Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 Introducere 1.1 Definire (potenial, componente) 1.2 Structura potentialului turistic 1.3. Istorie 1.4. Prezentare generala 2 Potential turistic al Indoneziei 2.1. Potential turistic natural 2.2. Potential turistic al reliefului 2.3. Potential turistic climatic 2.4. Potential turistic hidrografic 2.5. Potential turistic al vegetatiei si faunei 2.6. Potential turistic antropic 2.7. Regiuni turistice 2.8. Destinatii turistice
1. Introducere 1.1 Definire (potenial, componente) Turismul prezinta ansamblul de masuri puse n aplicare pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement sau n alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agenti specializati, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistice. Potentialul turistic este influentat de o serie de factori: factori naturali (care ramn, n general, neschimbati) si factorii economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt caracterizati printr-o dinamica accentuata dar si cu posibilitati de dirijare n sensul dorit). n sens larg, potenialul turistic al unui teritoriu reprezint ansamblul elementelor naturale, economice i cultural istorice, care prezint anumite posibiliti de valorificare turistic, dau o anumit funcionalitate pentru turism i deci constituie premise pentru dezvoltarea activitii de turism. Un teritoriu intereseaz din punct de vedere turistic n msura n care ofer resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracii turistice sau resurse turistice. Potenialul turistic reprezint oferta turistic potenial a unui teritoriu care mpreun cu baza tehnico material i cu infrastructura general i turistic formeaz oferta turistic real (efectiv) sau patrimoniul turistic. Varietatea resurselor turistice, specificul, influena lor n activitatea turistic duc la delimitarea a dou categorii de potenial turistic, i anume: natural i antropic. Potenialul turistic natural reprezint totalitatea resurselor turistice pe care le ofer cadrul natural prin componentele sale: relief, condiii climatice, ape, vegetaie i faun, ct i modificrile acestora din urm. 1.2. Structura potentialului turistic Componentele potenialului turistic Potenialul turistic are un rol important n dezvoltarea i diversificarea activitilor turistice, de aceea, a aprut necesitatea stabilirii unor criterii de clasificare a atraciilor turistice. Cea mai utilizat clasificare este realizat dup coninutul potenialului turistic: Potenial antropic; Potenial natural. Potenialul turistic natural cuprinde elementele oferite de cadrul natural relief, clim, reea de ape, vegetaia .a., urmrind atragerea fluxurilor de turiti n vederea petrecerii vacanelor. Relieful reprezint un element de atracie turistic de sine stttor, reprezentat prin tip (vulcanic, carstic, glaciar), trepte i atitudini, toate acestea realiznd cadrul propice practicrii drumeiilor i alpinismului, ct i de petrecere a vacanelor. Clima este reprezentat de tipul i volumul precipitaiilor, mrimea temperaturilor nregistrate, perioadele cu soare etc.; creeaz condiii propice schierii, curelor heliomarine .a. Reeaua de ape, reprezentat de apele curgtoare i cele stttoare, ape minerale i termale, creeaz cadrul adecvat pentru pescuit, cure heliomarine, sporturi nautice etc.
Vegetaia prin bogia i diversitatea speciilor, existena speciilor florale rare, d posibilitatea practicrii unor forme particulare ale turismului: cercetare tiinific, vizitarea rezervaiilor naturale. Fauna, sub aspect turistic, prezint importan prin valoarea sa cinegetic i estetic. Potenialul turistic antropic cuprinde creaiile omului de-a lungul timpului, concretizate n elemente de cultur, istorie, art i civilizaie, care prin caracteristicile lor atrag grupurile de turiti. Structura potenialului antropic cuprinde elementele: vestigii arheologice i monumente de art (ceti, castele, statui, biserici); etnografie i folclor (obiceiuri i tradiii, port popular, muzic i dansuri populare .a.); instituii i evenimente cultural-artistice (muzee, case memoriale, trguri i expoziii); realizri tehnico-economice i tiinifice contemporane (porturi, poduri i viaducte, baraje i lacuri de acumulare); aezri umane (orae, sate turistice).
