valoarea peisagistica este sporita de varfu-rile importante,de impresionantele
abrupturi stancoase, de pesteri, dar si de megaliti cu forme antropomorfe(Omu, Ba-bele etc).Aici
se gasesc numeroase raritati floristice :Salix-myrtilloides, Diantus gellidus, Papaver pyrenaicum
ssp, corona sanctistephani, Astragalus pedunculiflorus, Astraga-lus depresus, Astragalus australis
ssp bucsecsii,Oxytropis carpatica, Sorbus graeca, Festuca porcii,Secale montanum, Hesperis
oblongifolia, Saxifraga demissa,Poa molinerii ssp glacialis, Iris hungarica ssp, dacica si multe alte
relicte,en-demite si specii rare. Din extrem de bogata fauna a Muntilor Bucegi, retinem prezenta a
cca 2000 specii de coleoptere, a cca 800 specii de lepidoptere (intre care genul Erebia detine aici
recordul european),a frumoaselor populatii de Tetrao urogallus,Aquila chrysaetos, Aquila heliaca,
Rupicapra ru-picapra carpthica s.a. Gestionarea acestei suprafete va pune probleme, tocmai
datoritaa fluxului mare de turisti, in tot timpul anului,cu tot entuziasmul manifestat de o serie de
organizatii ecologiste neguvernamentale.

Potentialul turistic al judetului Arges

- 27 -
 Rezervatia Iezer (Masivul Iezer -Papus )

Zona rezervatiei cuprinde valea glaciala a Caltunului si Iezerului, incluzand varful

Iezerului Mare, Masivul Iezer–Papusa, cuprins intre vaile Riului Doamnei si Dambovicioarei.

Varfurile sale dominante se ridica la peste 2400 m – Iezer (2462m) si Rosu (2469m),
iar spre izvoarele Argesului - Papusa (2391m).
Dintre raritatile floristice care sunt prezente in aria vailor glaciale ale Caltunului si
Iezerului, mai des intilnite sunt : jneapanul, salcia, aninul de munte, zambrul, bujorul de munte
si smardarul. In circul Iezer predomina garofita alpina, gentiana, cimbrisorul de munte, piciorul
cocosului, salcia pitica si ochiul gainii. Accesul spre rezervatie se poate face prin culoarul Rucar-
Bran sau venind dinspre Muntii Fagaras, peste coltii Cremenii si Crucea Ateneului.

Rezervatia “ Cheile de la Cetateni “

In sudul Muntilor Leaota se afla rezervatia “Cheile de la Cetateni”, cuprinsa intre

localitatile Cetateni si Cotenesti, cheile Dambovitei se desfasoara intre Coltii Doamnei la nord
si Valea Plesei la sud. In zona au fost descoperite ruinele unei cetati medievale, precum si
urmele unor asezari si o biserica datand din secolele al XII-XV-lea.

O arie restransa din rezervatie este populata cu cca 50 de specii de plante spontane
care au fost puse sub ocrotire : breabanul, barba ungurului, omagul, brusturul negru, crucea
voinicului, coada iepurelui si cimbrisorul. Specii ca aninul alb, coacazul, afinul, cucuruzul, slina,
crinul de padure si-au marit aria de raspindire pana pe valea Dambovitei si pe culmile care
coboara din munti. Dintre speciile faunistice predomina fluturele de stanca, corbul, acvila de
stanca, cocosul de munte, rasul si ursul.

Parcul Dendrologic de la Mihaiesti-Muscel

Rezervatia forestiera se afla la 20 km de orasul Campulung-Muscel. Au fost plantate

diverse specii de forestiere autohtone si exotice, cum ar fi : brad caucazian, pin strob, stejar
rosu, unii arbori avind diametru de peste 40 cm si inaltimi de 30m. Dintre speciile autohtone
predomina stejarul pedunculat, frasinul, gorunul, ciresul, mesteacanul, ulmul, pinul, fagul,
malinul, castanul, tisa si ienuparul, iar dintre speciile exotice sunt prezente nucul cenusiu,
bradul argintiu, gingo, chiparosul de California si ienuparul de Virginia.

Poienile cu narcise de la Negrasi

Rezervatia floristica a fost infiintata in anul 1966 si ocupa 46 ha in perimetrul

comunei Negrasi, fiind cuprinsa intre Cimpia piemontana a Pitestiului si Campia Gavanu-
Burdea. Natura solurilor si climatul bland favorizeaza dezvoltarea optima a narciselor albe, cu
o cornula cu marginile rosii, care se mentin doua luni pe an : mai si iunie.

Valea Valsanului

Intre comunele Musetesti si Bradulet, o lungime de 17 km din Valea Valsanului ,

afluent al Argesului, a fost declarata rezervatie faunistica. Avand un aspect peisagistic deosebit,
rezervatia este cunoscuta si datorita speciilor de pesti care traiesc aici, printre care se numara

- 28 -
aspretele. Aceasta specie a fost descoperita in anul 1957 si este pe cale de disparitie. Pe langa
asprete, in apele Valsanului traiesc si alte specii de pesti : molanul, scobarul, pastravul de
munte, etc.

Rezervatiile geologice de la Albesti

In comuna Albesti, aproape de Campulung Muscel, se afla rezervatiile granitul de

Albesti si clacarele de Albesti. Acestea au o mare importanta pentru studiile geologice si
paleontologice , fiind declarate rezervatii stiintifice.

Pestera de la Uluce

Aceasta rezervatie speologica are o mare importanta stiintifica. Ea ocupa o suprafata

de 5 ha si prezinta elemente morfologice subterane ce apar ca niste formatiuni cristaline, de
culoare sidefie.

Punctul fosilifer Suslanesti

Rezervatia ocupa o suprafata de 1 ha si este situata pe Valea Argesului la 6 km distanta

de Campulung, pe Dealul Hobaia. In fundament s-a conservat o bogata fauna fosilifera
reprezentata de peste 30 de specii de pesti, din care 13 sunt noi pentru stiinta. Studiul stiintific
al faunei fosile i-a grupat in trei categorii : pesti autohtoni, de adancime si pesti migratori.

