STIRBU MARIA CRISTINA

TINCU DANIELA

Cuprins
Argumentpag.3
Cap. I Notiuni introductive.pag.5
Turismul..pag.5
Cap. II Litoralul Romanesc Resurse turistice...pag.7
2.1. Potentialul turistic natural al litoralului romanesc.pag.7
2.2. Potentialul turistic antropic al litoralului romanesc...pag.10
2.3. Statiuni turistice pe litoralul romanescpag.14
Cap. III Perspectivele dezvoltarii litoralului romanesc..pag.22
Posibiliti de dezvoltare a turismului romnesc de litoral...................................pag.25
Concluzii.pag.29

ARGUMENT

Motivul pentru care am ales aceasta tema, pentru lucrarea de atestat,este in principal fascinatia
pe care am acumulat-o in lungile mele excursii impreuna cu familia pe Litoralul Marii Negre
dar si a numeroaselor documentare ,fotografii si povestioare pe care le-am auzit de-a lungul
timpului de la cunoscuti si mass-media. Farmecul acestuia m-a ncntat nespus de mult i m-a
lsat plcut impresionata de tot ceea ce are n dotare.
Un alt motiv bine ntemeiat pentru care am ales Potentialul turistic al Litoralului Romanesc este
i dorina mea arztoare de a vizita i colinda acest mirific loc,de a-i cunoaste in amanunt
traditia,cultura.Sub aspect turistic, Litoralul Romanesc exercita un adevarat miraj, mii de
turisti romani si straini sunt dornici sa vada cu proprii lor ochi aceasta fermecatoare regiune,
interesul de a cunoaste Romania le trezeste in primu rand curiozitatea si apoi placerea si
multumirea.
Obiectivele lucrrii se concretizeaz n:
-prezentarea Litoralului Romanesc;
-turismul Litoralului Romanesc;
Aceast lucrare se adreseaz persoanelor interesate,turitilor , celor care doresc s investeasc
n turism, i nu numai. Prezenta lucrare ncearc s se constituie ntr-o provocare pentru toi
acei care iubesc turismul i mai ales pentru cei care vor s-i dedice o perioada din viaa i
timpul lor liber. Totodat sunt anse ca la nivel naional turismul s fie unul din domeniile care
ar putea relansa economia deoarece pe lng resursele de care dispune, prin structura sa
special datorat printre altele efectului multiplicator pe care-l genereaz asupra zonelor
tangeniale acesta poate da natere unor numeroase activiti conexe.
Turismul reprezint astzi unul dintre fenomenele care domin lumea contemporan, unul dintre
segmentele cele mai profitabile din economia mondial remarcabil prin dinamic, motivaii
multiple i o mare divesitate a formelor de manifestare. Avnd n vedere dezvoltarea sa n ultimii
ani att turismul intern ct i cel internaional dein o pondere important n economia
mondial.
Fiind o activitate in micare, turismul este purttorul unor schimbri i transformri de
bunuri i valori individualae i nu n ultimul rnd de modele culturale. Modelarea acestora
reprezint un fenomen dificil, iar pentru a obine beneficii maxime i a reduce dezavantajele
3

societatea trebuie s adopte pachete distincte de msuri pe care s fundamenteze cercetarea

tiinific de profil din perspectiva promovrii unui turism tiinific.
Fiind numit i industria oamenilor turismul antreneaz prin amploarea i coninutul su un
vast potenial natural,material si uman avnd implicaii profunde asupra dinamicii economiei si
societii,asupra relatiilor internationale.
Turismul, ca activitate economic poate cauza pagube mari ariilor protejate, n special dac nu
sunt administrate adecvat, dar poate aduce i mari beneficii. Presiunile din partea turismului
cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel nct ariile naturale
frumoase devin din ce in ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durat, vizite de o zi i
chiar sport. n ultimul timp se ncearc o controlare ct mai bun a resurselor turistice , pentru
ca acestea sa fie ct mai bine conservate dar pentru acest lucru este necesar o amenajare
turistic ct mai potrivit care s in cont att de avantajele materiale ale zonei turistice n
cauz ct i de pstrarea n cele mai bune condiii ale resurselor turistice n cauz.

CAPITOLUL I. NOIUNI INTRODUCTIVE

Turismul
Turismul este o activitate ce are impact asupra vieii culturale, sociale i economice. Are
legtur cu numeroase domenii, printre care: ocuparea forei de munc, dezvoltarea regional,
educaie, mediul nconjurtor, protecia consumatorului, sntate, noile tehnologii, transport,
finane, sisteme de taxare i cultura.
Turismul a devenit n zilele noastre o activitate la fel de important ca i cele desfurate n alte
sectoare ale economiei (industrie, agricultur, comer).
Primele meniuni privind preocuprile de a voiaja, apar n antichitate n operele
geografului Strabon. Descrierile lsate de Marco Polo cu ocazia cltoriilor sale asiatice
(secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau cele ale lui Henri
Monfried au jalonat preocuprile viitoare privind practicarea cltoriei.
Turismul devine un complex fenomen de mas la sfritul secolului al XIX-lea, fiind
puternic articulat in mediul nconjurtor.
Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost definit n
variante dintre cele mai felurite : arta de a cltori pentru propria plcere (M. Peyromarre
Debord); activitate din timpul liber care const n a voiaja sau locui departe de locul de
reedin, pentru distracie, odihn, mbogirea experienei i culturii, datorit cunoaterii
unor noi aspecte umane i a unor peisaje necunoscute (Jan Medecin); fenomen al
timpurilor noastre, bazat pe creterea necesitii de refacere a sntii i de schimbare a
mediului nconjurtor, cultivare a sentimentului pentru frumuseile naturii ca rezultat al
dezvoltrii comerului, industriei i a perfecionrii mijloacelor de transport(Guy Freuler).
O definiie a turismului n sens contextual este turismul este o industrie bazat pe
servicii ce include un numr de elemente tangibile i intangibile. Elementele tangibile sunt:
transportul, mncarea i butura, circuitele turistice, cazare i suveniruri; n timp ce
elementele intangibile implic educaie, cultur, aventur sau pur i simplu evadare din
cotidian i relaxare" De altfel, o alt definiie a turismului include i o definiie a turistului :
Turismul poate fi definit ca actul cltoriei n scopul recreerii, precum i serviciile
aferente acestui act. Un turist este cineva care cltorete cel puin 50 de mile de cas,
conform Organizaiei Mondiale a Turismului-World Tourism Organisation. Activitatea turistic
5

este bine susinut de un valoros potenial turistic- natural

antropic- difereniat de la ar la ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de
turism. Mai cunoscute n practica turismului mondial sunt : turismul balnear maritim, cu o
larg dezvoltare n teritoriu, practicat pentru cura helioterm sau climateric sau avnd alte
motivaii terapeutice; turismul montan i de sporturi de iarn, practicat pe arie larg pentru
drumeie, cur climateric i practicarea sporturilor de iarn; turismul de cur balnear,
prin care se valorific nsuirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termale i
minerale, nmoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor
de art, cultur i a altor realizri ale activiti umane; turismul comercial expoziional, a
crui practicare este ocazionat de mari manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag
numeroi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice
(etnografice, folclorice) naionale sau internaionale; turismul sportiv, ai crui principal
atracie o constituie competiiile sportive pe plan naional sau internaional, avnd ca
apogeu manifestri sportive de amploare (olimpiade, campionate mondiale, competiii
internaionale sau regionale, etc.); turismul de vntoare (safari) practicat mai ales n
Africa, America Latin, teritoriile arctice i antarctice, i este o form de turism, care dei
atrage turiti cu o putere financiar ridicat, este duntor mediului nconjurtor deoarece
exist riscul de a duce pe cale de dispariie specii rare de faun.

