UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS

FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR

EVALUAREA I PROSPECTAREA
POTENTIALULUI TURISTIC N
JUDEUL CONSTANA

Student,

Ciorb Irina

Galai

2017
 Cuprins :

Capitolul 1. Prezentarea reperelor geografice........................................................5

1.1. Amplasare....................................................................................................5

1.2. Relieful.........................................................................................................6

1.3. Solurile.........................................................................................................7

1.4. Ape...............................................................................................................8

1.5. Clim............................................................................................................9

1.6. Vegetatia, fauna, flora................................................................................9

Capitolul 2. Evaluarea si pospectarea potentialului turistic natural...................13

2.1. Descrierea obiectivelor, relevanta, caracteristici, poze..............................13

2.2. Prospectarea in baza criteriilor de selectie a obiectivelor turistice naturale19

2.3. Evaluarea dupa criteriile de evaluare mentionate.................................20

Capitolul 3. Potentialul turistic antropic Antropositurile..................................22

3.1. Obiective cultural-istorice.............................................................................22

3.1.1. Monumente istorice descriere.............................................................23

3.1.2. Muzeele si colectiile publice...................................................................23

3.2 Obiectivele spirituale................................................................................25

3.2.1 Obiectivele culturale................................................................................26

3.2.2. Pelerinaje, lacase de cult cu potential turistic......................................27

3.2.3. Traditii si gastronomie (paleta de retete cu specific zonal).................29

Obiceiuri din Dobrogea........................................................................................29

3.3. Obiective tehnico-economice (turnuri, poduri cu valoare turistica..........32

3.4. Evaluarea antropositurilor...........................................................................35

Capitolul 4. Infrastructura specific turistica..........................................................37

4.1. Unitatile de cazare.........................................................................................37

2
4.2. Instalatii de tratament...................................................................................41

3
 Capitolul 1. Prezentarea reperelor geografice

Constana este unul dintre cele cele mai vechi orae atestate de pe teritoriul
Romniei. Prima atestare documentar dateaz din 657 .Hr. cnd pe locul actualei
peninsule (i chiar sub apele de azi, n dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greac
numit Tomis1.

Localitatea a fost cucerit de romani n 71 .Hr. i redenumit Constantiana dup

sora mpratului Constantin cel Mare. n cursul secolului XIII Marea cea mare (cum era
denumit atunci Marea Neagr) a fost dominat de negustorii italieni din Genova care au
ajutat la dezvoltarea oraului. Ulterior, Constana a suferit un declin sub conducerea
otoman, devenind un simplu sat locuit de pescari greci i de cresctori ttari de cai i oi.
Localitatea a redevenit ora dup construirea cii ferate Cernavod-Constana i a portului,
n 1865, pentru exportul grnelor romneti. Dup Rzboiul de Independen (1877-1878),
cnd Dobrogea a devenit parte a Regatului Romniei, Constana, principal port al statului, a
crescut continuu, deinnd acest rol pn astzi2.

Portul Constana acoper o suprafa de 39,26 km,3 are o lungime de aproape 30

km, este cel mai mare port din bazinul Mrii Negre i se afl pe locul 4 n Europa.

1 Romania WebDirectory: The City of Constana (n englez). Accesat la 11

noiembrie 2008.

2 RomaniaTourism.Com: Constana (n englez). Accesat la 11 noiembrie 2008.

3 Portul Constana prezentare general (n romn). Accesat la 11 noiembrie

2008.
4
 1.1. Amplasare

Constana se afl n judeul cu acelai nume, n partea de sud-est a Romniei. Se

situeaz pe coasta Mrii Negre, ntr-o zon lagunar la est, deluroas la nord i n partea
central, i de cmpie la sud i vest. Oraul Constana posed o plaj proprie n lungime de
6 km. Partea de nord a municipiului, Mamaia, cea mai populat staiune turistic de pe
Litoral, se afl pe malul unei lagune, avnd o plaj de 7 km lungime, plaj care continu cu
ali 6 km pe teritoriul oraului Nvodari.

Municipiul se nvecineaz cu oraele Nvodari i Ovidiu la nord, cu

comuna Agigea la sud (cu aceste trei localiti fiind lipit), oraul Murfatlar i comuna Valu
lui Traian la vest, oraul Techirghiol i comuna Cumpna la sud-vest i Marea Neagr la
est. Constana este mprit n cartiere : la cele tradiionale precum Anadolu ( Anadol-
Ky n turcete), Tbcria, Brotcei, Faleza Nord, Coiciu, Palas, Medeea, Brtianu,
Centru, Peninsula, Agigea sau Viile Noi, s-au adugat cartiere sau subdiviziuni noi precum
Tomis I, II, III i Nord, Abator, CET, Km 4, 4-5 i 5, Faleza Sud (Poarta 6) i alte nume
poetice, moteniri ale "epocii de aur". Cartierele nu au o autonomie administrativ, cum
este cazul sectoarelor Bucuretiului , iar graniele lor nu sunt exact delimitate.

1.2. Relieful

Relieful se prezinta ca un podis suspendat, in raport cu valea Dunarii si bazinul

Marii Negre. Podisul are aspect tabular, este usor inclinat spre nord-vest si are o panta mai
inclinata in apropierea litoralului, pe valea Carasu el coboara pana la 50 metri, pe aripa
nordica si sudica se ridica pana la 200 metri. Ca principale unitati naturale se disting:
podisul, care cuprinde aproape intreg teritoriu (podisul Dobrogei), litoralul Mrii Negre
(Dobrogea maritima) si valea Dunarii.

Relieful acestui judet este constituit din suprafete de eroziuni dispuse etajat, cu
altitudini de 100-200 metri si cu martori de eroziune in partea centrala a teritoriului. Pe
laturile dunareana si marina se intalnesc, de asemenea, sub forma etajata, mai multe terase

5
de abraziune lacustra si marina ce scad altitudinal spre Dunare si tarmul marii. Aproximativ
in partea mijlocie a teritoriului, cu directia vest-est, se afla un culoar depresionar, tectono -
eroziv, drenat de Carasu. Valea Carasu constituie zona cea mai coborata de pe teritoriul
judetului.

Dupa geneza, structura petrografica si aspecte ale reliefului, Podisul Dobrogei se

imparte in Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud, despartite de o linie
tectonica ce uneste Harsova cu Capul Midia. Podisul Dobrogei de Sud se afla in sudul
Podisului Dobrogei, invecinandu-se la nord cu masivul Dobrogei de Nord, la vest cu Lunca
Dunarii, la sud granita cu Bulgaria iar la est cu Marea Neagra. Podisul s-a format prin
sedimentare in neogen, si are o structura de platforma cu inclinare de la est la vest.

Relieful acestui podis este usor ondulat, intrerupt pe alocuri de unele abrupturi
stancoase si are ca subdiviziuni, in nord Podisul Medgidiei -109 metri, in sud-vest Podisul
Oltinei-209 metri, cel mai inalt, impadurit, fragmentat de mici afluenti ai Dunarii; in sud-
est Podisul Negru Voda -194 metri, neted si putin fragmentat; paralel cu tarmul zona
litorala inalta, sub 100 metri, se termina spre mare cu mici abrupturi numite faleze si se
prelungeste in mare cu platforma continentala, (o veche campie litorala, invadata de apele
marii in holocen, datorita topirii ghetarilor) care pleaca lin de la tarm, avand adancimi de
50-200 metri. In nord se afla depresiunea de pe valea raului Carasu, vale inclusa in traseul
Dunare Marea Neagra (Cernavoda- Agigea).

Zona marginala dunareana, reprezentata prin terase de abraziune lacustra si fluviala,

este de fapt, partea vestica a podisurilor Casimcei, Medgidiei, Cobadin si Oltina. V.
Mihailescu denumeste aceasta zona pe sectoare, Prispa Daenilor si Prispa Harsovei (in
sectorul podisurilor Casimcei si Medgidiei) si platforma litorala levantina (in sectorul
podisurilor Cobadin si Oltina). Caracteristic acestei zone este reteaua de vai ramificate, ce
fragmenteaza puternic aceasta zona. Pe marginea dinspre Dunare, vaile se termina cu
limane fluviale, formate in depresiuni golfuri. Aceste limanuri, ca forma, prezinta aspecte
diferite: vai puternic meandrate (limanul Vederoasa), vai alungite, datorita formarii lor la
gurile de varsare in Dunare a raurilor (limanurile Baciu, Cochirleni, Seimeni), forme oval-
poligonale (lacul Bugeac), oval alungite (lacul Marleanu), oval circulare (lacul Oltina). In

6
cadrul cuvetelor limanice se pastreaza umeri de terasa, sculptati, in functie de altitudine, de
abraziune lacustra sau de eroziune fluviatila.

Zona litoralului maritim, reprezentata prin terasele de abraziune marina si de

eroziune, se desfasoara intre limita nordica si cea sudica a judetului. V. Mihailescu
denumeste aceasta unitate de relief litoral astfel: Prispa Hamangia, in sectorul podisurilor
Babadag si Casimcea nordica, Prispa Fantanele, in sud-estul podisului Casimcei, podisul
litoralului, intre Tasaul si limita sudica a judetului, corespunzator podisului Topraisar si
zonei Mangaliei.

