STUDENT:

CUPRINS
PAG.
INTRODUCERE
Capitolul I: PREZENTAREA REGIUNII SIBIU

1.1Repere istorice..........................................................................................................7
1.2Dezvoltarea regiunii Sibiu........................................................................................10
1.3Personalitati de seama care au ajutat la dezvoltarea Sibiului...................................11
1.4Asezarea geografica................................................................................................14
1.5 Suprafetele regiunii vecine......................................................................................16
1.6 Ponderea suprafetelor agricole................................................................................17

2 Relieful .....................................................................................................................19
3 Conditii climatice........................................................................................................22
4 Hidrografie si hidrologie.............................................................................................23
5 Solul.............................................................................................................................25
6 Vegetatia....................................................................................................................25
7 Fauna............................................................................................................................26
Capitolul II: POTENIALUL TURISTIC I AGROTURISTIC AL SATULUI SIBIEL
2.1. Tipuri de turism practicate......................................................................................28
2.2.AgroturismUL...........................................................................................................37
2.3. Puncte de atracie Ale Sibielului...............................................................................43
Capitolul III: ORGANIZAREA I EFICIENA ECONOMIC A ACTIVITII
AGROTURISTICE LA PENSIUNEA LUNCA SIBIELULUI
1. Amenajarea camerelor.............................................................................................47
2. Structura pensiunii..................................................................................................48
3.Program artistic traditional, agrement si alte servicii.................................................49
4.Localizare....................................................................................................................50
5.Activitatea de cazare...................................................................................................50

6.Eficienta economica de ansamblu a pensiunii..............................................................52

Capitolul IV: CONCLUZII I RECOMANDRI.....................................................54
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
TURISMUL
Dei considerat de cei mai muli dintre experi din domeniu un fenomen specific
epocii contemporane, turismul s-a cristalizat In a doua jumtate a secolului al XIX-lea i ca
atare, primele Incercri de definire i caracterizare a lui dateaz din aceast perioad.
Din punct de vedere etimologic, cuvntul ,,TURISM provine din termenul
englezesc ,,TO TOUR (a cltori, a colinda), avnd deci semnificaia de excursie.
De-a lungul anilor, coninutul noiunii de turism s-a modificat, s-a Imbogit
continuu.Unul dintre specialitii consacrai In cercetarea fenomenului turistic, a crui opinie a
fost Imbriat de un numr mare de teoreticieni, este profesorul elveian W. Hunziker. El
definete turismul prin ,,ansamblul relaiilor i fenomenelor ce rezult din deplasarea i
sejurul persoanelor In afara locului de reedin, atta timp ct sejurul i deplasarea nu sunt
motivate de o stabilire permanent sau o activitate lucrativ oarecare.
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea
desfurat In alte sectoare-chei din economia mondial (industrie, agricultur, comer).
Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate uman, cade
sub incidena studiului interdisciplinar, antrennd deopotriv economiti , geografi, psihologi
i sociologi. Primele meniuni privind preocuprile de a voiaja, apar In antichitate In operele
geografului Strabon. Descrierile lsate de Marco Polo cu ocazia periplului su asiatic (secolul
al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui
Henri Monfreid au jalonat preocuprile viitoare privind practicarea calatorie.
Activitatea turistic este bine susinut de un valoros potenial turistic natural
antropic difereniat de la ar la ar, In funcie de care sunt organizate diferite tipuri de
turism. Mai cunoscute In practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim;
turismul montan i de sporturi de iarn, practicat pe arie larg pentru drumeie, cura
climateric i practicarea sporturilor de iarna; turismul de cur balnear, prin care se
valorific Insuirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal i minerale, nmoluri,
aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de art, cultur i a
altor realizri ale activiti umane; turismul comercial expoziional, a crui practicare este
ocazionat de mari manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag numeroi vizitatori;
turismul festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice (etnografice, folclorice) naionale
sau internaionale; turismul sportiv, de care cunoatem o mare extindere pe plan naional i
internaional, avnd ca motivaie diferite competiii pe discipline sportive, interne
4

i internaionale , pn la manifestri sportive de amploare (olimpiade, competiii sportive

regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vntoare (safari), practicat de rile
occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, In teritoriile artice i antartice.
Este o forma de turism distractiv, a crui dezvoltare marcat de spectaculos i inedit
aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninnd cu diminuarea sau, dup
caz cu dispariia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.
Principalele elemente care marcheaz activitatea turistic sunt:
- deplasarea persoanelor In cadrul cltoriei efectuate,
- sejurul Intr-o localitate In afara domiciliului (reedinei permanente) a persoanei
care se deplaseaz,
- sejurul are durat limitat,
- sejurul s nu se transforme Intr-o reedin definitiv.
OMT apreciaz faptul c turismul se refer la activitile desfurate de persoane ,
pe durata cltoriilor i sejururilor, In locuri situate In afara reedinei obinuite, pentru o
perioad consecutiv ce nu depete un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau
alte motive.
Corespunztor accepiunii prezentate, pot fi identificate formele principale ale
turismului, i anume:
a) turism intern (domestic tourism) : rezidenii unei ri date care cltoresc numai
In interiorul acesteia;
b) turism receptor (inbound tourism) : non-rezidenii care cltoresc In ara dat;
c) turism emitor (outbound tourism) : rezidenii rii date care cltoresc In alte
ri.
Aceste trei forme de baz pot fi asociate In modaliti diferite, dnd natere altor
categorii ale turismului, i anume:
turism interior, form care regrupeaz turismul intern i turismul receptor;
turism naional, constituit din turismul intern i turismul emitor;
turism internaional, alctuit din turismul receptor i turismul emitor.

FACTORII DE INFLUENTARE A TURISMULUI

Potentialul turistic este influentat de o serie de factori,si anume:

factori naturali (care raman in general neschimbati),

factori economici,demografici, politici, psihologici ( ce sunt caracterizati printr-o

dinamica accentuata dar si cu posibilitati de dirijare in sensu dorit).
Factorii naturali au un rol hotarator in practicarea turismului, formele de relief, reteaua

hidrografica, clima, flora, fauna diferentiaza turismul in: turism montan, turism de litoral,
turism de schi,turism de vanatoare etc.
Amploarea fenomenului turistic este influentat si de faptul ca, anual, peste 1,5 miliarde
persoane, reprezentand aproape o treime din populatia globului,efectueaza calatorii in scopuri
turistice, cheltuind peste 2000 miliarde $ SUA (din care peste 10% pentru calatorii turistice in
strainatate).
In concluzie, turismul prezinta ansamblul de masuri puse in aplicare pentru
organizarea in desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate, fie prin
intermediul unor organizatii, societati sau agenti specializati, fie pe cont propriu, pe o durata
limitata de timp , precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistice.

TURISMUL RURAL SI AGROTURISMUL

Turismul rural este definit ca activitate antropica prestata in spatial rural, concretizata
in organizarea si desfasurarea calatoriilor avand mai multe scopuri: include un complex de
activitati menite sa satisfaca nevoi de consum si servicii ale turistilor.
Agroturismul este activitatea umana prestata in spatial rural cu precizarea ca o parte
din nevoile de consum si servicii cu un anumit specific ale turistilor sunt asigurate in
gospodarii, microferme sau ferme in care se desfasoara activitati cu caracter agricol ( cultura
plantelor, cresterea animalelor, procesarea produselor s.a.).
Notiunea de turism rural este identificata cu notiunea de turism verde .
Notiunea de turism verde face referire la elementele reprezentative ale peisajului
natural implicand frecventarea speciilor rurala situate de regula la distanta fata de marile
aglomerari rurale. Accesul este asigurat intr-un mediu foarte putin sau deloc antropizat.
Aceasta corespunde cu spatiile rurale propriu-zise precum si cu habitatele (ariile) mai putin

populate din zona litorala sau montana care nu sunt incluse in zona de influenta a turismului
de statiune.
Spre deosebire de turismul verde,agroturismul se desfasoara cu precadere in areale
antropizate ca urmare a activitatilor cu character agrar sau agricol, ex: cultura plantelor de
camp, cresterea animalelor, cultura plantelor horticole, activitati mixte si altele.Din punct de
vedere al structurii activitatii, agroturismul reprezinta totalitatea agroserviciilor oferite in
cadrul unei ferme sau pensiuni agroturistice (cazare, servirea hranei din produse proprii,
agrement, etc.).
Turismul rural este turismul practicat in mediul rural, ca factor economic de dezvoltare
locala, rezultand din serviciile prestate clientilor in vederea satisfacerii nevoilor acestora.
Aceasta forma de turism este motivata de dorinta de intoarcere in natura, la viata si obiceiurile
traditionale si presupune sederea in gospodaria taraneasca (ferma sau pensiune agroturistica)
sau intr-un han, pensiune.
Romania intruneste conditii deosebite pentru desfasurarea acestei forme de turism. In
general, zonele rurale sunt pastratoare ale datinilor, traditiilor, mestesugurilor si obiceiurilor
stravechi, unde talentul si atractia catre frumos se materializeaza in adevarate opera de artaceramica, covoare tesute manual, cojocarit, tesaturi, instrumente populare, masti.
Manifestarile artistice si sarbatorile populare traditionale din tot cursul anului aduc in
atentia publicului larg spiritual viu, autentic al meleagurilor din satele tansilvanene, prin portul
popular,cantece si dansuri, obiceiuri stravechi - festivaluri de arta plastic, de folclor, de datini
si obiceiuri. Arta populara, religia si obiceiurile crestine nealterate, posibilitatea de a se afla in
mijlocul evenimentelor specifice locului( serbari, targuri, festivaluri etc.) chiar si terapia
muncii fizice sunt in egala masura puncte de atractie.
Prin valorile sale cultural, istorice, etnografice, natural si socio- economice, satul
transilvanean poate deveni un produs turistic de mare originalitate si de marca pentru turismul
din centrul tarii. Un factor favorizant in dezvoltarea acestei forme de turism il constituie
frumusetea zonelor deluroase si montane, calitatea aerului deosebit de curat, existenta unei
faune si flore bogate, cu multe specii pe cale de disparitie, a parcurilor naturale si a ariilor
protejate.
De asemenea consumul de alimente proaspete (inclusive cura de fructe si legume),
degustarea vinurilor, a unor preparate din gastronomia taraneasca sunt argumente serioase
pentru practicarea turismului rural.Se remarca astfel calitatea deosebita a produselor ecologice
obtinute in aceste zone.
7

Multe lacalitati din zonele deluroase si montane nu se confrunta doar cu probleme de

infrastructura mare (accesul dificil in unele zone, drumuri greu practicabile), ci si cu probleme
ale infrastructurii de utilitati, cum ar fi : lipsa gazului, curentului electric,lipsa apei curente,
canalizarii etc.
Avantajele acestei forme de turism sunt costurile mici comparativ cu alte forme de
vacanta, originalitatea calatoriilor, absenta aglomeratiei, intimitatea, stimularea economiei
zonelor rurale, crearea de noi locuri de munca, mai ales pentru femei, obtinerea de venituri din
valorificarea excedentului de produse agricole, gastronomia traditional, protejarea mediului si
conservarea traditiilor.