Parcul National Piatra Craiului

Dintre speciile de plante declarate ca monumente ale naturii amintim : garofita Pietrii
Craiului ( dianthus callizonus), endemism floristic, floarea de colt ( leontopodium
callizonus ), ghintaura galbena ( gentiana lutea), sangele voinicului, papucul doamnei, angelica,
tisa, iar dintre speciile faunistice : capra neagra, fluturasul de stanca, rasul si vipera.

Muntii Fagaras

Situati in extremitatea nordica a judetului Arges, linia de creasta a lor constituind si

limita cu judetele Sibiu si Brasov. Ei se desfasoara pe lungime de peste 40 km, pe directia est-
vest, culmea principala fiind constituita dintr-o succesiune de piscuri piramidale si creste
alpine golase, dintre care 140 de varfuri trec de 2000 m altitudine; dintre acestea 29 depasesc
2400 m, iar 6 au peste 2500 m, culminand cu Negoiu (2535m) si Moldoveanul (2544m). De o
parte si de alta a crestei principale se intalnesc frecvent urme ale glaciatiunii cuaternare: circuri
si vai glaciale despartite de creste ascutite, morene. In circurile si vaile glaciare sunt numeroase
lacuri din care isi trag obarsiile vaile Scar, Izvorul Negoiului, Capra, Buda, etc.

Culmea Coziei

La sud de rama principala a masivului Fagaras, cu altitudini mai coborate ( 1400-

1600m ) de-a lungul careia se ridica : Masivul Cozia, de pe dreapta Topologului ( jud. Valcea),
masivele Fruntii (1533m) si Ghitu ( 1622m), separate de vaile Topologului, Argesului si
Valsanului, care formeaza aici chei adanci.

Culoarul Lovistei

- 29 -
 Cuprins intre culmile sudice ale masivului Fagaras si Culmea Coziei cu altitudini intre
1200-1400m care reprezinta continuarea spre est a depresiunii tectonice a Lovistei de pe Olt.
O retea deasa de vai - Valea Cumpenei, Valea lui Stan, Valea Lupului - fragmenteaza relieful
acestui culoar format din roci sedimentare.

Culoarul tectonic Rucar-Bran si Piatra Craiului, din care numai partea sudica este
cuprinsa in judetul Arges. Prezenta calcarelor si a conglomeratelor, fragmentarea tectonica pe
directia nord-sud, altitudinile mai coborite, fenomenele carstice individualizeaza aceasta zona
montana. Culoarul Rucar-Bran, orientat pe directia nord-est – sud-vest, denivelat cu aproape
1000m fata de muntii Piatra Craiului, Bucegi si Leaota, prezinta un relief fragmentat intr-o serie
de maguri si poduri calcaroase marginite de pereti abrupti, deasupra carora se ridica
Ghimbavul (1407m ), Piatra Dragoslavelor ( 1434m) si Mateiasul (1239m). Creasta
calcaroasa a Pietrei Craiului se prezinta ca o uriasa lama de ferastrau care domina , prin
abrupturi stancoase, atat valea Dambovicioarei, avand inaltimi de peste 2000 m; Piscul Baciului
sau La Om ( 2238m) se afla pe linia de hotar cu judetul Brasov.

Masivul Leaota( varful Leaotas 2133m ).

Relieful Muntilor Leaota se distinge prin masivitate, culmi foarte greoaie care tradeaza
prezenta sisturilor cristaline, larg extinse aici, ca o continuare a celor din Muntii Iezer-Papusa.

Lacurile glaciare

Lacurile glaciare le intalnim in Muntii Fagaras - Buda, Capra, Coltun, Podul Giurgiului
situat la cea mai mare altitudine - 2264m- si in Muntii Iezer - lacul Iezer. Din cele peste 30 de
lacuri glaciare ale Muntilor Fagaras, 18 se gasesc pe versantul sudic, argesan, ele contribuind la
implinirea pitorescului zonei alpine.

Barajul Vidraru

Este implantat in versantii muntilor , la intrarea Agesului in chei. Din capatul

barajului , la stanga se desprinde un viaduct pe deasupra lacului de acumulare , iar mai departe
un tunel, prin care se strecoara soseaua spre cabana Cumpana, strapungand baza muntelui.

Transfagarasanul ( DN 7C – 60 KM ).

- 30 -
 Este cel mai inalt drum de munte din tara noastra, inaugurat in anul 1974. El reuseste
sa se ridice la 2055 m altitudine si sa strapunga creasta Muntilor Fagaras printr-un tunel lung
de 845 m , pe sub pasul Negoiu. Strabate golul alpin fagarasan pe o lungime de 8.6 km , prin
serpentine, uneori etajate, putand fi parcurs cu mijloace auto pe timp de vara.

Salba de lacuri de acumulare de pe Arges, care pe langa utilizarea in scopuri

hidroenergetice si pentru alimentarea cu apa a zonei industriale Pitesti, regleaza cresterile de
nivel ale raurilor, furnizeaza apoi apa necesara irigatiilor, fiind potentiale puncte de atractie
turistica . Pe primul loc se situeaza lacul Vidraru.

Iazurile naturale din Piemontul Cotmenei, in sudul judetului ca si cele create de om

pe raurile de ses devin , prin popularea lor cu peste, locuri de atractie pentru pescarii sportivi.

Padurea si parcul Trivale.

Frumosul si vestitul parc Trivale a inceput sa fie amenajat inca din anul 1900, la
marginea padurii cu acelasi nume din apropierea Pitestiului.

Pestera Dambovicioara

Situata in partea sudica a Masivului Piatra-Craiului, zona Rucar

- Dambovicioara se caracterizeaza printr-un relief carstic variat,
spectaculos. Raurile care coboara in Muntii Fagaras, Piatra Craiului si
Leaota au sapat in calcarele de aici vai inguste si adinci, dand nastere,
pe un teritoriu relativ restrans, celui mai mare complex de chei aflate
la noi in tara (vezi harta). O asemenea roca, extinsa in zona, a permis
dezvoltarea tuturor formelor de eroziune, subterane si de suprafata.
Foarte fregvente sunt pesterile cu dimensiuni mici ori mijlocii. Dintre
acestea, mai cunoscuta se dovedeste a fi Pestera

'Dambovicioara'. Situata in partea nordica a satului cu acelasi nume - la cca 1 km - este

lesne accesibila turistilor, amplasata chiar in apropierea soselei care strabate aceste chei.

