Sunteți pe pagina 1din 20

Analiza din punct de vedere al resurselor

turistice a judetul BRASOV


CUPRINS
I
1. Prezentare generala a judetului Brasov
2. Reliefarea principalelor resurse turistice naturale si antropice ale
zonei
3. Evaluarea patrimoniului etnografic si folcloric al zonei
4. Analiza infrastructurii turistice a zonei
5. Evaluarea impactului activitatilor turistice asupra zonei
6. Propuneri de solutii pentru integrarea zonei respective in circuitul
turistic national si European
II Realizarea unui pliant de prezentare a judetului Brasov
III BIBLIOGRAFIE
1. Prezentare generala a judetului Brasov

Judetul Brasov cu o populatie de peste 596 000 de locuitori, este situat in partea
central-estica a Romaniei, la poalele varfului Tampa (967m). Important centru industrial,
cultural si de afaceri, Brasov este si un centru universitar de traditie.
In ansamblul miscarii turistice din Romania, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul
Constanta), constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu
caracter montan, concentrand totodata o mare diversitate de obiective turistice.
Amploarea deosebita a activitatii turistice a fost determinata aici de numerosi factori.
Este vorba în primul rand de potentialul turistic natural, de o spectaculozitate si
diversitate, precum si de patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din obiective variate ce au
si o certa valoare turistica. Un alt factor l-a constituit faptul ca judetul Brasov se inscrie
intr-un vast teritoriu de interes turistic in imediata apropiere a altor zone cu un important
flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucar, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul
Oltului superior cu frecvente statiuni balneo-climaterice (Covasna, Tusnad, Malnas, etc).

Pozitionarea geografica a judetului Brasov în zona montana din centrul tarii favorizeaza
dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutiera si
feroviara buna ce face legatura cu capitala tarii, dar si cu Europa occidentala. Judetul
atrage anual mai mult de 400.000 de vizitatori.
Potentialul turistic al judetul Brasov îmbina elemente ale cadrului natural cu valorile
culturale şi istorice.
2.Reliefarea principalelor resurse turistice naturale si antropice ale zonei