CAPITOLUL II : LITORALUL ROMNESC- RESURSE TURISTICE

Romnia dispune de un mare potenial turistic pus n valoare mai mult sau mai puin n
funcie de posibilitile de amenajare turistic ale diferitelor zone. Astfel i litoralul romnesc
ofer destule resurse turistice dar nu toate sunt valorificate corespunztor.
2.1. POTENIALUL TURISTIC NATURAL AL LITORALULUI ROMNESC
Litoralul romnesc al Mrii Negre se ntinde pe o lungime de 245 km (din care 82 km
sunt n judeul Constana), ntre Capul Midia la nord i Vama Veche la sud. Plaja, cu o lime de
circa 150 - 200 m, are nisip fin n cea mai mare parte i o pant lin, uor accesibil. Marea
Neagr prezint o serie de caracteristici care o deosebesc de alte mri i i mresc funcia
turistic:

prin salinitatea redus a apelor sale favorizeaz practicarea spoturilor nautice i a

scufundrilor subacvatice;

n sezonul estival, nu prezint cureni de mare intensitate si valurile nu ating

nlimi mari;

este lipsit, practic, de maree si staiunile ofer turitilor plaje uscate, n mod
permanent;

rmul coboar lin, fr adncimi brute i nu prezint stncrii i pietri care,n

cazul altor riviere, stnjenesc accesul la mare;la baza falezei, valurile au format o
plaj acoperit cu nisipuri fine,curate,adnci i moi,oferind condiii excelente
pentru helioterapie;

fauna mrii este lipsita de elemete periculoase,permind astfel,fr resticii, bile

de mare;

aerul marin este caracterizat printr-o mare puritate,aerosolii naturali provenind din
sfrmarea valurilor i care plutesc n aer,conin microelemente care intr n
compoziia apei de mare,iar inhalarea acestora ajut la mineralizarea
organismului.

Relieful
Relieful litoralului romnesc este determinat de interaciunea dintre Podiul Dobrogei i
Marea Neagr - de-a lungul coastei, trecerea ntre podi i platforma mrii se face lin, pe o pant
uoar, cu numeroase plaje. n plus, dat fiind ca Marea Neagr este lipsit de cureni puternici de
litoral, de plante sau de peti periculoi, iar mareea este ca i inexistent (10 - 20 cm), litoralul
romnesc este locul ideal pentru bi de mare i sporturi nautice.

Clima
Clima este temperat cu o medie de temperatur de 24C n lunile iunie-august .Acest
climat marin linitit i plcut confer n plus litoralului romnesc caliti remarcabile.

Hidrografia
Apa Mrii Negre are o salinitate mai redus i fara maree. ntreaga zon dispune de plaje
ntinse i insorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri cu calitati deosebite, lacuri cu ape dulci sau
srate i nmoluri terapeutice, izvoare minerale i pe alocuri faleze nalte. Litoralul romnesc
dispune de diverse resurse balneare (ape minerale i mineralizate, nmoluri terapeutice), oferite
de lacurile aezate de-a lungul litoralului: Techirghiol, Tatlageac, Neptun, Belona, Siutghiol,
Corbu, Sinoe, Nvodari, Tasul.

Flora si fauna
Dei nu prezint o faun si flor foarte variate, trebuie menionat c n Marea Neagr
exist o specie de rechin, total inofensiv pentru oameni i care nu se apropie niciodat de rm.
Plajele de pe litoral au o lime generoas - 150 - 200 m, i sunt armonios mbinate cu poriuni
verzi alctuite att din arbori autohtoni, ct i din palmieri i plante exotice precum i poriuni cu
gazon si flori.

Ariile naturale protejate conserv diverse specii floristice, faunistice, formaiuni

geologice vechi, multe avnd caracter de unicat.Printre acestea se numr: Petera Gura
Dobrogei (Trguor) , Pdurea Canaraua Fetii (Baneasa), Pdurea Comorova (Mangalia) ..
Pdurea Hagieni n apropiere de Mangalia, la 12 km vest de rmul mrii. Ocup cca
400 ha i este o pdure de tip submediteranean.
Petera de la Limanu important rezervaie speologic;nu este inclus in circuitul
turistic.
Reciful jurasic de la Topalu ntre Cernavoda si Hrova, pe malul Dunrii, la 3 km de
comuna Topalu. Ocup o suprafa de 8 ha i cuprinde un complex de calcare de vrst jurasic,
corali, resturi de viermi, spongieni calcaroi, etc
Punctul fosilifer Cernavod n sudul Vii Carasu, lang Cernavod. Ocup o suprafa
de 3 ha i cuprinde o bogata fauna fosil (72 specii). A fost declarat monument al naturii.
Petera La Adam (Trguor) cuprinde o fauna bogata de fosile din era cuaternara (39
specii).
Masivul geologic Cheia (Trguor) pe malul stng al Vii Casimcea, n dreptul satului
Cheia. Rezervaia ocup o suprafa de 285 ha i adpostete 565 specii rare de flor.
Rezervaia Fntania Murfatlar lang podgoria Murfatlar, pe partea stanga a oselei ConstanaOstrov. Rezervaia este ocrotit de lege i adpostete specii rare, precum: usturoiul, inul
dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambila, migdalul pitic, bujorul de step. n aceast zon
triete broasca estoas dobrogeana. Canaralele din portul Hrova pe malul Dunrii, lng
ruinele vechiului castru roman Carsium. Ocup o suprafa de 5 ha i a fost declarat monument
al naturii. Cuprinde diverse specii de corali, spongieri, etc.
Lacul Techirghiol are proprieti curative, fiind bogat n cloruri de sodiu i de
magneziu, iodur de sodiu i namol sapropelic, indicat n afeciunile reumatice cronice,
ortopedice, tulburri endocrine, boli de piele.
Ci de acces pe litoral:
1. Rutier - sunt 4 osele care ajung la Constana:
1) Drumul Naional: Bucureti - Feteti - Constana
2) E 60 Urziceni - Slobozia - Constana
3) E 87 Tulcea - Constana (cu derivaie pentru Brila si Galai)
4) Drumul Naional Clrai - Ostrov - Constana
9

2. Feroviar - Ruta Constana - Mangalia are urmatoarele gri i halte:Gara Constana - pentru
Constana, Mamaia i Nvodari;Gara Agigea; Gara Eforie Nord, Gara Eforie Sud, Halta Tuzla,
Gara Costineti (pentru zona Epava -nordul staiunii);Halta Costineti (pentru staiunea
Costineti-), Halta Neptun (pentru Neptun, Olimp, Jupiter);Gara Mangalia (pentru Mangalia,
Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora, Neptun, Olimp, 2 Mai, Vama Veche).
3. Aerian - la 20 km de Constana se afl Aeroportul Internaional Mihail Koglniceanu, care
face legtura atat cu aeroporturi naionale, dar i internaionale.Transportul local ntre Constana
i celelalte localiti de pe litoral se poate face, pe lnga ruta CFR, i cu microbuze (cu plecare
din 10 in 10 minute, care parcurg distana Constana - Mangalia n circa 45 de minute) sau cu
autobuze i autocare private, cu plecare la fiecare 20 de minute. ntre Constana i Mamaia exist
mai multe trasee: 40, 41, 101, 23 (linii ale companiei de transport n comun), 301, 302, 305
(maxi-taxi). n sudul litoralului, ntre Mangalia i Neptun - Olimp, i ntre 2 Mai, Limanu i
Vama Veche, distana este parcurs de microbuze.
2.2. POTENIALUL TURISTIC ANTROPIC AL LITORALULUI ROMNESC
rmul romnesc al Mrii Negre ofer condiii extrem de favorabile practicrii turismului
estival. Numrul mare de staiuni care au aprut i s-au dezvoltat de-a lungul timpului, incepnd
cu vechile bi Movila (Eforie Sud), continund cu Mamaia, inaugurat in 1906 i pn la
staiunile aparute n ultimii 30 - 40 de ani (Neptun, Olimp, Jupiter, Venus, Cap Aurora, Saturn)
confirma acestea.Obiectivul arheologic cel mai important al zonei este Cetatea Histria, aflat pe
malul Lacului Sinoe. Colonie greceasc, vestitul ora a fost ridicat n urm cu peste 2.600 de ani,
ns a fost scoasa la lumina ncepnd cu anul 1914, de ctre marele istoric i arheolog Vasile
Prvan. Alte vestigii istorice se gsesc la Tomis (actualul ora Constana), cel mai important port
la Marea Neagr. La Tomis i-a petrecut ultimii ani ai vieii marele poet latin Ovidiu, a crui
statuie, creat de sculptorul Ettore Ferrari n 1887, mai poate fi admirat i astzi. Rmiele
vechii civilizaii se ntlnesc n oraul de azi la tot pasul - mai pot fi vzute resturile zidului
roman care nchideau cetatea Tomisului sau edificiul roman cu mozaic, cel mai preios complex
arhitectural descoperit. Prin concepia artistic i dimensiunile sale, mozaicul de la Constana se
numr printre primele de acest fel din lume. La sud se afla Callatis , Mangalia de astzi (Callatis
nseamna n limba greac "cea mai frumoasa"). Obiectele descoperite dovedesc activitatea
10