Lunga de peste 250 m, aceasta pestera are aspectul unei galerii putin ramificate,
traseul sau fiind putin ascendent (vezi schita); ea poate fi strabatuta usor, avand plafonul mai
inalt decat statura omului (cca. 2 m).
Interiorul ofera conditii optime de vizitare – simti aici un usor curent de aer care
demonstreaza existenta a inca unei comunicari cu exteriorul. Temperatura oscileaza in jurul

- 31 -
 valorilor de 10-12°C, iar umiditatea este potrivita.
Fauna caracteristica unor asemenea forme
carstice se arata relativ saraca: pana acum nu au
fost semnalate specii cavernicole, in schimb, s-au
gasit resturile fosile ale ursului din pestera (Ursus
spelaeus).

Satul de langa Cheile Dambovicioarei

Sat de oieri ce-si urca primavara turmele in munte si le mai coboara toamna cand se
face 'ravasitul oilor', Podu Dambovitei pastreaza traditii nealterate de cateva milenii. Cantece
de oierit, doine, hore pot fi culese aproape de la fiecare batran al satului, in zeci de variante.
La fel, portul popular are aici sute de taine si simboluri pe care tot cei batrani stiu a le descifra
si interpreta. Risipit, sub forma de evantai, de-o parte si de alta a Dambovitei, in miez de iarna,
adormit in zapada, satului ii da viata doar fumul iesit pe cosurile caselor. In rest, e amortire.
In clipa insa, cand soarele brazdeaza printre varfurile muntilor Piatra Craiului si turmele de
oi pornesc in sus, aceleasi cantece de oierit, doine si hore incep a se auzi, calatorindu-se, 'peste
ape, peste punti/peste codrii de pe munti'. Semn ca la Podu Dambovitei se desprimavareaza

La 5 km de Rucar, pe traseul Rucar-Bran, Podu Dambovitei e asezat ca intr-o

galeata. 'Prizarit' la poalele muntilor Piatra Craiului, strajuit de inaltimile verticale ale
stancilor Cheilor Dambovicioarei, de-a stanga, si inconjurat, ca un brau strans, de dealuri ceva
mai domoale pe flancuri, sate la o prima privire, ar parea de-a dreptul sufocat. Insa tocmai aici
Dambovita, cu mult inainte de a se pune prima piatra de temelie a asezarii, si-a creat un 'spatiu
de respiratie'. Asta dupa ce, la randu-i, a iesit aproape gatuita din inclestarea de Scylla si
Caribda a versantilor Cheilor Dambovicioarei. Si asa cum larga a fost 'respiratia' Dambovitei,
la fel de largi la suflet sunt locuitorii asezarii. Veseli, primitori, n-ar precupeti nici un efort
pentru a va face sa va simtiti cat mai bine, oaspeti fiindu-le! Caci de le treceti pragul, veti simti,
ca-n copilarie, cum suflete calde si maini indemanatice (de gastronomi verificati) va vor ocroti
si va vor bucura zilele de vacanta petrecute aici. Ba mai mult, va vor calauzi pasii (ca pe
vremuri Ariadna) prin 'labirinturi' nelegiuit de frumoase: Cheile Dambovitei, Cheile
Dambovicioarei, Pestera Ursilor, Pestera Dambovicioarei, excursii de o zi la Curtea de Arges

- 32 -
cu un microbuz, spre Podisor, Braniste, Bran etc. Veti putea participa la parada portului
popular sau la intreceri precum: cel mai puternic barbat la ridicarea pietrelor sau competitia
de tranta barbateasca romaneasca. Ori daca va prinde in concediu data de 20 septembrie cand
are loc 'Expo Pastoralis', moment ce coincide cu 'ravasitul oilor' (coborarea de la munte), veti
participa, ca spectator, la concursuri de animale: vaci, oi cai, caini etc, intreceri de cai in galop,
serbare campeneasca si spectacole de muzica folclorica. Si veti fi binecuvantati cu atata voie
buna incat, oricat de obositi ati fi, nici o clipa nu veti fi tentati sa spuneti 'grabiti apusul
soarelui

Familia Jingoi Dorel

Construita in buricul satului, pe o ridicatura de pamant abia mijita, locuinta fam.

Jingoi domina imperial imprejurimile pe o distanta de cateva sute de metri. Cladita caramida
cu caramida de mana harnica de bun gospodar, pe cuprinderea a cel putin 20 de camere si pe
inaltimea a doua caturi, de la balconului ultimului etaj, in august, cine va fi gazduit aici poate
urmari comod, din sezlong, evolutia eclipsei totale de soare. Totusi, nefinisata inca,
posibilitatile de cazare se rezuma la doar trei camere, cu doua locuri fiecare. Locuinta este
dotata cu baie si dus, apa calda obtinandu-se de la boiler. Toaleta este, la randu-i, in interior.
Exista TV color cu transmisie prin cablu si acces la masina de spalat, daca va doriti acest lucru.
Amenajarea interioara imbina armonios rusticul cu modernul. Iarna, incalzirea se face cu
ajutorul sobelor cu lemne. Camara are in permanenta provizii de alimente, iar pivnita butoiase
cu tuica de Rucar. Curtea larga, numai buna pentru sanius, iarna, poate fi la fel de buna, vara,
pentru o scurta partida de fotbal. Rezervari se pot face la Filiala ANTREC Rucar str. Casa de
copii nr. 381, tel. 0248/842.230, fax: 0248/842.100.