Minunata riviera romaneasca beneficiaza de farmecul deosebit al Marii Negre (a

treia mare europeana ca intindere si a doua ca adancime), cu salinitate redusa (17-18 la mie
la tarm) si temperatura apei vara de 20- 25 grade. Litoralul romanesc al Mrii Negre se
intinde pe o suprafata de 100 kilometri (din totalul de 244 km.), intre bratul Chilia si Vama
Veche. Relieful este format din litoral si fundul marii. Litoralul cuprinde tarmul si
platforma continentala, aceasta fiind o veche campie litorala invadata de apele marii in
holocen. Platforma litorala coboara lin de la plaja ( pe o fasie de 100- 200 metri),
eliminande-se astfel orice factor de risc. Marile intinderi de plaja sunt pavate cu nisip
auriu de o finete deosebita. Peste tot plajele sunt orientate spre rasarit. Originalitatea Marii
Negre consta in lipsa curentilor verticali care ar permite aerisirea apelor din adanc. De
aceea, in adancimile apelor Marii Negre nu exista viata.

Se poate concluziona ca relieful judetului Constanta este format dintr-un podis

tabular, inconjurat de apele Dunarii, in partea de nord, sud, si vest si de apele Marii Negre,
in partea de est. Valorificarea turistica cea mai mare o are zona de litoral.

1.3. Solurile

Desi inconjurat de ape, judetul Constanta se caracterizeaza printr-o larga raspandire

de climat arid. Factorii care imprima caracterele generale ale invelisurilor de sol al judetului
sunt relieful acestei regiuni, roca de solificare, precum si situarea geografica a regiunii intr-

7
o zona de tranzitie de la climatul continental al Europei estice la climatul temperat
premediteraneean al Peninsulei Balcanice, ce conditioneaza o serie de trasaturi specifice ale
solurilor Constantei, soluri ce apartin grupei pedogeografice danubiano-pontic.

Solurile automorfe ocupa aproape toata suprafata judetului, solurile hidromorfe si

cele halomorfe avand o raspandire neglijabila. Dintre solurile zonale sunt reprezentate
solurile balane, cernoziomurile, cernoziomurile levigate, solurile castanii de paduri xerofile,
solurile silvestre cenusii-castanii, si soluri silvestre brune-podzolite. Solurile balane si cele
castanii de padure xerofile apar la noi in tara aproape exclusiv in Dobrogea. Aceste soluri se
asociaza cu rendzine, rogosoluri si litosoluri.

Rocile comune in judetul Constanta sunt reprezentate prin sisturi verzi, calcare,
argile, cuartite, dolomitul, nisipuri glauconitice si cuortoase, nisipul rosu.

Resurse naturale, aici se gasesc petrol, gaze naturale, fier (Palazu Mare), roci de
constructie, calcare pentru ciment (Harsova), ape mineralizate (Techirghiol, Nuntasi).

In concluzie, solurile judetului Constanta sunt specifice numai pentru aceasta zona,
datorita asezarii geografice si reliefului de aici. Ele sunt soluri danubiano-pontice. O mare
valorificare turistica aici o au apele mineralizate, care atrag mii de turisti pentru tratament.

1.4. Ape

O mare parte din suprafaa municipiu lui este amplasat ntr-o arie lagunar,
avnd lacul Siutghiol (lacul lptos n turcete, odinioar cunoscut ca Limanul Canara sau
Ghiolul Mare printre constneni i lacul Mamaia n limbaj turistic) n nord i lacul
Tbcriei (Ghiolul Mic) n nord-est. Constana se afl practic pe o insul, municipiul
fiind mrginit la nord i nord-vest de Canalul Poarta Alb-Midia Nvodari, la est de Marea
Neagr, iar la sud i vest de Canalul Dunre-Marea Neagr.

8
 Dei la suprafa nu exist nicio surs de ap curgtoare, pe sub Constana apa
freatic din acviferul Jurasic-superior barremian4, se scurge cu o vitez foarte redus 5din
direcia sud-vest spre nord-est. Debitul su este comparabil cu al Dunrii6, 7fiind un
important zcmnt de ap potabil care furnizeaz populaiei Constanei precum i
turitilor, numeroi vara, apa curent necesar, extras prin cteva zeci de foraje. Consumul
industrial se face din sursa de suprafa Galeu aflat pe Canalul Poarta Alb-Midia-
Nvodari8. Din acest motiv municipiul nu s-a aflat niciodat n situa ia de a restric iona
consumul de ap potabil, chiar i n vrf de sezon turistic, pe canicul sau secet
prelungit. De asemenea, Constana este singurul municipiu din Romnia i printre pu inele
orae din lume care trateaz apa potabil destinat populaiei prin raze ultraviolete9 n
locul clorului.

1.5. Clim

Clima municipiului Constana evolueaz pe fondul general al climei temperate

continentale, prezentnd anumite particulariti legate de poziia geografic i de

4 Mihail Lechkun, Se reface rezervorul de ap subteran din sudul Dobrogei,

Romnia liber, 27 martie 2006

5 Liliana Popa Constanta st pe un fluviu subteran cu un debit comparabil cu al

Dunrii, Financiarul, 9 iulie 2008

6Apele Romniei: Comunicat (n romn).

7 Nicolae Pitu, Studiu privind mbuntirea calitii apei avnd coninut ridicat de
nitrai n sistemele de alimentare cu ap din judeul Constana

8 Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile [1], "Surse de alimentare cu ap din

Constana"

9 EcoMagasin.Ro: RAJA va trata ap cu raze ultraviolete (n romn). Accesat la

25 decembrie 2008.
9
componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existena Mrii Negre i, la nivel mai mic,
a Dunrii, cu o permanent evaporare a apei, asigur umiditatea aerului i totodat
provoac reglarea nclzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se nscriu cu valori
superioare mediei pe Romnia + 11,2C. Temperatura minim nregistrat n Constana a
fost -25C la data de 10 februarie 1929, iar cea maxim +38,5C la data de 10 august 1927.
Vnturile sunt determinate de circulaia general atmosferic. Brizele de zi i de noapte
sunt caracteristice ntregului jude Constana.

1.6. Vegetatia, fauna, flora

Vegetatia teritoriului Constanta s-a format si dezvoltat continuu cu incepere de la

sfarsitul pleistocenului superior. Este destul de variata din punct de vedere floristic, iar
formatiile si asociatiile componente sunt suprapuse relicvelor floristice tertiare, pleistocene
si holocene, care indica, in acelasi timp, istoricul de dezvoltare complexa a vegetatiei
actuale in stransa legatura cu ceilalti componenti fizico-geografici. Lipsa apelor de
suprafata, natura petrografica, climatul arid, nivelele de apa subterana la mari adancimi
determina aspectul general al invelisului vegetal.

Vegetatia este in cea mai mare parte de stepa, fiind un rezultat al intrepatrunderii
influentelor pontice premaritime cu cele submediteraneene. Aceasta este formata din ierburi
marunte si arbusti. Stepa dobrogeana se diferentiaza de celelalte tipuri de stepa de pe
teritoriul tarii. Tinandu-se seama de compozitia floristica, de gradul de destelenire si de
intensitatea pastoritului din trecut au fost separate: pajisti de telina stepica primara, cu paius
stepic, pir crestat, colilie si pajisti, parloage stepice inierbate, cu firuta cu bulbi, perinita,
barboasa si alior, cu grupa parloagelor intelenite si a celor neintelenite.

Marea Neagra este deosebit de complexa mai ales in ceea ce priveste originea
ei. Originalitatea ei consta in faptul ca, datorita lipsei curentilor verticali, este lipsita de
viata in adancimi. Unele specii sunt relicve din vechea mare sarmatica, circa 35%. Printre
acestea se numara guvizii, unele specii de ace de mare si unele scoici de mal. Cele mai
multe specii de animale (60% din fauna actuala) sunt venite din Mediterana, dupa ruperea
10
Bosforului. Lista acestora cuprinde pesti, viermi, scoici, crabi. Restul de 5% din faun este
format din animale de apa dulce venite de pe rauri si adaptate noilor conditii de viata
marina. O valoroasa fauna piscicola de mare importanta economica o constituie pestii
migratori care in anumite perioade ale anului parasesc Marea Neagra si intra pentru
reproducere in Dunare. Asa sunt: scrumbia, palamida, zarganul, hamsia, barbunii si cu
deosebire sturionii (morunul, nisetrul, pastruga) care dau cunoscutele icre negre. In Marea
Neagra mai traieste si o specie de rechin care ajunge pana la 1,70 metri lungime, traind in
adanc pana la 70 metri. Intre mamifere mentionam delfinul care poate trece de 3 metri
lungime, si o greutate pana la 300 kilograme.

In regiune exista mai multe rezervatii naturale care constituie un punct de atractie
inedit in oferta turistica a regiunii. Una din cele mai importante rezervatii se afla pe malul
stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, acolo unde se gaseste Masivul Cheia.
Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste cca 5-6 specii rare de flora.

Se poate concluziona ca judetul Constanta prezinta un invelis de vegetatie si fauna

format pe un colorit foarte variat. Caracteristic vegetatiei de aici, cu influente pontice
premarine si mediteraneene, este invelisul de stepa unde intrepatrunde invelisul de
silvostepa si padure, iar formatiile componente sunt suprapuse unor relicve din cele mai
vechi timpuri pleistocen si holocen. Aici se intalnesc unele specii de flora mediteraneen,
specifice acestei zone.

In ceea ce priveste fauna, se poate spune ca aceasta este foarte variata, aici traind
toate speciile de fauna, mamifere, rozatoare, pasari, pesti. Specific judetului Constanta este
existenta unor specii de pesti, relicve din vechea mare sarmatica, printre care se numara si
binecunoscutii pesti de icre negre.

Referitor la rezervatiile naturale din judetul Constanta, ele impresioneaza prin

frumusetea peisajului si prin curiozitatile de flora si fauna existente aici. Cele mai multe din
rezervatii sunt incluse in diferite circuite turistice, ele atragand prin coloritul lor deosebit,
astfel vegetatia, flora si fauna de aici aduc un plus la valorificarea turistica a acestui judet.