Resursele turistice naturale ale zonei


RELIEFUL

Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a


facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de
acces fata de principalele centre de interes turistic. Datorita
potentialului geografic, preponderant montan, turistii veniti
in judetul Brasov pot practica activitati sportive-recreative
in toate anotimpurile anului. Principalele masive muntoase ale judeţului, integrate în
circuitul turistic intern şi internaţional cu spaţii de cazare, agrement şi practicare a
sporturilor specifice sunt:
- Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane uşor accesibile, ofera obiective
turistice naturale deosebite si posibilitati de lansare cu parapanta,
- Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes national, prezinta peisaje atractive cu
spectaculoase vai glaciare si cabane de creasta, oferind posibilitati de practicare a
drumetiilor montane, alpinismului, snowboardului şi a schiului de fond si alpin. De
asemenea acesti munti sunt renumiri pentru obiectvivele turistice: Babele si Sfinxul.
Muntii bucegi coboara in panta accentuate spre Tara Barsei si spre pasul Predeal.
- Masivul Piatra Craiului, declarat Parc National, este unic în Carpatii Romanesti, prin
relieful impunator al crestei calcaroase în lungime de 25 de kilometri. Aici se gasesc
specii rare de flora si fauna. Sunt oferite turistilor cazare în cabane si refugii montane,
precum si in modernele pensiuni din localitatile limitrofe.
- Munţii Ciucas, zonă aflata in prezent in curs de legiferare ca parc natural, prezinta
spectaculoase forme de refief megalitice. Aceasta zona este mai putin amenajata cu
structuri turistice, prezentand oferte de tip agroturistic doar în localitatile de la baza
masivului.
- Munţii Persani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice in zona nord vestica a judetului
constand in arii protejate si monumente ale naturii, obiective istorice, culturale si
monumente de arhitectura.
- Munţii Fagaras, zona aflata in prezentiîn curs de legiferare ca parc national, sunt cei
mai inalti si spectaculosi munti din Romania.
- Muntii Postavaru imbina pe un spatiu relativ restrans o mare varietate de forme de
relief. Versantul nord-vestic este mai abrupt si are partii de schi iar atractia turistica o
reprezinta Cheile Rasnovului si Pestera de Lapte.
- Depresiunea Fagarasului – cunoscută si ca Tara Oltului din care jumatatea estica se
afla in judetul Brasov (iar cea vestica in judetul Sibiu) este o depresiune submontana de
origine tectono-erozivo-acumulativa, colmatata cu materiale erodate din munti apropiati,
mai intai in apele lacului format aici, apoi – dupa retragerea apelor lacustre, in timpul
cuaternarului – in mediu continental.
- Depresiunea Brasovului este de origine tectonica formata prin fracturarea si
scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpatilor de Curbura; apele
care au invadat aceasta groapa au format un lac in care s-au colmatat depozite
sedimentare pe grosimi de cateva sute de metri.
CLIMA
Judetul Brasov se incadreaza (zonal) in climatul temperat, iar regional la tranzitia dintre
climatul continental vest-european, de nuanta oceanica si cel excesiv-continental, din est.
Trasaturile generale ale climei zonale, regionale si de sector sunt puternic modificate de
conditiile fizico-geografice locale. Sub influneta reliefului muntos, se realizează o
compartimentare a climatului general si o etajare evidenta a fenomenelor climatice.
Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6ºC, temperatura maxima absoluta
fiind de 37ºC in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50/an.
Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50/an. Umiditatea aerului are
valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600-700mm/an.
Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse
între 1,5 şi 3,2 m/s. Acest tip de climat favorizeaza in primul rand practicarea sporturilor
de iarna.
VEGETATIA, FAUNA SI FLORA
De asemenea, varietatea conditiilor naturale trezesc interesul unui numar mare de turisti,
judetul facand parte din categoria celor moderate sub raport termic, lipsit de poluare si cu
o ambianta linistitoare. Fauna, vegetatia si flora reprezinta deopotriva o resursa turistica.
Flora numara jumatate din speciile care cresc în România. În acesta zona se realizeaza o
interferenta între speciile eurasiatice cu cele central-europene si cu cele mediteraneene,
sub-mediteraneene, pontice, etc. Pe versantii însoriti ai Dealului Cetatii sau Tâmpei se
pastreaza specii originale din stepele sau silvostepele care în trecut ocupau zone mai mari
(zambila salbatica, colilia, patlagina argintie, nemtisorul de stânca, migdalul pitic,
cununita de calcar, visinelul, etc) Zona forestiera este reprezentata, începand cu vegetatia
depresionara si terminând cu cea montana. Prin defrisarea padurilor de foioase s-a
favorizat instalarea pajistilor secundare de paius rosu si iarba câmpului în zonele montane
si de paiusca, teposica, piptanarita si paius în zonele colinare si depresionare.
În lunca Oltului, ca si în alte zone mai joase, inindabile sau cu umiditate ridicata, se
gasesc asociatii de rogoaze, trestiisuri, papurisuri, salcii si anin. Zona alpina este
caracteristica prin jnepenisuri, afinisuri, ienupari, zmârdari, etc. Fauna este foarte variata,
gratie multitudii biotopurilor întâlnite din Valea Oltului pâna pe crestele muntoase.
Apele de munte si de ses sunt populate de specii diferite de pesti (pastravi, lipan, mreana,
etc.) iar în sistemele cu exces de umezeala, ca si în paduri, abunda specii de amfibieni,
reptile, pasari (sorecarul comun, sorecarul încaltat, barza alba, barza neagra, vanturei,
hereti, potarnichi, acvile, cocosul de munte, prundarisul de piatra) si mamifere (capra
neagra, ursul, capriorul, mistretul, rasul, etc).
HIDROGRAFIA
Întreg teritoriul judeţului se incadreaza in bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului
care strabate judetul pe o distanta de apromaximativ 210 km de la confluenta cu Raul
Negru pana la confluenta cu raul Ucea. Cei mai importanti afluenti ai Oltului din judet
sunt: Timis, Ghimbasel, Barsa, Homorodu Mare si Sercaia.
Tabloul apelor de suprafata este completat cu lacurile glaciare din Muntii Fagarasului
(Urlea si Podragu) si cu lacurile artificiale.

Dintre resursele naturale ale judetului mai amintim apele termale de la Codlea, cele
iodo-sodice de la Persani, Rotbav si Homorod si apele minerale de la Zizin.
Resursele turistice antropice ale zonei

Municipiul Brasov ofera un profil turistic caracterizat pe de o parte de cadrul natural,


inconjurat fiind de munti, iar pe de alta parte de cadrul istoric, oferind vizitatorilor unul
din cele mai bine pastrate situri medievale din tara. Majoritatea turistilor ce vizitează
anual municipiul sunt de origine romana, numarul celor care aleg sa innopteze aici
crescand de la an la an. Interesul turistilor straini pentru Brasov a crescut si el, insa intr-
un ritm mai lent.
Conform datelor Directiei Judetene de Statistica, în anul 2006, la nivelul municipiului
Brasov existau 51 de unitati de cazare turistica : hoteluri, pensiuni turistice, bungalow-uri
si vile turistice.
Turistii care sosesc in zona municipiului au la dispoziţie si un camping.
Statiunea Poiana Brasov