Familia Avram Elena

Ceva 'mai la vale', dincolo de biserica satului, pe firul argintiu al Dambovitei, acum
doua decenii si mai bine, fam. Avram si-a ridicat mandra casa. Cu adevarat dornica de oaspeti,
d-na Elena are in permanenta pregatite cel putin 6 camere, de doua locuri fiecare. Si sigur, la
domnia sa va veti simti bine caci familia numeroasa, cu nepoti si copii, va vor antrena in tot
felul de activitati de vacanta. Locuinta are baie si dus, apa calda obtinandu-se de la boiler.
Toaleta, insa, este in exterior. Beneficiati de TV color cu transmisie prin cablu, telefon si
masina de spalat. Cum nu exista camara, nici pivnita, familia Avram prefera sa va ofere doar
cazare. Insa, cu drag va invita sa folositi, de cate ori doriti, bucataria. Curtea larga, sa intorci
carul de doua ori, cum se spune pe aici, poate fi adevarat tapsan de joaca pentru copiii dvs.
Interiorul este mobilat modern, cu 'usoare' elemente rustice. Iar daca va doriti plimbari
usoare de seara sau dimineata, coama dealului din spatele curtii este numai buna pentru a va
antrena musculatura. Toamna tarziu, iarna si primavara devreme, incalzirea camerelor se
face de la sobele cu lemne prezente in fiecare camera. Rezervari se fac la tel. 0248/842.806,
fam. Avram.

Familia Gogu Avram

In mijlocul satului, asezata ca un han la rascruce de drumuri, gospodaria familiei

Gogu Avram este una dintre cele mai instarite din zona. Ridicata la un nivel, cu peste o duzina

- 33 -
de camere, nu e de mirare ca 'seful' familiei poate caza in propria-i locuinta cel putin 10
persoane, in cinci camere cu cate doua paturi, patru dintre ele fiind situate la etaj. Baia, cu dus,
satisface cele mai exigente pretentii, apa calda 'se prepara' in boiler la orice temperatura se
doreste, iar toaleta este in interior. Aveti Tv color cu transmisie prin cablu, masina se spalat
pentru a va primeni garderoba si o culme pentru rufe ce acopera un sfert din curtea spatioasa.
In aceeasi curte puteti parca intre 1 si 5 masini, fara a va teme ca cineva va va putea forta
portierele. Incalzirea se face prin sobe cu lemne, pana la ambianta dorita. Locuinta are beci cu
tuica, fara a avea, insa, camara. Amenajarea interioara este de factura moderna, fiecare
camera prezentand maximum de confort. Singurul inconvenient l-ar reprezenta, din pacate,
faptul ca familia Gogu Avram nu va poate caza in regim de pensiune, masa zilnica urmand sa
devina problema dvs. Rezervari se fac prin ANTREC Rucar la tel. 0248/842.830 sau fax
0248/842.100.

Ghidul Dumneavoastra:

Amplasare: Situat la poalele Muntilor Piatra Craiului, Podu

Dambovitei se gaseste la 5 km de Rucar, pe traseul Rucar-Bran, la 25
km fata de Campulung si la 177 km fata de Bucuresti.

Clima: Temperat-continentala, specifica zonelor de deal si de

munte, cu vant si ploi modeste. Temperatura medie anuala este de 10
grade C.

Transport: Cu trenul pana in Campulung iar de acolo cu

autoturismul. Sau cu autoturismul pe ruta Bucuresti-Pitesti-
Campulung.

Capacitate de cazare: La Podu Dambovitei, Rucar si Leresti

exista peste 150 de locuri de cazare, cu maxim 12 locuri/casa si
50/sat in peste 75 de gospodarii clasificate cu doua stele.

Rezervari: La filiala ANTREC Rucar str. Casa de copii nr. 381,

tel. 0248/842.230, fax. 0248/842.100.

In zona: Muzeul trofeelor de vanatoare in Casa Sipoteanu

(tehnicianul de vanatoare al lui Ceausescu); Valtoarea de la Darsta
unde se fac saricile; Muzeul Rucarului in Casa prof. dr. Parnuta; Schitul
de la Dragoslavele, biserica din sec. XVII.

Divertisment: Excursii pe Cheile Dambovitei, pe zona Rucar-

Podisor-Braniste (maxim 2h), Bran, Cheile Dambovitei, Cheile
Dambovicioarei, Pestera Dambovicioarei (1/2h), Pestera Ursilor,
popas la pastravaria Dambovicioarei, excursii de o zi pana la Curtea
de Arges cu microbuzul.

Indicatori de cuantificare a circulatiei turistice

- 34 -
 Analiza circulatiei turistice presupune cunoasterea catorva indicatori
principali si anume:

- numarul turistilor sositi in judet

- numarul de innoptari

- durata medie a sejurului

- densitatea turistica.

1. Numarul de turisti sositi

Turisti cazati in unitatile hoteliere din judetul Arges

-mii persoane-

U
1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2
nitati de
980 990 995 996 997 998 999 000 001 002 003
cazare
T
3 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1
otal din
29 32 59 72 36 20 04 08 11 14 21
care:
2 2 1 1 1 8 6 6 6 7 8
Hoteluri 38 77 27 38 01 9 9 6 6 6 1
H
anuri si 3 2 8 1 1
6 5 5 6 6 5
motelur 8 5 6 1 0
i
C
3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2
abane
0 8 5 7 6 3 2 5 7 8 1
turistice
C
1
amping 4 4 3 2 1 2 2 2 2 2
3
uri

- 35 -
 V
ile 3 2 1 2 1 1 1 2 1 2 3
turistice
D
in total:
1 1 1 1 1 1
5 7 7 8 8
5 3 1 3 4 6
S
traini

Numarul de innoptari inregistrate in unitatile de cazare turistica din judetul

Arges

-numar –

Tipuri
de structuri de 199 200 200 200 200
primire 9 0 1 2 3
turistica
Total 195 222 263 256 245
din care: 431 848 080 114 958
Hotelur 110 140 140 152 161
i 422 640 154 453 181
Hanuri 831 132 186 146 129
si moteluri 8 57 96 91 78
Cabane 233 239 238 249 239
turistice 69 49 86 00 25
Campin 201 218 391 201 179
guri 6 0 6 9 7
Vile 125 656 813 987 878
turistice 0 9 8 6 4
Tabere
375 266 561 393 284
de elevi si
18 86 92 29 82
prescolari

- 36 -
Sursa: Anuarul statistic 2003

2. Durata medie a sejurului

Nr. innoptari (zile-turist)

S=

Nr. turisti sositi (cazati)