11
 Capitolul 2. Evaluarea si pospectarea potentialului turistic natural

2.1. Descrierea obiectivelor, relevanta, caracteristici, poze.

Figura 2.1. Rezervatia Naturala Dunele Marine de la Agigea

situata pe teritoriul administrativ al comunei Agigea, la o distanta de 50 m de litoralul Marii

Negre;
infiintata in anul 1928 de catre biologul Ion Borcea;
rezervatie mixta - speologica si morfologica;
suprafata totala 8 ha;
dunele s-au format prin depunerea nisipului adus de vant dintr-un vechi golf marin situat la
nord, azi lacul Agigea;
adaposteste numeroase specii de plante de nisip, unele caracteristice litoralului atlantic,
mediteranean, caspic sau altele raspandite pe intregul tarm pontic; unele dintre aceste plante
sunt unice pe continentul european;
cele mai importante specii de plante sunt: specia endemica pontica Alyssum borzeanum
(ciucusoara de nisip), Ephedra distachya (carcelul de nisip) si Convolvulus persicus (volbura de
nisip);
din punct de vedere faunistic merita mentionate speciile: leul furnicilor (Myrmeleon
formicarius), calugarita (Mantis religiosa), broasca testoasa dobrogeana (Testudo graeca ibera),
soparla de stepa (Lacerta taurica), vrabia negricioasa (Passer hispaniolensis);
este unica rezervatie de acest gen din Europa;

12
 accesul in rezervatie se face pe DN 39 Constanta - Mangalia din care se desprinde in localitatea
Agigea un drum local spre Sanatoriu si Statiunea Biologica Marina "Prof. Dr. Ioan Borcea"
Peretii calcarosi de la Petrosani
monument situat pe teritoriul administrativ al comunei Deleni, sat Petrosani;
au fost declarati monument al naturii de tip geologic;
suprafata totala 8,07 ha;
compusi din depozite cretacice cenomaniene, in care se remarca prezenta conglomeratelor si
resturilor fosile de amoniti, lamelibranhiate, echinide;
impresioneaza prin aspectul rezultat in urma actiunii agentilor externi;
flora este formata din plante rare, xerofile si calcifile;
accesul se face pe DJ Deleni - Negresti, desprins din DN 3 Constanta - Ostrov

Figura 2.2. Rezervatia Naturala Obanul Mare si Pestera la Movile

apartine de teritoriul administrativ al municipiului Mangalia, situata in partea de nord - vest a

municipiului;
rezervatie mixta - speologica si geomorfologica;
suprafata totala 12 ha;
se prezinta sub forma unei depresiuni cu diametrul de 100 - 150 m si cu marginea alcatuita din
calcare sarmatiene;
flora este formata din specii xerofite si specii ruderale;
fauna de suprafata cuprinde rozatoare, pasari si reptile; fauna cavernicola este reprezentata prin
fosile vii termofile si mai ales tiofile cu un grad accentuat de endemism;

13
 scopul infiintarii ariei este de a proteja pestera La Movile, unicul ecosistem terestru din tara
noastra bazat in totalitate pe procese de chemosinteza;
deasupra pesterii sunt amplasate obanele, forme geomorfologice destul de rare.

Figura 2.3. Rezervatia Naturala Acvatoriul litoral marin Vama Veche - 2 Mai

situata la est de Vama Veche si 2 Mai, pe teritoriul administrativ al comunei Limanu;

rezervatie stiintifica mixta - zoologica si botanica;
ocupa o suprafata totala de 5.000 ha;
constituie un mozaic de habitate acvatice;
diversitatea speciilor bentice si pelagice este extrem de vasta si constituie un punct de referinta
pentru diversitatea biologica a litoralului romanesc al Marii Negre;
in aceasta zona se intalnesc numeroase exemplare din cele trei specii de delfini care se gasesc in
Marea Neagra: delfinul comun (Delphinus delphis), marsuinul (Phocaena phocaena) si afalinul
(Tursiops truncatus);
este singura rezervatie submarina de pe litoralul Marii Negre.

Figura 2.4. Pestera La Movile

14
 situata pe teritoriul administrativ al municipiul Mangalia;
face parte din rezervatia mixta - speologica si morfogeologica Obanul Mare, Pestera La Movile;
descoperita in anul 1986;
este de dimensiuni reduse - 300 m lungime, josa si nespectaculoasa ca aspect;
in partea mai coborata este un lac mic ce leaga platoul pesterii de apele subterane; pasajele
continua sub apa si formeaza trei clopote de aer unde atmosfera este foarte bogata in dioxid de
carbon;
unica in lume, chiar si cercetatorii de la NASA au venit sa studieze viata din aceasta pestera;
au fost descoperite 35 de specii complet noi pentru Terra, traind intr-un mediu in care se credea
imposibila existenta unor organisme vii;
cea mai importanta descoperire a fost cea a unor bacterii, adevarate fosile vii, care obtineau
energia necesara supravietuirii prin chemosinteza - transformau dioxidul de carbon si
hidrogenul sulfurat care se regaseau in mediul din Pestera Movile;
adaptarile organismelor de aici la viata subterana sunt: corpul depigmentat, regresia sau lipsa
vazului, se hranesc cu bacterii si ciuperci care obtin energia din izvoarele calde sulfuroase de
sub pestera;
poate fi vizitata doar de specialisti, iar durata unei vizite nu poate depasi doua ore.

Figura 2.5. Pestera La Adam

15
 situata in localitatea Gura Dobrogei, pe teritoriul administrativ al comunei Targusoru, la vest de
Paraul Vistorna;
face parte din Rezervatia Speologica Pestera La Adam; rezervatia are suprafata totala de 5 ha;
este una din cele mai valoroase pesteri de pe teritoriul Europei, aducand un plus de informatie
paleologiei si arheologiei;
a inceput sa fie studiata din punct de vedere stiintific incepand cu anul 1995;
primele descoperiri au fost cinci piese de piatra cioplita apartinand altarului inchinat zeului
Mitras si roci care prezentau forme de eroziune, ce au revelat resturi de fosile;
alte descoperiri importante au fost: 60 de specii de mamifere cuaternare si 80 de specii de fosile
jurasice;
piesa de rezistenta a pesterii este un molar care a fost identificat ca apartinand lui Homo Sapiens
Fossilis, locuitor al acestor meleaguri cu 100.000 de ani i.Hr.;
a mai fost sutdiata si datorita descoperirii unor specii de troglobionte si chiroptere;
accesul la pestera se face pe DN 2 Constanta - M. Kogalniceanu (25 km), apoi pe DJ 222 M.
Kogalniceanu - Targusor (11 km); din Targusor pana in localitatea Gura Dobrei se urmeaza un
drum local pietruit.

16
 Figura 2.6. Lacul Techirghiol

situat pe teritoriul administrativ al localitatii Techirghiol, la sud de Eforie Nord si la vest de

cordonul litoral ce leaga Eforie Sud de Eforie Nord;
face parte din rezervatia mixta Lacul Techirghiol; suprafata rezervatiei este de 1.226,97 ha din
care 0,4 ha reprezinta plaje;
a fost declarat sit Ramsar in anul 2006;
este cel mai intins lac salin de pe teritoriul Romaniei;
dimensiunile sale sunt: lungime 7.500 m si adancime 9 m;
datorita cantitatii mici de apa dulce si-a marit salinitatea la 95g/l;
fauna este caracterizata de numeroase nevertebrate, dintre care cea mai importanta este
crustaceul Artemia Salina; are o importanta crescuta, deoarece impreuna cu alga Cladophora
cristalina, furnizeaza materia prima pentru formarea namolului;
dintre numeroasele specii de pasari mentionam: Rata aramie (Oxyura leucocephala) -
amenintata la nivel global, Califarul (Tadorna tadorna) - rar pe teritoriul tarii, Pescarusul cu cap
negru, Nagatul, Cataliga, Cormoranul, Batausul, Maracinarul, Starcul cenusiu, Serparul,
Corcodelul cu gatul rosu, Fluierarul picior verde etc.;
accesul spre lac se face pe DN 39 (E 87) Constanta - Mangalia, din care se desprinde in dreptul
localitatii Agigea DN 38 care trece prin marginea vestica a orasului Techirghiol.

Figura 2.7. Lacul Dunreni

17
 situat la nord de localitatea Ion Corvin si la sud - est de localitatea Dunareni;
face parte din rezervatia mixta Lacul Dunareni; suprafata rezervatiei este de 703 ha;
este un lac de lunca, format in urma proceselor de eroziune si de depunere a sedimentelor
fluviale pe o vale secundara;
parte a malului este calcaros si acoperit de flora calcifila, iar pe versantul drept exista depozite
fosilifere;
vegetatia hidrofila reprezinta un habitat propice pentru pasari acvatice, migratoare si sedentare;
dintre speciile pe cale de disparitie trebuie amintite gasca cu gat rosu si pelicanul cret;
accesul spre lac se face pe drumuri agricole ce se desprind din DJ Aliman - Dunareni.