Cap I. PREZENTAREA REGIUNII

SIBIU
1.1 REPERE ISTORICE

Prima meniune documentar referitoare la inuturile sibiene dateaz din 20 decembrie

1191, cnd papa Celestin al III-lea confirm existena prepoziturii libere a germanilor din
Transilvania, prepozitura care i-a avut sediul la Sibiu.
Descoperirile arheologice de pe teritoriul judeului Sibiu, atest formarea i dezvoltarea
societii omeneti nc din Paleolitic. La Racovia, a fost descoperit un topor de silex
aparinnd celei mai vechi culturi din istoria omenirii cultura de prund (1.000.000 - 600.000
ani). Vestigii arheologice din Neolitic (5500-1900 I.Ch.) reprezentate prin fragmente din
ceramic, podoabe, unelte casnice

Cete
au fost descoperite n mai multe centre: Caol, Ocna Sibiului, Media, Boarta. Unelte din
Cd
epoca Bronzului (1900-800 I.Ch) au fost descoperite la Orlat, Boarta, Ocna Sibiului, Media,
Tilica, ura Mic, iar vestigii din epoca Fierului au fost scoase la iveal la Sibiu (cartierul
Guteria), Apoldul de Sus, omartin etc. Bogia i valoarea istoric a materialelor din
perioada dacic atest c teritoriul judeului a fost intens locuit n perioada Latene (cca 300
I.Ch.-106 I.Ch.). Mrturii din perioada dacic au fost descoperite la Sibiu (cartierul
Guteria), Caol, eica Mic, Media, Bradu, Tilica, Ocna Sibiului. Romnii au lsat
numeroase mrturii ale existenei lor pe teritoriul judeului reprezentate prin ceti, drumuri,
vase de lut ars, monede, opaie, obiecte metalice, igle, crmizi etc. Importante descoperiri sau fcut la Boia, Sibiu (cartierul Guteria), eica Mic, Micsasa, Turnu Rou, Tlmaciu,
elimbr, Cristian, Miercurea Sibiului etc. Dup retragerea armatei, administraiei i o parte a
proprietarilor, populaia autohton daco-roman a rmas pe loc. Continuitatea acestei
populaii pe teritoriul Transilvaniei a fost dovedit prin descoperirile de la Bradu, Bratei,
Biertan, ura Mic etc. Existena unor comuniti de cretini n spaiul intercarpatic este

dezvluit de descoperirile arheologice, nu foarte numeroase; Intre ele cea mai cunoscut este
Donariumul de la Biertan (gsit In 1779) datat In secolul al IV-lea care cuprinde pe lng
monograma lui Christos i o inscripie latin cu numele donatorului: Ego Zenovius votum
posui (Eu Zenovie am pus aceast ofrand).
Epoca Prefeudal - In care pe teritoriul rii au ptruns popoarele migratoare este
reprezentat pe teritoriul judeului prin urme ale trecerii acestora la: Media (avari), Vel
(huni), Bruiu (goi), eica Mic (gepizi).
In epoca Feudal, istoria sibian este bogat In evenimente. ncepnd cu secolul IX,
ptrund pe teritoriul Transilvaniei ungurii, care au gsit aici poporul romn ca o entitate cu
organizaii politice prestatale. Regii unguri, In scopul aprrii pmntului regesc de
atacurile dinspre rsrit i miazzi, au adus coloniti sai. Colonizarea sudului Transilvaniei
cu sai a Inceput pe vremea regelui Geza al II-lea (1141-1162), cea mai important i mai
intens colonizat zon fiind zona Sibiului. In secolul XIII a fost recunoscut voivodatul
Transilvaniei, din care fcea parte i zona Sibiului. n anul 1224, an In care regele Andrei al
II-lea (1205-1235) a dat Bula de Aur a aprut comitatul de Sibiu, condus de un comite,
numit de rege, cu reedina la Sibiu, ora atestat documentar In 1191 Intr-o bul emis de
Papa Caelestin al III-lea, devenind astfel centru administrativ i politic. Datorit
transformrilor juridice i administrative au fost desfiinate comitatele i s-au Infiinat
scaunele i provinciile, provincia Sibiului cuprinznd Incepnd cu anul 1355 apte scaune
(Ortie, Sebe, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu i Rupea) i mai trziu, Inc trei
(Sighioara, Media i eica Mare), In care erau cuprinse toate satele cu populaie romn i
german mixt, fiind supuse aceluiai regim politico-administrativ. Provincia Sibiului,
cuprinznd cele zece scaune Impreun cu districtele Braov i Bistria, au format Intre 14861487, pn In 1876, obtea sailor (Universitas Saxorum) ca unitate politic, administrativ i
judectoreasc a tuturor comunitilor sseti de pe pmntul criesc teritoriu de colonizare
a sailor, primit de acetia ca privilegiu - avnd In fruntea ei pe comitele sailor care era i
jude regal al Sibiului. n 1323, apar primele Insemne heraldice ale stemei sibiene
simboliznd dreptul de judecat. Atacurile turceti din anii 1437, 1438 i 1442 s-au lovit de
rezistena drz a locuitorilor Sibiului. Primele atacuri turceti au pus In faa principalelor
orae i a multor sate, problema ridicrii unor construcii fortificate In care s fie adpostii
oamenii i bunurile. nc de la Inceputul secolului XV, au fost ridicate ceti puternice i
Intrite cele vechi (Sibiu, Media, Slimnic i In majoritatea satelor de pe vile Trnavei Mari
i Hrtibaciului). n Evul Mediu, viaa economic, In special In centrele urbane, se baza pe
meteuguri i comer. n Sibiu, Media, Agnita, Cisndie, Biertan i alte localiti existau

10

bresle de meseriai, organizate pe baza unor statute, ale cror produse ajungeau In Orient i
Occident. Primul statut de breasl dateaz din 1376 In care sunt menionate ca existnd la
Sibiu, 19 asemenea formaiuni de meseriai grupai pe meteuguri. n condiiile politice ale
veacului al XVII-lea, Transilvania intr In stpnirea imperiului habsburgic (1688), Sibiul
devenind Intre 1692-1791, capitala principatului. n timpul revoluiei din Transilvania (18481849), Sibiul a jucat un rol important, fiind sediul Comitetului Naional Romn cunoscut i
sub numele de Comitetul de Pacificaiune, din care au fcut parte, Simion Brnuiu, Axente
Sever, August Treboniu Laurian, Avram Iancu .a. Dup revoluie, Sibiul a devenit cel mai
important centru naional, politic i cultural al romnilor din Transilvania.
Activitatea cultural dobndete orizonturi tot mai largi, oraul devenind un veritabil
centru de rspndire a tiinei. Existena bibliotecilor, a muzeului, activitatea celor dou
societi sseti Societatea pentru cercetarea Transilvaniei i Societatea Transilvan de
tiine naturale, care editau i publicaii de specialitate, au stimulat interesul intelectualitii
romneti pentru emanciparea social i naional prin cultur. La 1861 a fost constituit
Asociaiunea Transilvan pentru literatura romn i cultura poporului romn (ASTRA), cu
sediul central la Sibiu, avnd prin organizare ramificaii In toate inuturile locuite de romnii
din Transilvania. ASTRA va deveni prin amploarea manifestrilor patronate una dintre cele
mai importante asociaii culturale romneti.
La acestea trebuie adugat o structur colar-educaional remarcabil, In secolul
trecut instituiile de Invmnt din Sibiu, fiind frecventate deopotriv de tineri sai, romni sau
maghiari. Pe lng cele dou licee existente, cel evanghelic i cel de stat, la Sibiu funciona de
la sfritul secolului XVIII Institutul teologic ortodox, iar Intre anii 1844-1887, Facultatea de
drept (cu predarea In limba german). n anul 1864, episcopul Andrei aguna dup Indelungi
demersuri i struine a obinut de la autoritile imperiale restaurarea Mitropoliei ortodoxe a
Ardealului. ntre iulie 1863 - octombrie 1864 s-a Intrunit Dieta Transilvaniei la Sibiu.
Cunoscut In literatura de specialitate sub numele de Dieta Romneasc de la Sibiu, este pentru
prima oar In istoria Transilvaniei cnd In Diet au intrat un numr foarte mare de deputai
romni. Atunci a fost votat legea asupra egalei Indreptiri a naiunii romne i a
confesiunilor sale cu a celorlalte naionaliti i confesiuni; precum i legea privind folosirea
limbii romne In administraie, pe baz de egalitate cu cea maghiar i german. Evoluia
ulterioar a evenimentelor (instaurarea compromisului austro-ungar) nu a mai Ingduit punerea
lor In aplicare. Oraul Sibiu a fost sediul Partidului Naional Romn din Transilvania i
Ungaria, constituit In urma Conferinei naionale din luna mai 1881. Sfritul secolului a fost
reprezentativ pentru epoca Memorandist, etap

11

definitorie i hotrtoare In micarea de emancipare naional-politic a romnilor transilvani.

n oraul nostru a fost elaborat i tiprit textul cunoscutului memoriu politic - memorandul.
Aici a aprut primul cotidian politic romnesc la 1884 Tribuna, iar In anul 1853 a aprut
publicaia Telegraful Romn.
n planul vieii economico-financiare, alturi de instituiile financiare sseti (Casa
general de economii, In anul 1841), la 1871 este fondat Banca Albina, care prin activitatea
desfurat va deveni cel mai reprezentativ reper economic pentru romnii din monarhia
dualist, cea mai puternic banc romneasc, o veritabil banc naional.
n sfrit, ca un corolar al locului i rolului su In lupta de emancipare cultural i
naional, Sibiul a fost desemnat la Marea Adunare Naional de la Alba Iulia (1 Decembrie
1918), drept sediu al viitorului guvern romnesc provincial reprezentat prin Consiliul
Dirigent. Prin aceasta, dup Marea Unire, Sibiul, prin instituiile gzduite i prin activitatea
desfurat a fost pentru o perioad o adevrat capital a Transilvaniei.
1.2. DEZVOLTAREA REGIUNII SIBIU
Poziia geografic, resursele naturale i tradiia meteugreasc In prelucrarea
resurselor de care dispune judeul Sibiu, sunt factori care au determinat dezvoltarea economiei
judeului, dar perioada de tranziie spre economia de pia traversat de Romnia dup 1990
cu problemele specifice (recesiune economic, inflaie, omaj) i-au pus amprenta i asupra
economiei judeului.
Avnd ca indicator sintetic populaia ocupat, ponderea In economia judeului este
deinut de activitile industriale urmate de cele din sectorul serviciilor i apoi de cele din
sectorul agro-silvic.
Judeul Sibiu are o veche tradiie industrial, breslele, organizate i specializate pe
meserii, fiind primele forme economice consemnate de documente Inc din secolul XIV i
care au contribuit la dezvoltarea aglomerrilor urbane, viitoarele ceti oreneti Sibiu,
Media, Cisndie, Agnita i altele.
Situndu-se pe locul 12 pe ar din punct de vedere al ocuprii forei de munc In
industrie, judeul Sibiu aduce o contribuie important In producia industrial a rii, fiind
unul dintre judeele dezvoltate din ar, In aceast zon desfurndu-i activitatea ageni
economici din principalele ramuri ale economiei naionale.
Ponderea principalelor sectoare industriale In 2009 este urmtoarea:

12

Industria extractiv
Construcii de maini, utilaje, echipamente, mijloace de transport
Industria metalurgic i a construciilor metalice
Industria produselor primare
Industria confeciilor
Industria alimentar
Industria pielriei
Alte activiti din industria uoar
Industria lemnului, celulozei i hrtiei
Industria energetic
Industria buturilor
Producia de mobilier
Sursa: Raport privind starea mediului pe anul 2009 In judeul Sibiu
1.3.

PERSONALITATI

DE

SEAMA

CARE

29,76%
19,19%
11,03%
9,80%
8.42%
6,35%
4,82%
4,77%
3,54%
2,34%
1,70%
1,28%

AU

AJUTAT

LA

DEZVOLTAREA SIBIULUI

Dr. Alois Mock - Ministru Afaceri Externe Austria - Pasi concreti In relatiile dintre
Romnia si Austria, contributie directa la acordarea de ajutoare materiale si spirituale,
In special pentru Sibiu;

Mary Anne McCollum - Primar oras, Columbia-SUA - Pentru apropierea dintre cele
doua orase;

Claudia Presecan - Gimnasta sibianca - Rezultate deosebite la Jocurile Olimpice,

campionatele europene si mondiale;

Charles R. Franz - Profesor la Universitatea Missouri, Columbia - Dezvoltarea

relatiilor Intre cele doua orase si universitati;

Ioan Macrea Coregraf - nfiintarea ansamblurilor folclorice Junii Sibiului , Ceata

Junilor, a formatiei de calusari, afirmarea bogatiei spirituale romnesti peste hotare ;

Pompeiu Onofreiu - Monsenior prelat papal - Lupta de aparare a spiritului crestin a

poporului romn si a bisericii Romne Unite cu Roma Greco-Catolica In perioada
hortysta si comunista, inclusiv In conditii de detentie si ilegalitate, activitate deosebita
In cadrul ASTREI, apararea unor personalitati persecutate, stabilit la Sibiu In anul
1940;

Mircea Ivanescu - Scriitor - Poet si traducator distins cu numeroase premii pentru

lucrarile sale, este o personalitate marcanta a literaturii romne, stabilit la Sibiu In anul
1973;

Dumitru Ciocoi-Pop - Rector al Universitatii Lucian Blaga din Sibiu - Profesor

universitar cu numeroase lucrari de referinta In domeniul literaturii anglo-americane,

13

recunoscut In lumea academica internationala, este totodata autorul strategiei moderne

de dezvoltare a Universitatii din Sibiu, devenita la 12 mai 1995 Universitatea Lucian
Blaga";

Erna Henricot Schoepges - Ministrul Culturii si nvatamntului din Luxemburg Participare la seminarul international Sibiu-Confluente Europene , initierea unor
strnse legaturi Intre Luxemburg si Sibiu;

Emil Constantinescu - Presedintele Romniei - Pentru contributia si implicarea

directa In campania Europa un patrimoniu comun, care pentru municipiul Sibiu
vizeaza In mod deosebit situl medieval si integrarea Sibiului In structurile
programatice europene;

Academician Mugur Isarescu - Guvernatorul Bancii Nationale a Romniei - pentru

contributia la dezvoltarea Universitatii Lucian Blaga din Sibiu si a statiunii Paltinis;

Petre Sbrcea - prim dirijor al Filarmonicii de Stat din Sibiu - Pentru aportul la
dezvoltarea vietii muzicale sibiene;

Hans Christian Habermann - Presedintele Fundatiei Sasilor Transilvaneni - Pentru

finantarea renovarii unor cladiri din centrul istoric al Sibiului, a unor evenimente culturale,

Nicolaus Olahus (1493-1568), gnditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de

Esztergom, primat i regent al Ungariei

Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei

David Urs de Margina (1814-1897), nobil romn, purttor al Ordinului Maria Terezia,
preedinte al "Fondului colastic" al Regimentului I de Grani de la Orlat In perioada
1871 - 1897.