Durata medie a sejurului in judetul Arges

-numar -

Tipuri de
199 200 200 200 200
structuri de
9 0 1 2 3
primire turistica
Total din
1,8 2,05 2,36 2,23 2,02
care:
Hoteluri 1,59 2,11 2,11 1,99 1,98
Hanuri si
1,07 1,22 1,85 2,30 2,44
moteluri
Cabane
1,99 1,60 1,40 1,38 1,13
turistice
Campingu
1,34 1,10 1,76 1,08 1
ri
Vile
1,79 3,39 7,16 6,55 3,13
turistice
Tabere de
- - - 5,92 5,34
elevi si prescolari

Sursa: Anuarul statistic 2003

3. Densitatea turistica

- 37 -
Densitatea turistica pentru anii 1995, respectiv 2003 este urmatoarea:

- pentru anul 1995: Dt in raport cu populatia = turisti sositi / populatie =

= 159.000 / 678.705 = 0,23 turisti / locuitor

- pentru anul 1995: Dt in raport cu suprafata = turisti sositi / suprafata =

= 159.000 / 6.801 = 23,37 turisti / Km2

- pentru anul 2003: Dt in raport cu populatia = turisti sositi / populatie =

= 121.492 / 650.502 = 0,18 turisti / locuitor

- pentru anul 2003: Dt in raport cu suprafata = turisti sositi / suprafata =

= 121.492 / 6.801 = 17,83turisti / Km2

Determinarea functiei turistice

Ft = L x 100 / P

unde: L – numarul de locuri de cazare din localitatea respectiva

P – populatia permanenta a localitatii respective

Ft1995 = 4 372 x 100 / 678 700 = 0,64

Ft2003 = 4 026 x 100 / 650 502 = 0,61

Sezonalitatea activitatii turistice in judetul Arges

Distributia sosirilor de turisti,in judetul Argespe luni, in anul 2003

Luna Anul
2003
Ianuarie 8 350
Februarie 8 608

- 38 -
 Octombrie 8 452
Noiembrie 7 256
Decembrie 5 725
Total 121492
Martie 9 396
Aprilie 8 837
Mai 12 274
Iunie 11 781
Iulie 14 476
August 17 176
Septembrie 9 161
Octombrie 8 452
Noiembrie 7 256
Decembrie 5 725
Total 121492

OBIECTIVE TURISTICE NATURAL

Pitesti:

Municipiu resedinta de judet, atestat printr-un hrisov emis de Mircea cel Batran in anul
1388. A aparut si s-a dezvoltat la contactul dealurilor piemontane ale Cotmenei, Argesului si

- 39 -
Candestilor ce apartin podisului Getic , cu Campia inalta a Pitestiului, pe partea dreapta a
Argesului, la confluenta acestuia cu raul Doamnei.
Situat in lunca si pe terase, la adapostul dealurilor piemontane, orasul are un climat
moderat. Este situat la intretaierea drumurilor care duc la Sibiu, Brasov, Bucuresti si Craiova .
Ocupa o suprafata de 3891 ha si numara o populatie de aproape 200.000 de locuitori. Vegetatia
caracterizata prin paduri de stejar in amestec cu esente slabe este conservata si transformata in
parcuri naturale : Trivale si Zavoi.

Obiective turistice in oras:

Biserica Domnesca Sf. Gheorghe (Piata Vasile Milea ). Este singurul vestigiu al curtilor
domnesti de la Pitesti. Fundata la inceputul secolului al XVI-lea, ea a fost refacuta de Matei Basarab
si terminata in 1656 de Constantin Serban si Doamna Balasa. Refacut in secolul al XVIII-lea,
monumentul va mai fi reparat in 1844,1869,1872 si repictat de Gheorghe Stoenescu, elev al lui
Gheorghe Tattarascu. Lucrarile de restaurare din perioada 1966-1968 au redat monumentului
infatisarea initiala.
Caracteristic este pridvorul suprainaltat de un foisor pe coloane din caramida, constituind
clopotnita, compozitie folosita pentru prima data in Tara Romanesca , fatadele sunt din caramida
aparenta, decoratia exterioara fiind accentuata de firide si o profilatura echilibrata, specifica
monumentelor din acea vreme. Deosebit de valoroasa este tampla frumos sculptata in lemn.
Biserica Sfanta Treime – Bestelei ( strada Primaverii ). Dateaza din vremea lui Matei
Basarab, fiind construita probabil de mesterul Stoica, autorul ansamblului de la Golesti. Dintre
elementele decorative deosebit de valoroase amintim ancadramentele ferestrelor, cu baghete in
stil gotic si rozete sculptate in motive ce difera de la o fereastra la alta, precum si picturile murale
din secolul al XVII-lea.

Schitul Trivale ( in Parcul Trivale ). Constructia a fost inceputa de mitropolitul

Varlaam intre anii 1672-1674 si terminata intre anii 1678-1688. Monumentul cu plan trilobat, este
inconjurat cu un brau de piatra de Albesti. Tampla dateza din 1855-1856. Legenda spune ca aici a
fost adapostit pentru o vreme capul lui Mihai Viteazul , fiind dus ulterior la Manastirea Dealu. In
acest Schit, la sfarsitul secolului al XVII-lea egumenul Ioan a copiat Viata patriarhului Nifon. In
patrimoniul bisericii se pastreaza cateva icoane din secolul al XVIII-lea.

Muzeul Judetean Arges ( strada Armand Cakunescu ) O frumoasa cladire construita

intre anii 1898-1899. Destinatia initiala a fost aceea de sediu administrativ al Prefecturii judetului
Arges. Din 1970 aici au fost adapostite sectiile de istorie si stiintele naturii ale Muzeului Judeten.
Cladirea este construita intr-un stil eclectic.
Cele trei usi de la intrarea principala au deasupra un balcon reprezentativ, cu coloane
corintice, peste care se ridica un fronton cu un basorelief reprezentand doua femei. Holul principal
se deschide catre o scara de onoare cu trepte cioplite din marmura, peste care se inalta un platou
impodobit. Sectia de istorie – prezinta istoria judetului din cele mai vechi timpuri si pana astazi,
sectia de stiintele naturii, organizata la parterul cladirii, porneste de la conceptia ecologica privind
relatia om-natura si protectia mediului inconjurator.