1.3. Istorie
Indonezia are o istorie lung ncepnd cu perioada preistoric, cnd primul locuitor al arhipelagului a fost Omul Java (Pithecanthropus erectus)n urm cu un milion de ani. Cultura Dongson venit din China i Vietnam acum 4000 de ani este una dintre primele popoare care i-a pus amprenta puternic n cultura i civilizaia indonezian, mai tarziu i alte popoare din Asia au migrat n scopul comerului. Europenii au ajuns n Indonezia mai trziu, n anii 1600, colonia olandez fiind cea care a controlat economia rii timp de 3 secole, introducnd cultura piperului , pn la sfritul celui de al doilea rzboi mondial cnd Indonezia i-a declarat independena n 1945. Dezvoltarea economic a fost n cretere pn n anii '80- '90, datorit exploatrii resurselor naturale i mbuntairea serviciilor. Cu toate acestea clasa de mijloc a nceput sa se dezvolte considerabil, dar populaia srac nc este n numr mare. Indonezia a trecut i printr-o criz economic n 1997, n acelai timp existnd i schimbri majore n politic, n care preedintele Suharto a fost demis dup ce a condus ara timp de 30 de ani ntr-un regim dictatorial. Alegeri democratice au loc ncepnd cu anul 1999. 1.4. Prezentare generala INFORMATII PRACTICE Imbracaminte Este recomandat sa se poarte lucruri subtiri, datorita climatului cald si umiditatii mari. In temple vi se vor inmana anumite tunici care trebuite imbracate pentru a va acoperi zonele expuse. Carti de credit Sunt acceptate la majoritatea hotelurilor si magazinelor folosite de turisti. Sanatate Desi nici un fel de vacin nu este absolut necesar, medicii recomanda totusi vaccinul impotriva hepatitei A, febrei tifoide, hepatitei B si tuberculozei. In privinta malariei, avand in vedeere riscurile, este bine sa urmati un tratament preventiv si sa luati rezerve
suplimentare de medicamente. Tipping Hotelurile si restaurantele adauga 10% la nota de plata. Un bacsis mic este necesar pentru soferii de taxi si pentru cei care cara bagajele, cat si pentru ghizi si insotitori de grup. Apa Va recomandam sa fierbeti si sa sterilizati apa inainte de a o folosi. Apa imbuteliata este de asemenea disponibila. Moneda Moneda indoneziana este Rupiahul, bancnotele fiind de la 100 Rp la 50000 Rp, iar monezile de la 25 Rp la 500 Rp. Pasapoarte si vize Pentru a ajunge in Indonezia aveti nevoie de o viza eliberata de ambasada acesteia. TARA Steagul national indonezian este numit "Sang Saka Merah Putih". Dupa cum scrie n Articolul 35 din Constitutia de la 1945, steagul este alcatuit din doua culori, rosu deasupra culorii albe. Latimea sa reprezinta doua treimi din lungime sau 2 metri pe 3 metri. Este arborat n fata Palatului Prezidential, a cladirilor guvernamentale si a misiunilor diplomaice indoneziene n strainatate. Primul steag a fost n mod curajos purtat n mijlocul fortelor de ocupatie japoneze n ziua n care s-a proclamat independenta Indoneziei. De atunci, a fost arborat la sarbatorile Zilei Independentei n fata Palatului Prezidential din capitala Jakarta. Acest steag istoric sau "bendera pusaka" a fost arborat ultima data la 17 august 1968. Dupa aceea a fost pastrat si nlocuit cu o replica tesuta din matase pura indoneziana. Imnul national este "Indonesia Raya", care nseamna Marea Indonezie. Cntecul a fost compus n 1928. Politica coloniala a vremii era "divide si condu". Aceasta politica a agravat n mod intentionat diferentele de limba, etnice, culturale si religioase dintre oameni. Stema Indoneziei este alcatuita dintr-un vultur auriu, numit "GARUDA", personaj din poemele epice antice indonezien. Acesta este pictat de asemenea n multe temple din secolul VI. LIMBA SI DIALECTELE n arhipeleag se vorbesc circa 500 limbi si dialecte, care apartin diferitelor grupuri etnice din care este alcatuita populatia. Unele dintre limbile locale distincte sunt cele vorbite n Aceh, Batak, Sunda, Java, Sasak, Dayak, Minahasa, Toraja, Bugi, Halmahera, Ambon, Ceram?? si cteva limbi vorbite n Irian. LINGUA FRANCA (Limbaa mixta) Limba nationala indoneziana este "Bahasa Indonesia". La nceput aceasta a fost limba Malay vorbita mai ales n Insulele Riau. n cursul raspndirii sale n toata tara, vocabularul si idiomurile sale s-au mbogatit cu un numar mare de limbi vorbite pe plan local. Pentru a tine pasul cu progresul religios, social si cultural, multe cuvinte si termeni au derivat din limbile straine, inclusiv din olandeza, chineza, sanscrita, araba si mai trziu portugheza. Desi Bahasa Indonesia a devenit lingua franca, se mai folosesc si dialecte si alte limbi vorbite pe plan local
FUSUL ORAR STANDARD INDONZIAN De la data de 1 ianuarie 1988, din punctul de vedere al fuselor orare, n Indonezia se ntlnesc urmatoarele trei zone: Zona fusului orar standard din vestul Indoneziei, care este egal cu GMT plus 7 ore (meridianul de 1050E), n provinciile Sumatra, Java si n provinciile din Kalimantanul de Vest si Central. Zona fusului orar standard din centrul Indoneziei, care este egal cu GMT plus 8 ore (meridianul de 1200E), n provinciile din Kalimantanul de Est si Sud, Sulawesi, Bali, Nusatenggara de Vest si Est. Zona fusului orar standard din estul Indoneziei, care este egal cu GMT plus 9 ore (meridianul de 1350E), n provinciile Maluku si Irian Jaya.