artistic care se desfura n aceast cetate. Aici se gsete cel mai vechi document latin din toat
Europa de sud - est.
La aproape 100 km vest de litoral se afl un complex arheologic de o nsemntate
deosebit, fiind unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe teritoriul rii
noastre. Este vorba de ruinele Monumentului triumfal Tropaem Traiani i vestigiile cetatii
Tropaem Traiani, aflate in comuna Adamclisi din Dobrogea. Este un monument circular
impresionant, construit pentru a comemora victoria mpratului Traian asupra dacilor. Ruinele
sunt mrturii ale vieii nfloritoare de pe aceste meleaguri, iar scenele de pe metope sunt un
adevrat izvor de informaii n piatr privind evenimentele petrecute pe teritoriul Daciei, viaa i
infiarea strmosilor romanilor.
Pe lng acestea, sunt de menionat i Muzeul Arheologic din Mangalia, Muzeul de Istorie din
Constana, Moscheia din Constana i din Mangalia, Biserica Sf. Petru i Pavel din zona istoric
a oraului Constana, Muzeul Folcloric etc.(anexa1)
Obiective turistice de pe litoral-gasesti imagini la atractiile principale,pe care le bagi in
aexe
Cazino Paris Constana -Construit in 1909, a fost inaugurat n august 1910; designul a
fost realizat de architectul Daniel Renard (primul proiect a fost realizat in 1903; in 1905,
architectul Petre Antonescu a facut un al 2 - lea proiect, ns primul proiect a fost selectat).
Cazinoul a fost, decenii la rand, construcia reprezentativ a oraului , un adevrat simbol pentru
Constana; totodat construcia a reprezentant singurul element al stilului "art nouveau" n
Romnia.n perioada 1985-1987 cldirea a fost renovat, iar mobila a fost complet schimbat.

11

Muzeul de Istorie Naional i Arheologie din Constana a fost infiinat n anul 1878 ns nu a
avut un sediu stabil dect ncepnd cu anul 1914.
n 1977, cu ocazia aniversarii unui centenar de la revenirea Dobrogei la statul romn, muzeul a
fost reamenajat n forma actual.Muzeul este gzduit ntr-o cldire monumentala ( fostul sediu al
primriei din Constana ), construit ntre anii 1911-1921 de ctre arhitectul Vasile tefnescu.
Muzeul de Istorie Naionala i Arheologie din Constana este a doa instituie de acest fel
din Romnia (dup cea din Bucureti), avnd un patrimoniu impresionant i o bun reprezentare
a istoriei Dobrogene din paleolitic i pn n prezent.
Dintre exponatele celebre enumerm: arpele Glycon, divinitate a casei i familiei, sec. 2-3
d.H.,Fortuna cu Pontos, doi protectori ai oraului i portului, sec. 2-3 d.H.Gnditorul de la
Hamangiasi i femeia sa - arta neolitica descoperit la Cernavoda, osala dedicat poetului
Publius Ovidius Naso i un amplu lepidarium, n curtea muzeului.

Acvariul din Constana a fost inaugurat la 1 Mai 1958 i de atunci s-a remarcat printr-o
activitate tiinific complex, dedicat nevoii umane de a se apropia de natur. Situat chiar n
faa cazinoului din Constana, acvariul invit vizitatorii s fac o incursiune fascinant in
minunata lume subacvatic. Aici se poate admira fauna acvatic formata din peti exotici i
autohtoni, att de ap dulce ct i de ap sarat. Totodat la acvariul din Constana se pot vedea
specii de nevertebrate de ap dulce.Se pot admira aici, specii de peti din lacurile de pe coasta
Mrii Negre din Delta Dunrii, din Marea Neagr, din zonele tropicale i subtropicale. Aici se
afl o important colecie de sturioni, cu toate speciile care populeaz Marea Neagr.
Reprezentativi sunt petii mari ( 1.5 - 2 m) care triesc n captivitate de peste 15 ani. Tot la
acvariul constanean se pot admira specii interesante de pe coasta Mrii Negre (vulpe de mare,
12

pisica de mare, cluul de mare, petele dragon, pestele scorpion) precum i specii migratoare din
Mediteran( hering/macrou...)
Farul Genovez este situat pe faleza din Constana. A fost construit ntre anii 1858-1860,
n amintirea negustorilor genovezi care au frecventat Pontus Euxin n secolul 13. Farul octogonal
are o nlime de 8 metri iar n vrf are o cupol metalic
Moscheea Mahmud al II - lea-Moscheea Carol 1 din Constana este un monument de
arhitectur construit in stil arabo - bizantin combinat cu elemente arhitecturale romneti.
Monumentul a fost construit n anul 1910 de ctre arhitectul V. tefnescu. Moscheea a fost
construita pe o veche Geamie datind din anul 1822.In moschee se afla cel mai mare covor
oriental din Romnia , vechi de 200 de ani, avnd o suprafa de 144 mp i cntrind 500 de kg.
Acest covor a aparinut sultanului Abdul Hamid. Turitii au posibilitatea de a urca n minaretul
nalt de 47 m, de unde poate admira o superb panoram asupra zonei vechi a oraului.
Moscheea a reprezentat un cadou fcut de regele Carol I ctre comunitatea musulman din
Dobrogea i a fost inaugurat chiar n prezenta regelui.
Ansamblurile i lcaurile de cult din judeul Constana se individualizeaz prin valoarea
arhitectural, artistic i ca elemente spirituale pstrtoare ale tradiiilor religioase din aceast
zon: catedrala ortodox Sfinii Apostoli Petru i Pavel, biserica ortodox Adormirea Maicii
Domnului (una din cele mai vechi biserici din ora), biserica ortodox Sfinii Arhangheli Mihail
si Gavril, mnstirea Sfnta Maria (n Techirghiol), mnstirea Derven, mnstirea Petera
Sfntul Apostol Andrei ( considerat primul lca de cult din ar i poarta de patrundere a
cretinismului in Romnia), Geamia Hunchiar, etc.
Monumentele i siturile arheologice sunt n numr foarte mare, atestnd vechimea culturii
i civilizatiei romanesti. Constana ruinele orasului antic Tomis, zidul de incinta, apeductele,
galeriile subterane, bazilica, cripta pictat i amfiteatrul roman. Mangalia ruinele oraului antic
grecesc Callatis, zidul de aprare, bazilica cretin, aezarea medieval timpurie. Cernavod
aezarea neolitic a bronzului, cultura Cernavod, ruinele cetatii Axiopolis, cetatea daco-roman
cu urme ale valului lui Traian i ruinele de cetate feudal. Hrova ruinele cetii Carsium,
ruinele cetii prebizantine i ale cetii feudale. Basarabi complexul rupestru n calcar, biserica
din cret. Albeti aezarea greac indigen, fortificaia elenistica, pietrele de sanctuar getic,
13