Galeria de arta( Bulevardul Republicii ). Este organizata in fosta cladire a Primariei

orasului construita in anul 1886. Galeria de arta cuprinde picturi semnate de N.Grigorescu,
I. Andreescu, Th. Aman, St. Luchian, N. Tonitza, s.a.
Galeria de arta naiva (Pasajul Victoriei). Este prima expozitie permanenta de acest fel
din tara.

- 40 -
 Galeria de arta METOPA ( Piata V. Milea ). In acesta expozitie se organizeaza expozitii
personale si de grup .
Gradina zoologica ( Padurea Trivale ). Amenajarea gradinii zoologice in acest loc a
inceput in anul 1967 si este populata cu o mare diversitate de animale.
Parcul Trivale. Frumosul si vestitul parc Trivale a inceput sa fie amenajat inca din anul
1900, la marginea padurii cu acelasi nume. Peisajul natural al parcului este completat de podul din
beton care imita impletitura radacinilor si crengilor copacilor, de grota in care este amenajata o
cofetrarie.
Expoparc ( Cartierul Ceair ). Este o realizare a edililor pitesteni, iar in centrul lui se afla
un lac artificial.
Monumentul Independentei ( Strada Crinului ). A fost ridicat in anul 1907 in memoria
celor cazuti in razboiul pentru independenta.
Monumentul 1907 – ( Gradina Publica ). Este inchinat in amintirea celor ce au murit in
rascoala din 1907.
Poarta Eroilor ( Strada Trivale ). Unica in tara, a fost ridicata cu ocazia
semicentenarului razboiului de neatarnare.
Statuia lui Nicolae Balcescu ( Stada Victoriei ). Statuia a fost ridicata in anul 1969 si
amplasata in parcul din jurul Galeriei de arta. Este opera sculptorului campulungean Constantin
Baraschi.
Colegiul I.C.Bratianu ( Strada Armand Calinescu). O scoala de mare prestigiu construita
intre anii 1897 si 1899. Aici si-au facut studiile printre altii: G. Ionescu-Gion, Ion Minulescu, George
Valsan, Ion Barbu, Vladimir Streinu, etc.
Palatul culturii ( Strada Victoriei ). Este construit in anul 1918 intr-un stil eclectic, cu
multe elemente de arhitectura franceza.
Teatrul Alexandru Davila ( strada Victoriei ). Are o frumoasa arhitectura moderna, cu
vitralii si doua fresce. Pe scena lui au evoluat nume de frunte ale teatrului romanesc , cum ar fi :
Fory Etterle, Colea Rautu, Ernest Maftei, etc.

Prezentul studiu are ca scop analiza implicațiilor dezvoltării durabile a turismului în

Județul Argeș și are ca obiective de cercetare: identificarea principalelor forme de turism cu
indicatorii de dezvoltare specifici, căile de durabilizare a turismului în această unitate
administrativă, rolul turismului în dezvoltarea durabilă a județului. Rezultatele studiului arată că
turismul are un rol semnificativ în dezvoltarea județului Argeș, prin diversitatea formelor, plecând
de la turismul rural specific pentru comunele Dragoslavele, Dâmbovicioara, Lerești etc., a
turismului balnear în stațiunile balneoclimaterice Bughea-Băi, Brădet, Budești-Băi, a celui cultural
ce valorizează monumente istorice și o serie de orașe (Curtea Domnească de la Curtea de Argeș,
Cetatea Poenari, Castrul Roman Jidava etc) dar și turismul ecumenic (mânăstirile de la Curtea de
Argeș, Nămăiești, Cotmeana etc). Ecoturismul pretabil pentru ariile naturale protejate, dar și în
Munții Făgăraș și Munții Iezer Păpușa repreintă o formă de turism durabil în sine.
De asemenea, se constată că până în prezent turismul în Argeș s-a axat pe dezvoltarea
unităților de cazare și alimentație publică și că este necesara conjugarea acestei ramuri economice
cu transporturile, agricultura, prin implicarea sinergică a atreprenoriatului, autorităților locale
pentru a se realiza noi investiții în zonele de interes, dar și reabilitarea clădirilor, monumentelor
și atracțiilor turistice, în plus creerea de noi locuri de muncă pentru comunitățile locale. Realizarea
în diverse zone ale județului Argeș a unor birouri de informare turistică, info-point-uri bazate pe
utilizarea informării turiștilor prin intermediul IT și promovarea acestor atracții turistice la nivel
național si european.
De-a lungul cercetărilor întreprinse în domeniul turismului, dezvoltarea economică și
socială a determinat o dată cu trecerea timpului identificarea și necesitatea rezolvării problemelor
cu privire la utilizarea spatiului. În România, conceptul de amenajare a teritoriului este racordat
la principalele documente europene din acest domeniu. Acestea se concretizează prin studii,