intalnesc de asemenea din belsug plante tropicale, inclusiv renumita Rafflesia arnoldi, cea mai mare floare din lume si Amorphophallus tatinum, cea mai mare inflorescenta a genului. In Indonezia se gasesc 32 de rezervatii naturale, unde accesul este permis doar cu acordul autoritatilor, insa se organizeaza excursii speciale in aceste rezervatii, de catre agentii locali de turism. Parcul National Gunung Lorentz este cel mai mare din Asia de SudEst, cu o suprafata de 25 000 kmp. Parcul National de pe insula Komodo este cunoscut pentru "dragonii" Komodo - cea mai mare reptila din lume (3 m lungime). Parcul National Ujung Kulon este cel care adaposteste Vulcanul Krakatau, situat la vest de Java. De asemenea, in acest parc sunt protejate si cele 60 de exemplare de rinocer javarez, aproape disparut. Unele parcuri nationale, precumKepulauan Seribu dispun de un fascinant habitat marin, foarte apreciat de catre scufundatori. Parcurile Nationale Tanjung Putingdin sudul insulei Kalimatan (zona Camp Leakey) si Gunung Leuser din nordul Sumatrei (zona Bukit Lawang) au ca obiective, printre altele, protejarea urangutanilor. Parcul National Gunung Bromo - o zona larga acoperita cu nisip vulcanic fin care se intinde la picioarele Vulcanului Bromo - activ - inalt de 2329 m; Irian Jaya - o zona cu muni inalti si paduri tropicale dese; SILVICULTURA 67% din suprafata tarii este impadurita. Indonezia are cele mai mari rezerve silvice din Asia si este a doua dupa India in productia de esenta tare. Aproape de coasta sunt paduri de mangrove si palmieri nipa, in interior sunt paduri tropicale. Lemnele speciale, precum tecul, abanosul, lemnul de santal si sideroxilonul, sunt deosebit de importante. Din paduri se obtin vopsele, tanin si medicamente, bambus si trestie indiana. AGRICULTURA Indonezia este o tara agricola, aproape 70% din populatie fiind angajata in productia agricola si auxiliara acesteia. Principala planta cultivata este orezul , cu o productie de 30 milioane de tone. Alte culturi pentru hrana: manioc, soia, cartofi dulci, trestie de zahar si nuci de cocos. Printre culturile pentru comert se numara: copra, ulei de palmier, cafea, cauciuc, ceai, condimente. Solurile aluvionare si cele vulcanice bogate sunt importante pentru agricultura. Regiunile cele mai productive sunt in depresiuni dar multe coaste de deal au fost terasaie pentru extinderea terenului agricol. Clima calda si umeda este favorabila multor plante si permite dubla recolta. Aceasta a contribuit la cresterea productiei, iar importurile de alimente ale Indoneziei au fost reduse considerabil.