aezarea romano-getic. Istria aezarea neolitic, ruinele cetii i aezarii civile greceti
Histria, necropola tumulara greaca, asezarea rurala romana. Ostrov insula "Pacuiul lui Soare",
aezarea i necropola Hallstadt, cetatea bizantin i feudal timpurie. Capidava aezarea civil
dacic, fortificaia roman, castrul roman, instalaiile portuare, castrul roman militar, ruinele unei
ceti romano-bizantine.
2.3. STAIUNI TURISTICE PE LITORAL
Staiunea Mamaia este cea mai renumit staiune de pe litoralul romnesc. Situat la N de
Constana ntre Marea Neagr i Lacul Siutghiol este staiunea de pe litoral cu cea mai mare
capacitate de cazare, aproximativ 31 000 de locuri. Staiunea Mamaia a fost inaugurat n 1906 i
a devenit n scurt timp cea mai importanta destinatie turistica pentru turitii din Romnia.
Mamaia este unic prin limea foarte mare a plajei (peste 100 m)i lungimea de peste 8 km n
ultimii ani n statiunea Mamaia s-au facut investiii majore n renovarea i dotarea unitatilor
hoteliere i in infrastructura staiunii. Staiunea Mamaia a fost imbogaita cu un mare numr de
fntani arteziene, palmieri, locuri de promenad, locuri de joac pentru copii, terenuri sportive,
locuri de distracie... Una dintre principalele atracii ale staiunii este parcul acvatic AquaMagic
.n anul 2004 a fost inaugurat Telegondola - o instalaie de transport pe cablu, care permite
traversarea aeriana a statiunii oferind o panoram superb asupra staiunii Mamaia, Mrii Negre
i Lacului Sutghiol. Acest proiect este unic n Romnia i unul din putinele proiecte de acest fel
din lume. Traseul Telegondolei ncepe n dreptul parcului acvatic Aqua Magic, se deplaseaz
deasupra hotelurilor ( la o nlime maxim de 50 m) i se termin dup cazinoul din Mamaia.n
ultimii ani Mamaia a devenit staiunea cu cel mai nalt standard turistic din Romania. Turitii
sosii n staiune se pot caza att n hoteluri de 1 stea ct i n uniti de cazare luxoase cotate cu
5 stele.
Staiunea Eforie Sud este indicat att pentru petrecerea vacanei ct i pentru tratamentul
unor afeciuni cum ar fi dureri reumatismale, anumite forme de dermatoza, hipotiroidie,
limfatism, anemie secundar, rahitism, decalcifiere, slbiciune fizica, stari de dupa fracturi ale
oaselor membrelor inferioare, hipoovarism pubertal etc. Aici exist un sanatoriu pentru copii cu
afeciuni reumatologice, cu regim permanent, care trateaz ndeosebi slbiciunea fizic i
rahitismul. n 1992, statiunea i-a recptat vechiul nume - Carmen Sylva. Staiunea Eforie Sud
14

este situat ntre lacul Techirghiol i Marea Neagr. Acest lucru face posibil att cura
heliomarina ct i cea cu nmol.Plaja este n lungime 2.5 Km, cu limi variind intre 50-150

m.Baile cu namol sunt recomandate in afectiuni reumatologice ale sistemului

osos,dermatologice. Statiunea Eforie Sud dispune de numeroase unitati de cazare si recreere.
Costineti este o staiune balneoclimateric estival situata la 31 km sud de Constana, n
apropierea satelor Costineti i Schitu, pe rmul Mrii Negre, 10 m deasupra nivelului mrii.
Clima marina cu veri fierbinti (temperatura medie in iulie depaseste 22C) si ierni blnde
(temperatura medie in ianuarie este in jur de 0C).Vara soarele straluceste 10-12 ore pe zi.
Factorii de cur natural sunt clima marin excitanta, aerosolii puternic salinizati, radiaia solar
i apa mrii care este clorata, sulfatata, sodica, magnesiana, hipertonica (mineralizare: 15,5 gr).
Plaje intinse cu nisip fin, ideale pentru helioterapie si talasoterapie. Staiunea este recomandat
att pentru petrecerea vacantei- hoteluri, vile, campinguri, restaurante, baruri, cluburi de noapte,
cinematografe etc.ct i pentru persoanele suferinde. Aici se pot trata boli reumatismale
degenerative, n stare latent stari de slbiciune, anemie secundar, rahitism, decalcifiere,
hipertiroidie, dermatoze (psoriazis) etc. Staiunea gzduiete un modern complex de vacan
pentru tineret, i o tabara studenteasca international, ceia i se datoreaza renumele statiunii.
.Staiune estival mondena (aparuta in deceniul al 7-lea) aflat n extremitatea sud-estica a
Romniei, pe rmul Marii Negre, la 5-20 m deasupra nivelului marii, intr-o zona relativ verde
(paduri cu specii de arbori meridionali), Staiunea Neptun se gsete la 6 km nord de oraul
Mangalia (caruia ii apartine din punct de vedere administrativ) i la 38 km sud de Municipiul
Constana (resedinta Judetului Constana). Clima marin excitanta cu veri foarte fierbinti
(temperatura medie in luna iulie depete 22C), cnd soarele strluceste 10-12 ore pe zi, si
ierni blande cu ninsori slabe (temperatura medie in luna ianuarie este de 0C). Temperatura
medie anuala este de 11,2C. Precipitaii reduse (sub 400 mm anual). Factorii de cura naturali
15

sunt clima marina bogat n aerosoli salini si radiatia solara, apa marii clorata, sulfatata, sodica,
magneziana, hipotonic (grad de mineralizare 15.5 gr), izvoarele de ape sulfuroase mezotermale
(22-27C), i nmolul sapropelic extras din Lacul Techirghiol si adus aici. Plajele intinse,
presrate cu nisip fin, sunt propice pentru aerohelioterapie, talasoterapie si impachetari cu nmol
rece. Staiunea este att un loc de petrecere a vacantei cat si un loc de tratament pentru cei
bolnavi. Aici se pot trata boli reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsal i
lombara), boli reumatismale inflamatorii (stari dureroase de dupa un reumatism articular acut sau
anumite infectii, spondiloza reumatoida, poliartrita reumatoida cu inflamari moderate), boli
diartritice (tendinita, tendomiozita, tendoperiostozita, periartrita scapulohumerala), stari
postraumatismale (dupa operatii efectuate pe muschi, articulatii si oase, dup scrantiri, luxatii si
fracturi), boli ale sistemului nervos periferic (paralizie si pareza, polineuropatie dupa o perioada
acuta, sechele ale poliomelitei), boli ginecologice (insuficien ovariana, cervicita cronica,
metrosalpingita cronica), dereglari endocrine (hipotiroidie benigna, mixedema), boli
dermatologice (psoriazis, ihtioza incipienta, eczema cronic, urticare cronic, prurit etc.),
tulburri respiratorii i de alt natur.
Posibiliti variate de petrecere a timpului liber oferite de teatrul de var, cinematograf,
terenurile de sport (tenis, volei, baschet, minigolf), bazine, sporturi nautice (yole, schi nautic,
hidrobiciclete, surfing), parc de distracii pentru copii, baruri si cluburi de noapte, restaurante
etc.Punct de plecare pentru a vizita diferite zone de interes turistic (turul litoralului romnesc,
excursii n Delta Dunrii, excursii la ruinele vechii ceti Histria, secolul VII i.e.n., podgoriile
Murfatlar, monumentul Tropaeum Trajani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizeaz
excursii pe litoralul bulgresc al Mrii Negre (Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna).parc
dendrologic (cedrii, chiparosi, pini, stejari, tei, mesteceni etc.).
Statiunea Jupiter-este o staiune estivala aflat n extremitatea sud-estica a Romniei, pe
rmul Mrii Negre, la 5 km nord de orasul Mangalia (Judetul Constanta), caruia ii este integrat
din punct de vedere administrativ. Statiune relativ noua (a fost inaugurata in iulie 1968), aceasta
dispune de numeroase hoteluri moderne, de restaurante, baruri si cluburi de noapte, camping,
cinematograf, terenuri de tenis si minigolf, bazine de inot, popicarie etc. n lunile de var cerul
rmne n mare parte senin, iar soarele straluceste n medie 10-12 ore pe zi. Temperatura medie
anual este de 11C (temperatura medie n luna iulie depete 22C, iar cea medie din luna
ianuarie este de 0C). Volumul precipitatiilor este redus (n jur de 400 mm anual). Factorii de
16

cur natural sunt apa marii care este clorata, sulfatata, sodica, magneziana, biotonica (gradul de
mineralizare este de 15,5 g), i clima marin bogat n aerosoli salini i radiaia solara. Plajele
intinse cu nisip fin permit helioterapia si talasoterapia. Soarele si marea fac ca statiunea Jupiter
sa fie un loc de vacan preferat i un loc pentru tratamentul diferitelor afectiuni (hipotiroidie,
limfatism, anemie secundara, decalcifiere, anumite dermatoze si boli reumatismale). Posibiliti
multiple de distracie, practicare a sporturilor nautice, excursii n interiorul rii i n strintate.