George Bariiu (1812-1893), nascut la Brasov, istoric i publicist, Intemeietorul presei

romneti In Transilvania

Julius von Horst (1829-1904), general, ministru al aprrii In Imperiul Austro-Ungar

Intre 1871-1880 (In guvernele Auersperg, Stremayr i Taaffe)

Gustav Kapp (1831-1884), politician, deputat In Dieta Transilvaniei Intre 1865-1867,

In Parlamentul Ungariei Intre 1867-1877, primar al Sibiului Intre 1877-1884

Hugo Glanz von Eicha (1848-1915), ministru al comerului In Imperiul Austro-Ungar

Intre 1893-1897 (In cabinetul Kasimir Badeni)

Octavian Goga (1881-1938), poet si om politic

Emil Sigerus (1854-1947),fotograf?

14

Octavian Smigelschi, (n. 21 martie 1866 - d. 10 noiembrie 1912, Budapesta), pictor i

grafician romn.

Hermann Oberth (1894-1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic

Norbert von Hannenheim (1898-1945), compozitor

Emil Cioran (1911-1995), scriitor si filozof

Ioan Popa (1920-2005), doctor n economie, fost director economic la firma Siemens
A.G. din oraul Erlangen din Germania.

Antonie Plmdeal (1926-2005), mitropolit, membru de onoare al Academiei Romane

Oskar Pastior (1928-2006), scriitor

Nicolae Manolescu, scriitor, preedintele Uniunii Scriitorilor din Romnia

Dieter Acker (n. 1940), compozitor

Mircea Pcurariu, profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei Romne

Paul Niedermaier, profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei Romne

Alexandru Lupa, profesor univ. dr., matematician

Lucian Vinan, profesor univ. dr., membru al Academiei de tiinte Tehnice din Romnia

Radu Vasile (n. 1942), fost prim-ministru al Romniei ntre 1998 i 1999.

Andrei Codrescu (n. 1946), scriitor

Dan Dnil (n. 1954), scriitor i artist plastic.

Emil Hurezeanu (n. 1955), scriitor i jurnalist.

Zeno Popovici, profesor univ. dr., membru al Academiei de tiinte Medicale din
Romnia

Dinu Giurgiu, compozitor

Toma Dordea, profesor univ. dr., membru al Academiei Romne.

Klaus Johannis (n. 1959), profesor de fizic, actualul primar.

Laura Codrua Kvesi, procuror general al Parchetului de pe lng nalta Curte de

Casaie i Justiie.

Ricky Dandel (n. 1952), solist vocal, compozitor, textier.

Iosif Dan (1950-2007), fost politician.

Andrei Colompar (1939-2006) pianist, compozitor.

Vasile Dobrian 1912 - 1999, pictor, desenator, grafician i poet romn de avangard.

Anca-Doina SRGHIE (n.1944) confereniar universitar, scriitor, publicist.

Nicolae Lupu (1921 - 2001), a fost un istoric i arheolog romn, director al Muzeului
Brukenthal.

Cornel Irimie (1919-1983) creatorul Muzeului Tehnicii Populare din Pdurea Dumbrava.

15

1.4. AEZAREA GEOGRAFIC

Judeul Sibiu, situat In centrul Romniei, In partea de sud a Transilvaniei, strjuit de
munii Fgraului, Cibinului i Lotrului, la o distan de 273 km de Bucureti, capitala rii,
se Incadreaz Intre urmtoarele coordonate:

latitudine nordic 46 017 avnd ca punct extrem satul Prod, comuna

Hoghilag
- latitudine sudic 45 028 avnd ca punct extrem satul Paltin, comuna Boia
- longitudine estic 24 057 avnd ca punct extrem satul eline, comuna Brdeni
- longitudine vestic 23 035 avnd ca punct extrem comuna Jina.

Judeele limitrofe:
o nord judeul Mure

16

o sud judeele Arge i Vlcea

o est judeele Braov i Mure
o vest judeul Alba
ncadrndu-se ntre judeele mijlocii,jedutul Sibiu ocup o parte a Podiului
Transilvaniei cu o suprafa de 5433 km 2, ceea ce reprezint 2,3 % din teritoriul rii,
clasndu-se pe locul 24 din acest punct de vedere, i 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru,
constituent al acesteia, alturi de judeele Alba, Braov, Covasna, Harghita i
Mure.Teritoriul administrativ al judetului este organizat in doua municipii-Sibiu si Medias,
opt orase Cisnadie, Copsa mIca, Ocna Sibiului, Saliste, Dumbraveni, Avrig, Agnita si
Talmaciu.
Relieful judetului coboara de la 2535 m vrful Negoiu din M-tii Fagarasului pana la
280 m iesirea la raul Tarnava Mare din judet si este distribuit dupa cum urmeaza : 30 % este
ocupata de munti, 50% de dealuri si coline si 20 % depresiuni.
Parte integranta a unitatii structurale geomorfologice Podisul Transilvaniei, teritoriul
judetului cuprinde in partea sa sudica portiuni din M-tii Fagarasului, Cibinului si Lotrului ( cu
zone spectaculoase, puternic marcate de evolutia geologica ), in zona centrala Podisul
Hartibaciului si Dealurile Secaselor, ambele parti componente ale Podisului Tarnavelor,
dezvoltat si el plenar in toata zona nordica a judetului.
Contactul dintre zona montana si cea de dealuri si podisuri a dat nastere unor
depresiuni bine conturate : Depresiunea Fagarasului ( a carei zona vestica se afla in judetul
Sibiu), Depresiunea Sibiului si Depresiunea Secasului ( estul careia se afla deasemenea in
judetul Sibiu).
Din punct de vedere geologic teritoriul judetului Sibiu apartine celor 2 unitati mari
geologice : muntoasa si depresionara..
Unitatea muntoasa cuprinzand M-tii Fagarasului, Cibinului si Lotrului este alcatuita in
general din sisturi cristaline, amfibolite si micasisturi cu o structura puternic cutata, ce dau
forme de relief zvelte cu pante abrupte puternic afectate de eroziune si glaciatiuni.
A doua unitate, cea depresionara, s-a format la sfarsitului cretaciclului. In cadrul ei se
disting din punct de vedere structural doua zone principale :
- a cutelor diapire in care stratele sunt cutate si apar la zi samburi de sare ( Ocna Sibiului,
Miercurea Sibiului )
- a domurilor in nordul judetului reprezentata prin cute largi, boltite, in care s-a acumulat gaz
metan.

17

Rocile din care este alcatuita unitatea depresionara sunt :

in fundament cristalinul zonei montane scufundat ;
cuvertura alcatuita din roci sedimentare.
1.5. SUPRAFEELE REGIUNILOR VECINE
1.

Judeul Mure situat la Nord de Sibiu

Mure (maghiar Maros megye) este un jude In regiunea Transilvania din Romnia.
Are o suprafa total de 6.714 km2 care reprezint 2,8% din suprafaa total a rii. Numele
judeului provine de la rul Mure, ru care strbate judeul de la NE la SV.
2.

Judeele Arge i Vlcea situate la Sud de Sibiu

Judeul Arge este situat In partea central-sudic a rii, fiind delimitat la sud de
paralela de 4422 latitudine nordic i la nord de cea de 4536 latitudine nordic, la vest de
meridianul de 2426 longitudine estic, iar la est de cel de 2519 longitudine estic.
Suprafaa judeului este de 682631 ha.
Judeul Vlcea, localizat In sudul Romniei, se Intinde pe o suprafa de 5.765 km 2 i
se Invecineaz cu judeele Alba i Sibiu la nord, judeul Arge la est, judeul Olt la sud i sudest, judeul Dolj la sud-vest, judeul Gorj la vest i judeul Hunedoara la nord-vest.
3.

Judeele Braov i Mure situate la Est de Sibiu

Judeul Braov are o suprafa de 5.363 km2, reprezentnd 2,3% din suprafaa rii.
Mure (maghiar Maros megye) este un jude In regiunea Transilvania din Romnia. Are o
suprafa total de 6.714 km2 care reprezint 2,8% din suprafaa total a rii.
4.

Judeul Alba situat la Vest de Sibiu

Judeul Alba, este situat In partea central a Romniei, cu o suprafa de 624.167

hectare reprezentand 2,6% din suprafaa Romniei.

1.6 PONDEREA SUPRAFETEI AGRICOLE

18

Judeul Sibiu beneficiaz de un fond funciar agricol care reprezint 56,5% din
suprafaa total. Dinamica fondului funciar agricol In perioada 2004 evideniaz urmtoarele:
SITUAIA FONDULUI FUNCIAR (ha) 2004
Nr.
crt.

Din care:
SPECIFICARE

Total jude
SECTOR
PRIVAT

SECTOR
PUBLIC

1.

Suprafaa agricol

306637

295881

10756

2.

Patrimoniu viticol

2759

2456

303

3.

Patrimoniu pomicol

5275

4074

1201

4.

Arbuti fructiferi

10

10

5.

Pajiti naturale

182325

175987

6338

-Puni naturale

106925

102085

4840

-Fnee naturale

75400

73902

1498

6.

Suprafaa arabil

116268

113364

2904

7.

TERENURI TOTAL

543248

Situaia fondului funciar (ha) 2005

N
r.

Din care:
SPECIFICARE

Total jude
SECTOR
PRIVAT

c
r

SECTOR
PUBLIC

t.
1 .

Suprafaa agricol

306307

291114

15193

2 .

Patrimoniu viticol

2759

1960

799

3 .

Patrimoniu pomicol

4894

4014

880

4 .

Arbuti fructiferi

5 .

Pajiti naturale

182681

174691

7990

-Pauni naturale

106895

102743

4152

- Fnee naturale

75786

71948

3839

6 .

Suprafa arabil

115973

110499

5524

7 .