- 41 -
planuri, programe și proiecte care armonizează la nivel teritorial prin utilizarea politicilor
durabile în domeniul turistic, economic, social, ecologic și cultural în vederea asigurării dezvoltării
durabile în profil spațial a diferitelor importante zone turistice ale țării. Activitatea turistică prin
conținutul ei, este concepută printr-un ansamblu de raporturi și schimburi cu mediul din care face
parte, ceea ce determină ca o parte a problemelor din acest domeniu să se regăsească în structura
preocupărilor de amenajare a zonelor turistice. Amenajarea turistica reprezintă o formă
particulară a amenajării teritoriului în general, elementele de specialitate fiind generate de sejurul
și deplasarea turistilor precum și gestionarea resurselor care se constituie atracții turistice (M.
Băltărețu, 2010).
În orice caz, fiind vorba de dezvoltare durabilă în domeniul turismului, pentru ca o
anumita zonă geografică să prezinte interes din punct de vedere turistic aceasta are nevoie de
resurse în vederea utilizării lor într-un mod cât mai corespunzător, atât resurse naturale cât și
antropice, urmând ca această zonă ulterior să poată fi cuprinsă în circuitul turistic local, regional,
național sau internațional. În domeniul turismului, componentele mediului natural cât și
componentele mediului antropic trebuie exploatate și gestionate corespunzător pentru a putea
deveni atracții turistice în industria turistică. (Cândea, 2012).
Analiza diagnostică, ca instrument de organizare și conducere în turism și ca metodă
de cercetare, este o necesitate obiectivă și vizează armonizarea resurselor cu obiectivele stabilite,
în condiții de eficiență economică și socială. În condițiile dezvoltării durabile a României,
valorificarea superioară a resurselor turistice se impune cu pregnanță, ca în orice domeniu
economic. Acest lucru presupune o valorificare complexă și eficientă în contextul unui turism
intensiv iar pe de altă parte o conservare a valorilor turistice, multe dintre ele fiind din păcate
epuizabile sau ce se pot degrada in viitorul apropiat (G. Erdeli, 2000).
În studiul realizat, se urmărește evaluarea potențialului turistic al județului Argeș, al
posibilității dezvoltării activității turismului, cu precădere în zonele unde există probleme cauzate
de gestionarea ineficientă și necorespunzătoare a unităților de cazare cu precădere în zona
nordică a județului, zonă în care numărul turiștilor este ridicat îndiferent de perioadă, datorită
atracțiilor turistice și anume a traseelor și peisajelor montane din zona nordică, a peisajelor
spectaculoase și a tipurilor de relief specifice zonei, a monumentelor istorice, cetăților dar și
lăcașelor de cult. De asemenea acest studiu propune implementarea unor programe de dezvoltare
la nivelul standardelor U.E. în privința implementării unui management turistic la care raportul
calitate preț să satisfacă pe deplin potențialii turiști.
Obiectivele acestui studiu constau în evidențierea practicării turismului la nivel
european în tot județul Argeș, realizarea unităților de cazare hoteliere ultra-moderne de tip eco,
atragerea cât mai multor investitori în vederea realizării de noi atracții turistice, urgentarea
reabilitării căilor de comunicație, dar și crearea de noi stațiuni turistice. Dezvoltarea durabilă a
turismului în județul Argeș este o temă de actualitate, astfel potențialii investitori putându-și
dezvolta mici afaceri în turism, de asemenea se vor crea noi locuri de muncă pentru localnicii din
zonă, iar infrastructura rutieră va fi îmbunătățită. Lucrarea de față pune în evidență dezvoltarea
turismului durabil și a tuturor formelor de turism (ecoturism, montan, urban, cultural, social,
balnear), realizarea unităților de cazare moderne, creșterea numărului de turiști în zonă dar și
punerea în evidență a turismului rural.
Cu precădere zona turistică de interes ridicat o reprezintă zona stațiunilor de pe culoarul
Rucăr-Bran. O zonă în care anual este tranzitată de mii de turiști.

- 42 -
 Culoarul Rucăr-Bran

Alte obiective turistice din județul Argeș sunt: Mânăstirea de la Curtea de Argeș, Castrul
Roman Jidava, Cetatea de la Poenari, clădirile istorice și muzeele din orașul municipiu. De
asemenea, în domeniul turismului balneoclimateric județul Argeș are de suferit, datorită faptului
că stațiunile de acest fel sunt într-o stare de degradare.

Fosta stațiune Bughea Băi

În vederea dezvoltării turismului în județul Argeș, rezultatele dezvoltării durabile în

domeniul turismului se vor concretiza după aplicarea planurilor moderne de dezvoltare turistică
conforme cu Uniunea Europeană, dar și a autorităților locale și naționale care să acorde o mai mare
atenție turismului din zonă, astfel rezultatele ulterioare obținute vor aduce beneficii semnificative
turismului argeșean. O altă implicație în domeniul dezvoltării durabile a turismului, constă în
creerea și promovarea unităților de cazare cu caracter exclusivist, exemplul hotelului de gheață
de la Bâlea.

Hotelul de gheață de la Bâlea

De asemenea pentru a avea eficiență, turismul argeșean trebuie să fie promovat pe scară
largă, atât în plan internațional cât și la nivel național și local, astfel față de anii 2006-2009

- 43 -
numărul de turiști cazați în decursul unui an să crească cu peste 50% față de datele obținute în
perioada menționată. Din analiza efectuată în graficul de mai jos se observă că turiștii români sunt
cei care preferă să își petreacă concediile în Argeș.

Analiza fluxului de turiști în perioada 2006-2009

Sosirile şi numărul de înnoptări sunt influenţate de caracterul de sezonalitate al

turismului practicat în zonă. Astfel, fluxul de turişti este mai ridicat pe perioada sezonului de vară,
în strânsă legătură cu deschiderea Transfăgărăşeanului (DN7C Curtea de Argeş - Bâlea Lac - Sibiu).
Analiza fluxurilor din punct de vedere al ţării de origine, relevă faptul că turiştii români reprezintă
majoritatea persoanelor care tranzitează şi rămân în zonă.

Conceptul de ,,Ultra-modern Eco Hotel” în turismul Argeșean

Conceptul de Eco Hotel pentru județul Argeș, îmbină eleganța, durabilitatea, confortul,
calitatea și impactul asupra mediului înconjurător. Designul construcției este unul durabil,
arhitectură realizată pentru a nu influența în niciun fel mediul înconjurător, clădirea este realizată
astfel încât clima să fie un factor important în vederea utilizării resurselor. Acest hotel va fi realizat
din materiale ecologice, energia electrică va fi primită pe bază de panouri solare și micro-turbine
eoliene, de asemenea clădirea beneficiază de o grădină „la înălțime” unde turiștii se pot bucura de
bazine de apă filtrată provenită din apa de ploaie, ecrane și design care să imprime turiștilor
atmosfera de parc natural.