18
 Tabelul nr. 2.1. Prospectarea in baza criteriilor de selectie a obiectivelor turistice
naturale

CARACTERISTICA CRITERII PUNCTAJ

-comuna 0,5
Fizionomie -bizar 1
-inedit 2
-mare inorizontul local 0
Frecventa -singular in orizontul local 1
-singular in spatii largi 2
Rapoarte la alte tipuri de -suport 1
obiective -asociere 2
-in localitate
0
-lipsa -in afara
1
localitatii
-in localitate
Accesi Cai de 0,5
-nemodernizate -in afara
bilitate comunicatie 1
localitatii
-in localitate
0,5
-modernizate -in afara
1
localitatii
-lipsa 0
Dotari -slabe 0,5
-bune 2
-drumetie 1,5
-odihna,recreere 2
Tipuri de activitati turistice
-instructie 1
-investigatie 1,5
-deloc 0
Importanta pentru
-redusa in prezent 1
dezvoltarea regionala
-importanta in viitor 2
Sursa proprie

19
 Tabelul nr. 2.2. Evaluarea dupa criteriile de evaluare mentionate

GRAD DE APRECIERE PRIN

CARACTERIS CRITERIU DE EXPEMPLE PE CELE TREI TIPURI DE PUNCTAJ
PUNCTAJ (DE LA 0 LA 2)
TICA APRECIERE
1 2 3 1 2 3
P Rezervatia Naturala A
Slaba Medie Puternica Rezervatia Naturala Rezervatia Naturala Dunele
R -atractie litoral marin Vama V
(0,5) (1) (2) Masivul Cheia Marine de la Agigea
I Mai
N Pozitia Rezervatia Naturala
-grad de observare 100- Canaralele de la
C spatiala <100m >1000m Acvatoriul litoral marin Lacul Techirgh
(vizibilitate) 1000m Harsova
IP Vama Veche - 2 Mai
A Rezervatia Naturala Obanul
L -Lungime sau inaltime <100m 100-500m >500m Cheile Dobrogei Lacul Techirgh
Mare si Pestera la Movile
E -contrast (impunere) in Rezervatia Naturala Rezervatia Naturala
Slab Moderat Mare
ansamblul peisajului prin Obanul Mare si Acvatoriul litoral marin Lacul Techirgh
(0,5) (1) (2)
culoare si forma Pestera la Movile Vama Veche - 2 Mai
-raritate prin geneza, Frecventa Medie Rara Lacul Agigea
Lacul Oltina Lacul Techirgh
Stiintifica dimensiune (0,5) (1) (2)
Redusa Medie Importanta Limanul fluvi
-sursa de investigatie Paraiul Casimcea Raul Carasu
(0,5) (1) (2) maritimTaaul- Ga
-fizinomie datorita genezei si Redusa Medie Mare
Lipsa Lacul Techirghiol -
evolutiei (0,5) (1) (2)
S Deloc Putin Semnificati
E -loc al desfasurarii unui semnificat v Lipsa
Festivalul Antic Tomis Ziua Marinei Ro
C Cultural eveniment iv
U istorica (0) (0,5) (1,5)
N -loc de imortalizare a unui Lipsa Inaugurarea portului modern
(0) (0,5) (1,5) Statuia lui Mihai E
D eveniment sau personalitati din Constanta
A Performant -Rafting cannioning, yahting, Putin Semnifica Important Lipsa Campionate nationale de Grand prix nautic-
R a sportiva incercari nationale si semnificati tiva canotaj la Navodari Mamaia
E internationale va
(0) (0,5) (1)

20
 Salturi cu parasuta din
- zbor cu parapanta (0) (0,5) (1) Lipsa Lipsa
aerodromul Tuzla
Actiuni de indepartare a
Deloc Semnifica Important
elementelor ce polueza
-actiuni la Local tiv Lipsa Lacul Agige
Protectia lacurile, activitati de
nivel (0) (0,5) (1)
ecologica ecologizare, plantatii
Delimitarea unor arii Rezervatia Dunele m
National (0) (0,5) (1) Lipsa
protejate la Agigea
Deloc Nemoder
Accesibilita -cai de comunicatie de la Modernizat
nizat Lipsa Lacul Dunareni Lacul Agige
te poteci la autostrazi (1)
(0) (0,5)
Lacul Vederoasa din
Vulnerabilit Deloc Putin Afectat
-procese antropice Teren stabil Aliman -
ate si grad (1) (0,5) (0)
de pastrare
in timp -procese naturale (1) (0,5) (0) Teren stabil Lacul Oltina Lacul Techirgh
Lipsa Slabe Buna
-existenta dotarilor pentru Teren de campare Sunt prezente locuri d
Prezente- cabane, campinguri
diverse activitati turistice Lacul Agigea si de servire a mesei
(0) (0,2) (0,5)
Valorificare -numar de turisti inregistrati <100 100-1000 >100
anual sau apreciati pe baza de Insula Ovidiu si Limanul
Cheile Dobrogei Litoralul marii N
sondaje in diverse tipuri de (0,5) (1) (2) Siutghiol
activitati turistice

Sursa proprie

21
 Capitolul 3. Potentialul turistic antropic Antropositurile

3.1. Obiective cultural-istorice

Constanta este cel mai mare si mai frumos oras al litoralului nostru, port
maritim, important centru balnear. Orasul este asezat aproximativ la jumatatea
distantei dintre extremitatile litoralului romanesc si in acelasi timp la jumatatea
distantei dintre cele doua mari porturi ale Marii Negre, Odesa si Istanbul.
Asezarea orasului pe locul care-l ocupa acum a fost legata de la inceput de
orientarea liniei tarmului. Intr-adevar, in dreptul Constantei, litoralul sufera o
puternica inflexiune, arcuita, cu concavitatea spre est, care incepe de la capul
Midia, din dreptul lacului Tasaul pana la capul sudic al lacului Suitghiol.
Numele actual al orasului Constanta provine de la denumirea data de
imparatul bizantin Constantin cel Mare unui vicus (sat), din apropierea
Tomisului. I se spunea pe atunci Constantiana, si este mentionat de Constantin
Porfirogenetul in geografia sa politica de Thematibus. Un nume mai apropiat de
cel de astazi este inscris in harta topografica a lui Sutter (1690)- Constanta, iar in
harta Marii Negre a lui Taitbout de Marigni (1830), apare numele de astazi-
Constanta.
Dupa 1950 Constanta devine un oras mare, modern. Portul Constanta
dispune de un intreg complex de constructii portuare, docuri masive si silozuri de
mare capacitate.
O plimbare prin zona veche, peninsulara a orasului ne dezvaluie cladiri,
care ii dau un farmec pitoresc, cladiri care poarta amprenta stilului Art Nouveau
sau a celui modern romanesc, cu influente ornamentale arabe si turcesti.
Edificatoare sunt casele de pe bulevardul Elisabeta, pe faleza, dintre care se
remarca cea in care se afla Consulatul Republicii Chineze, cladirea Teatrului
Elpis- in prezent Teatrul de Papusi, cladirea vechii prefecturi si cladirea fostei
resedinte regale- fostul sediul al Tribunalului Judetean.
O incursiune interesanta poate fi facuta in zona veche a portului Constanta,
unde pot fi admirate cladirea Bursei Marine, construita intre 1910-1915, silozurile
de cereale, a caror constructie a durat din 1899 pana in 1909, sau gara maritima
situata la dana 11, realizata si ea la inceputul secolului.

22
 Nu trebuie uitat impunatorul far din incinta
portului Constanta, montat intr-un turn de piatra, cu o
inaltime de 12,75 m deasupra nivelului marii. Farul este
decorat cu basorelieful regelui Carol I, cel care, la 27
septembrie 1909, a inaugurat deschiderea portului
Constanta, precum si o placa cu inscriptia: Portul
Constanta, marit si aparat de valurile marii sub domnia Regelui Carol I. O mentiune aparte
merita noul far, construit in anul 1965 in zona de intrare in Port (poarta 4) .

3.1.1. Monumente istorice descriere

In municipiul Constanta se poate admira Edificiul roman

cu mozaic, descoperit in 1959, este situat in piata Ovidiu,
fiind un complex vast care, in antichitate, facea legatura intre
orasul antic si cel al portului. Inaltat in secolul al IV-lea, edificiul era grandios, intinzandu-se
pe o suprafata de 2000 metri patrati. O parte a edificiului este reprezentata de pavimentul cu
mozaic, cu modele ornamentale de valoare artistica unica, decoruri din marmura alba si
colorata, precum si marturii arheologice ale obiceiurilor comerciale din aceea perioada.
Zidul de incinta al cetatii Tomis- descoperit de arheologul Vasile Parvan,
leaga faleza de est cu cea de vest, fiind prevazuta cu turnuri si bastioane. O parte
din zid este vizibila si in prezent de pe Bulevardul Ferdinand, unde se afla si
parcul arheologic. Aici se afla expus un ansamblu de piese arheologice care
amintesc de perioada infloritoare a ocupatiei romane. La marginea parcului o
harta lucrata in ceramica prezinta ansamblul cetatilor Dobrogei care existau in
perioada romana.

3.1.2. Muzeele si colectiile publice

Muzeul Marinei Romane Constanta - Str. Traian nr. 53. Orar: 1 mai 1 septembrie
marti - duminica 10 18, 1 septembrie - 1 mai marti - duminica 09 17. S-a deschis la 3
august 1969, in fostul local al Scolii Navale, in imediata vecinatate a panoramei portuare si
marine. Muzeul Marinei Romane are un patrimoniu care ii confera statutul de unicat national.

23
Prezinta istoria marinei militare si comerciale
romanesti, de
la simpla
luntre cioplita
in trunchi de
copac, pana la navele moderne de astazi.
Muzeu de Arta Constanta (situat pe Bulevardul
Tomis numaru l84). Infiintat in 1961, Muzeul de Arta Constanta detine valoroase lucrari de
pictura, sculptura si grafica, ale artistilor nostri de frunte (Nicolae Grigorescu, Theodor Aman,
Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba). Patrimoniul muzeului este organizat
cronologic si cuprinde arta romaneasca moderna si contemporana, de la finele veacului trecut
pana in prezent.