Este o zona turistica recunoscuta pentru practicarea


sporturilor de iarna dar si pentru sejururile de odihna
si este deschisa pe toata perioada anului. Poiana
Brasov ocupa locul intai intre statiunile de schi din
tara, oferind schiorilor 9 parti cu diferite grade de
dificultate, cu o lungime totala de 17 km si dotate cu
instalatii de transport pe cablu. In zona se practica si turismul de conferinta. În anul 2006,
numarul unitatilor de cazare turistica se ridica la 48, dintre care 14 hoteluri, 6 vile, 13
bungalow-uri, 13 pensiuni turistice si 2 sate de vacanta. Capacitatea de cazare turistica in
zona a crescut treptat in ultimii ani.
Orasul Predeal
Este o statiune montana cu profil complex ( tratament,
odihna, turism montan) si regim de functionare
permanenta. In 2006, aproape 386.000 de turisti romani si
straini au innoptat in cele 110 unitati de cazare din zona.
Orasul Predeal dispune si de 12 partii de schi omologate.
Numarul turistilor romani ce aleg sa innopteze in Predeal
este si aici majoritar, turistii straini reprezentad doar 5% din innoptarile pe anul 2006.
Cadrul natural - depresiune bine adapostita de muntii Bucegi, Baiu, Piatra Mare si
Postavarul - se dovedeste a fi foarte benefic pentru oras. Temperatura medie este de 14oC
in timpul verii si -5oC pe timpul iernii. Furtunile de zapada sunt o raritate in aceste locuri
dar stratul de zapada poate atinge cativa metri si poate dura mai mult de 100 zile ceea ce
este ideal pentru sporturile de iarna.Conditiile particulare (bioclimatul, aerul curat,
concentratia mare de ozon) impreuna cu facilitatile care se gasesc aici plaseaza orasul
Predeal printre cele mai importante statiuni din Romania. Pe langa ceea ce orasul Predeal
ofera, reprezinta un punct ideal de plecare pentru excursiile in muntii inconjuratori si
catre numeroase cabane usor de gasit.

Arie de protectie speciala avifaunistica


Complexul Piscicol Dumbravita
Este cel mai important loc de concentrare a pasarilor de apa din judetul Brasov si unul din
cele mai reprezentative din Transilvania, mai ales in migratie.
Complexul se afla in Depresiunea Barsei, judetul Brasov, la 25 km N de Municipiul
Brasov, spre comuna Dumbravita. Cuprinde doua sectoare distincte: un lac de acumulare
si un sistem de elestee piscicole si totalizeaza 414 ha. Aici s-au identificat peste 150
specii de pasari. Dintre ele, cateva sunt incluse in directivele si conventiile internationale
privind protectia faunei: buhaiul de balta, starcul pitic, starcul rosu, rata rosie, crestetul
cenusiu, carstelul de camp etc. Zona a fost numita "Delta Brasovului" sau "Delta dintre
munti".
Zona Bran-Moeciu
Este zona cu cea mai mare imortanta turistica din partea nordica a Brasovului. In lungul
drumului principal au fost realizate numeroase pensiuni, vile, case de vacante,
restaurante, motele toate cu un bun nivel de asigurare a serviciilor. Tot aceasta zona este
renumita pentru un bogat fond etnofolcloric ( tesaturi, port, cojacarit, obiceiuri etc.), dar
in ultimul timp si prin agroturism. Constitue punct de plecare spre Muntii Bucegi, Pestera
Liliecilor si Grota Miresii.
Culoarul Bran-Rucar
Este o straveche poarta de legatura intre locuitorii de pe cei doi versanti majori carpatici
(transilvan si muntean) . reprezentand elemente de atractie importanta cum ar fi: castelul
Bran, dar si sate traditionale cum ar fi Pestera, Magura, Fundata.
Patrimoniu cultural
Patrimoniul judetului ofera o combinatie deosebita de arhitectura, cladiri de patrimoniu,
monumente si evenimente comunitare. De o importanta deosebita este municipiul Brasov,
unul din cele mai bine pastrate orase medievale, unde centrul istoric arhitectural este
conservat intr-o stare buna (Biserica Neagra, cartierul Schei, Piata Sfatului, zidurile de
aparare ale vechii cetati impreuna cu turnurile si bastioanele). Mai mult, judetul ofera
posibilitatea vizitarii unei multitudini de cetati (Codlea, Fagaras, Hoghiz, Prejmer,
Rasnov, Rupea) O serie de evenimente de anvergura precum festivalurile internationale
Cerbul de Aur, Dramaturgie Contemporana, Muzica de Camera, Jazz reprezinta alte
puncte de atractie pentru turisti. Cetătile taranesti reprezinta cea mai importanta si mai
originala contributie pe care arhitectura medievala de zid a Transilvaniei a inscris-o in
patrimoniul artistic european. Din aceasta categorie fac parte cetatile taranesti cu biserici
de incintă (Bod, Cincsor, Codlea, Cristian, Feldioara, Ghimbav, Halchiu, Halmeag,
Harman, Maieruş, Prejmer, Rotbav, Sanpetru), ridicate de sasii si romanii locuitori ai
satelor respective in secolele XIII-XVI, dar si bisericile-cetati (Beia, Bunesti, Cata,
Cincu, Drauseni, Fiser, Homorod, Merchiasa, Mesendorf, Prejmer, Roades, Soars,
Viscri). Intre acestea, se remarca Prejmer si Viscri, unde se gasesc situri satesti cu biserici
fortificate recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO. Dezvoltarea si promovarea
acestor resurse nu se ridica însă la nivelul potentialului pe care il pot oferi. Cel mai
important punct de atractie turistica, recunoscut pe plan international, este Castelul Bran,
cu a sa legenda a lui Dracula.
Biserica Neagra - cea mai mare constructie in stil gotic din Romania. Numele de
Biserica Neagra l-a primit biserica parohiala evanghelica luterana din Brasov, dupa
marele incendiu al orasului din anul 1689. Fumul si flacarile au innegrit zidurile, insa nu
au putut distruge maretia edificiului. Biserica Neagra, cu o lungime de 89 m, este cel mai
mare edificiu religios între Viena si Istanbul (Constantinopol).
Biserica bisericute de lemn mentionate documentar la sfarsitul veacului XIV. Cu ajutorul
material al domnilor din tara Romaneasca si Moldova biserica a fost refacuta si marita.
Exista aici o serie de constructii vechi, multe dintre acestea
Se pastrează un valoros ansamblu de pictura murala din sec XVIII si remarcabile piese de
arta veche romaneasca. Aici se afla mormantul lui Nicolae Titulescu.
Casa Muresenilor - s-a infiintat in anul 1968, ca urmare a donatiei facute de urmasii
familiei Muresianu. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii
cu mari merite in viata culturala si politica a vremii lor.