Staiunea Venus este situat ntre Saturn i Cap Aurora si are o capacitate de cazare de
peste 10000 de locuri n hoteluri de 1-5 stele . Hotelurile au un stil arhitectural original si ocup
n totalitate o acolad larg a golfului Aurora pe care l inchid n partea sudic.Staiunea dispune
de baze de tratament ( bazine cu apa mezotermala sulfuroasa, bai de namol, sali de masaj ),
terenuri de sport, lacul Razlem pentru practicarea canotajului. Staiunea Venus ofer turitilor si
un cadru perfect pentru petrecerea vacantelor de vara in spatii de cazare comfortabile, cu dotari

moderne. Statiunea Venus este aflata in extremitatea sud-estica a Romniei (Judetul Constanta),
pe tarmul Marii Negre, la 3-20 m deasupra nivelului marii, la 3 km distanta de orasul Mangalia,
caruia ii este integrat din punct de vedere administrativ, si la 41km sud de Municipiul Constanta
(resedinta Judetului Constanta). Clima marina cu veri fierbinti (temperatura medie in iulie
17

depaseste 22C), cand 25-28 de zile dintr-o luna sunt zile insorite (soarele straluceste 10-12 ore
pe zi), si cu ierni blande, cu ninsori rare (temperatura medie in ianuarie este de 0C).
Temperatura medie anuala este de 11,2C, iar volumul anual al precipitatiilor este de 400 mm.
Vara , briza este prezenta in tot cursul zilei. Factorii de cura naturala sunt clima marina excitanta,
bogata in aerosoli salini si radiatie solara, cu efect stimulator asupra organismului uman, apa de
mare clorata, sulfatata, sodica, magneziana si hipotonica (grad de mineralizare: 15,5 gr). Aici se
pot trata boli reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara), stari
posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), anemie secundara, slabiciune, decalcifiere,
rahitism, boli ale pielii (psoriazis), dereglari endocrine (hipotiroidie si mixedema), boli
ginecologice (hipoovarianism pubertal , sterilitate ovariana). Statiunea dispune de o plaja
naturala larga ( care se intinde pe o lungime de 1,2 km intre statiunile Venus si Saturn, si are o
latime de 200m). Plaja are un nisip fin si acolo izvorasc ape minerale sulfuroase hipotermale,
captate si utilizate pentru dusuri amenajate intr-un spatiu anume. Venus este o statiune relativ
noua (1972), eleganta si primitoare, care se remarca prin varietatea si frumusetea arhitecturii
hotelurilor si vilelor sale, cat si prin gradul de confort al acestora. Hotelurile de aici au in
majoritate cinci etaje si poarta nume feminine (Anca, Brandusa, Corina, Dana, Felicia, Irina,
Raluca, Rodica, Sanda, Silvia etc.). Alte patru hoteluri ("Vulturul","Cocorul","Pajura", "Egreta")
impun prin inaltimea lor. Statiunea dispune de un camping, mai multe restaurante, magazine de
dulciuri, cafenele, baruri si cluburi de noapte, un cinematograf in aer liber, terenuri de volei,
handbal si minigolf, discoteci, un parc de distractii etc. In partea de sud a statiunii exista un
pavilion special amenajat pentru cei care urmeaza impachetari cu namol sapropelic si fac bai
sulfuroase; tot in partea de sud a statiunii se afla si o importanta crescatorie de cai de rasa.
Posibilitatile de petrecere a timpului liber sunt numeroase: practicarea sporturilor nautice
(yahting, wind-surfing,, hidrobiciclete), excursii pentru vizitarea statiunilor de pe litoralul
romanesc al Marii Negre, excursii cu vaporul pe Marea Neagra sau pe Canalul Dunare-Marea
Neagr, excursii in Delta Dunrii, la vechea cetate a Histriei (secolul VII i.e.n.), la statiunea
viticola Murfatlar, la statiunile de pe litoralul bulgaresc al Marii Negre, partide de calarie etc.
Saturn este staiunea aflat n imediata vecinatate a oraului Mangalia. Pe langa
posibilitile de agrement staiunea dispune de 21 de izvoare termale sulfuroase recomanate n
tratarea bolilor digestive i reumatice. Statiunea are un climat bland cu precipitatii izolate tot
timpul anului ( media anuala a temperaturilor este intre 11.5 si 25 grade C in perioada verii, in
18

timp ce iarna rareori temperatura scade sub 0 grade C ).

Hotelurile cu o capacitate de peste 13000 de locuri de cazare ofera turistilor in sezonul estival o
panorama superba asupra marii. Restaurante, baruri, terenuri de sport, teatru doar o parte din
oferta de agrement a statiunii. Din Saturn se pot face traseele turistice vor in vechiul Calatis dar
si in regiunile mai apropiate ale podisului dobrogean unde sunt intalnite frecvent fenomenele

carstice.
Mangalia -vechea cetate antic "Calatis" , orasul cel mai sudic de pe litoralul Romanesc
al Marii Negre( la 45 Km de Constanta ) este o statiune care se bucura de un interes major din
partea turistilor venii din intreaga lume, armonizand perfect elementele arhitecturale traditionale
cu constructile realizate dupa o arhitectura noua , moderna si confortabila.Clima in statiune este
blanda cu precipitatii izolate tot timpul anului ( media anuala a temperaturilor este intre 11.5 si
25 grade C in perioada verii si). Mangalia ofera turistilor sai posibilitatea efectuarii unor cure cu
namolul sapropelic din lacul Techirghiol, apa marii i apele mezotermale sulfuroase unice in

Europa.
Constana este un ora efervescent, ce imbina istoria milenara cu modernismul. Grecii,
bizantinii si turcii i-au pus amprenta asupra istoriei acestui oras.. Ramasitele vechii civilizatii se
intalnesc in orasul de azi la tot pasul. La Tomis si-a petrecut ultimii ani ai vietii marele poet latin
19

Ovidiu ce a consemnat in operele sale ("Tristele" si "Ponticele") pretioase informatii despre viata
si obiceiurile getilor bastinasi. Mai pot fi vazute in Constanta de azi resturile zidului roman care
inchidea la nord vest cetatea Tomisului si ruinele portilor de vest si nord, prin care se facea
iesirea din cetate. Edificiul roman cu mozaic, cel mai pretios complex arhitectural descoperit,
dateaza din secolele III-IV; pardoseala acestui edificiu cu ziduri groase si inalte este formata din
bucatele colorate de mozaic, desenele reprezentand figuri geometrice si florale. Prin conceptia
artistica si dimensiunile sale, mozaicul de la Constanta se numara printre primele de acest fel din
lume. Se pare ca edificiul, avand la nivelul mijlociu si subsol magazii pentru marfuri si o piateta,
servea negotului, fiind in acelasi timp loc de desfacere a marfurilor si de depozitare a lor. Alte
numeroase vestigii ale cetatii Tomis se gasesc in, printre ele figurand piese deosebite precum:
statuia de marmura a zeitei Fortuna, protectoarea cetatii Tomis, impreuna cu Pontos, zeul Marii
Negre; statuia, tot de marmura a sarpelui Glycon (o divinitate asiatica).(anexa2)
Localitatea 2 Mai, acum civa ani doar o simpl comuna, a devenit in ultimul timp un
loc foarte cautat de turisti, in ciuda conditiilor modeste din zona. Cazarea se face in mare parte in
casele satenilor, dar exista si un camping bine utilat pe plaja. In ultima vreme au aparut si vile
specializate in turism in care gradul de confort este mai ridicat. Statiunea se gaseste la doar 5 km
de Mangalia. Plaja de la 2 Mai nu este amenajata in mod special si nici foarte lata, insa foarte
placuta. Intrarea in mare este lina, iar fundul nisipos pe toata lungimea plajei.2 Mai se
caracterizeaza printr-un climat temperat continental, cu o nuanta maritima, cu veri calduroase
(media termica a lunii iulie 22,4 C) si ierni blinde (in ianuarie temperatura medie 0 - 1 C).