Muzeul de arheologie (situat in piata Ovidiu, in zona peninsulara). Constanta prezinta

cele mai de seama valori de cultura materiala si spirituala din vechiul Tomis, si numeroase
altele descoperite pe teritoriul Dobrogei. In curtea muzeului sunt expuse sarcofagii datand din
sec. I-III, capitele, baze si trunchiuri de coloane, arhitrave, etc. In salile muzeului pot fi vazute
remarcabile piese neolitice din culturile Hamangia si Gumelnita, numeroase obiecte agricole
din perioada sclavagista, amfore greco-romane, monede, obiecte folosite in comert etc. De
asemenea, sunt prezentate fragmente de monumente de arhitectura, statuete de Tanagra
descoperite la Callatis, lucrari de arta. Numeroase sunt statuile reprezentand diferite divinitati,
printre care amintim: zeita Tyche (Fortuna), zeul Pontos, zeita Hecate, Dionysos, Hermes,
Mithras si reliefuri reprezentandu-l pe cavalerul trac. O impresie deosebita produce asupra
vizitatorului sarpele Glycon, o splendida reprezentare in marmura a unui animal fantastic cu
trup de sarpe si bot de mamifer. In muzeu sunt prezentate, de asemenea, numeroase piese
ilustrand perioade de la inceputul feudalismului in Dobrogea, vestigii descoperite la
Murfatlar, Castelu, Dinogetia, Limanu, Harsova, Marleanu, Rasova etc. Muzeul are un
lapidariu si o bogata colectie numismatica cu piese de mare valoare, cum sunt monede ce au
gravate figuri de regi sciti, unice in lume.

24
 3.2
3.2
3.2
3.2
3.2
3.2
3.2
Obiectivele spirituale

Biserica Apostolica Ortodoxa Armeana- hramul Sf. Maria, Str. Callatis nr.1. Cladirea a
fost construita in 1880, functionand ca scoala armeana in anul 1940. Clopotnita si modificarile
interioare confera cladirii aspectul tipic al arhitecturii traditionale armene.
Catedrala ortodox Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Str. Muzeelor. Este o constructie
ridicata dupa planurile arhitectului Ion Mincu intre 1883-1885. In interiorul sau se afla doua
jilturi artistic lucrate. Constructia, in stil greco-roman, din caramida
presata, impune prin monumentalitatea fatadei si prin turnul inalt de
35 m.

Moscheea Mare - se afla in imediata apropiere a Pietei Ovidiu, a fost cladita in anul 1910,
pe locul unei vechi geamii. Minaretul, a carui inaltime atinge 50 m, si cupola cladirii au fost
construite din beton armat. Pentru realizarea coloanelor si a scarilor s-a folosit calcarul de
Albesti, iar pentru poarta mare de la intrare s-a adus marmura neagra din Italia. Edificiul are o
frumoasa pictura interioara, in care domina culorile verde, albastru de cobalt, ocru deschis si
rosu. Monument original ridicat la inceputul secolului XX, se remarca prin imbinarea
elementelor bizantine cu cele romanesti. Este principalul edificiu al populatiei musulmane din
Constanta, stilul arhitectonic in care este construit fiind unic in Dobrogea. Moscheea
adaposteste cel mai mare covor oriental din Romania, care a apartinut sultanului Abdul
Hamid.

25
 3.2.1 Obiectivele culturale

Teatrul Ovidiu ( str Mircea cel Batrin) - cladirea gazduieste trei institutii de cultura:
Teatrul Dramatic, Filarmonica Marea Neagra, Opera Constanta, se afla in centrul orasului
intr-un frumos parc, strajuit de grupul statuar Faun si Nimfa conceput de sculptorul
Constantin Baroschi.

Delfinariul (b-ul Mamaia nr. 225) -situat pe malul

lacului Tabacariei, Delfinariul adaposteste cele trei
specii de delfini din Marea Neagra, apa din bazinul
in care sunt ingrijiti fiind luata direct din mare. Alaturi de delfinariu, a fost amenajata
o expozitie de pasari, precum si o microrezervatie de animale care gazduieste specii
din Delta Dunarii.

Planetariu este situat in vecinatatea delfinariului,

este dotat cu un observator astronomic si o statie de observatii
solare.

Acvariul ( b-dul Elisabeta nr. 2) cuprinde familii de pesti din reteaua

hidrografica a Dobrogei si anume: din Delta Dunarii, exemplare din Marea
Neagra, specii din lacurile litorale.
Un loc care nu trebuie uitat de turisti este Portul turistic Tomis. Aici se organizeaza
croaziere pe mare, cei pasionati de gastronomie pot servi preparate specifice la restaurantele
pescaresti de pe faleza. Pe timpul verii acesta este locul de desfasurare a numeroase concerte
de muzica rock, precum si a minunatelor Serbari ale Marii, care timp de cateva zile
transforma zona portului intr-un adevarat loc de sarbatoare. Portul turistic Tomis este locul in
care Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta organizeaza anual, in
perioada sezo-nului estival, Targul national Tomis Yacht- singurul targ specializat de
ambarcatiuni de agrement din Romania. Cluburile nautice din statiunile Mamaia, Neptun si
Eforie Nord dau turistilor posibilitatea practicarii sporturilor de apa- schi nautic, windsurf,
inchirierea de echipamente nautice, hidrobiciclete, yole.

26
 Cazinoul- construit la inceputul
secolului XX (1910) de catre
arhitecti francezi, in stil secession;
cladirea a ramas un simbol al
orasului Constanta. De-a lungul
timpului, Cazinoul nu s-a indepartat
de menirea sa, fiind renumit in
Europa pentru jocurile sale de
noroc. In timpul primului razboi mondial cladirea a fost bombardata si transformata in spital
militar. In prezent restaurantul Cazino, cu arhitectura sa somptuoasa, cu ornamentele elegante
si cu vederea la mare, este un loc ideal pentru celebrarea evenimentelor speciale, sau pentru
organizarea de cocteiluri si seri festive.

3.2.2. Pelerinaje, lacase de cult cu potential

turistic

Unul din sectoarele turistice care prezinta un potential ridicat de

valorificare in judetul Constana il reprezinta turismul ecumenic, monahal si de pelerinaj.
Manastirile si locurile de cult care impanzesc teritoriul Constantei constituie premisele pe
baza carora activitatea turistica din zona s-ar putea dezvolta aducand un profit nebanuit.
Grupul tinta carora se adreseaza acest gen de turism este format atat de calatorii romani, cat si
de cei straini, mozaicul religios care caracterizeaza Dobrogea si marturiile acestuia,
reprezentat de lacasuri de cult ale crestinilor ortodocsi si romano-catolici, ale armenilor,
musulmanilor, evreilor, fiind principalul element de atragere a acestora in Constanta.
Cele mai importante puncte de atractie din judet care ar putea fi incluse intr-un circuit
turistic sunt Manastirea "Sfanta Maria" din Techirghiol, Pestera Sfantului Apostol Andrei si
Manastirea Dervent. Situata in cea mai veche statiune balneara din Constanta, pe malul
lacului cu rezonanta de legenda, Manastirea din Techirghiol este vizitata anual de sute de
oameni care, pe langa faptul ca aici isi gasesc linistea spirituala, pot beneficia si de un
tratament profesionist la Baza medicala a manastirii. Farmecul special al locului este dat de
biserica din lemn care poarta haramul Sfintei Maria. Construita din lemn in secolul al XVIII-
lea, intr-un clasic stil maramuresean, aceasta biserica este unul dintre putinele lacasuri de cult
in care decoratiunile interioare (picturi, icoane etc.) s-au pastrat nealterate. Tot in cadrul

27
acestei manastiri se afla si singurul muzeu cu profil religios din judet, continand piese unice in
Romania, marturii ale trecutului spiritual al acestor locuri. In sud-vestul Constantei, pe drumul
care duce spre localitatea Ostrov, in apropierea satului Ion Corvin, se afla cel mai vechi lacas
de cult crestin din tara. Ascunsa de privirile curiosilor intr-o padurice, la poalele dealurilor, se
afla Pestera Sfantului Apostol Andrei. Traditia spune ca pe aceste locuri a poposit, pe drumul
sau de raspandire a crestinismului, Apostolul lui Hristos, Andrei, in jurul anului 60 d.Hr.
Sfintita in anul 1942, pestera a devenit cunoscuta datorita minunilor care se spune ca intampla
aici. In momentul de fata, in acest loc se afla in constructie o noua biserica moderna, nefiind
amenajate locuri speciale de popas pentru eventualii turisti care ar dori sa petreaca aici cateva
zile.