TERENURI TOTAL

543248

19

2. RELIEF
ncadrndu-se ntre judeele
mijlocii, judeul Sibiu ocup o
parte a Podiului Transilvaniei cu o

20

suprafa de 5433 km2, ceea ce reprezint 2,3 % din teritoriul rii, clasndu-se pe locul 24 din
acest punct de vedere, i 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru, constituent al acesteia, alturi
de judeele Alba, Braov, Covasna, Harghita i Mure.
Relieful judeului coboar de la sud, din zona montan care ocup aproximativ 30 %
din suprafaa judeului, reprezentat de Munii Fgraului unde se ntlnesc nlimi ce
depesc 2500 m (vf. Negoiu 2535 m, vf. Vntoarea lui Buteanu 2508 m), munii Cibinului i
ai Lotrului cu suprafee plane uor vlurite, chiar la altitudini de peste 2200 m (masivul
Cindrelului i tefleti), cu ridicat potenial turistic i de dezvoltare a zootehniei, spre nord
unde se ntinde pe aproximativ 50 % din suprafaa judeului zona de podi (podiurile
Hrtibaciului, Secaelor i Trnavelor) cu relief deluros cu nlimi ntre 490 m i 749 m. ntre
zona montan i cea de podi trecerea se face printr-o zon depresionar de contact
(depresiunea Fgraului sau ara Oltului, Sibiului, Slitei i Apoldului sau Secaului) care
se desfoar aproape continuu ntre cele dou trepte de relief i ocup cca 20 % din suprafaa
judeului, propice culturilor agricole.
Relieful cuprins intre 380 si 650 m este dispus de la sud spre nord in trepte, ce
corespund in general marilor etape de evolutie a depresiunii. Pe latura sudica, la contactul cu
muntele, se desfasoara relieful colinar, dezvoltat pe roci neconsolidate, o alternanta de marne,
argile nisipoase, nisipuri si pietrisuri.
Acesta se impune in peisaj printr-un ansamblu de culmi sau gruiuri prelungi netezite,
din care in apropierea contactului cu muntele se ridica proeminente de peste 550 m: dealurile
Obrejii (602 m), Cucului (589m), Cisnadiei (557 m). gruiurile piemontane se prelungesc,
terminandu-se in partea joasa a depresiunii cu o asoociere de vechi contururi piemontane,
terase si lunci.
Conurile piemontane etajate, largite mult spre nord, domina cu 80-110 m vaile
poplacii, Sevisului, Cisnadiei, Saratii, Sadului si coboara pe nesimtite spre a se continua cu
cea mai inalta terasa. Terasa superioara, suspendata fata de Cibin la 50-70 m, se
caracterizeaza prin poduri intinse, patrunzand sub forma de evantai in lungul Sevisului,
Saratei, Paraului Tocilelor si Sadului, iar cele de 20-35 m si 10-15 m sunt bine dezvoltate
intre Sibiu si Talmaciu. Cibinul, deplasat spre nord, si-a format o lunca larga, asimetrica,
avand latimi variabile. Intre Gura Raului si Sibiu aceasta se dezvolta pe ambele parti ale
cursului merandrat al Cibinului, prezentand numeroase suprafete mlastinoase si meander
parasite.
Intre Sibiu si Talmaciu lunca are o evidenta asimetrie, iar in cadrul ei se disting doua
trepte: lunca joasa, inundabila, cu apa freatica la mica adancime (0,7-1,2 m), ceea ce a impus

21

efectuarea unor lucrari de desecare in vederea valorificarii ei pentru legumicultura si faneata;

lunca inalta, stabile, ofera conditii favorabile culturii cerealelor, plantelor tehnice etc. Terasele
si lunca Cibinului au oferit, la randul lor, conditii favorabile dezvoltarii asezarilor.

PDURILE
Din punct de vedere geografic, suprafaa fondului forestier este situat In centrul arii,
In partea de sud a Transilvaniei, zon atestat In trecut prin Insi denumirea ei de ara de
peste pduri (Transilvania). Pdurile judeului reprezint o mare amplitudine i varietate
determinate de frmntrile reliefului, de la 265 m In depresiunea Trnavei Mari pn la 1750
m In Munii Fgra i chiar la 1850 m In Munii Lotrului. Pdurile sunt administrate de
Direcia Silvic Sibiu prin cele 10 ocoale silvice: Agnita, Avrig, Arpa, Bistra, Dumbrveni,
Media, Slite, Sibiu, Valea Cibinului, Valea Sadului i Secia de Drumuri Forestiere.

UM
Suprafaa fondului forestier - total
mii ha
din care: sector privat
mii ha
Suprafaa pdurilor
mii ha
Rinoase
mii ha
Foioase
mii ha
Suprafaa Impduririi
ha
Volumul de mas lemnoas pus n circuitul mi
economic
i
Rinoase
mii mc
Fag
mii mc
Stejar
mii mc
Diverse specii tari
mii mc
Diverse specii moi
mii mc

2002
186,8
111,0
184,4
68,4
116,0
426

2003
186,8
112,8
184,3
68,4
115,9
493

346,7
136,9
84,5
45,4
72,0
7,9

401,6
165,0
95,7
45,8
83,5
11,6

n judeul Sibiu suprafaa terenurilor acoperite cu pdure este de 186.8 ha din care
rinoase 68.4 ha i foioase 116,044 ha, procentul de Impdurire raportat la suprafaa judeului
fiind de 34,3%.
Avnd 34,3% din suprafa acoperit cu vegetaie forestier, judeul Sibiu se
situeaz pe locul 18 pe ar, cu o pondere de 2,8% In total ar, fondul forestier cuprins In
principal din conifere i foioase, asigurnd materie prim pentru industria lemnului, fiind i
surs de energie pentru comunitile din mediul rural.

22

Gradul de Impdurire al judeului este superior celui mediu pe ar (26,7%) unui

locuitor revenindu-i 0,32 ha de pdure , Sibiul situndu-se pe locul 9 In ar.
n compoziia pdurilor predomin rsinoasele cu 37%, cel mai reprezentat fiind
molidul In arboreta pure, de medie i de mare altitudine, urmat de brad , In special pe
versantul nordic fgran. Cu participare mai redus urmeaz pinul silvestru i pinul negru.
Fagul este de asemenea bine reprezentat cu 26% In arboreta pur sau de amestec, quercineele
particip cu 18%, restul de 19% fiind ocupat de esene tari (17%) i diverse moi (2%).
Repartizarea pdurilor pe grupe funcionale este urmtoarea:
-pduri de protecie (grupa I ) 134.823 ha reprezentnd 73%
-pduri de protecie i producie 50.221 ha reprezentnd 27%
Structura fondului forestier pe categorii de folosin este urmoarea:
185.044 ha suprafaa acoperit cu pduri
67 ha terenuri care servesc nevoilor de cultur
301 ha terenuri care servesc nevoilor de producie silvic
1042 ha terenuri care servesc nevoilor de administrare forestier
453 ha terenuri afectate Impduririi
12 ha terenuri ocupaii-litigii
272 ha terenuri neproductive
3 ha terenuri scoase temporar din fondul forestier
Productivitatea medie a pdurii este de 5,8 mc/an/ha , depsind media pe tar de 5,4
mc/an/ha, nivel datorat faptului c majoritatea arboretelor au In compoziie specii autohtone
care valorific optim potenialul staional.
Sursa: Caiet statistic 2004

3. CONDIII CLIMATICE
Tipul de clim In judeul Sibiu este cel continental moderat, cu influen oceanic,
caracterizat prin ierni moderate din punct de vedere termic i veri In general nu foarte
clduroase, cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief.
Valorile medii multianuale ale principalilor factori climatici sunt:
- regimul climatic temperatura medie anual In judeul Sibiu are o distribuie lunar
caracterizat prin scderea valorilor termice din luna august pn In luna ianuarie,

23

creterea temperaturii din februarie pn In iulie i prin scderea valorilor termice odat
cu creterea altitudinii.

- temperatura multianual Intre 0,30 C In zona montan - Staia meteo Blea Lac i 8,90 C la
Staia meteo Boia, cu maxim de 37,30C Inregistrat In iulie 2000 i minim de -26,7 0C,
Inregistrat la Staia meteo Sibiu In decembrie 2001.

- regimul precipitaiilor precipitaiile atmosferice anuale prezint o evoluie caracterizat

prin creterea cantitilor de ap din luna februarie pn In iunie i descreterea din iunie
pn In februarie. Prin modul de dispunere general a reliefului i prin dominarea
influenelor vestice, distribuia cantitilor medii anuale de precipitaii este de la 600-700
mm In zona de podi, la 1300-1400 la treapta Inalt a munilor. Cantitatea de precipitaii
scade de la sud la nord, In direct cu coborrea general a reliefului, dar i de la est la vest
In funcie de condiiile locale ale reliefului i de deplasrile aerului.

- regimul eolian - In zona Sibiului, circulaia general a atmosferei se supune circulaiei la

nivel european. Vnturile sunt puternic influenate de relief att In privina direciei ct i
In cea a vitezei. Frecvenele medii anuale Inregistrate la Sibiu indic predominarea
vnturilor din NV (13%) i SE (8,2%). Vitezele medii anuale oscileaz Intre 1,8 i 4,5
m/s la Pltini. nspre sfritul iernii In depresiunile Sibiu i Fgra bate un vnt dinspre
munte cu caracter de foehn numit Vntul Mare. Acesta provoac Inclziri accentuate i
topiri brute de zpad.
Un fenomen specific zonelor depresionare din judeul Sibiu Il constituie inversiunile
termice, puternic resimite In timpul iernii. Acestea se produc In condiii de calm atmosferic,
se simt ca perioade geroase In zonele depresionare i dispar doar odat cu schimbarea masei
de aer datorit circulaiei atmosferice.

4. HIDROGRAFIE I HIDROLOGIE
Teritoriul judeului Sibiu se
Imparte In dou bazine hidrografice
principale, BH Olt i BH Mure, spre
care aflueaz cursuri de ape totaliznd
o lungime de 1331 km In bazinul
Oltului (rurile Olt, Cibin, Hrtibaciu

24

i aflueni direci) i 606 km In bazinul hidrografic Mure (rul Trnava Mare i aflueni
direci).
Lungimile de ruri, repartizate pe cele doua bazine hidrografice, sunt redate In tabelul
de mai jos :
Reeaua hidrografic
B.H.OLT

Lungimea rurilor (km)

1331

Rul Olt
Rul Cibin
Rul Hrtibaciu
Aflueni direci
B.H. MURE
Rul Trnava Mare
A f l u e

54
78
89
1110
606
75
5

n bazinul hidrografic Olt principalele cursuri de ap sunt:

- Rul Olt care trece prin partea de est-sud a judeului. Lungimea pe teritoriul judeului este
de 46 km. Debitul mediu multianual variaz Intre 75 m 3/s, la intrarea In jude i 110 m 3/s
ieire.
- Rul Cibin este afluent, pe partea dreapt al Oltului. Are o lungime de 78 km, cu o suprafa
a bazinului hidrografic de 2.210 km2. Debitul mediu multianual, la confluena cu r. Olt
este de 15,5 m3/s.
- Rul Hrtibaciu este afluent al rului Cibin, pe partea stng. Lungimea lui este de 89 km,
cu o suprafa a bazinului hidrografic de 1.027 km 2. Debitul mediu multianual este de 3,3
m3/s.
- Aflueni direci cu o lungime de 1110 km.
n bazinul Mure principalul curs de ap este rul Trnava Mare. Are o lungime de 75
km pe teritoriul judeului i-l strbate pe direcia est-vest. Debitul mediu multianul este de
11,0 m3/s la intrarea In jude i 14,5 m3/s la ieire.
Aflueni direci cu o lungime de 531 km.
Apele subterane
Straturile acvifere sunt cuprinse Intre 1,2 i 10 m, cu debite variind Intre 0,2 8 l/s. n
zonele Inalte adncimile variaz Intre 5 10 m, iar In zona de lunc pnza de ap freatic se
afl la o adncime mai mic, respectiv 5 m.
Amenajarea bazinelor hidrografice

25

Amenajarea bazinului hidrografic implic existena sau realizarea unor lucrri

hidrotehnice cu urmtoarea destinaie:
acumulri pe ruri din care se asigur necesarul de ap pentru diferite folosine, respectiv
alimentrii cu ap ale populaiei sau industriei, irigaii, producere de energie electric,
agrement, atenuarea viiturilor;
aduciuni sau derivaii de ape prin care se asigur apa n zonele deficitare din acest punct de
vedere;
regularizri ale cursurilor de ap, ndiguiri i aprri de maluri lucrri specifice aprrii
mpotriva inundaiilor.