Castelul Bran vechea cetate de scaun a Tarii Romanesti - este


situat pe drumul ce leaga municipiul Brasov de Campulung.
Poarta numele unui sat construit de-a lungul drumului comercial,
drum situat in interiorul unei trecatori de o parte si de alta de
muntii Bucegi si Piatra Craiului. Edificiul a fost construit in 1382
de catre locuitorii Brasovului, fiind amplasat pe o stanca inalta si
strajuit de dealuri, numite „măguri” prin partea locului. Castelul Bran a fost întotdeauna
inclus în ghidurile turistice ale regiunii, deoarece conform legendei, Dracula obisnuia
adesea sa vina aici. In anul 1957 castelul Bran a devenit muzeu iar peste patru ani s-a
deschis si un sector etnografic in aer liber menit sa ilustreze vita si ocupatiile branenilor
cu particularitatile geografice ale regiunii.
- Cetatea Rasnov – este situata pe drumul de veche traditie Brasov-Rucar-Campulung
Muscel, ce lega Transilvania de Tara Romaneasca si construita pe un deal stancos.
Cetatea de la Rasnov adaposteste o valoroasa unitate muzeala ce ofera vizitatorului o
sugestiva cronica a asezarilor dacice, romane si romanesti din zona si a Rasnovului
medieval si modern.
- Cetatea Fagarasului - datand din secolul al XIV-lea, era considerata de Mihai Viteazu
„cetatea domniei noastre”; aici se afla Muzeul Tarii Fagarasului, care valorifica bogatele
colectii de arheologie, istorie, etnografie si arta populara, precum si de arta plastica
contemporana.
- Cetatea Prejmer- constrita in secolul al XV-lea , prin particularitatile sale
arhitectonice se impune ca una din cele mai originale constructii.Sf. Nicolae – Este
situata in partea cea mai veche a orasului - Scheii Brasovului - si datează din secolele
XVI – XVIII. Actuala cladire a fost construita pe locul unei