Icoanele purtatoare de minuni atrag sute de oameni

Pe acelasi drum spre Ostrov se gaseste si Manastirea Dervent. Principalele

puncte de atractie din acest loc sunt cele trei cruci facatoare de minuni, despre
care se spune ca au crescut pe locurile unde au fost inmormantati, dupa ce au fost
decapitati, trei apostoli ai Sfantului Andrei. La acestea se adauga icoana "Sfanta
Maria cu Pruncul", despre care se spune ca are puteri miraculoase, si Izvorul
Tamaduirii, care atrage sute de oameni care cred in valentele miraculoase ale
acestuia. Insa, chiar daca potentialul turistic de pelerinaj este de necontestat,
problematica este dezvoltarea unui sistem de gazduire a turistilor, nici aici nefiind
construite imobile cu aceasta destinatie speciala. Pe langa aceste mari simboluri
ale judetului nostru, un virtual circuit turistic ecumenic poate fi intregit de
lacasurile de cult care se afla in municipiul Constanta. Dintre acestea amintim
Biserica ortodoxa "Sfantul Mina", Biserica armeana "Sfanta Maria", Bazilica
romano-catolica "Sfantul Anton", Moscheea musulmana "Carol", Templul
evreiesc, toate aceste imobile fiind cladiri de patrimoniu cultural. De asemenea,
deoarece intotdeauna religia se impleteste armonios cu istoria, nenumaratele situri
istorice din judetul Constanta pot intregi un circuit turistic de pelerinaj, ecumenic
si monahal pe aceste locuri. Lipsa spatiilor de cazare, drumurile de acces la aceste
puncte de vizitare, promovarea acestor spatii ca locuri turistice si serviciile oferite
turistilor romani si straini constituie insa reale obstacole in dezvoltarea acestui tip
de turism, fata de problema atragerii efective de turisti. O alta premisa de
revigorare a circuitelor ecumenice o reprezinta criza din Israel, destinatia
principala a turismului religios. Situatia tensionata din zona deschide Romaniei

28
 posibilitatea de a prelua grupurile de turisti din Grecia si din alte tari, faptul ca in
Constanta se afla Pestera Sfantului Apostol Andrei fiind un atu de necontestat
pentru judet.

3.2.3. Traditii si gastronomie (paleta de retete cu specific zonal)

Obiceiuri din Dobrogea

In Dobrogea, intalnim obiceiuri care s-au pastrat din vremuri de demult si inca
mai sunt practicate:
"Lazarelul" - practicat in Sambata de Florii - practicat si in prezent in localitatea cu
populatie preponderent greceasca, Izvoarele. Obiceiul povesteste ca Lazar, moare intr-
un accident in timp ce se afla la padure pentru a aduce hrana pentru animale. Mama si
fecioarele din sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta un copac cu ramuri
bogate.
"Olaria" - Este o traditie dobrogeana ce reprezinta purificarea aerului si gonirea
duhurilor rele din zona localitatii, inainte de inceperea Postului Mare. Se mai numeste
Orarie sau Hurhumbalu functie de localitate (Izvoarele, Niculitel, Parches). Obiceiul
consta in aprinderea pe dealuri a unor focuri din resturi vegetale sau din furajele
consumate de animale in timpul iernii, simbolizand purificarea vechii vegetatii, pentru a
face loc unei vegetatii noi si prospere. Rostogolirea pe dealuri a rotilor de caruta
infasurate in paie, simbolizand cursul soarelui pe cer, simboliza si purificarea a tot ce a
fost rau pentru comuniune.
"Caloianul" practicat dupa Paste - Obiceiul consta in fabricarea unei papusi de lut, ce
era ingropata in camp, ca apoi dupa o perioada de timp sa fie deshumata, rupta in bucati
si imprastiata pe camp, simbolizand fertilitatea, belsugul culturilor si regenerarea
vegetatiei.
"Paparuda - practicat in a treia zi de Pasti in localitatile Niculitel, Luncavita,
Vacareni, Jijila Obiceiul consta in stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei
batrane, impodobite cu flori sau cu ramuri verzi, ce intra din curte in curte. Tinerele sau
batranele, danseaza si canta pentru ploaie, apoi sunt udate de gazda sau se uda intre ele.

29
Sursa: www.info-delta.ro/traditii-in-dobrogea

"Colindatul" - mersul cu Mos Ajunul, practicat in seara Ajunului de Craciun este un

obicei pe care il intalnim si azi, practicat in general de copii care reiau colindele cantate
altadata de cetele de feciori si barbati.
"Ursul", "Brezaia","Capra" practicate in seara Ajunului de Craciun - obiceiuri al
colindatului cu masti, ce se mai practica in localitatile Niculitel, Valea Teilor, Greci,
Enisala.
"Mosoiul" - se practica si azi, numai la Luncavita, obicei al colindatului cu masti ce a
devenit o emblema nu numai a Luncavitei, dar si a Dobrogei.
"Oleleu"- practicat in seara Ajunului de Craciun de grupuri de flacai ce bat cu talangile
in pamant fiind asezati in cerc sau semicerc in fata casei sau portii simbolizand
protejarea gospodariei de spiritele rele. Obiceiul se mai practica in zona Macinului.
"Semanatul"- practicat in ziua de Anul Nou Obicei practicat de copii ce intra din casa
in casa si arunca cu boabe de grau, spunand vorbe de bun augur pentru rodul pamantului
in anul nou ce va veni.
"Boboteaza"- practicat in ziua de 6 ianuarie- Obiceiul consta in recuperarea de catre
flacai a crucii aruncate in apa, dovedind astfel trecerea lor in randul barbatilor.10

Gastonomia in Judetul Constanta

n judeul Constana, un adevrat mozaic etnic i cultural, se pstreaz unele

tradiii de sute de ani, iar arta culinar este printre cel mai bine transmise n familie.

Cte bordeie, attea obiceie spune o vorba din popor. Este i definiia
care caracterizeaz perfect judeul Constana: o mare de oameni de diferite etnii,

10 http://www.info-delta.ro/traditii-in-dobrogea-28/obiceiuri-din-dobrogea-
44.html

30
culturi i naionaliti care ncearc s convieuiasc i n acelai timp s i
pstreze vii tradiia i obiceiurile motenite de sute de ani. Una din cele mai de
pre bogaii culturale este arta culinar prin care fiecare popor i definete felul de
a fi, gusturile i specificul neamului.

Gastonomia ocupa un rol foarte important in cultura tatarilor crimeeni, ea

fiind strans legata de modul si mediul de viata. Fara sa intram in istoricul
gastronomiei tataresti putem afirma ca ea a fost influentata de gastonomia
otomana, ca urmare fireasca a suveranitatii Imperiului Otoman asupra Hanatului
Crimeii pana in anul 1774.

Aruncand o privire asupra bucatariei tataresti am putea face urmatoarea

clasificare a mancarurilor:

1. Ciorbe

2. Mancaruri scazute

3. Produse de patiserie

4. Dulciuri

Partea ceamai consistenta a bucatariei o constituie preparatele de patiserie:

ulkum(gogosi) scovergi, silter, katlama, kobete, geantlik, sarbirma,
siberek(placinta cu branza,cu dovleac,cu carne), kawirma.

n portul Tomis se afl cea mai apreciat i mai cutat patiserie turceasc.
Siberekul este preparatul vedet, adic plcintele ttreti cu branz sau cu carne
de vit i de oaie. Se vnd mai ceva ca paine calda i, cu toate c reeta nu este
tocmai complicat, secretul gustului st ntr-o plant pe care romnii o folosesc
pentru a face ceai, respectiv menta.

Lah magiunul este o reet specific turceasc, tot cu carne tocat i

reprezint pentru poporul otoman ceea ce este cunoscut aici sub numele de pizza.
Mai mult, turcii spun c italienii au furat de la ei acest tip de mncare, pe care
ulterior l-au adaptat. Cu toate c, n timp, n meniul restaurantului au fost

31
strecurate i preparate internaionale, clienii care i calc pragul tiu din start ce
vor s comande, tot ce se mnnc acas, n Turcia.

Stilul culinar grecesc se remarca prin condimentele utilizate intr-o masura

mai mare decat in celelalte bucatarii din zona mediteraniana: oregano, menta,
busuioc, cimbru, fenicul, chimen, marar, dafin, ceapa, usturoi. Bucataria greceasca
folosestein mod special carnea de miel si vitasi mai putin carnea de porc si de pui.
Se folosesc masline, branza feta, frunze de vita de vie, dovlecei si iaurt. Dulciurile
sunt facute de obicei cu nuca si miere.

Aceeai situaie poate fi ntlnit i n staiunea Mamaia, ntr-un restaurant

grecesc din buricul trgului. Totul era adus din Grecia: de la farfurii i pn la
ultimul strop de ulei folosit n buctrie. Una dintre vedetele restaurantului este
musacaua greceasc din carne, cartofi i vinete prjite, dar nu oricum.

De aceeai prere par s fie i clienii care au lsat deoparte mncarea ca s

ncing o hor greceasc i s cnte n cor melodii tradiionale, n mijlocul
restaurantului.

Pe de alt parte, n tot judeul nu exist niciun restaurant cu specific

machidon. Nu are cutare, spun machidonii care-i amintesc de vremurile cnd s-
au gsit unii s ncerce o astfel de afacere. O comunitate important de aromni
este n localitatea Mihail Koglniceanu. Oameni cu stare, gospodari i foarte buni
buctari.

Preparatele nelipsite de pe masa aromanilor sunt, prin traditie, branzetuile si

faimoasele pite armaresti(cu branza,spanac,praz,dovleac,mere,etc.),de asemenea,
ardeii prajiti(piperchi tsargasiti),cornurile etc.

La aromni obiceiurile se transmit acas, din generaie n generaie, iar lupta

cu tendina de a fi asimilai de alte popoare este grea, spun ei.

Gastnonomia bulgara imbina retete similare cu cele romanesti, turcesti si

grecesti. In meniurile specifice bulgaresti baza o constituie legumele si fructele.
Produsele lactate sunt de foarte buna calitate. Se spune ca longevitatea bulgarilor
se fatoreaza consumului zilnic de lapte si produse lactate.

32
 Gastronomia liponinena are specific dobrogean, cele mai renumite feluri de
mancare finnd saramura de peste, borsul de peste si placinta dobrogeana.