cea mai fertila si mai dens populata insula, Java/Madura, 132.107 km2; Kalimantan, care include doua treimidin insulele Borneo si are o suprafata de 539.460 km2; Sulawesi, 189.216 km2; si Irian Jaya, 421.981 km2, care face parte din a doua insula ca marime din lume, Noua Guinee. Celelalte insule ale Indoneziei sunt mult mai mici ca marime. Arhipelagul este mpartit n trei grupuri. Insula Java, Sumatra si Kalimantan si insulele mici dintre acestea se afla pe Pragul Sunda care se ntinde de la tarmul Malaeziei si Indochinei, unde adncimea apei nu depaseste 23 m. Irian Jaya, care apartine de insula Noua Guinee si Insulele Aru se afla pe Pragul Sahul, care se ntinde nspre nord, de la coasta Australiei. Aici adncimea apei este similara cu cea de la Pragul Sunda. ntre aceste doua praguri se afla grupul insular Nussa Tenggara, Maluku si Sulawesi, unde adncimea apei atinge 4575m. Pe tarmurile insulelor Sumatra. Java, alimantan si Irian Jaya s-au dezvoltat cmpii litorale. Zona de uscat este n general acoperita de paduri tropicale, unde solurile fertile sunt nnoite continuu prin eruptii vulcanice, cum sunt cele ntlnite pe insula Java.
Sumatra, lacurile Tempe, Towuti, Sidenreng, Poso, Limboto, Tondano si Matana n Sulawesi si lacurile Paniai si Sentini n Irian Jaya.
reabilitare a urangutanilor, care sa pregateasca urangutanii capturati ilegal pentru revenirea la viata n salbaticie. Dragonul Komodo (Varens komodoensis), cea mai mare soprla din lume, poate atinge 3 metri lungime. Locul lui este n grupul de rezervatii Komodo, care include insulele Komodo, Padar si Rinca, n largul coastelor insulei Flores n estul tarii. Babi rusa (Babyrousa, babi russa), un porc asemanator caprioarei si anoa, un bivol pitic de padure, sunt printre cele mai interesante animale indigene din Sulawesi. Alte mamifere indigene din Sulawesi sunt zivela mare, numita musang (Macrogalidiamusshenbroeki); binatang hantu (Tarsius spectrum), care n traducere literara nseamna "spiridus" si mai multe specii de maimuta neagra sau monyet hitam (Macacanigra). Din marea varietate de specii de pasari ntlnite n Sulawesi, gaina Maloe si gaina de tufis sunt doua specii notabile din familia megapodelor. Irian Jaya si Maluku sunt mpnzite de pasari colorate, variind de la cazuarul cel mare, care nu poate zbura, (Casuarius), de la stralucitor colorata pasare a paradisului, care apartine familiei Paradiseidae si Ptilinorhynhidae si un numar de peste 40 de specii, la o mare varietate de pasari din familia papagalilor. Printre alte specii ntlnite n Indonezia de numara pasarea hornbill sau angkonh/enggang din familia Bucerotidelor, de remarcat pentru enormul sau cioc n forma de horn. De asemenea, sunt de amintit tigrul din Sumatra (Panthera tigris sumatrenesis) si tigrul din Java (Panthera tigris sondaica), specie aproape pe cale de disparitie. Insulele Mentawai, lnga coasta de vest a Sumatrei este caminul maimutei beruk, specie de dimensiuni mari, care este deseori antrenata pentru a culege nuci de cocos si al maimutei negre lutung, care se hraneste cu frunze. Rinocerul cu un corn, Badak Jawa (Rhinocerus sondaicus) se ntlneste n Parcul National Badak Jawa n Java de Vest, nsa rinocerul cu doi corni (Dicerorhinus sumatrensis), mai mic, se ntlneste n Parcul National din Muntele Leuser (cel mai mare asemenea parc din tara), localizat de-a lungul vaii Alas din Aceh, cea mai nordica provincie a Indoneziei. Alte specii de notat sunt banteng sau taurul salbatic din Java (Bos javanicus); cangurul de copac (Dorcopsis muelleri) din Irian Jaya; delfinul de apa dulce (Orcacella brevirostris) ntlnit n apele rului Makaham din Kalimantanul de Est si maimuta cu trompa sau bekatan, tot din Kalimantan. n plus, se ntlnesc numeroase specii de pasari, inclusiv egrete, btlani, pescarusi, soimi, vulturi si altele. Mai exista de asemenea mii de specii de insecte si o mare varietate de soprle si serpi. Tot aici se ntlnesc din abundenta testoase marine si de uscat, specii exotice de pesti, crabi, moluste si alte animale acvatice, att de apa ducle, ct si de apa sarata. Pesti ornamentali Indonezia este renumita n lume pentru speciile de pesti ornamentali care sunt exportate n Statele Unite, Japonia si Germania. Speciile cele mai bine cunoscute pentru culorile si formele lor deosebite sunt Amphiprion, Dascyllus, pestele buzat (Coris gaimardi) si Corisaygula, care abunda apele Strmtorii Bali. Cea mai cunoscuta specie este pestele buzat (Thalasoma lunare). Pestele-fluture (Chaetodontidae) are bot mic, dar se ntlnesc de asemenea si pesti-fluture cu bot mare, dintre care amintim Forcipinger longirostris si Chelmon rostratus. Specia Heniochus