3. Evaluarea patrimoniului etnografic si folcloric al zonei

Olaritul, pictura pe sticla, prelucrarea lemnului dovedesc prin rafinamentul motivelor si


finetea executiei sensibilitatea si simtul artistic al mesterilor populari. Ceramica populara
se impune prin importanta sa istorica, specificul etnic si valoarea artistica deosebita. In
Tara Barsei a functionat timp de cca patru secole, la Tohanul Nou, cel mai important
centru de ceramica de factura romaneasca din sud-estul Transilvaniei.
Specificul pentru aceasta ceramica este motivul stelar, cel in spirala, conturat cu albastru
de nuate inchise pe un fond alb. Se remarca in mod deosebit blidele cu decor marginal in
frunze de salcam cu marginea usor ondulata. Ca forme se remarca vasele de tip amforoid,
canile de vin si de breasla, canile drepte sau tronconice pentru bere, cahlele decorative,
blidele si castroanele; motivele predilecte ce caracterizeaza acest centru sunt laleaua,
"pomul vietii", floarea soarelui etc.
Multa vreme, in zonele etnografice ale judetului Brasov, materialele principale pentru
tesaturile si alesaturile traditionale au fost asigurate mai cu seama prin ocupatiile de baza
ale locuitorilor. Astfel, s-au diferentiat pe categorii functionale de produse tesute si alese:
pentru uz gospodaresc, pentru interiorul locuintelor si pentru port.

In complexul artei populare, portul ocupa un loc aparte prin structura


morfologica, ornament si colorit. Muzeul de Etnografie Brasov
realizeaza anual expozitie a patrimoniului textil.

Costumul barbatesc pastreaza, in raport cu cel femeiesc, elementul traditional prin zeghea
alba si caciula patrata mare, prin cioarecii din dimie alba, ca si prin croiul camasii din
panza tesuta.Originalitatea portului de Bran se manifesta in 3 tipuri de costum femeiesc
care pastreaza simultan atat elemente ale celui mai vechi tip- fota rosie, invargate pe
verticala cu galben si negru si ie cu maneca rasucita, - specific zonelor pastorale cat si
forme mai noi ca fota cu pulpene camasa cu pumni, precum si costumul de influenta
musceleana.
In judetul Brasov se desfasoara in anumite momente ale anului obiceiuri populare cu
adanci semnificatii sociale:
o Farsangul - se realizeaza la mijlocul lui februarie - Alaiul de tineri purtand diferite
masti defilează pe toate strazile satului, ciocanind la porti si intrand în toate casele
pentru a alunga spiritele malefice.
o Impuscatul cocosului - in fiecare an, in ziua de Pasti, dupa ce vin de la biserica,
copiii imbracati in costum popular se inarmeaza cu arcuri si sageti facute special
pentru aceasta ocazie. Sarbatoarea a devenit un simbol al supravietuirii.
o Junii Brasovului - desfasurat la inceputul lunii mai - Probabil unul din cele mai
ample si interesante evenimente care se desfasoară aici, sarbatoarea incepe cu o
adunare in Piata Unirii.
o Masurarea laptelui - evenimentul anual care marcheaza plecarea turmelor de oi si
vite la munte. Crescatorii de oi se aduna in fiecare sat pentru a stabili impreuna
unde vor face stanile in acel an si cine le va fi baci.
o Zilele Branului, Zilele Fagarasului, Zilele Dumbravitei
o Nedeia muntilor - acest eveniment sarbatoreste intoarcerea pastorilor din munti,
unde au avut grija pe timpul verii de turmele de oi si vaci. Acestia se intorc cu o
mare cantitate de branza pe care au preparat-o in munti.
o Festivalul ”Floare de Colt” - Acest festival de muzica si dans traditional romanesc
are loc în Zarnesti in prima duminica după sarbatoarea Adormirii Maicii
Domnului, in jur de 15 august, in functie de calendar. Scopul acestui festival este
promovarea tinerilor artisti din Zarnesti care mentin traditiile muzicale, precum si
etalarea costumelor traditionale din zona.
o Festivalul national al branzei si pastramei – se desfasoara in perioada 30 sep – 1
oct – reprezinta principala ocupatie a localnicilor din Bran. Branza de burduf
invelita in coaja de copac si cea afumata se fac cel mai bine in satele din zona
Bran-Moeciu. E ca un brand local. Ciobanii de aici isi umfla pieptul de mandrie
cand asi aduc aminte de isprava de anul trecut, atunci cand au participat cu
produsele lor la celebra expozitie gastronomica din Torino, Italia. Au strans coada
la standul lor si au vandut toata marfa, peste 500 de kilograme, dupa primele ore
de expozitie.
o Festivalul de folclor ” Flori de Mai” - fetival pentru tineretul iubitor de folclor. Se
desfasoara in perioada 26-27 mai si este organizat de Consiliu local Bran,
Primaria Zarnesti si Promovarea Culturii Traditionale Brasov.