5. SOLUL
La nivelul judeului Sibiu au fost evideniate tipurile de sol predominante i cu pondere
aproape exclusiv att dup criteriul categoriilor de folosin cu suprafaa cea mai mare
ocupat, ct i dup criteriul formelor de relief. Aceast clasificare este justificat prin faptul
c n judeul Sibiu formele de relief specificate (deal i podi, premontan i montan) sunt
predominante, zonele joase de cmpie fiind localizate aproape n exclusivitate pe luncile
principalelor cursuri de ap care strbat judeul: Trnava Mare, Cibin, Bazinul Secaelor
(Mare i Mic), fiind constituite din suprafee relativ restrnse.
Pe culmile piemontane si pe versantii slab inclinati din jurul lor predomina soluri
brune luvice tipice holoacide si superficial oligobazice. Mare parte din suprafata campurilor
piemontane si a teraselor este acoperita de cernoziomuri cambice tipice si moderat levigate si
cernoziomuri cambice tipice freatic-umede, fiind cultivate in mare parte cu cereale si plante
tehnice.
In luncile Cibinului si ale afluentilor lui, cea mai mare suprafata este ocupata de soluri
aluviale si soluri gleice folosite ca fanete si pasuni. In lunca Paraului Stramb si in teritoriul
dintre localitatile Sura Mica si Gusterita, pana la Cibin, se afla vertisoluri gleizate si freatic
umede. Pe versantii moderat inclinati ai dealurilor dintre vaile Sevisului si Saratei, sau in
perimetrul localitatilor Gusterita si Bungard apar soluri erodate si chiar roca la zi

26

6. VEGETAIA
Vegetaia natural, bogat i variat In specii, a suferit transformri In decursul
timpului prin defriare i destelenire, facnd loc terenurilor arabile i pajitilor. Cea mai mare
parte a dealurilor piemontane i a unor poriuni din terasele Inalte sunt acoperite cu paduri de
gorun (Quercus petraea), ce se intrepatrund cu fagetele (Deschampsio-Fagion). Frecvent apare
carpenul(Carpenus betulus), mesteacanul (Betula Pendula), artarul (Acer platanoides),
jugastrul (A. campestre) etc
Flora judeului Sibiu numr peste 5.500 specii de plante, dintre care 2.345 specii de
cormofite (67% din speciile din flora Romniei). Un numr de peste 40 de specii sunt
endemice pentru Munii Carpai.
Configuraia reliefului i diferenele altitudinale imprim etajarea vegetaiei In partea
de sud a judeului, pe cnd In partea central i nordic se Incadreaz In primul rnd In
zonalitatea latitudinal.
Zona pdurilor foioase se desfoar In podiul Trnavelor, fiind alctuit din pduri
de stejar gorun In amestec cu arar rnesc.
Etajul pdurilor foioase se dezvolt Intre 300 m i 1200 m, pornind de la pdurile de
gorun i terminnd cu pdurile de fag cu carpen. Pdurile de fag se Intlnesc pe suprafee
restrnse, pe pantele nordice ale munilor Fgra i Cindrel, limita lor inferioar fiind la 400
500 m, iar cea superioar la 1300 1400 m. ntre 1300 1500 se Intlnesc pdurile
amestecate de fag i molid, Indeosebi Intre vile Lotrioarei i Cibinului.
Etajul pdurilor de molid se desfoar, In general, Intre 13001800 m. n munii
Fgra limea acestor pduri nu depete 23 km. n munii Cindrel ele apar compact, cu
cea mai mare extensiune In bazinele superioare ale Cibinului, Sadului i Sebeului, fiind
format In principal din molid.
Etajul subalpin se dezvolt Intre 18002000 m fiind alctuit din tufriuri de smIrdar,
jneapn, ienupr, afin, merior i pajiti.
Etajul alpin apare la peste 2000 m pe suprafee restrnse In munii Fgra i Cindrel
sub form de pajiti.
Vegetaia azonal este format din pduri de lunc (In special zvoaie de anin negru)
Insoind vile rurilor Olt, Hrtibaciu, Cibin, Trnava Mare etc.

27

7. FAUNA
Fauna judeului Sibiu este i ea bogat i divers, dat fiind multitudinea tipurilor de
ecosisteme terestre i acvatice. n fauna judeului Sibiu se regsete aproape jumtate din
totalul speciilor de mamifere a rii i 54% din cel al psrilor.
Pe raza judeului Sibiu exist un numr de 45 fonduri de vntoare, din care 22 sunt
arondate Asociaiei Vntorilor i Pescarilor Sportivi. 17 fonduri de vntoare sunt
gospodrite de Direcia Silvic Sibiu, iar 6 fonduri de vntoare sunt concesionate spre
gestionare ctre asociaii particulare.
Beneficiaz de statut legal de protecie un numr de 23 arii protejate (12 rezervaii
naturale i 11 monumente ale naturii) a cror suprafa nsumat reprezint 3,6% (19.395,8
ha.) din suprafaa total a judeului.
Mediul biogeografic deosebit de complex al judeului Sibiu a creat o mare varietate de
ecosisteme, habitate precum i o diversitate biologic inestimabil prin unicitatea lor. Protecia
i conservarea naturii precum i meninerea echilibrului ecologic al acestora, constituie unul
din principiile importante ale dezvoltrii durabile.

28

CAP II. POTENIALUL TURISTIC I AGROTURISTIC AL

SATULUI SIBIEL
Potentialul turistic este influentat de o serie de factori: factori naturali (care
raman, in general, neschimbati) si factori economici, demografici, polititci, psihologici
(ce sunt caracterizati printr-o dinamica accentuata dar si cu posibilitati de dirijare in
sensul dorit).
Satul Sibiel dateaza din anul 700, asezarea populata cu oieri era situata pe valea Utii.
La 1200-1300 sibienii au inceput sa construiasca case pe malul raului Sibiel din barne de brad
sau fag. In jurul anului 1800 au inceput sa fie construite case din caramida de catre mesterii
sasi din Cristian si Amnasi. Din cauza revarsarilor frecvente a fost necesara indiguirea raului.
Cu o populaie de circa 450 de locuitori, satul Sibiel face parte din cele zece aezri ce
compun oraul Slite. Situat de-a lungul rului omonim, care strbate localitatea de la vest
la est, cetatea Sibielului a fost identificat de ctre unii cercettori ca fiind castrul Salgo,
atestat documentar la 1322.
Este o aezare aflat la 23 de km distan de Sibiu, al crei peisaj deosebit, este
conferit de relieful de deal, livezi de pomi fructiferi i pdure virgin. Dup tipicul ssesc,
casele sunt ornduite una lng alta, inspirnd sobrietate i prosperitate. Drumurile pietruite ce
erpuiesc printre case i de-a lungul rului, tradiionalul i rusticul, fac din aceast aezare una
dintre cele mai pitoreti zone, asaltate de turiti indiferent de anotimp.

29

2.1. TIPURI DE TURISM practicate sunt: turism cultural,turism de pescuit,

turism religios, turism familial, turism sportiv, de recreere si agrement, ecoturismul si
agroturismul.
1.Turismul cultural cuprinde persoanele care viziteaz obiective turistice aparinnd
patrimoniului cultural. Se adreseaz anumitor categorii de populaie (elevi, studeni,
intelectuali); atrage populaia urban i rural; durata este limitat la un timp scurt sau mediu.
Acest tip de turism este practicat frecvent de turitii aflai n tranzit, care nu utilizeaz prea
mult infrastructur turistic.
Turismul cultural este favorizat de existena a numeroase monumente istorice i de
arhitectur pe ntreg teritoriul judeului, de multitudinea de obiceiuri, tradiii, evenimente
culturale cu caracter periodic.

Piata Mare nr. 5, Casa Albastra

Pe latura de vest, langa Palatul

Brukenthal se afla Casa Albastra, la nr.
5, datand din sec. XV. Corpul din spate
al cladirii gazduise intre 1768-1783
spectacole de teatru. In 1769 s-a
practicat o deschidere spre Ulita
Balului (str. Xenopol). Denumirea de
"Casa albastra a orasului" dateaza din
anul 1819. Intre 1858-1862 a fost
sediulSocietatii de Stiinte Naturale.
La mijlocul sec. XIX aici a functionat magazinul de confectii "La ducele de
Reichstadt" si Academia de Drept (intre 1858-1862). Vechea stema a Sibiului este pictata pe
fatada. In prezent, adaposteste sectoare de activitate ale Muzeului Brukenthal

Piata Mare Nr. 7, Casa

generalilor

Cladirea prezinta o deschidere

boltita care duce in Str. Arhivelor. Acest

30

acces a fost deschis in 1558 si amplificat in 1775, moment in care casa a suferit transformari.
In a doua jumatate a sec. XV, in jur de 1475, casa era in proprietatea lui Paul Horwath Remser. In sec. XVI, proprietatea din dreapta a trecut in posesia lui Albert Huet, jude regal,
apoi in proprietatea familiei Baussnern. In 1779 cladirea a fost achizitionata de catre
Magistratura,
pentru ca intre anii 1784 - 1904 aici sa-si aiba sediul Comandantul general al trupelor
austriece din Transilvania. Din acest motiv casa poarta numele de "Casa generalilor".

31

2.Turism religios - Existenta bisericilor si manastirilor pe teritoriul statiunii

contribuie la dezvoltarea turismului religios oferind posibilitatea organizarii de pelerinaje prin
crearea unor trasee turistice care sa puna in valoare aceste lacase de cult si spiritualitate.

Biserici istorice
Biserica catolica
Biserica a fost construita de
iezuti intre anii 1726-1733 in spiritul
barocului timpuriu vienez. Turnul a fost
terminat in 1738 si are patru nivele
inalte si un gang boltit care permite
accesul spre Piata Mica.

Catedrala Ortodoxa

Catedrala Mitropolitana Sf. Treime, a

fost ridicata din initiativa lui Andrei
Saguna intre 1902-1904 fiind sfintita
in 1906. Catedrala reprezinta o copie
fidela la scara redusa a bisericii Sf.
Sofia din Constantinopol

32

Biserica Ursuline

Complexul Ursulinelor este format

din Biserica greco-catolica si din
fosta

manastire

Manastirea,

Ursulinelor.

cunoscuta

sub

denumirea de Kloster Kirche, a fost

preluata

in

1755

de

maicile

Ordinului Ursulinelor.

Biserica Franciscana
Biserica

gotica

sprijinita

de

contraforturi, cladirea intitiala a apartinut sec.

XV.
In interior este o biserica in stil baroc
de tip sala, boltita semicircular cu o tribuna
deasupra laturii nordice.

Biserica din Groapa

Este o biserica ortodoxa ridicata intre 1788 - 1789 cu cheltuiala vaduvei Stana Hagi
Petru Luca si refacuta intre 1802 - 1803 de ginerele acesteia. In cimitirul din jurul bisericii
sunt ingropate numeroase personalitati
Biserica dintre Brazi
Cel mai vechi edificiu de cult romanesc din Sibiu, dateaza din 1788 si are hramul Sf.
Petru si Pavel. Edificiu fondat de episcopul Inochentie Micu Klein fusese intitial o biserica
greco-catolica.

Capela Sfintei Cruci

33

Capela tuturor
adaposteste
sculptura
3.Turism de recreere i agrement este la ndemna
turitilor oprovenii
din
istoricade numita
Povestea
medii sociale diferite. n special populaia urban este atras
natur, nCrucifix.
timp ce populaia
crucifixului
incepe in
1417,
rural particip mai puin. Este un tip de turism practicat
de toate grupele
de anul
vrst,
dar cind
mai
artistul
austriac
Peter Lantregen
ales de populaia de vrst matur i de tineri. Durata este
variabil
predominnd
turismul dea
dintr-un
sigur n
blocfuncie
de piatra
durat scurt (week-end) sau medie, se efectueaz sculptat
la distane
diferite
de
monumentul
Isus de
pe recreere
Cruce intre
posibilitile materiale ale turitilor. Scopul principal
al turismului
este
Mariaevadezi
si Ioan.dintr-o natura n alta.
schimbarea peisajului, care se poate considera i atunci cnd

Parcul Natural Cindrel

Situat la limita sud-vestica a
judetului

Sibiu,

Parcul

Natural

Cindrel acopera, cu suprafata sa de

9043 ha, cele mai spectaculoase
forme de relief din arealele a doi
masivi muntosi, Cindrel si Lontru.
Acestia fac parte din grupa muntilor
Parang a Carpatilor Meridionali.
Parcul cuprinde vai ce
pornesc

din

circuri

glaciare

suspendate la marginea si sub nivelul suprafetelor superioare.