Clădirea hotelului Eco

Dezvoltarea durabilă a turismului în județul Argeș (Puncte tari/ puncte slabe)

- 44 -
 Concluzii: Dezvoltarea durabilă a turismului în județul Argeș va duce la rezolvarea
diverselor probleme din domeniu, respectiv promovarea turismului la scară largă și investiții
considerabile. De asemenea în domeniul informării turiștilor trebuie aduse îmbunătățiri, spre
exemplu montarea de panouri tip “touch screen” în vederea informării turiștilor, panouri ultra
moderne (led) de informare turistică în vecinătatea drumurilor, dar și investiții la nivelul
infrastructurii rutiere și numărul investitorilor care vor avea de gând să dezvolte zona, plus
fonduri alocate de autorități.
Turismul, fiind un important sector pentru România, care prin resursele pe care le
antrenează și prin interconexiunile pe care le realizează cu celelalte ramuri ale economiei
naționale, constituie un factor important în vederea dezvoltării durabile.
Pentru a se putea realiza un turism de calitate, este esențial să fie aplicate anumite
măsuri concrete de dezvoltare durabilă. În județul Argeș, în vederea dezvoltării durabile pentru
turism se pot aplica următoatele:
- Promovarea zonei de nord a județului ca destinaţie pentru turism durabil;
- Dezvoltarea, încurajarea şi promovarea produselor, serviciilor şi a pachetelor relaţionate cu
turismul durabil;
- Asigurarea standardelor comune de înaltă calitate privind turismul durabil în județ;
- Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea durabilă a economiei locale;
- Planificarea dezvoltării durabile a transportului turistic şi a infrastructurii în Argeș;
- Gestionarea impactului turismului asupra diversităţii biologice şi peisagistice, a impactului de
mediu și a impactului socio-economic și social din județ;
- Informarea potențialilor turiști cu privire la zonele și obiectivele de interes turistic important.
Cu cât aceste măsuri pentru dezvoltarea durabilă în turism a județului Argeș se vor
pune în practică, plus ulterioare îmbunătățiri ale acestora, dar și capitalul social investit în vederea
dezvoltării durabuile, cu atât în următoarea perioadă Argeșul va putea avea un turism de calitate
comparativ cu turismul practicat în statele dezvoltate din Uniunea Europeană.
Deşi, în ultimii ani, moda în turism a fost alegerea unor destinaţii externe, un nou curent pare
să ia naştere: redescoperirea frumuseţilor locale. Argeşul se află printre judeţele cu un mare număr de
obiective turistice, unele unicat, care ar putea fi destinaţii de vacanţă sau de week-end deosebite. Site-ul
obiectiveturistice.drumliber.ro a selectat 513 astfel de locuri şi construcţii pline de cultură, farmec şi
frumuseţe naturală, ce ar merita vizitate, 21 dintre ele fiind în Argeş.

- 45 -
 Județul Argeș este situat în sudul României, iar orașul de reședință al acestuia este
Pitești. Este învecinat cu județele Sibiu, Brașov, Dâmbovița, Teleorman, Olt și Vâlcea. Este delimitat
la nord de munții Făgăraș și oferă câteva locuri extraordinar de frumoase, care merită vizitate. Îți
prezint cele mai frumoase dintre acestea, iar dacă vrei să le vizitezi, interesează-te de unitățile de
cazare din județ.

Mănăstirea Curtea de Argeș

Una dintre celebrele monumente istorice din România, Mănăstirea Curtea de Argeș este
cunoscută în special datorită legendei meșterului Manole, care a fost nevoit să își zidească soția
(Ana) în construcție pentru că în mod inexplicabil, ce era construit ziua, se dărâma noaptea.
Mănăstirea a fost construită între anii 1512-1517 din ordinul voievodului Neagoe Basarab.
Biserica a fost restaurată în 1875 de către arhitectul Lecomte du Noüy, după ce în anii 1866 și
1867 au avut loc incendii care au distrus o mare parte din complexul monastic.

Lacul și barajul Vidraru

- 46 -
 Construit între 1960 – 1965, barajul Vidraru a avut nevoie de excavarea a peste 1.7
milioane de metri cub de rocă, pentru realizarea tunelurilor și a barajului în sine. Are o înălțime
de 166 m și se întinde pe 306 m. Lacul de acumulare Vidraru măsoară 155 m în cel mai adânc
punct al său. În mod normal, uzina hidroelectrică Vidraru produce în jur de 400 Gwh anual. Ca
turist, vei putea să admiri un peisaj care-ți taie respirația, dar vei putea face și bungee jumping,
dacă vrei bineînțeles.

Transfăgărășan

Drumul pornește din comuna Bascov, județul Argeș și se întinde pe o lungime de 115 km,
printre munții Făgăraș, până se intersectează cu DN1 între Sibiu și Brașov. Dacă alegi să călătorești
pe acest drum, trebuie să știi că nu este deschis iarna. Transfăgărășanul este construit pe un teren
montan, așa că ai ocazia să vezi peisaje incredibile. Nu degeaba i se spune cel mai spectaculos drum
din România. Drumul trece pe lângă lacul de acumulare și barajul Vidraru și are un traseu cu multe
serpentine și altitudini de până la 2042 m. Tot de pe Transfăgărășan, poți vizita și lacul glaciar
Bâlea, din munții Făgăraș.

Peștera Dâmbovicioara

- 47 -
 Peștera s-a format datorită apelor din pârâul cu același nume, care au săpat în stâncile de
calcar. Este situată pe Valea Dâmbovicioara în Masivul Piatra Craiului. Pârâul care a format
peștera, are acum altă albie, așadar peștera este una uscată. Temperatura din peșteră este
cuprinsă între 10-15 grade. Peștera este un loc foarte vizitat de către turiști, datorită faptului că
este amenajată corespunzător.

Lacul Călțun

CONCLUZIE:
Turismul are un mare potențial în ceea ce privește contribuția în vederea realizării
obiectivelor majore ale Uniunii Europene, cum ar fi dezvoltarea durabilă, creșterea
economică, ocuparea forței de muncă și coeziune socială și economică. Abordarea strategică
pentru dezvoltarea durabilă a turismului în județul Argeș se bazează în primul rând pe
procesul de creare a condițiilor efectuării turismului în zona montană, turismul urban-
cultural din importantele orașe ale județului dar și turismul rural.

- 48 -
 BIBLIOGRAFIE

Erdeli G., Cândea Melinda (2001), România-potențial turistic și turism, Editura Universității din
București;
Glăvan V., (2003), Turismul durabil, Editura Economică;
Ielenicz M., Comănescu Laura, (2006), România-potențial turistic, Editura Universitară, București;
Nistoreanu P., (2006), Ecoturism și turism rural, Editura A.S.E.
Băltărețu Andreea, (2010), Amenajarea turistică și dezvoltarea urbană, Editura Universitară,
București;
http://www.insse.ro/turism/arges
http://www.turismland.ro
http://grimshaw-architects.com
http://i.ytimg.com/vi/_KEmM8f7dbw/maxresdefault.jpg
http://cjarges.ro

- 49 -