4. Analiza infrastructurii turistice a zonei

Judetul Brasov beneficiaza de o pozitie favorabila pe teritoriul Romaniei dispunand de o


reţea bine reprezentata de drumuri publice.
La Brasov se intersecteaza toate caile de comunicatie prin care se realizeaza legatura intre
regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est.
Repartitia drumurilor pe suprafata judetului este determinata de formele de relief,
densitatea maxima intalnindu-se în zonele de culoar, iar cea minima in zona montana.
Reteaua de drumuri cuprinde:
o 8 trasee de drumuri nationale , din care :
- 4 trasee de drumuri nationale europene ( E 60 pe DN 1 si DN 13, E 68 pe DN 1 si E 574
pe DN 11 şi DN 73)
- 2 trasee de drumuri nationale principale ( DN 1A si DN 10 )
- 2 trasee de drumuri nationale secundare ( DN 73 A si Dn 73 B )
o 44 trasee de drumuri judetene;
o 61 trasee de drumuri comunale;
Din punct de vedere al traficului mediu zilnic anual pentru anul 2000 stabilit cu ocazia
recensamantului circulatiei, efectuat la nivel national, pe drumurile judetene si comunale
s-a inregistrat un numar de 971 vehicule/zi pe drumurile judetene si 597 vehicule/zi pe
drumurile comunale.
Pe teritoriul judetului Brasov, Sucursala Regionala de Cai Ferate Brasov administreaza
un total de 683 km linie ferata cu ecartament normal, din care 228 km este linie simpla,
126 km linie dubla nedesfasurata iar restul sunt linii in statii CF si in Triajul de retea
Brasov. Din totalul liniilor, 498 km sunt cu retea de electrificare.
Teritoriul studiat este deservit de urmatoarele trasee de cai ferate:
● magistrala 200 : Brasov – Fagaras – Sibiu – Vintu de Jos - Deva - Arad – Curtici
cale ferata simpla neelectrificata tronsonul Brasov – Podu Olt
● magistrala 300 : Bucuresti – Predeal – Brasov- Sighisoara – Teius – Cluj Napoca
Oradea - Episcopia Bihorului cale ferata dubla electrificata Tronsonul Bucuresti – Brasov
– Sighisoara face parte din Coridorul 4 Pan – European de Transport
● magistrala 400 : Brasov – Sf.Gheorghe – Ciceu – Deda – Dej – Baia Mare – Sighetul
Marmatiei cale ferata dubla electrificata tronsonul Brasov – Harman ai cale ferata simpla
electrificata tronsonul Harman – Sf. Gheorghe
● sectoare de cale ferata simpla neelectrificata pe traseele:
 Harman – Intorsura Buzaului
 Brasov – Zarnesti
 Ucea - Victoria
 Sercaia – Sinca Veche

Ciclism Montan
Considerat ca o arie turistica aparte, ciclismul montan poate fi practicat pe tot
teritoriul carpatic. Libertatea de miscare si posibilitatea alegerii traseelor si punctelor de
oprire, aduc in Carpati turisti de varste diverse, amatori ai acestui tip de turism.
Festivalurile si concursurile de ciclism creeaza o ambianta relaxanta care atrage mereu
noi adepti.
Locuri de pornire cu parapanta:
-Postavarul, versantul estic (D11);
-Tamoa –spre Racadau (B11);
-Banloc (C13)

Infrastructura turistica hoteliera: 14 hoteluri de diferite stele printre care Aro Palace 4*,
Capitol 3*, Coroana 2*, Tampa 2*, 29 de pensiuni, vile,cabane, moteluri, sate de vacanta,
tabere scolare, Complex Turistic Camping Darste; ferme agroturistice Bran, Cristian,
Fundata, Moeciu, Poiana Marului, Sirnea, Zarnesti.
Partii de schi din statiunea Poiana Brasov

Denumire Grad de Lungime Diferenta Instalatie Turn de


partie dificultat m de nivel nocturna zapada
e m artificiala
Lupului Dificil 2680 775 - -
Sulinar Medie 2441 645 - -
Kanzel Dificil 350 134 - -
Ruia Dificil 540 198 - -
Subteleferic Dificil 1000 280 - -
Drumul Rosu Usor 3821 630 - -
Bradul Usor 458 77 Da Da
Stadion Usor 300 32 - -
ICPAT Dificil 495 170 - -
Partii de schi din statiunea Predeal
Denumire partie Grad de Lungime Diferenta de Instalatie Turn de zapada
dificultate m nivel m nocturna artificiala
Cioplea Usor 200 20 - -
Clabucet Plecare Mediu 2100 390 - -
Clabucet Scoala F. usor 200 30 - -
Clabucet Sosire Usor 800 160 Da Da
ClabucetVarianta Usor 790 160 - Da
Cocos Mediu 2250 394 - -
Garbova Usor 900 180 - -
Orizont Usor 100 30 - -
Polistoaca Usor 2500 90 - -
Subteleferic Greu 1200 350 - Da
Subteleferic Usor 670 45 - -
Varianta
Trei Brazi Usor 300 50 - -

Ana Teleferic este propietara instalatiilor de transport prin cablu


din Brasov, detinand, doua telecabine, o telegondola si sase
teleschiuri.