34

In Parcul Natural Cindrel sunt 12 de astfel de caldari glaciare, dintre care Iezeru Mare,
Iezeru Mic si Gropota sunt bine reliefate si marcate de morene, lacuri, adapostind un lac pe
fata estica sub Varful Steflesti (Lotru).
Un punct de atractie inedit este constituit de turbaria dezvoltata pe Platoul Diavolului
(dintre varfurile Cindrel si Frumoasa), la peste 2.100 altitudine.
In nordul parcului se afla Rezervatia Iezerele Cindrelului, iar sub 1.800 de m se intinde
o vegetatie forestiera care imbraca colinele versantilor, ca o continuare a covoarelor de afina,
jneapan, smardar de pe coamele inalte ale Cindrelului, Serbotei, Frumoasei, Cristestiului,
Steflestiului si Iujbitei Lotrului.
In aceasta zona se gasesc numeroase stani. In doua dintre refugiile Canaia si Sub
Iezere se practica turismul, desi inca nu au fost amenajate spatii de cazare corespunzatoare.

Muzeul Satului din Sibiu

La aproximativ 4 km de central
orasului Sibiu, intr-un peisaj de vis in
padurea Dumbrava, se afla cel mai
mare i mai frumos muzeu In aer liber
din Europa. Cel putin asa a fost numit
de reputatul muzeolog olandez Bernet
Kempers inca din 1966.

Cu paduri racoroase si poieni insorite, strabatute de un raulet ce misca rotile

morilor de apa, avand in mijloc un lac de 6 ha, in care se oglindesc morile de vant
dobrogene si constructiile pescarilor din Delta Dunarii ,Muzeul Satului din Sibiu
reconstituie fidel satul romnesc din toate colurile rii.
Muzeul are tot ce-i trebuie, 8 km de alei,un lac, doua restaurante cu
specialitati traditionale si chiar si o biserica unde se oficiaza nunti. Biserica are
un acoperi imens i o intrare micu. Se spune c a fost special construit aa,
ca s-i oblige pe credincioi s se aplece In faa lui Dumnezeu, iar turcii s nu
poat intra clare. Picturile fcute cu migal In culori vesele ne surprind Inc de
la intrare iar Inuntru ne atrage atenia pictura ce Infieaz rstignirea lui Iisus.
Pentru cei care doresc, se poate face turul muzeului, cu ajutorul cailor intro
trasura superba. Preul este de 60 de lei pe or.
Pentru iubitorii de natura si plimbari in aer liber, Muzeul satului este locul ideal
de relaxare. Biletul de intrare pentru o zi de vizit este de 15 lei.

35

4.Ecoturismul, cunoscut i sub denumirea de turism ecologic, se refer la turismul

In zone fragile, slbatice, de obicei protejate care Incearc s aibe un impact minor i s se
menin la o scar redus. Acest tip de turism este util In educarea turitilor i In gsirea
fondurilor pentru conservare, aduce avantaje economiei i politicii locale i Incurajeaz
respectul pentru alte culturi i pentru drepturile omului.

Iezerele Cindrelului
Este o rezervaie mixt,
geomorfologic, hidrografic de flor i
faun. Arealul comunei Gura Rului se afl
pe versantul nordic al platoului Frumoasei,
aproape de vrful Cindrel (2244 m). Acesta
cuprinde dou vi glaciare, cu lacurile
Iezerul Mare (1999 m alt, 3 ha si 13,30 m
adncime) i Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7
m adncime). Reliefului alpin i se
adaug elemente floristice i faunistice interesante cum ar fi: salcia pitica, degitaret,
ridichioas, capra neagr i prundraul de munte.
Se Intinde Intre 1750 i 2205 metrii altitudine.
Suprafaa: 609,6 ha
Rezervaia natural Golul Alpin i lacul Blea
Rezervaie

complexa,

geomorfologic,

hidrologic, de flor i faun. Cuprinde relieful

alpin, flora si fauna din ciclul glaciar Blea,
precum i lacul cu acelai nume. Dintre
elementele floristice specifice se regsesc:
jnepenul, ienuprul, floarea de col, smirdarul,
bujorul de munte i afanul. Dintre elementele
faunistice se regasesc: capra neagr i acvila
de stnc. Starea de conservare a Rezervaiei naturale Golul Alpin i lacul Blea a avut de
36

suferit dup construirea Transfgranului i intensificarea turismului. Covorul vegetal s-a

redus datorit numarului mare de autovehicule i turiti care cmpeaz in zon, iar o serie de
specii de animale s-au refugiat In vile din imprejurimi. Se Inregistreaz i aici practicarea
unui turism neecologic i a pescuitului In lac.
Localizare: Munii Fgraului, cldarea glaciar Blea, Intre vrfurile Vntoarea lui
Buteanu (2508 m), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398 m), Muchea lui Buteanu (2506 m) i
Piscul Blii, in aria comunei Crioara.
Suprafaa: 180 ha
Dealul Zakel - Rezervaia de step din Valea Srb

o rezervaie
Rezervaia natural SuvaraEste
Sailor
Tlmaciu complex de flor i
faun caracteristic arealului de stepa
euro-siberian.
elementelebotanic.
care se
Este
o Dintre
rezervaie
Localizare:
gsesc aici
Pe valea
enumeram:
rului jales,
Sadu, stelua
Intre
localitile
Sadu frinel,
i Tlmaciu
m
vnat, sachiz,
colilie,(430
negara.
altitudine),
extravilanul
oraului
Localizare: inin extravilanul
comunei
Sura
Tlmaciu.
Mare, Intre Slimnic i ura Mare, pe
versantul dealului Zakel i Valea Sarbei.
Suprafaa:
20 ha11 ha (din care 4,5 ha afectate
Suprafaa:
de alunecri de teren)

37

Rezervatia natural Arpel

Localizare: Versantul nordic al Muntilor

Fagarasului, pe valea Arpaselului, alaturi de
Parcul
natural
Balea.
Cuprinde
etajul
alpin, subalpin i montan
superior, ntre 1000 m i 2500 m altitudine, pe
valea strajuita de varfurile Vntoarea lui
Este o rezervaie faunistic i de flor.
Aici traiesc cca. 80% din caprele negre din Munii Fgra,
marmote, uri, acvile de munte i cervide.
Rezervaia Arpael (faunistic) este bine conservat, deoarece pe de-o parte
beneficiaz de paz, iar pe de alta parte accesul este dificil, este nsa puternic afectat de
zgomotul datorat tragerilor de antrenament efectuate in Poligonul militar Crioara.

2.2.Agroturismul
Dezvolatrea turismului rural si indeosebi a agroturismului este in continua crestere
deoarece zonele rurale ale statiunii dispun pe langa un cadru natural pitoresc nepoluat si de
multiple variante de recreere si de un valoros potential cultural si istoric.
In judetul Sibiu turismul rural este dezvoltat cu precadere in zona etnografica a
Marginimii ce cuprinde satele Saliste, Sibielul (cel mai mare muzeu cu icoane pe sticla din
lume), Tilisca, Rod, Jina, Poiana Sibiului sau Rasinari bine dezvoltate din punct de vedere
agroturistic.
Zona Marginimii Sibiului cuprinde satele pastorale de la poalele Muntilor Cindrel.
Cuprinde 18 asezari vechi, cu populatie majoritar romaneasca: Boita, Sadu, Raul Sadului,
Talmaciu, Talmacel. Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste,
Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina. Ocupatiile traditionale ale locuitorilor acestei zone
sunt cresterea oilor, pastoritul, in special in satele din zona nord-vestica. Pictura de icoane pe
sticla este practicata in Marginime de 200 de ani, Muzeul de icoane de la Sibiel pastreaza
icoane lucrate in stilul zonei. Printre obiceiurile specifice Marginimii, cele mai importante
sunt cele legate de sarbatorile de iarna. Astfel "Colindatul feciorilor" si "Ceata Junilor" sunt
doua dintre cele mai apreciate.

38

Determinarea gradului de atractivitate

Din tabel putem observa ca resursele naturale detin ponderea cea mai mare, fiind cele
mai importante elemente care justifica deplasarea turistilor catre aceasta zona.
OCUPATIE SI MESTESUGURI
Locuitorii Sibielului au dus o lupta permanenta cu pmntul, ocupndu-se de
agricultura din primvara pana toamna trziu. Teritoriul satului este In general Imprit In
hotare, unde ranii cultiva porumb, gru (dar si alte paioase), cartofi; o parte din terenul
agricol este constituit din fnete si pasuni.
Inainte de Insamntari, terenul era pregtit prin araturi si aplicarea Ingrmintelor
naturale. Semnatul paioaselor se fcea manual, prin Imprastiere, fapt ce solicita o Indemnare
speciala. Recoltatul se fcea tot manual, cu secera sau cu coasa. Urma treieratul grnelor,
realizat In trecut prin clcat, cu ajutorul cailor; mai trziu se folosea o batoza mecanica
Invrtit cu ajutorul cailor; apoi s-au adus batoze de treierat acionate de motoare. Porumbul si
cartoful se semnau tot manual, dar pe suprafee mai Intinse. Astzi aproape

39

toate gospodriile au tractoare si pluguri moderne, semntori, combine agricole pentru

treierat cereale sau pentru recoltatul porumbului si cartofului.

Dansurile specifice Sibielului sunt dansuri femeiesti si barbatesti precum calusarii,

braul sau sarba lui Ghiboi. Costumul traditional popular din Sibiel este cunoscut pentru
eleganta sa, caracterizat prin contrastul intre albul de fond si negrul cusaturilor.

Creterea animalelor a fost ocupaia de baza a stenilor. Cultura plantelor era astfel
orientata Inct surplusul sa fie folosit la hrana animalelor, rareori se comercializa. Animalele
erau scoase la pasunat: ciurda de vaci, boi si bivoli, cai, turmele de oi sau crduri de porci.
Efectivele de animale s-au redus, dar stenii au continuat sa creasc cte 1-2 vaci, bivolie si
porci. Pe drumuri de tara se Intlnete si In prezent ciurda satului - vaci, bivoli, cai si capre.
Creterea oilor , tradiionala In aceasta regiune, se practica dup obiceiul transhumantei.
Primvara (la Inceputul lunii mai), turmele satului si cele particulare Isi stabileau stnile In
zonele de pasunat ale satului. Produsele obinute (brnza, lna si pieile) erau transportate In
sat, urmnd a fi utilizate In gospodrie, iar surplusul comercializat. Oile rmneau la stna

40

pn la prima zpada, cnd reveneau In sat. Ciobanii mai Instrii se asociau cte 2-3 si plecau
cu turmele In Banat sau In Baragan. unde petreceau iarna.
Industria casnica In Sibiel are la baza originalitatea romnului. Aproape toate lucrurile
necesare gospodriei si casei se realizau prin meterii satului, care Invau si practicau toate
meteugurile necesare vieii de zi cu zi.
Prelucrarea lemnului are o veche tradiie In zona , fiind atestata documentar In
secolul al XVII-lea. Meteugul prelucrrii lemnului s-a practicat In continuare si In alte
centre ale regiunii, pentru satisfacerea multiplelor nevoi gospodreti, lemnul fiind uor de
prelucrat si decorat. Uneltele utilizate In prelucrarea diferitelor esene lemnoase (fag, stejar,
brad, paltin) sunt tradiionale: securea, barda, dalta, tesla, scaunul cu cutitoaie, sfredelul,
ghelaul, compasul, etc. Absolut necesare construirii unui adpost, aceste ustensile si-au gsit
apoi utilitatea In realizarea carelor, a uneltelor necesare practicrii agriculturii. Mai trziu sau

41

poate In paralel cu acestea a Inceput confecionarea pieselor de mobilier ; pentru ca nu se

putea ca acelai om sa le fac pe toate, meterii au Inceput sa se specializeze : dulgherii
frumuseea si Insuirile naturale ale esenei lemnoase.
Practicarea pastoritului si creterea vitelor In Sibiel au contribuit la apariia si
dezvoltarea unor meteuguri casnice taranesti, fiecare sat avndu-si cojocarii, pielrii si
tabacarii sai. Aceste meteuguri au fost practicate ca o Indeletnicire complementara,
meteugarii satelor fiind In paralel agricultori si cresctori de animale. Cunoscnd o
dezvoltare deosebita la Inceputul secolului In curs, meteugul cojocaritului ajunge sa fie
practicat In aproape toate aezrile, fiecare cojocar distingndu-se printr-o maniera proprie In
decorare si cromatica. Ocupndu-se si de prelucrarea pieilor, cojocarii utilizau unelte si
procedee tehnice experimentate de-a lungul generaiilor, Intregul proces fiind manual.
Majoritatea uneltelor Intrebuinate prezint un caracter tradiional: gripca, cuitul de
carnuit, scaunul cu coasa pentru ras si Intins piei. Reprezentativ pentru zona Sibiel este
pieptarul Infundat care cunoate trei variante cu sisteme ornamentale difereniate, raportate la
specificul subzonal.