3.3. Obiective tehnico-economice (turnuri, poduri cu valoare

turistica)

Sursa:

Farul genovez din Constana este ridicat pe faleza oraului11. n faa lui se
afl monumentul cu bustul lui Mihai Eminescu i poate de aceea muli turiti trec
pe lng el fr s-l vad.

Construcia Farului genovez din Constana a fost realizat n jurul anului

130012. Era perioada cnd navele genoveze asigurau transportul diverselor mrfuri
pe mare. Alturi de veneieni, se poate spune c genovezii erau stpnii mrilor
n acele timpuri. Ajungnd i pe rmul Pontului Euxin, vechea denumire latin a
Mrii Negre, navigatorii genovezi au fcut comer i n portul Tomis (astzi
Constana). Pentru a ajunge n siguran la mal, noaptea sau pe vreme de furtun,
genovezii au construit un far, pe rmul mrii, n dreptul portului Tomis. Trebuie
menionat c astfel de faruri au fost ridicate i pe alte rmuri unde genovezii
fceau comer. La noi n ar, putem aminti farul genovez din Sulina sau pe cel din

11 Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice

12 Blan, t.; Mihilescu, N. t. - Istoria tiinei i tehnicii n Romnia,

date cronologice, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucureti,
1985, p. 37.

33
 Mangalia. Farul genovez din Constana, distrus de vreme i intemperii, a fost
restaurat ntre anii 1858 i 1860. Restaurarea a fost ncredinat inginerului
francez, de origine armean, Artin Aslan. La baz, soclul farului este un patrulater.
Din acesta se nal construcia propriu-zis, de form octogonal, ce se termin
cu o platform ce depete turnul i este susinut de mici contrafori. Pe aceast
platform este amplasat o ncpere metalic, cu geamuri de jur mprejur,
acoperit cu o cupol metalic rotund. Lumina farului era static (farul nu era
rotativ) dar reprezenta un punct de reper luminos pentru marinarii aflai n larg.
Farul a funcionat pn n anul 1913. n anul 1948 a fost restaurat nc o dat i de
atunci constituie o atracie turistic. Farul, cu o nlime de 8 m, a fost reconstruit
n amintirea negustorilor genovezi ce au contribuit, prin activitatea lor, la
dezvoltarea oraului Constana.Turitii care se vor plimba pe faleza din Constana,
vor privi bustul lui Eminescu i poate vor observa i vor vizita Farul genovez din
Constana.

Podul din Constanta

Podul este susinut de cabluri din oel i de 16 piloni, avnd o lungime de 360 m

Podul rutier de la Agigea este cel mai mare pod cu cabluri din Romnia i
primul din lume care are montate 16 aparate de reazem antiseismic pe piloni, fiind
rezistent, astfel, la cutremure de 9 pe Richter.

34
 La circa un kilometru distan fa de vechiul pod de la Agigea, judeul
Constana, s-a inaugurat, cel mai mare pod rutier de tip hobanat (n.r. - susinut de
cabluri de oel) din Romnia. Se afl la km 0+540 al Canalului Dunre Marea
Neagr i face legtura ntre nordul i sudul Portului Constana, dar i cu A4
Bucureti-Constana, varianta ocolitoare a municipiului Constana, evitndu-se,
astfel, trecerea prin localitile Lazu i Agigea.
Podul are patru benzi de circulaie pe o lime de 17,4 metri i reprezint o
premier mondial n ceea ce privete montarea aparatelor de reazem antiseismic.
Potrivit constructorilor, n 6 octombrie s-a finalizat montarea celor 16 aparate,
care sunt nite echipamente de ultim generaie, de producie german13.

Are nlimea maxim de 65 m i deschiderea maxim de 200 m ntre piloni

(cea mai mare din Romnia). Lungimea total a podului, incluznd bretelele de
acces, e de 2,5 km. Podul este susinut de 16 piloni, pilonul principal de sus inere
a cii de rulare avnd 116 m nlime. Toate componentele metalice, 18 tronsoane
i patru stlpi de susinere, nsumeaz peste 3.200 de tone de tabl special.

13 http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/podul-asta-rezista-la-un-cutremur-de-9-
grade-5750494

35
 Tabelul nr. 3.3. Evaluarea antropositurilor

Caracteristici, criterii si punctaje in evaluarea antropositurilor

APRECIERE PRIN
PUNCTAJ PENTRU
CARACTERISTICA EXPEMPLE PENTRU APRECIERI
DIVERSE ACTIVITATI
TURISTICE
1 2 3 1 2 3
P Bustul lui Mihai Biserica Apostolica Ortodoxa
Locala 0,2 0,5 1 Vila Sutu
R Eminescu Armeana- hramul Sf. Maria
I Importanta ca Biserica romano- Muzeul Marinei Romane
Nationala 0,5 1 2 Muzeul de arheologie
N valoare catolica Sfantul Anton Constanta
C Edificiul roman cu
I Internationala 0,5 1,5 3 Mormantul pictat Muzeu de Arta Constanta
mozaic
P Frecventa Geamia Esmahan Biserica greaca Biserica romano- catolica Sfantul
A 1,5 1 0,2
Sultan Schimbarea la Fata Anton
L Raritatea prin
E Mod de exprimare Cladirea Teatrului
0,2 1 1,5 Arhiepiscopia Edificiul Roman cu mozaic
artistica Elpis
Epocii in care a Muzeul de Istorie Nationala si
0,2-0,5 0,5-1 1-1,5 - Muzeul de Arta Populara
Noutate la fost realizata Arheologie
nivelul Complexul Muzeal de Zidul de incinta Romano-
In prezent 0,2 0,5-1 1-1,5 Cazinoul
Stiinte ale Naturii bizantin
Sursa de instruire si educatie 0,2 0,5 1 - Muzeul de arheologie Muzeu de Arta Constanta
Destinatie Culturala artistic 0,5 1 1,5-2 - Festivalul de la Mamaia Manastirea ,,Sfanta Maria

36
 pentru un tip de
Monumentul Eroilor Zidul de incinta al cetatii
activitate Istorica 0,5 1 1,5 Farul genovez
Sarbi Tomis
turistica
Expozitia de pasari Casa de cultura a
Loc pentru activitati cultural artistice 0,5 1 1,5 Muzeul Marii
exotice Sindicatelor din Constanta
Zilele Marinei pe faleza
Loc pentru manifestari sportive 0,2 0,5 1 Stadion casa de cultura Stadionul Farul Constanta
Cazinoului
Recreere si odihna 0,2 0,5 1 Parc campus Parcul arheologic Litoralul Mamaia
Monumentul Eroilor
Cercetare stiintifica 0,5 1 1,5 Statuia Femeia cu harpa Arhiepiscopia
Sarbi
Cunoasterea evolutiei unor activitati
0,5 1 1,5 - - Lacul Techirghiol
economice
Inundatii puternice intre
Naturale 0-0,2 0,5 1 Inundatii Alunecari de teren in Eforie Nord
S Prin Navodari si Corbu
Vulnerabilitate
E procese Surpari pe falezele Incendu la Culture Pub din
Antropice 0 0-0,5 0,5-1 Lipsa
C Constantei Constanta
U Prin lucrari pe plan Lucrari de consolidare si
N local,national sau prevenire a proceselor Ocrotirea monumentelor de arta,
D Protectie 0 0-0,5 0,5-1 Lipsa
contributii naturale si degradarii istorice si arhitectura
A internationale operelor de arta
R Nivel de
E vizitare Drum Drum Drum
nemode modern uri
Drumuri cu pietris, Alee asfaltate Drumuri asfaltate
Accesibilitate rnizat izat moder
poteci Autostrazi
nizate

0-0,5 0,5-0,8 0,8-1

Dotari - 0-0,5 0,5-1 Lipsa Dotari partiale Dotari corespunzatoare
Numar anual de 0-0,5 0,5-1 1-1,5 <500 <50.000 >50.000
turisti

37
 Tipuri de activitati Recreere in statiuni
0,5 pentru fiecare tip
turistice realizabile Destindere pe plaje

Capitolul 4. Infrastructura specific turistica

Valorificarea patrimoniului turistic al judetului Constanta implica in prealabil asigurarea unor conditii minime pentru
deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de catre turisti. In esenta, imbinarea acestor elemente are ca rezultat polarizarea
fluxurilor turistice spre acele destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de vacanta.
Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat de interes turistic, potentialul sau turistic trebuie sa raspunda la doua cerinte
esentiale:
sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti (istorice, cultural-artistice etc.)
sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente,
intr-un cuvant de baz materiala si de infrastructura necesara pentru a facilita activitatile turistice.

4.1. Unitatile de cazare

Legatura dintre activitatea turistica si industria hoteliera este complexa, de profunzime si se desfasoara in ambele sensuri. Pe
de-o parte, industria hoteliera se dezvolta ca urmare a circulatiei turistice si, pe de alta parte, dezvoltarea turismului este conditionata
de exigenta unor spatii de cazare, de gradul lor de echipare, de calitatea si varietatea prestatiilor oferite.
Intr-o localitate, statiune, turismul se poate dezvolta satisfacator numai in ipoteza ca exista suficiente posibilitati de cazare si
odihn a vizitatorilor. De aceea, dintre formele de baza tehnico-materiala, capacitatile de cazare conditioneaza poate in cea mai mare
masura volumul activitatii turistice, desi anumite categorii de vizitatori sositi intr-o statiune nu recurg la serviciile obiectivelor de
cazare.