Pentru

a ajunge in

statiune, sunt mai multe variante:

Pe sosea: Pe DN 39 (E 87), de la Mangalia se continua drumul spre Bulgaria. Satul transformat
acum in statiune se gaseste in lungul drumului.
20

Pe calea ferata: Gara Mangalia, pe linia ferata Bucuresti-Constanta-Mangalia, dupa care se

continua pe sosea cu microbuze care circula pe directia 2 Mai - Vama Veche.
Localitatea Limanu este o zon necunoscuta marii majoritati a turistilor. Aflata la circa 4
km de 2 Mai, pe malul lacului Mangalia, este un loc foarte linistit si discret, cu posibilitati de
cazare in vile si casele localnicilor, la cele mai mici preturi de pe litoral. Chiar daca localitatea
Limanu nu dispune de plaja, distanta mica (4 km) pana la plaja din 2 Mai poate fi usor parcursa
cu numeroasele microbuze care circula vara foarte des sau chiar pe jos.
Oraul Nvodari este situat in sud-estul Romniei, n apropierea oraului Constana, cel
mai mare port maritim al tarii si al patrulea ca marime din Europa. In imediata vecinatate a
orasului se afla Midia, un alt port la Marea Neagra. De asemenea, Navodari este destinatia finala
a Canalului Poarta Alba - Midia Navodari, care reprezinta o parte a Canalului Dunare - Marea
Neagra, cu o lungime de 64.2 km. Canalul leaga Cernavoda de Agigea - Constanta si permite
accesul navelor fluviale si maritime cu un deplasament de pana la 5.000 tdw.Regiunea dispune
de o retea de drumuri bine dezvoltata care asigura o legatura optima cu celelalte judete si regiuni
ale tarii si cu statele invecinate. La Navodari se poate ajunge din vest pe relatia E60-DN3Constanta sau din sud pe relatia E87-DJ226-Constanta.
Vama Veche este localitate de frontier, situata la cativa kilometri sud de 2 Mai si
Mangalia, si care a devenit in ultimele sezoane de vara un loc foarte cautat datorita atmosferei de
nonconformism. Cazarea se face in mare parte in casele satenilor, dar exista si un camping bine
utilat pe plaja. In ultima vreme au aparut si vile specializate in turism in care gradul de comfort
este mai ridicat. Plaja este relativ buna si, ca si la Costinesti, un reper care da o nota originala il
reprezinta o epava aflata la cateva sute de metri de mal.
Statiunea se caractrizeaza printr-un climat temperat continental, cu o nuanta maritima, cu veri
calduroase (media termica a lunii iulie 22,4 C) si ierni blinde (in ianuarie temperatura medie 0 - 1
C).n Vama Veche se poate ajunge - pe sosea: pe DN 39 (E 87), de la Mangalia se continua
drumul spre Bulgaria. Satul transformat acum si in statiune se gaseste in lungul drumului- pe
calea ferata: Gara Mangalia, pe linia ferata Bucuresti - Constanta - Mangalia, dupa care se
continua pe osea cu microbuze care circula pe directia 2 Mai - Vama Veche.

21

CAPITOLUL III .PERSPECTIVELE DEZVOLTRII LITORALULUI ROMNESC

Evoluia activitii turistice pe litoralul romnesc a nregistrat de-a lungul anilor suiuri i
coboruri.Incepand cu anul 1990 cererea turistica pentru produsul turistic litoral s-a
caracterizat printr-o reducere permanent,att pe plan intern ct i pe plan extern.
LITORALUL ROMNESC ACTUAL
Una din problemele litoralului actual este starea de poluare a acestuia.Astfel calitatea
apelor marine este influenat de dou principale categorii de surse de poluare:
Dunrea i celelalte ruri care se vars n colul nord-vestic al bazinului pontic.Prin
volumul mare de ap transportat anual,precum i prin suprafaa extins a bazinului hidrografic
din care se constituie,aceste ruri au o contribuie major n privinta aportului de poluani n
Marea Neagr.
-activitile locale-surse de poluare cu importan local,provenind n special din
jumtatea sudic a zonei (Nvodari-Vama Veche),puternic urbanizat,care exercit puternice
influene poluante asupra mediului marin (descrcri de ape uzate menajere i
industriale,activiti portuare,turism,etc.),care se suprapun celor provenite din arealul nordvestic.
Se constat la noi n ar o agravare general a fenomenelor de eroziune litoral cauzat,
in special de factori ca:
-lucrrile hidritehnice de amenajare a rurilor i n special indiguirea canalului Sulina au
provocat micorarea aportului de aluviuni n seciunea de vrsare n mare,dezechilibrnd bilanul
sedimentar al litoralului aferent;
-constuciile i lucrrile costiere (ex.portul de la Agigea),prin modificarea conturului
malului i intervenind n regimul local al valurilor i curenilor din zona litoral,au interceptat i
fluxul aluvionar morfologic preexistent.
-exploatrile de nisip de pe plaj pentru utilizri n industrie i n construcii
-efectuarea unor lucrri de consolidare local, n afara unei concepii unitare de
consolidare a ntregului litoral,a contribuit la erodarea plajelor situate n aval
Astfel n ultimii ani s-a tot ncercat modernizarea litoralului romnesc prin rezolvarea
parial a acestor probleme legate de poluarea apei si eroziunea litoralului dar o schimbare
major nu se vede nc. Dei unele uniti au beneficiat de investiii de modernizare i ridicare a
nivelului de confort,la altele ns , gradul de uzur s-a accentuat,iar calitatea serviciilor s-a
22

deteriorat,ducnd la declasarea acestora; de asemenea s-a investit n construirea de capaciti da

cazare noi.
Toate aceste fenomene care afecteaza litoralul romnesc duc i la scderea numrului de
turiti care astfel se ndreapt spre alte destinetii mai atractive din punct de vedre calitativ si
cantitativ.Astfel anul acesta se observ o cerere tot mai mare pentru litoralul bulgresc,un
concurent important pentru Romnia pe piata turistica.. Nu sunt doar cteva sute de turiti care
trec de Vama Veche i dupa o or de mers ajung la Balcic. Este vorba de zeci de mii de oameni
care, plictisii de eterna ofert scump si proast de la marea romneasc, au gsit o soluie de
concediu mai ieftin i mai corect. Evident, din operaiunea "descoperirea Bulgariei" catig n
primul rnd turistul; la fel de evident, perdantul este turismul romnesc. Ieirea spre mare, inta
fiecrui turist, a devenit in multe locuri un risc la sntate. Nisip cu capcane, in care turistul se
poate taia in fiare, si sticle sparte, plaje necuratate si neamenajate compun un tablou dezolant,
care ii nemultumeste pe putinii curajosi care aleg vacanta pe litoralul romnesc..
Bulgaria, o ar despre care s-a crezut c este mai puin avansat dec Romnia a ajuns
acum sa fie dat ca exemplu. Astfel se observ c respectul pentru banul platit se msoara n
servicii decente,c o camer curat la mare costa la jumtate fa de Romnia.. Prin trecerea
graniei se intr intr-o ara mai european decat Romnia. Zecile de mii de turiti care fug de
litoralul de acas constat c bulgarii tiu sa faca din turism o afacere prospera, o lecie pe care
Romnia ar trebui s o nvee .
n ceea ce privete turismul intern, pentru perioada 1 mai - 31 iunie 2006, marii touroperatori
specializai pe litoral au nregistrat scderi cuprinse intre 10 si 25%, spun oficialii Asociaiei
Naionale a Agentiilor de Turism. Printre motive pot fi enumerate, n afara calitii serviciilor,
panica generata de mediatizarea gripei aviare, inundatiile si scandalul concesionarii plajelor.De
aceea un segment important de turiti a preferat Bulgaria, n special n perioada Srbatorilor de
Pate si de 1 Mai, cnd au fost circa 8.000 de turisti romani pe litoralul Marii Negre din tara
vecina, dar solicitarile continua si touroperatorii specializai din ANAT estimeaza cel putin
50.000 de turisti romani in Bulgaria pentru tot anul. Cererea pentru litoralul romnesc a nceput
sa creasc in special dupa 15 iunie. Ca in mai toti anii, hotelurile se aglomereaz n vrf de
sezon. Un rol important in aceasta stare de fapt l joac afluxul de turisti care merg in vacanta cu
bilete subventionate. Cum oricum pltesc puin, acestia aleg sa vina in virf de sezon. In iulie si
august, gradul de ocupare mediu va depasi 90%, lucru care se intmpla n fiecare an. De altfel,
23