42

Meteugul prelucrrii fibrelor vegetale si animale , cunoscut In Sibiel Inc din epoca
bronzului a constituit una din cele mai intense activiti casnice, unelte (frngatori de melita,
piepteni pentru clti, darac, furci de tors, depanator, raschitor, urzitoare sau rzboi de esut) si
procedee tehnice transmitndu-se din generaie In generaie. Aceasta Indeletnicire a fost
Alte doua ocupaii din zona - meteugul Incondeierii ouaior si pictura pe sticla - mai
sunt practicate In zilele noastre doar de cteva persoane. Pictura pe sticla este cel mai apreciat
gen al artei populare din zona, apariia ei In Sibiel la sfritul secolului al XVIII-lea fiind
determinata de condiii social-istorice specifice si de tradiii culturale bine Inchegate .Pictura
pe sticla a fost strns legata si de apariia si dezvoltarea In zona, In secolele XVI-XIX, a
manufacturilor de sticla. Caracteristic este si coloritul intens, In special rou si albastru .

43

2.3.PUNCTELE DE ATRACTIE ALE SIBIELULUI

Pe aceste meleaguri se gasesc biserici vechi, muzee (Muzeul Sibiel, unde exist cea
mai mare colecie de icoane pe sticl din Europa, Muzeul Stesc Rinari, ce cuprinde piese
uzuale din ceramic, mobilier pictat, obiecte gospodreti i meteugreti, Muzeul din
Gale, cu o impresionant colecie de costume populare i Muzeul Parohiei Ortodoxe din
Saliste , ce cuprinde obiecte i cri vechi de cult) , cetate, case memoriale i construcii
traditionale romanesti.Cetatea de pmnt i piatr de la Sibiel datnd din secolele XII-XIII
a aparinut populaiei romneti, fiind menionat In documente In 1384, Impreun cu alte
localiti din Mrginimea Sibiului: Vale, Fntnele-Cacova.
Legat de organizarea muzeului din sat, ea a Inceput In 1969, mai ales prin donaii.
Aceasta reunete o valoroas colecie de icoane pe sticl din aproape toate centrele de iconari
din ar, Nicolae Suciu fiind unul dintre maetri acestei Indeletniciri. n memoria acestuia se
organizeaz periodic tabere de creaie specific pentru copii.
Alturi de icoanele pe sticl sunt expuse i icoane pe lemn, ceramic popular, piese
de mobilier, textile de cas, precum i o serie de cri vechi romneti.
Ct privete Biserica cu hramul Sfnta Treime, ea a fost construit Intre anii
1765-1767. Are planul dreptunghiular, cu absid i turn decroat In partea de vest. De-a
lungul anilor a suportat unele modificri In elevaie, mai ales In ceea ce privete ferestrele,
care au fost mrite. Pictura mural a fost executat In fresc In anii 1774-1775 de Stan
Zugravu. n sat se afl i trei troie ridicate la Inceputul secolului al XIX-lea, respectiv In
anii 1803, 1817 i 1819, pictate In fresc, precum si un schit. De menionat c satul Sibiel
reprezint locul de natere al cunoscutului istoric Andrei Oetea (1894-1977).
Se pot vizita cetatile medievale din judetul Sibiu: Cisnadioara, Slimnic, ruinele
cetatii dacice de la Tilisca.
Unicitatea costumele de sarbatoare sunt de o eleganta rara, brodate in negru si alb
sunt purtate cu mandrie de sarbatori iar mestesugurile mostenite din mosi stramosi sunt
practicate cu succes si azi. Inca din cele mai vechi timpuri, aceste populatii de oieri au fost si
sunt maestri in prelucrarea lanii si a pieilor.
Tot unice sunt si gospodariile taranesti care la aceasta data sunt populate cu oameni in
varsta care se ocupa cu cresterea bovinelor, oilor, animalelor de curte, pasari.

44

La Sibiel s-au pstrat o serie de meteuguri transmise din generaie n generaie:

fierria, potcovria, tmplria, torsul, esutul, cojocria, dar i prepararea uicii i a
vinului de mere ori coacerea pinii i a cozonacului pe vatr.
Pe langa aceste puncte de atractie se mai pot intalni:
Balboaca satului, loc de scldat
Pavilion cultural

Muzeul de
icoane pe
ctitorit de pr. Zosim Oancea
natal a lui Andrei Oetea

Troi cldit In 1814

Troi ridicat In 1803

sticl
Casa

45

Zon de pescuit
Biserica "Sf. Treime"
ridicat In 1765
tradiional

Troi ridicat In 1817

Cas trneasc

Evenimente turistice Sibiel

Sarbatoarea leusteanului
Sarbatoarea leusteanului este un vechi obicei care se pastreaza in satul Sibiel, jud.
Sibiu de sute de ani. Acest obicei coincide cu marea sarbatoare religioasa a Inaltarii
Domnului, iar leusteanul care se gaseste agatat la ferestrele caselor sau se leaga de coarnele
animalelor si cozile vitelor cu lapte are semnificatia de alungare a bolilor si relelor, a ielelor
si a strigoilor.
Femeile se incing cu tulpinele leusteanului peste mijloc, copiii se ating ( `se bat` sau
`se sorcovesc`) cu leustean. Crucile din hotarul satelor se impodobesc cu coroane din leustean
si flori de camp iar feciorii impodobesc caii cu planta sacra cu care ocolesc in ziua de Ispas
crucile din sat.

46

Manunchiul din flori si leustean sfintit la Ispas si pastrat la icoana e folosit in diferite
practici pentru depasirea momentelor de cumpana ivite de-a lungul anului, in medicina
populara, leusteanul se foloseste pentru tratarea durerilor de cap, tusei convulsive,
indigestiilor, junghiurilor oamenilor, iar in amestec cu odoleana si leurda (usturoi salbatic)
pentru vindecarea vitelor. Tot satul este animat in aceasta zi de sarbatoare de tinerii care
imbraca frumosul port popular si care poarta mesajul lor prin vechi cantece la portile tuturor
satenilor.

Agrement si timp liber Sibiel

Parc de aventura Almontes

Urmand valea paraului Sibiel la 500 m de la iesirea din sat se deschide pe partea
stanga valea Cetatii cu marcaj turistic - punct albastru. Aici la 100 m de la trecerea podului
veti descoperi Almontes Parc.
Echipa Almontes se adreseaza tuturor varstelor si isi asteapta invitatii sa se
distreze impreuna, punand la dispozitie primul parc de aventura din judetul Sibiu
care va va ridica nivelul adrenalinei la cote maxime si va va oferi clipe de neuitat.
Activitati:
- Tiroliana: traversarea unei vai pe cablu
- Circuit in copaci: escalada, rapel, podul indianului, trecerea pe liane, podul miscator
- Scoala de initiere in alpinism
- Team-building: jocuri care dezvolta abilitatile de lucru in echipa
- Orientare turistica : cautarea comorii
- Trasee turistice

47

Cap.III ORGANIZAREA SI EFICIENTA ECONOMICA A

ACTIVITATII AGROTURISTICE LA PENSIUNEA
LUNCA SIBIELULUI
Pe
raul Sibielului, Cibinul cel Mic, la 23
km

de

Sibiu,
adapostit ca intr-o caldare de poalele muntilor, se afla satul Sibiel, ce
apartine orasului Saliste.
Satul face parte din margaritarele ce impodobesc poalele muntilor din marginimea
Sibiului. In aceasta zona incarcata de traditie si cultura, puteti descoperi un loc minunat de
relaxare, la poalele muntilor, in Lunca Sibielului.
Pensiunea "Lunca Sibielului" dispune de 9 spatii de cazare, dintre care 7 camere duble,
doua apartamente utilate cu pat matrimonial (si fotolii-pat pentru copii). Personalul
este calificat, iar zambetul de pe buze si ospitalitatea cu care oaspetii vor fi primiti la
ei vor ramane o amintire placuta pentru toti.
Cele 9 spatii de cazare dispun de baie proprie cu apa calda permanenta, TV, cablu si pe
viitor cate un minibar. Fiecare camera de la etaj dispune de un balcon cu o priveliste ce-ti duce
privirea pana la crestele albe ale muntilor Fagaras.
Pensiunea, clasificata la patru margarete, va pune la dispozitie 22 locuri de cazare,
in camere cu unu sau doua paturi si bai proprii dotate cu cabine de dus.
.
1. AMENAJAREA CAMERELOR

48

Cele 9 camere sunt amenajate diferit, dand pensiunii "Lunca Sibielului" un aer de
muzeu al mestesugurilor si traditiilor romanesti. Fiecare camera este personalizata prin decor
si imagini din mestesugurile autentice romanesti.
S-au inconjurat de lucruri dragi sufletelor lor si doresc sa le transmita si oaspetilor,
dragostea de frumos si autentic, ce lea fost insuflata si de strabunicii lor.
1.Camera Olarului: unde sunt expuse oale si obiecte specifice olaritului.
2.Camera Tamplarului: unde sunt expuse obiecte din lemn executate de cei mai priceputi
tamplari.
3.Camera Iconarului: are un aer de biserica ortodoxa unde se poate admira icoane pe sticla,
lemn, dar si o fresca adusa parca dintr-o biserica veche.
4Camera Carturarului: va imbie sa va relaxati lecturand o carte buna. Se gasesc aici scriitori
si autori de valoare (Eminescu, Creanga, Blaga, Arghezi, Toparceanu..).
5.Camera Ciobanului: te face sa te simti ca intr-o stana, sus la munte inconjurat de piei de
oaie si alte obiecte folosite la producerea renumitelor branzeturi de Sibiu.
6.Camera Gospodarului: te vei simti aici ca intr-o gospodarie veche, cu tot ce e necesar in
casa unui sigherean (om din Sibiel).
7.Camera Viticultorului: te imbie sa gusti un pahar de vin ales, de vita nobila, adus din
renumitele crame romanesti.
8.Camera Covaciului: aici esti inconjurat de mobilier din fier, potcoave de cai si alte obiecte
executate de cei mai buni fierari din zona.
9.Camera Boierului: aici te va surprinde aerul de secol XIX cu un mobilier si obiecte de arta
specifice boieresti, dar si cu o terasa mare ce te va face sa te simti ca un boier.
2. STRUCTURA PENSIUNII
Parter 6 camere : C1 (1 pat dublu),TV, o baie moderna cu boiler electric, masina de
spalat, cu acces in curte; C2 (1 pat de o persoana, 1 canapea extensibila),TV, o baie moderna;
C3 (1 pat dublu),TV, o baie, cu acces in curte,C4 ( doua paturi de o singura persoana) ,TV, o
baie; C5 ( doua paturi de o singura persoana) ,TV, o baie; C6 ( doua paturi de o singura
persoana) ,TV, o baie;

49

Mansarda 1 camera si 2 apartamente : C7 (1 pat dublu),TV, o baie, masina de

spalat, si 2 apartamente utilate cu pat matrimonial si fotolii-pat pentru copii, fiecare cu cate 2
camere ,TV, baie, frigider.
Imprejurimi:

- curte cimentata, cu loc de parcare si bolta de vita de vie;

- ferma (cal, vaca, gaini, porci),

- livada, gradina.

3. Program artistic traditional, agrement si alte servicii

La comanda, se poate organiza primirea in sat a turistilor de catre calareti, in portul
traditional local, cu paine, sare si tuica, jocuri si cantece specifice zonei.
In timpul verii se pot organiza plimbari cu caruta si iarna, in sanie trasa de cai.
Pentru vizitarea Marginimii Sibiului si a Orasului Sibiu, pensiunea poate pune la
dispozitie masina cu sofer.
Tot la comanda se pot organiza mese la iarba verde sau gratar la zapada.
Pentru cei care doresc, se pot organiza iesiri la lacurile din apropiere pentru pescuit., iar
pentru copii si pot organiza tabere si exursii.
Balansoarele din pstrvrie sunt puse parc s completeze senzaia de relaxare a

locului. Serile mai lungi pot fi ncheiate cu un concurs de karaoke i un foc de tabr.
Deasemenea turistilor li se ofera posibilitatea de a participa la taierea porcului si de a
comanda produsele dorite
Amatorii de micare se pot plimba cu
ATV-uri, clare, n trsur sau cu bicicletele
descoperind frumuseea cmpiei i a munilor
Fgra. Poi porni n drumeii prin rezervaie pe
trasee marcate.