10
acuminatus are aripi mai mari dect lungimea sa, iar specia Zancluscanescens poate atinge 20 cm. Specii ca pestele-nger (Pomancanthus imperator), Pomancanthus semi-circulatus, Pygoplites-diacanthus si Auxiphipops navaricus sau pestele nger, care apartine familiei Pomancanthidae sunt colectionate pentru culorile lor frumoase. Pestele-chirurg (Acanthuridae) si Paracanthurus hepatus sunt foarte cunocscuti datorita culorii lor bleu pal. Alte specii frumoase sunt Acanthurus leucosternon, Zebrazoma veliferum si Naso literatus. Pestele-tigru sau Balistidae duce o viata solitara. Calutii de mare sau Hippocampus coronatus, care apartin familiei syngnathidae sunt de asemenea foarte cautati ca pesti ornamentali. Pestele-paun, numit astfel datorita aripioarelor lungi, include varietatile pterois zebra, brachiopterus, volitans, ruselli, miles si radiata. Toate aceste specii apartin familiei Scorpanidae. Mai exista nenumarate specii de pesti ornamentali n Indonezia, prea multe pentru a putea fi mentionate. Scoicile cu perle Scoicile cu perle care se ntlnesc n aceasta zona includ Pinctada maxima, P. Margaritifera si Pteria penuin. Aceste specii se gasesc n apele din apropierea Insulei Halmahera, precum si din apropierea insulelor Maluku si Aru din Indonezia de Est. Perlele sunt foarte cautate datorita dimensiunilor mari si a bunei calitati. n Maluku, scoicile cu perle sunt colectionate si transformate n ornamente frumoase. FLORA Fauna bogata a Indoneziei include multe specii rare de plante tropicale. Rafflesia arnoldi, care se ntlneste numai n anumite zone ale Sumatrei, este cea mai mare planta din lume. Aceasta planta parazit creste pe anumite liane, dar nu produce frunze. Din aceeasi zona a Sumatrei provine o alta specie gigant, Amorphophallus tatinum, cea mai mare inflorescenta a genului. Plantele carnivore (Nepenthea spp) sunt reprezentate prin multe specii n diferite zone din Indoneziade Vest. n aceasta zona se ntlnesc nenumarate specii de orhidee, cu diferite dimensiuni, de la cea mai mare, orhidea-tigru Grammatophyllum Speciosum la specia cea mai mica, fara frunze, Taeniophyllum, care se poate mnca si este folosita de localnici att ca medicament, ct si ca ornament la biectele artizanale. Solul padurilor este bogat n humus, care favorizeaza cresterea luxurianta a nenumarate specii de ciuperci, inclusiv specia luminescenta si ovidium. La 5 iunie 1990, n cadrul unei ceremonii pentru a marca Ziua Mondiala a Mediului, trei plante au fost declarate plante nationale ale Indoneziei: melati (Jasminum sambac), o floare mica, alba, cu miros dulceag, care joaca un rol important n multe ceremonii culturale si traditionale indoneziene, a fost declarata Floarea Nationala; anggrek bulan sau orhideea lunii (Phalaenopsisamabilis), o specie cu flori albe, a fost declarata Floarea magica; iar Rafflesia arnoldi, o planta fara tulpina si frunze, care creste pe tulpinile si pe radacinile altor plante si mprastie un miros de putred, a fost declarata Specie Rara (n pericol de disparitie). Aceasta planta parazit a poarta numele lui Sir Thomas Stamford Raffles si al Doctorului Arnold care au descoperit floarea (cea mai mare din lume) n 1818 n padurea Bengkulu, Sumatra de sud-est, cnd Raffles era Locotenent Guvernator n Bengkulu, sub dominatia temporara britanica (1814-1825) din Indonezia, care a urmat ocupatiei olandeze n Franta n timpul Razboiului napoleonian. Flora Indoneziei abunda de asemenea n specii lemnoase. Familia dipterocarp este
11
renumita pentru cherestea (meranti), rasina, ulei vegetal si tengkawang - nuci. Copacul Gonystylus produce cherestea de buna calitate pentru mobila. Alte produse valoroase ale padurii sunt: lemnul de santal, abanos, cheresteaua Palembang. Lemnul de tek este produsul padurilor plantate de oameni n Java. Deoarece flora este att de variata, multi oameni din Indonezia traiesc bine de pe urma resurselor naturale. Se cunosc circa 6000 specii de plante care sunt folosite direct sau indirect de oameni. Un exemplu remarcabil n vremurile moderne l constituie folosirea plantelor n producerea medicamentelor traditionale pe baza de plante sau Jamu. Florile sunt indispensabile n ceremonii si ritualuri traditionale.
