S se aleag o zon turistic din Romnia sau Europa, s se prezinte resursele turistice i forma de turism care predomin la destinaia

aleas.

Potenialul turistic al litoralului romnesc al Marii Negre

De-a lungul celor 244 km de litoral se disting dou sectoare, desparite de promontoriul Capul Midia : unul la nord, cu arm jos, cu cordoane litorale, plaja fluvio-marine i areale inmlatinite, puin favorabil turismului, i altul sudic cu falez i plaje deschise amenajat in scopuri turistice. Unele elemente naturale ale litoralului, mai putin favorabile, intre care relieful plat i monoton al Dobrogei i armul marii, optimul climatic redus sunt compensate de alte trasaturi care l fac competitiv. De aceea potenialul turistic al litoralului marin este destul de complex impunndu-se atat prin apa marii, cat i prin resursele balneare. Unele obiective cultural-istorice i economice situate in apropiere se asociaz celor naturale, conferindu-i litoralului condiii pentru a rspunde unei palete largi de motivaii turistice: odihn, cur balnear complex, agrement nautic i sportiv, divertisment cultural. Ca elemente de potential se impun factorii naturali de cura, care formeaz, in principal, un complex terapeutic de odihna i intreinere. De altfel, cura balnear pe litoralul romnesc constituie o form particular, utiliznd toi factorii naturali existenti: apa de mare i plaja, bioclimatul marin, apele termominerale, apa i nmolul terapeutic. Plaja litoralului romnes, adpostita la baza falezei intre Constana i Mangalia i au o larg extindere in restul litoralului, are o orientare ce permite expunerea ei la soare in tot cursul zilei de vara (peste 10 ore) ceea ce se intalnete pe puine plaje din Europa. Coboar in mare cu pant lin, ceea ce favorizeaz baile de mare i mersul prin ap, proceduri de mare valoare terapeutic. n general plaja este natural, are limi de 400-500 m la Mamaia si Techirghiol i 18-50-200 m in rest, iar nisipul, cuarios, calcaros sau organic cu puritate ridicata i granulaie fin spre medie, se prezint aproape n permanen uscat. n sectorul Mangalia Nord s-au amenajat prin ndiguire i innisipare i plaje artificiale. Nisipul plajei face parte din complexul de cure balneara specific marii, calitaile fizico-chimice ale acestuia fiind folosite in psamoterapie. Apa de mare prin compoziia ei chimica, salinitate redusa, favorabil organismului sub aerosolii provenii din sfrmarea acestora i care plutesc in aerul marin constituie un factor natural

care genereaza o forma speciala de cura talosoterapia- indicat in afectiunile aparatului circulator locomotor, boli de nutriie, endocrine, dar i profilaxie. Bioclimatul marin, de pe litoralul romnesc al Marii Negre, cu temperaturi mai ridicate, precipitaii reduse, ploi rare i de scurta durat, ceea ce face ca plajele sa fie in permanen uscate, predominana timpului senin, puritatea aerului marin uniformitatea gradului de umezeal, brizele marine. Baile de aer ca i cele de soare fac parte din complexul talasoterapeutic de cur marin, iar bioclimatul exctant-solicitant specific este benefic n terapia afeciunilor reumatismale i nemoendocrine. Cura heliomarin se aplica n intervalul mai-septembrie inclusiv adncime, aduse la suprafata prin foraje (zonele Mangalia, Venus, Neptun si Eforie) i cele din lacurile sarate. Apele minerale din foraje sunt mezotermale, biocarbonatate soldce sau calcice. Mangalia, au aceleai proprietai balneomedicale, folosite fiind numai cele din primul lac. Namolul terapeutic constituie unul dintre cei mai importanti factori naturali de cur i se afl in cteva lacuri de pe litoralul romnesc. Intre acestea namolul sapropelic de la Techirghiol deine un loc important n ceea ce privete rezervele exploatabile i valorificarea terapeutic. La Mangalia s-a pus in evidena i namolul de turba ale crui rezerve valorificabile in scopuri terapeutice sunt destul de ridicate, dar utilizate numai parial in Mangalia. Pe litoral mai exist i alte obiective turistice naturale i care prezint interes pentru activitatea de turism. Este vorba de lacurile Taaul, Siutghiol, Belona, Neptun si Jupiter, cu apa dulce, care pe lnga faptul ca imbogaesc aspectul peisagistic, ofera i posibilitatea practicrii sporturilor nautice. De asemenea, padurile din jur, parcurile i spaiile verzi constituie elemente importante in ambientarea staiunilor, dar i n mentinerea unui microclimat tonificat i nepoluat. Un bogat fond cultural-istoric vestigii arheologice, mozaicul roman minele unor cetai vechi: Callatis, Tomis, Histria, monumente arhitecturale, ansamblul monarhal rupestru de la Basarabi, muzee, completeaza potenialul natural al litoralului romnesc, care, prin varietatea si valoarea turistic a resurselor, dar mai ales prin baza tehnico-materiala turistic, diversificat i ponderea circulaiei turistice, reprezint principala zon a rii.

Bibliografie Vasile Glvan Turismul in Romnia

Universitatea tefan cel Mare Suceava Facultatea de tinne Economice i Administraie Public Specializarea Economia Comertului, Turismului si Serviciilor

Potenialul turistic al litoralului romnesc al Marii Negre

Simerea Roxana Gr. IV