50

4. LOCALIZARE
Accesul in Sibiel se poate face prin mai multe mijloace:
1.Rutiere : Dinspre Sibiu spre Alba Iulia pe E81 ( E68, D.N 1 ), la 19 km de Sibiu se face
stanga inainte de localitatea
Sacel

si

se

continua

aproximativ 5 km pana la Sibiel ;

De pe E81 ( E68, D.N 1 ), Sibiu - Cluj, din localitatea Cristian se face la stanga pe 106D, apoi
trece prin Orlat si inainte de halta Sibiel drumul o coteste la stanga inca 3km pana in sat.
2.Feroviare : Halta Sibiel este situata la 3km distanta de sat , pe traseul CFR, Sibiu - Vintul
de Jos.
3.Aeriene :Prin aeroportul international de la Sibiu iar apoi transbordarea pana la Sibiel cu
trenul, autobuzul, taxiul.
5. ACTIVITATI DE CAZARE
Pensiunea Lunca Sibielului funcioneaz permanent i are o durata medie a sejurului de 3,5
zile avnd In vedere c muli turiti vin aici mai ales In week-end i In tranzit, mai puini
fiind aceia care stau cte o sptmn sau mai mult.
Gradul de ocupare, Numr turiti i Numr zile turiti n perioada 2007 2010
Ani 2007

2008

2009

2010

51

Indicatori
Grad de ocupare (Gr) %

47

58

74

83

Numr turiti (NT)

2700

3170

4130

5540

Numr zile-turiti (NTZ)

4700

5180

6900

9500

Tarifele de cazare sunt atent concepute astfel incat serviciile incluse sa satisfaca
cele mai exigente cerinte. Pensiunea Lunca Sibielului pune la dispozitie turistilor cazare
simpla sau oferte de cazare incluse in pachete de servicii.
Tarifele de cazare In perioada 2007 2010
Tarife n lei/camera/noapte
Ani
2007

2008

2009

2010

Camer single

65

65

80

80

Camer double

110

110

130

130

Apartament

170

170

200

200

Tip camer

In acest tarif este inclus micul dejun unde se pot servi produse traditionale specifice
zonei Marginimii Sibiului .Preul mediu al unei mese principale (prnz sau cin) ce cuprinde
felurile 1 i 2, desertul i o ap minerala sau plat este calculat la 30 lei/persoan.
Pensiunea are un numar total de 6 angajati. Structura angajailor se prezint in felul
urmtor : 1 buctar, 1barman-osptar, 1 camerist, 1 femeie de servici, 1 antrenor echitatie, 1
agent de turism-rezervri.
Gradul de ocupare realizat in perioada sarbatorilor de Paste a fost de 60 %.
Preurile practicate anul acesta de pensiunea Lunca Sibielului din Mrginime sunt
asemntoare cu cele de anul trecut. Astfel, un pachet de 2 sau 3 nopi pornete de la 100 de
lei pe zi, de persoan i poate ajunge pn la 200 de lei de persoan pe noapte.
Pensiunea Lunca Sibielului i ateapt oaspeii de Pate cu ou roii, vin de cas i o
ofert de 720 de lei pentru perioada 22 25 aprilie.

52

Cu toata promovarea facuta la nivel local si central, gradul mediu de ocupare in zona
este, in weekend, de numai 8%. Aceasta in conditiile in care anii trecuti, in aceeasi perioada,
abia gaseai un loc liber.

6. EFICIENTA ECONOMICA DE ANSAMBLU A PENSIUNII

Nivelul veniturilor din agrement pe categorii de activitai
Activitate

2009

2010

Excursii
opionale

9800

10900

Echitatie

7600

9500

Total

17400

20400

Estimarea veniturilor totale ale complexului turistic n perioada 2009 2010

Ani

2009

2010

Venituri din

VA

VA

Cazare

491.590

560.000

Alimentaie

69.000

82.000

Agrement

20.00

21200

Venituri totale

580.590

663.200

53

Estimarea cheltuielilor folosite In contul de exploatare In perioada 2009 2010.

Ani
2009

2010

Cheltuieli cu fora de munc

110.000

156.000

Cheltuieli cu ntreinerea, administrative i

cheltuieli mrfurile

287.000

294.000

Cheltuieli cu publicitatea

52.000

58.000

TOTAL

449.000

508.000

Tipuri de cheltuieli

Nr.

Indicatori

2009

2010

1.

TOTAL VENITURI

580.590

700.664

2.

TOTAL CHELTUIELI

449.000

508.000

3.

Profit brut

131.590

192.664

4.

Impozit pe profit

21.054

30.826

5.

Profit net

152.644

223.490

54

CAPITOLUL IV
CONCLUZII I RECOMANDRI
Conceptul de turism rural, cu cazare la pensiuni turistice si pensiuni agroturistice sau
alte structuri de primire, s-a dezvoltat dup Decembrie 1989. Primele activitti turistice rurale,
n conditiile economiei de piat au aprut n zonele Rucr, Bran, Moeciu, extinznduse rapid
pe meleagurile Brsei, Dornelor, Maramuresului, Muntii Apuseni, mprejurimile Sibiului,
Clujului.
Satele turistice sunt asezri rurale bine constituite, pstrtoare de valori si traditii
etnofolclorice cu un trecut istoric bogat care n afara functiilor politicoadministrative, sociale,
economice si culturale proprii, ndeplinesc sezonier sau n tot cursul anului si pe cea de
gzduire si de asigurare a hranei pentru turistii care si petrec un sejur cu durat nedefinit sau
le viziteaz n cadrul unor programe de turism itinerant, cu sau fr servirea mesei .Valoarea
unui sat turistic poate fi ridicat prin: aportul unor resurse balneoclimatice ape minerale si
termale, lacuri srate, plaj maritim, nmoluri si gaze terapeutice; prezenta unor valoroase
vestigii arheologice, monumente de arhitectur, art,istorice; dotri tehnico-edilitare
corespunztoare - drumuri, alei, canalizare; existen"a unor dotri social - culturale,
comerciale, sanitare, culturale si sportive.
In judetul Sibiu turismul rural este dezvoltat cu precadere in zona etnografica a
Marginimii ce cuprinde satele Saliste, Sibielul (cel mai mare muzeu cu icoane pe sticla din
lume), Tilisca, Rod, Jina, Poiana Sibiului sau Rasinari bine dezvoltate din punct de vedere
agroturistic.Marginimea Sibiului, prin aspectele sale de cultura materiala si spirituala se
inscrie intre cele mai vechi vetre ale etnogenezei romanesti. Marturiile arheologice, scoase la
lumina pana acum, atesta prezenta omului pe aceste meleaguri, inca din perioada
paleoliticului mijlociu (cca 100.000-40.000 i.e.n.). Aceasta zona era una agro-pastorala,
satenii avand ocupatia principala crestera animalelor. In timpuri indepartate pastorii isi
duceau turmele in cautarea pasunilor bogate pana dincolo de Dunare spre Constantinopol sau
spre Adriatica, dincolo de Tisa in Polonia, iar spre rasarit pana in Caucaz, dovedind multa
tenacitate si dorinta de cunoastere specifica acestor locuri.
Sibiel este o aezare aflat la 23 de km distan de Sibiu, al crei peisaj deosebit, este
conferit de relieful de deal, livezi de pomi fructiferi i pdure virgin. Dup tipicul ssesc,
casele sunt ornduite una lng alta, inspirnd sobrietate i prosperitate. Drumurile pietruite

55

ce erpuiesc printre case i de-a lungul rului, tradiionalul i rusticul, fac din aceast aezare
una dintre cele mai pitoreti zone, asaltate de turiti indiferent de anotimp. In sat, s-au pstrat
o serie de meteuguri transmise din generaie In generaie: fierritul, tmplria, esutul,
cojocria, apicultura, dar i prepararea uicii i a vinului , avnd In vedere ca zona este bogat
In livezi. Reprezentativ, Ins, este pictatul icoanelor pe sticl. n Sibiel, In fiecare cas exista
cel puin o icoan, iar fetele In zestrea lor trebuiau s aib neaprat, mcar o icoan.
Programele turistice si formele de agrement destinate acestei zone sunt numeroase si se pot
adresa tuturor tipurilor de turisti potentiali. Drumetiile pe trasee montane, deosebit de
spectaculoase, plimbarile In aer liber, organizarea unor picnicuri In spatii special amenajate,
pescuitul, schiul fond si vizitarea unor obiective turistice din judet, prin programe turistice
organizate sau pe cont propriu, sunt cteva din modalitatile de petrecere a timpului liber, ce se
adreseaza turistilor cazati In satul Sibiel.
Potenialul de dezvoltare al regiunii este ridicat i se bazeaz att pe elemente naturale
(resurse, potenial turistic) ct i pe structura i nivelul de calificare, respectiv mentalitatea
att a forei de munc dispnibile ct i a populaiei locale In general. Traditiile folclorice
specifice, portul popular si arhitectura romaneasca, ospitalitatea si bucataria autentica fac
din Sibiel o zona aparte.O bogata fauna cinegetica si piscicola, flora rezervatiilor naturale
constituie obiective de mare interes stiintific sau pentru cei ce iubesc frumosul.Datorita
acestui imens potential, turismul a fost ales ca un domeniu tinta prioritar, prin dezvoltarea
caruia se poate ajunge la crearea de noi locuri de munca, protejarea celor existente si la
imbunatatirea performantelor economice ale judetului.
Punctele tari sunt determinate de ctre factorii interni. Nu sunt greu de identificat,
deoarece turismul rural romnesc poate oferi o mare varietate de produse i servicii. Varietatea
peisagistica, a formelor si tipurilor de relief , importanta stiintifica a unor elemente rare da
flora, fauna, relief, geologie au dus la incadrarea acestora in patrimoniul natural al Regiunii.
Exista un numar impresionat de rezervatii si monumente ale naturii, dar si cateva parcuri
naturale declarate rezervatii ale Biosferei.
Dintre puncte slabe putem aminti : -datorit reliefului parial muntos, exist zone
Intinse unde infrastructura fizic este slab dezvoltat, un alt aspect este faptul ca In multe
pensiuni condiiile de cazare sunt oarecum modeste , lipsa unei reele de canalizare
centralizate.
Oportuniti: cererea si oferta in continua crestere.
56

Riscuri: sunt determinate de factorii externi ce se pot constitui o frn ntr-un cadru
general defavorabil:

Degradarea mediului natural, poluarea

Posibiliti limitate de cazare

Insuficiente informaii necesare pentru cltorii

Infrastructur srac

Servicii medicale de urgen

Costuri ridicate sau lipsa posibilitilor de nchiriere a unui mijloc de transport

Pensiunea Lunca Sibielului are o activitate rentabil deoarece veniturile in perioada 2009

2010 sunt n cretere iar conform contului de exploatare i profitul net este n continu
cretere.
Pentru perioada 2009 2010 analiza rentabilitii s-a realizat cu ajutorul indicatorului
rata profitului rezultnd faptul c investitia este eficienta pensiunea putnd cu uurin s-i
acopere cheltuielile din surse proprii.

57

Bibliografie
1.

Judeul Sibiu, Monografie, Ilie Moise. Editura Sport Turism Bucureti 1981.

2.

Judeul Sibiu, Coloianu Nicolae, Dragu Gheorghe, Badea Lucian. Editura Academiei

R.S.R. Bucureti 1976.

3.

Repertoriul Arheologic al judeului Sibiu, Sabin Adrian Luca, Zeno P.Karl, Adrian

Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economic Sibiu 2003.

4.

Mitrache stefan, Manole V., Stoian M., Bran Florina, Istrate Ioan- Agroturism si turism

rural, Editura Fax Press, Bucuresti, 1996;

5.

Nistoreanu Puiu (coord.)- Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003;

6.

Gheoghe Stanciu Romnia, cartea europeana a spatiului rural, Editura Ceres,

Bucuresti 1996

58