operatorii consider c la capetele de sezon i n luna iunie gradul de ocupare crete doar datorit
turismului de weekend si a evenimentelor organizate de firme sau corporatii. Referitor la
calitatea serviciilor se poate spune ca este satisfacatoare.
O comparaie ntre Bulgaria i Romnia ar scoate n eviden i mai mult faptul ca
bulgarii au luat in serios problema litoralului. Ei i-ai marit numarul structurilor de cazare i au
creat oferte foarte competitive .
Astfel se poate observa ca structurile de primire turistic cu funciuni de cazare din
Romnia au cunoscut n perioada 2002-2004 un trend ascendant,n anul 2002 nregistrndu-se un
numr total de 3338 de uniti, iar n anul 2004, un numr de 3900 de uniti reprezentnd o
cretere de 11,34..Se constata c turismul de litoral este situat pe primul loc i deine o pondere
de 22,70% n anul 2002, descrete la nivelul de 22,21% n anul 2003, pentru ca n anul 2004 s
ajung la procentul de 21.64%. n corelaie cu numrul structurilor de primire turistic voi
prezenta numrul de locuri deinut de acestea. Conform Anuarului Statistic al Romniei, n anul
2002 la un numr de 3338 structuri de primire turistic cu funciuni de cazare au fost nregistrate
272.596 locuri de cazare pentru ca n anul 2004 s se ajung la numrul de 3900 uniti nivelul
de 275.941 locuri de cazare, reprezentnd o cretere de 1,23% fa de anul 2002.
Turismul de litoral a avut o evoluie crescnd pornind de la un numr de 116.419 locuri
n anul 2002 ,n anul 2004 ajungnd la 116.935 locuri, ceea ce reprezint o cretere de 0,35%
fa de anul de baz. Creterile nu au fost semnificative n anii 2003 (0,1%) i 2004 (0,35%) fa
de anul 2002 acest lucru datorndu-se unui proces investiional sczut, dar s-au concretizat totui
in apariia numeroas a pensiunilor turistice, care au un nivel de pre sczut i un grad de comfort
ridicat comparativ cu oferta hotelurilor. Capacitatea maxim n funciune a avut o evoluie
oscilant n perioada 2002-2004. n anul 2002 a fost inregistrat o capacitate total maxim n
funciune de 50.752 mii locuri-zile din care turismul de litoral deine 10.390 mii locuri zile
(21,00%), . Anul 2003, aduce creterea cu 1,74% a capacitii totale maxime in funciune,
atingnd valoarea de 51.632 mii locuri-zile, din care turismul de litoral deine 10.516 mii (20,37)

24

POSIBILITI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ROMNESC DE LITORAL

Pentru redresarea turismului romnesc trebuiesc luate nite msuri de atragere a
potenialilor turiti .Acest lucru este posibil dac se ia n considerare c litoralul ofer posibiliti
de promovare a unor noi forme de turism. Astfel n componena ofertei de agrement a staiunilor
de litoral sunt incluse agrementul terestru de interior i n aer liber i agrementul acvatic, n care
este cuprins agrementul de plaj si cel nautic.Agrementul terestru din staiunile de litoral are
doua componente si anume :agrementul de interior i agrementul n aer liber.Agrementul de
interior este reprezentat prin discoteci, sli de jocuri distractive i de noroc,baruri de noapte.Cu
unele excepii,baza material este in general buna,benficiind de modernizari sau construcii
recente i dotari de buna calitate.Amenajrile destinate agrementului n aer liber,realizate in anii
construirii staiunilor,poarta amprenta perioadei in care au fost date in folosinta.Realizate cu
investiii minime i fr dotri necesare funcionrii eficiente,terenurile de sport si minigolf au
avut o slaba solicitare, nu au fost ntreinute n mod corespunzator i ca urmare au suferit
degradri permanente.De asemenea se poate aprecia c oferta de agrement pe plaj si acvatic este
srac si dispune de instalaii i echipamente depaite,nefuncionale,aflate intr-o avansat stare
de degradare.
Pentru ca turismul de litoral romnesc s ajung la fel de cerut de turisti ca i litoralul
rilor mai dezvoltate din punct de vedere economic trebuiesc luate nite msuri.Astfel aceste
msuri vizeaz urmtoarele aspecte:
-dotarea porturilor cu nave costiere (pentru turul litoralului) i ambarcaiuni de agrement
(cu motor sau cu pnze);crearea unor cluburi nautice, n cadrul crora sa se nfiineze coli de
navigaie (yachting,wind-surfing,schi nautic) i pentru plonjari subacvatice;diversificarea n
oferta turistica a litoralului romnesc al Mrii Negre trebuie s includ atat atracia unor grupuri
int, ct i prelungirea sezonului.
Un alt aspect referitor la litoralul romnesc il reprezinta i dotarea plajelor conform
standardelor internaionale.Astfel se impune asigurarea unor condiii minime de funcionare
respectiv: asigurarea calitii corespunztoare a nisipului;curirea sptmnal a plajelor (n
acest sens se impune dotarea staiunilor cu utilaje specializate n curirea plajelor) i eliminarea
corpurilor submerse la deschiderea sezonului;elaborarea unei strategii de concesionare a
plajelor,n vederea unei bune gospodriri a lor; asigurarea serviciului de tip salvamar i a
punctelor de prim-ajutor in toate sectoarele de plaja pentru realizarea unor intervenii operative i
25

afiarea unui sistem de semnalizare a condiiilor atmosferice i a cazurilor de urgen;

divesificarea amenajrilor de agrement pe plaj pentru ca ponderea ofertei sa nu fie acaparat de
cura heliomarin .
Turismul de litoral al Mrii Negre se poate dezvolta dac se ia n considerare c litoralul
ofer posibiliti de promovare a unor noi forme de turism.
De exemplu echitaia , ca form a agrementelor hipice a cunoscut,n ultimii ani,pe plan
internaional, o cerere tot mai mare. Herghelia Mangalia, amplasat n apropierea staiunii
Venus,dispune de un valoros potenial cabalin,compus dn cca.500 de cai din rasa
arab.Beneficiind de o zon cu microclimat asemntor rii de origine,caii pstreaz
caracteristicile rasei,fiind recunoscui de WAFO(Organizaia Mondial de Cretere a Calului
Arab).Ca baza materiala specifica, herghelia dispune de o pista cu obstacole si tribune si, mai
recent, de un hipodrom cu piste si galop,avnd o tribun cu o capacitate de 1000 locuri care
urmeaz s fie reamenjat.Existena acestei bogate resurse ofera posibilitatea de diversificare a
ofertei turistice,realiznd n acelai timp o valorificare superioara a acestor resurse.n acest sens
se pot propune :
. Diversificarea ofertei de agrement prin promovarea unor aciuni turistice :
-plimbri matinale pe malul marii la rasaritul soarelui,in zone de plaje neamenajate;
-plimbri de agrement cu trsura prin staiuni.Herghelia dispune de docare cu capacitatea de 6-8
locuri,care pot fi puse la dispoziia solicitanilor.
-facilitarea participrii turitilor strini la cursele de trap i galop organizate pe hipodromul
Mangalia.
. Lansarea unor aranjamente turistice noi, cu includerea n costul pachetului de serviciii a
unuia din urmtoarele programe:
Clria ca metod de tratament al unr afeciuni psihice;
Turul Dobrogei clare,cu durata de 3-5 zile,care sa cuprinda vizitarea ruinelor cetatii
Histria,monumentul de la Adamclisi,muzeul arheologic de la Mangalia etc.
Pentru aceast ofert este necesar amenajarea unor forme de cazare uoare (cteva
csue )i a unor adposturi pentru cai.
Pentru satisfacerea acestui hobby este necesar construirea ntr-o prim etap a unor
cldiri uoare (bungalow-uri) n apropierea hergheliei.Ulterior, dup ptrunderea acestei oferte
pe piaa turistic internaional, se poate trece la constuirea unei baze de cazare cu confort
26