remarcabile. Foarte multe sculpturi au semnificatii spirituale, casele din Batak sunt protejate de catre singa, un cap de leu cornut sculptat in lemn,in timp ce casele din Toraja sunt "pazite" de catre bizonii care reprezinta prosperitatea, la fel cum sunt si serpii sau cainii mitologici din Dayak (Kalimantan). Sculpturile si statuile in insulelele indoneziene semnifica o expresie importanta a spiritelor. Cele mai interesante sculpturi mitologice din Indonezia sunt in Asmat, in sud-vestul Irian Jaya. Scuturi, barci, sulie, tobe si obiectele de zi cu zi sunt sculptate aici, dar cele mai distinctive sunt pari sculptati in lemn cu o aripa deschisa in varful acestora, reprezintand puterea si fertilitatea. Sculptura are de asemenea si o funcie decorativa. In Kalimantan se sculpteaza carucioare pentru copii, iar in Timor, se gasesc cele mai frumoase usi sculptate. In Bali veti intalni cele mai frumoase sculpturi din Indonezia, precum usile templelor si statuile, panouri sculptate, considerate sacre in cosmologia balineza.
13
haos. Perioada principala ale sarbatorilor indoneziene este la sfarsitul Ramadanului, cand statiunile se umplu de turisti localnici, iar preturile explodeaza. Orase importante: Medan, Pelambang, Jambi, Serang, Jakarta, Bandung, Bogor, Garut, Semarang, Surabaya, Solo, Denpasar, Mataram, Kupang, Watampone, Ujung Padang, parepare, Samarinda, Balikpapan, Banjarmasin, Martapura.
14
Pe tot teritoriul, orezul este de baza. Multe restaurante ofera "rijsttafel", cuvantul olandez pentru "masa de orez". O masa completa consta in orez gatit (nasi) cu garnituri. Acestea variaza de la legume fierte cu peste uscat pana la tocane cu carne. In cele mai multe familii, carnea rosie se consuma doar la ocazii speciale. Puiul, mancarea marina si soia sunt surse mai ieftine de proteine. La ocazii speciale se prepara nasi kuning (orez galben). Traditional, se mananca din farfurii intinse, cu mana dreapta. Nu exista portii individuale, ci fiecare se serveste pe rand din farfuriile asezate in mijlocul mesei. Informatii utile Daca sunteti invitati la masa, in mod normal, nimeni nu se atinge de mancare pana nu este invitat de gazda. Nu dati sua luati lucruri cu mana stanga. Zambetul este un obicei cultural, iar indonezienii zambesc chiar si cand sufera. Formula de intampinare in situatii formale este Wassalamu alaikum, chiar si pentru cei care nu sunt musulmani. In situatii neoficiale se spune Dari mana (De unde vii?). Chiar si in situatii mai putin formale, se cere permisiunea de a pleca (Permisi?). In special in Java, degetul aratator este tabu. Daca vreti sa indicati ceva, folositi degetul mare. Atitudinea indonezienilor fata de punctualitate este exprimata de expresia "jam karet" (timp de cauciuc). A intarzia la intalniri este o regula. Ora oficiala in Sumatra, Java si Borneo de vest este GMT +7; in Sulawesi, Insulele Sunda de Jos, Bali si Borneo de est este GMT +8, iar in Papua si Maluku este GMT +9.
15