Simbol Denumire Lungime Dif.nivel Altitudine Capacit Capa


statie sup. vehicul trans
m m -m- -pers- -
pers/ora-
1 Telecabina 2809 737 1775 60 500
Capra Neagra
2 Telecabina 2449 693 1727 43 350
Kanzel
3 Telegondola 2140 670 1710 8 1800
Postavaru Expres
4 Teleschi Bradul 455 77 1114 1 900
5 Teleschi Kanzel 314 128 1783 1 900
6 Teleschi Ruia 502 197 1704 1 720
7 Teleschi 492 169 1326 1 500
Sub Teleferic
8 Teleschi Stadion 301 32 1039 1 900

Incepand cu 1 martie turistii care vor vizita Brasov ar putea face un tur al orasului cu un
autobuz supraetajat. Mai mult, acestia vor avea parte de o prezentare a orasului de sub
Tampa in patru limbi internationale. Autobuzul a fost deja achizitionat din Franta si are
80 de locuri. Reprezentantii Consiliului Judetean Brasov spun ca turistii vor avea parte de
un tur al orasului la fel ca la Paris sau Londra.

5. Evaluarea impactului activitatilor turistice asupra zonei

Impactul turismului asupra mediului in aceste zone este major, din urmatoarele cauze:
- Starea precara a infrastructurii care nu poate prelua numarul mare de turisti: retele
rutiere, retele de alimentare cu apa potabila, canalizarea apelor uzate, statii de epurare,
managementul deseurilor;
- Trendul ascendent al constructiilor: pensiuni, hoteluri, vile, case de vacanta
- Tendintele de marire a intravilanurilor localitatilor in detrimentul conservarii
biodiversitatii, pastrarea habitatelor, conservarea si gospodarirea judicioasa a padurilor;
- Deteriorarea specificului architectural al zonei;
- Lipsa amenajarilor in locurile clasice de agrement: Valea Timisului, Valea Rasnoavei,
Dealul Lempes, zona de padure din proximitatea cartierelor Noua – Racadau, zonele
clasice de drumetii montane din masivele Piatra Craiului, Bucegi, Fagaras, Ciucas,
Postavaru, Tampa, etc;
- Simtul civic scazut al turistilor care practica turism montan, in ceea ce priveste regimul
deseurilor, poluarea cursurilor de ape, conservarea biodiversitatii.
PROBLEME IDENTIFICATE:
- Tendinte de concentrare a dezvoltarii economice (numar agenti economici, numar
populatie, trafic rutier, etc) în zona municipiului Brasov si a municipiului Fagaras;
- Nu exista sisteme de monitorizare a calitatii aerului la nivelul judetului, mai ales, în
zonele unde sunt amplasate unitati economice poluatoare ale calitatii aerului (zona
Fagaras, Victoria, Codlea, Zarnesti, Sacele);
- Alimentarea cu apa in mediul rural este insuficienta, din cele 47 de comune numai 19
au alimentare cu apa in sistem centralizat.
- Sistem de canalizare si statii de epurare insuficiente si deteriorate în mediul urban;
- Sistem de canalizare si epurare a apelor uzate aproape inexistent in mediul rural;
- Accesibilitate scazuta la unele sate care sunt izolate, datorita reliefului inalt;
- Nearmonizarea planurilor de dezvoltare urbanistica a localitatilor cu cerintele
planurilor de protejare a mediului - recentele extensiuni de suprafete de intravilan,
realizate in dauna mediului natural;
- Insuficienta zonelor verzi si a zonelor de recreere, mai ales in marile asezari urbane
(Brasov, Fagaras, Sacele);
- Lipsa amenajarilor în zonele clasice de agrement a locuitorilor si a turiatilor (Valea
Timisului, Valea Rasnoavei, Dealul Lempes, zona de padure din proximitatea cartierelor
Noua – Racadau, zonele clasice de drumetii montane din masivele Piatra Craiului,
Bucegi, Fagaras, Ciucas, Postavaru, Tampa, etc), ceea ce determina o puternica
poluare (vetre de foc neamenajate, deseuri, poluarea aerului prin gaze de esapament,
poluarea cursurilor de ape prin aruncarea de deseuri, spalarea masinilor, deversarea de
uleiuri uzate);
- Deteriorarea si poluarea zonelor turistice, din cauza lipsei infrastructurii de mediu
(sistem centralizat dealimentare cu apa potabila, canalizare, statii de epurare,
managementul deseurilor) in zonele de practicare intensiva a agroturismului – Fundata –
Moieciu – Bran – Zarnesti – Rasnov – Poiana Marului;
- Relatia turism – mediu in judet, nu este in beneficiul mediului natural, lipsa
infrastructurii adecvate (retele rutiere, alimentare cu apa, canalizare, rampe de desuri),
gradul de civilizatie si constientizare ecologica a turistilor (dar si a localnicilor) dar si
neaplicarea legislatiei in vigoare (prin lipsa de personal autorizat in acest sens din cadrul
institutiilor cu competente conform legislatiei in vigoare), a dus la degradarea factorilor
de mediu în zone clasice de practicare a turismului (Poiana Brasov, zona satelor branene,
Valea Timisului, Valea Rasnoavei, Valea Barsei, etc) si implicit a scaderii numarului de
turisti, mai ales a turistilor straini;
- Concentrarea agentilor poluatori in zone relativ restranse din proximitatea zonelor
sensibile – sinergia surselor de poluare, mai ales în zonele limitrofe marilor aglomerari
urbane.