ridicat, cu o capacitate de 100-200 locuri ntr-un stil arhitectonic adecvat, chiar n incinta
hergheliei. Baza de cazare va fi completat cu o baz de alimentaie public
corespunzatoare.Oferta de acest gen, pe lng faptul c se adreseaz unor segmente de clientel
cu venituri ridicate,poate contribui la prelungirea sezonului turistic de litoral,practicarea clriei
nefiind condiionata de starea vremii.Folosind baza hipica existenta,se pot organiza si licitatii
internationale de cai,dupa exemplul practicilor intalnite in alte tari vecine(Polonia,Ungaria).
Creerea, ndeosebi dup 1960, a cererii pentru naturism n Europa a determinat
ntreprinederea unor masuri de ncurajare a acestei frme de turism in toate rile cu oferta de
litoral.Abandonarea termenului vechi de nudism,disciplina personala si colectiva impusa
naturistilor, controlul Federatiei Internationale a Turismului ,au constituit argumente majore in
favoarea dezvoltarii sale.Deoarece o problema importanta o constituie plasarea centrelor de
naturism (acestea trebuiesc plasate in locuri izolate,ferite de privirile curioilor) se poate avea
in vedere construirea unui sat pentru naturisti destinat turismului international in zona din
apropierea lacului Tatlgeac.Dotrile aferente pot si construcii uoare (csue, bungalowuri),terenuri pentru caravaninig,care nu necesit investiii costisitoare.Oferta se va adesa cu
predilecie turitilor germani,mari amatori de naturism.
Creterea atractivitii staiunilor este una din direciile importante de modernizare a
acestora,n principal prin:reamenajarea i realizarea de noi fntni arteziene i oglinzi de ap in
staiuni;reamenajarea gradinii japoneze din statiunea Venus;crearea de parcuri si
gradini,extinederea si reamenajarea spatiilor verzi cu plantatii peisagistice specifice statiunilor de
litoral si realizarea de amenajati florale;amenajarea unor bazine in mare cu nnisiparea
artificial,unde accesul in apa este foarte dificil si poate cauza accidente;inlocuirea unor specii de
arbori (plopi) care constituie surse de poluare a statiunilor prin puful generat in perioadele de
varf de sezon estival; crearea de canale colectoare pentru evitarea inundatiilor,in principal pentru
protejarea structurilor de primire situate la o cota mai mica decat nivelul strazilor.
Unul din punctele slabe ale turismului romnesc l constituie lipsa unor strategii de
marketing si management,care ar putea fi rezolvat prin:reconsiderarea relaiilor cu toate firmele
strine pentru extinederea cifrei de afaceri;alctuirea unui plan special de contractri,negocieri i
aciuni de promovare pentru unitatile din statiunile de litoral;formarea unui colectiv de
coordonare a modernizrii litoralului;sporirea exigenei Corpului de Control al Ministerului
Turismului pentru asigurarea concordanei ntre nivelul de clasificare a unitilor,nivelul de
27

dotare al acestora i calitatea serviciilor prestate n aceste unitai;adoptarea unor masuri de

sanctionare a personalului responsabil,care se face vinovat de degradarea unitatilor avute in
locatie sau inchiriere si pentru recuperarea daunelor;reconsiderarea politicii de stabilire a
preturilor si tarifelor practicate pe litoral in diverse perioade de functionare pentru eliminarea
discordantei intre acestea si calitatea serviciiloe prestate;reluarea schimbului cu ri dezvoltate
din punct de vedere turistic,prin trimiterea de manageri n rile respective pe o perioad de cel
putin 3 luni; adoptarea de msuri urgente de protejare a calitii resurselor de nmol ale lacului
Techirghiol i demararea unui program concret de consevare;analiza cazurilor de distrugere a
patrimoniului prin acordarea statutului de locatie de gestiune si adopatarea unor masuri
corespunzatoare de recuperare a daunelor;realizarea de ctre unitile prestatoare de servicii,n
colaborare cu firme strine, a unor cluburi pentru copii (baby sitter) i tineri pentru agrement;
demararea,in colaboarare cu firmele tou-operatoare partenere,in principalele orase emitente de
turisti din Europa, a unor actiuni pentru promovarea statiunilor de litoral,prin specificul culinar,
degustari de vinuri,elemente de etnografie si folclor,expozitii artizanale etc.instituirea unui
sistem eficient de protectie a turistilor impotriva agresiunilor savarsite in statiuni;printr-o
strategie de marketing si promovare eficient s se urmreasca:crearea pe pieele importante
generatoare de turism,a imaginii Romniei ca ar de destinaie turistic ,care ofer o gam larg
de resurse natural,facilitai i experiene turistice de tradiie;diferenierea Romniei,din punct de
vedere al atraciilor, facilitilor i serviciilor turistice,de concurenii ei ,mai ales de staiunile de
litoral din Bulgaria;extinderea si diversificarea turismului din piee occidenatale in termenul
mediu si lung,odata cu mentinerea activitatilor turistice din aceste surse,desfasurate pe perioada
termenului scurt;refacerea creterii fluxurilor turistice din rile est-europene.concentrarea
activitilor de marketing i promovare asupra unor prioriti cum ar fi staiunile Mamaia i
Neptun;abordarea, ca principale strategii de promovare a staiunilor litorale, a unor forme ca de
exemplu:excursii de familiarizare pentru agenii de vnzare;asisten acordat tour-operatorilor
pentru producerea de pliante si brouri cu staiunile de litoral si asigurarea alocrii de spaii n
acestea, pentru tour-operatorii strini;difuzarea de imagini din staiunile de litoral prin reclame i
postere cuprinse n ziare i reviste de larg audien ;nfiinarea unor centre de informare turistic
in principalele statiuni, in scopul distribuirii informaiilor referitoare la celelalte staiuni de pe
rmul Mrii Negre.

28

CONCLUZII
Oferta turistic a litoralului romnesc n perioada actual este nesatifctoare, iar cea existent
este slab folosit,n comparaie cu posibilitile i cu nivelul rilor vecine care au condiii
asemntoare,geografice i naturale.De fapt turitii strini nu au suficiente informatii despre
Romania,deci nici despre litoralul romnesc.n general s-a creat o imagine negativ a Romniei
peste hotare mai ales cea legat de raportul dintre preul cerut de operatorii de turism romni si
serviciile pe care le ofera, pre care nu este unitar.Un alt factor negative este si lipsa ofertei de
agrement de pe litoral care este inca redusa. O diferen major ntre Romnia i alte ri cum ar
fi Bulgaria este durata sezonului estival.Astfel, dac pe litoralul bulgresc sezonul ncepe din
luna aprilie i se termin n luna octombrie,pe litoralul romnesc sezonul nu ine dect trei
luni.De aici rezult i o diferen din punctul de vedere al numrului de turiti.
Turismul litoralului romnesc trebuie sa se integreze n procesul general de dezvoltare a
zonei sub aspecte multiple:social, ecologic,urbanistic,tehnico-edilitar etc.Aceasta impune o serie
de msuri cu anumite prioriti pe termen mediu i lung privind in principal:
- dezvoltarea i modernizarea structurii turistice i a infrastructurii generale
(rutier,feroviar, fluvio-maritim,aerian)i care s nlesneasc accessibilitatea i fluidizarea
fluxurilor turistice interne i internationale ctre litoral;
- amplificarea ofertei turistice,prin extinderea i stimularea acelor forme ce provvesc
turismul de afaceri,congrese,reuniuni i trguri,expoziii interne i internaionale ,care s duc i
la prelungirea sezonului turistic n tot cursul anului;
-diversificarea activitilor turistice, a ridicrii gradului de confort al hotelurilor i al
serviciilor turistice i a altor servicii conexe,dezvoltarea activitilor de agreement i a
comerului n general;
-deoarece activitatea de turism, are implicaii importante in pstrarea calitii mediului i
polurii acestuia, se impun msuri complexe i severe care s duc la meninerea echilibrelor
ecologice, a calitii potenialului turistic, aspectului peisagistic n cadrul unei concepii
tiintifice de amenajare si dotare n strns concordan cu condiiile naturale att de diversificate
ale zonei.Deoarece potenialul turistic al Romniei nu se compar nici cu cel din Bulgaria,nici cu
cel din Ungaria deoarece se stie ca resurse turistice sunt destule in Romania, exist anse mari ca
atunci cand Romnia i va termina strategia de promovare a turismului sa depeasc aceste ri
n materie de numar de turisti.
29

BIBLIOGRAFIE

www.litoralulromanesc.ro

www.wikipedia.org

www.plaja.ro

www.mareea.ro

www.ecomareaneagra.wordpress.com

www.turismland.ro

30

ANEXE
Alte fotografii

31