6. Propuneri de solutii pentru integrarea zonei respective in circuitul turistic


national si european
 Dezvoltarea si modernizarea cailor de comunicatie intre comunitatile ce fac parte
din arealul metropolitan prin aplicarea unei conceptii moderne, unitare si
flexibile, imbunatatirea conditiilor de trafic si modernizarea retelei de transport
feroviar din zona; dezvoltarea comunicatiilor electronice.
 Dezvoltarea de metode alternative de transport, cu impact scazut asupra
mediului.
 Accesul la viitoarele autostrazi care trec prin sau aproape de Zona Metropolitana
Brasov.
 Dezvoltarea retelelor centralizate de evacuare a apelor uzate, asigurarea
confortului termic al locuintelor, extinderea retelelor de alimentare cu gaze
naturale si modernizarea retelelor de furnizare a energiei electrice.
 Dezvoltarea produsului turistic cu specific local pentru valorificarea
corespunzatoare a potentialului turistic al Brasovului.
 Crearea unor facilitati de agrement si a unor programe turistice prin corelarea
eforturilor de calitate ale tuturor dezvoltatorilor din turism, ale investitorilor
publici sau privati de la toate nivelurile pentru diminuarea sezonalitatii in oferta
turistica.
 Incepand cu 15 aprilie 2008, s-a inceput construirea efectiva a aeroportului de la
Ghimbav si se preconizeaza ca finalizarea acestui proiect sa se realizeze la
sfarsitul anului 2010. Acest aeroport este vital pentru oras si pentru viitoarea
metropola nu doar din considerente ale semnficatiei orasului pe intreaga zona,
dar in special datorita dezvoltarii masive care va avea loc odata cu introducerea
lui. Accesul se va face mult mai usor, zona Brasov va deveni o zona de
importanta turistica de prim rang.
 In zonele Noua, Bartolomeu-Stupini, Craiter-Florilor si platforma Industriala
Zizin-Astra vor fi promovate proiecte de dezvoltare urbana. Cel mai recent
proiect al Primariei Brasov este finantat de Comisia Europeana si se va derula in
cadrul Programului URBACT. Sprijinul acordat va fi focalizat pe dezvoltarea pe
proiecte si strategii integrate de dezvoltare urbana, acestea urmand sa fie
finantate din fondurile structurale care vor veni in perioada 2007-2013. Strategia
trebuie sa contina proiecte concrete pentru constructia infrastructurii economice,
pentru viata sociala/culturala, pentru exploatarea turistica a zonelor si in
ansamblu a municipiului Brasov. La capitolul de reabilitare a infrastructurii
pentru cele patru zone se are in vedere finalizarea si renovarea cladirilor
abandonate, in timp ce structurile aflate intr-o stare avansata de degradare vor fi
demolate. In plus, vor fi realibilitate strazile, aleile si trotuarele si iluminatul
public, dar nu vor fi omise nici institutiile de interes public.

III Bibliografie

 Ielenicz M., Comanescu L. – Romania, potential


turistic, Editura Universitara Bucuresti, 2006.
 www.wikipedia.org
 www.monitorulexpres.ro
 www.turism brasov.com
 www.inbrasov.ro
 www.stirilocale.ro/brasov/PROIECTE_CU_AJ
UTORUL_UNEI_FINANTARI_EUROPENE
 www.cimec.ro/Muzee/etnobv