38
 In general, prin capacitati de cazare se inteleg acele dotari de baza materiala care asigura innoptarea si odihna turistilor pe o
anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate, diferentiate in functie de gradul de confort oferit pe perioada de an
(sezonaliatea) in care sunt solicitate. Capacitatile de cazare (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri turistice etc.) care, in vederea
asigurarii unui sejur cat mai atractiv, ofera turistilor conditii optime de adapostire (innoptare), indeplinind, dupa caz, si alte functii
caracteristice odihnei in domiciliu temporar (alimentatie, agrement, igiena).
In cadrul statiunilor de pe litoralul Marii Negre , ponderea cea mai mare in reteaua de cazare o detine hotelul, unitate formata
dintr-o cladire sau un ansamblu de cladiri, care asigura cazarea in camere special amenajate corespunzator dotate. Hotelul ofera, de
asemenea posibilitatea de servire a mesei, posibilitatea de distractie, si pune la dispozitia turistilor o gama larga sau mai restransa de
servicii.
Unitatile de pe litoral sunt constituite din constructii arhitectonice moderne, amplasate cat mai aproape de plaja, avand in
majoritate 6 nivele ( P+5). Exista, de asemenea, intr-o proportie mai mica, ansambluri hoteliere cu 15 nivele (P+14). Indiferent de
numarul nivelelor, unitatile hoteliere detin in majoritate circa 600-650 de locuri amplasate in camere cu 2 paturi si mai rar cu 3 paturi.
La parter, unitatile de 6 nivele sunt dotate cu doua unitati de alimentatie publica, iar la fiecare cap de hotel, un bar de zi si un bar
bufet.
Oferta de hoteluri, pe litoralul romanesc este mare, existand hoteluri de la 5 stele (Palm Beach, Scandinavia din Mamaia) ,
de 4 stele (Palas, Yaki, Majestic, Savoi -Mamaia, Britania-Eforie Nord), 3 stele (Hora - Saturn, Doina - Neptun), si de 2 stele
(Arad, Crisana- Olimp, Siret, National- Mamaia).
Urmatoarea forma de cazare, ca pondere este constituita din campinguri si sate de vacanta. Acestea au fost infiintate si s-au
dezvoltat ca urmare a avantului ce l-a luat turismul neorganizat si cel semiorganizat. Ca forma de cazare complementara a reusit sa
satisfaca in buna masura cererile individuale sau de grup ale turistilor posesori de autovehicule, adepti ai unui contact cat mai direct
cu natura si ai unui program cat mai rigid. Practica a demonstrat ca aceste spatii de cazare sunt foarte solicitate, ele fiind in prezent
insuficiente in varf de sezon, nereusind sa satisfaca pe deplin cererea existenta.

39
 Vilele si casutele constituie o forma complementara, mai putin utilizata pe litoral. Acestea sunt amplasate izolat sau grupate
sub forma satului de vacanta, constituind o forma intermediara, din punct de vedere al confortului, intre hotel si camping.
Unitatile hoteliere de pe litoral se caracterizeaza prin faptul ca ele functioneaza sau pot functiona intreaga perioada a
sezonului estival, dar numai cel mult patru luni dintr-un an calendaristic. Din cauza acestui fapt ele sufera o uzura exagerata, ceea ce
conduce la cheltuieli suplimentare pentru intretinere, la mentinerea unui personal insuficient utilizat, la degradarea prematura a
constructiei si instalatiilor aferente.
Cu toate acestea, hotelul ramane singura forma de cazare capabila sa preia un numar masiv de turisti, mai ales in varful
sezonului, cand afluenta turistica este maxima.
Casutele si vilele sunt folosite aproximativ in aceeasi perioada ca si hotelurile, dar au un coeficient de utilizare mai mic. Fata
de forma principala de cazare, ele se deosebesc si prin tarife mai mici practicate.
Campingul, ca forma complementara de cazare, are cel mai mic coeficient de utilizare. Din practica s-a constatat ca un teren
de campare este ocupat in intregime o perioada mult mai scurta de timp fata de hoteluri si chiar fata de vile si casute. El este solicitat
mai mult in varf de sezon, cand timpul este calduros si nu sunt ploi. Din punct de vedere administrativ si organizatoric, campingul
este ultimul deschis si primul inchis in timpul unui sezon estival, fata de celelalte forme de cazare. Avantajul de baza al campingului
este acela ca necesita cheltuieli mai mici pentru amplasare si intretinere, se exploateaza usor si completeaza cererea de locuri de
cazare, mai ales in cazul turismului neorganizat.
Unitatite de cazare din judetul Constanta sunt reprezentate de: hoteluri (82+3 unitati),pensiuni (114 unitati), vile (614 unitati), apartamente (398
unitati), case (248 unitati), case de vacanta (30 unitati), hosteluri (15 unitati), complexuri (17 unitati), camere de inchiriat (37 unitati, alte unitati
(24 unitati) casute (6 unitati) , hanurile, popasurile, motelurile, cabana si bungalorurile au cate o unitate.
In ceea ce priveste capacitatea de cazare, din totalul de 15451 de camere si 35413 locuri de cazare, cea mai mare pondere este detinuta de
vile (5932 camere 38.39%; 12365 locuri de cazare-34.91%) urmate de hoteluri (3353 camere 21.7%; 7254 locuri de cazare -20.48%); case
(1852 camere 11.99%; 3856 locuri de cazare 10.88%); pensiuni (1412 camere-9.14%; 5136 locuri de cazare-14.50%);apartamente cu regim

40
 hotelier (1038 camere-6.71%; 2076 locuri de cazare 5.86%), camere de inchiriat (452camere 2.93%; 950 locuri de cazare 2.68%); hosteluri
(378 camere- 2.45% ;875locuri de cazare 2.47%),complexuri turistice ( 359 camere-2.32%; 1308 locuri de cazare -3.69%) s.m.d.
Tabelul nr. 4.4. Evaluarea unitatilor de cazare din judetul Constanta

Nr. Tip unitate de Total unitati de Confort Camere Locuri

(nr.margarete/ Nr. camere Nr.locuri Nr.camere/nr.locuri Punctaj
Crt. cazare cazare in judet stele) (%) (%)
1. Hotel 82 1*-5* 3353 7254 3353/7254 21.70 20.48 5
1^-4^
2. Pensiuni 114 1412 5136 1412/5136 9.14 14.50 1
1*-4*
3. Vila 614 1^*-5^* 5932 12365 5932/12365 38.39 34.91 1 0,65
4. Hotel-apartament 3 2*-5* 54 174 54/174 0.35 0.49 1
5. Case de vacanta 30 2* 179 373 179/373 1.16 1.05 1
Complexuri
6. 17 2*-3* 359 1308 359/1308 2.32 3.69 1
turistice
Apartamente 1038 2076 1038/2076 6.72 5.86
7. 346 3* 1
regim hotelier
Apartamente de
8. 6 1*-3* 11 42 11/42 0.07 0,2
inchiriat 0.27
9. Garsoniere 46 1*-3* 55 121 55/121 0.36 0.34 0,3
10. Moteluri 1 1* 6 12 6/12 0.04 0.03 0,03
11. Hosteluri 15 1*-3* 378 875 378/875 2.45 2.47 1
12. Hanuri 1 2* 27 66 27/66 0.17 0.18 0,1
13. Popasuri turistice 1 1* 10 20 10/20 0.06 0.05 0,05
14. Campinguri 5 1*-3* 63 126 63/126 0.41 0.35 1
15. Case 248 2* 1852 3856 1852/3856 11.99 10.88 1
16. Casute 6 1*-3* 36 94 36/94 0.23 0.26 0,2
17. Cabane 1 1* 11 31 11/31 0.07 0.08 0,07
18. Bungalouri 1 3* 23 50 23/50 0.15 0.14 0,1
19. Alte unitati 24 1*-3* 200 484 200/484 1.29 1.36 1

41
 Camere
20. 37 1*-3* 452 950 452/950 2.93 2.68 1
deinchiriat
TOTAL 1598 15451 35413 15451/35413 100 100 6,65
In urma analizei tipurilor de uitati de cazare si a capacitatii de cazare, la nivelul judetului Constanta, punctajul obtinut, conform
metodologiei de evaluare mai sus mentionata este de 6.65 puncte dintr-un maxim de 7 puncte, acesta fiind obtinut prin insumarea punctajelor
partiale pentru fiecare tip de unitate de cazare.
In acest context, nu inregistreaza punctajul maxim, consider ca Judetul Constanta detine o baza de cazare care poate satisface cu mare
succes cererea turistica,cresterea capacitatii de cazare si gradul de confort, prin modernizarea sau aparitia altor unitati de cazare.

4.2. Instalatii de tratament

Romania dispune de o multitudine de factori terapeutici naturali ale caror calitati sunt valorificate cu inalt profesionalism in bazele de
tratament din intreaga tara.
Litotalul romanesc al Marii Negre ofera adevarate ,,surse de sanatate, de o exceptionala valoare: namolul sapropelic (unic in lume, cu
deosebite calitati curative) si apa sarata a Lacului Techirghiol, climatul marin cu actiune stimulatoare, aerosolii naturali, plaja si apa Marii Negre,
valoroasele izvoare de ape sulfuroase mezotermale.
Turismul pune in valoare si exploreaza economic acel tezaur unic format din bogatiile create de natura si climat, sau lasate de istorie,
folclor si civilizatie.
Turismul balnear se detaseaza in cadrul celorlalte forme de turism datorita multiplelor beneficii sociale si economice pe care le aduce ca
urmare a efectelor pozitive pe care acesta le are asupra starii de sanatate fizica si psihica a oamenilor.
Factorii naturali de cura ce genereaza turism balnear in judetul Constanta sunt:
Apa sarata, clorata, sulfurata, sulfica, magneziana si hipotonica din Marea Neagra
Namolul sapropelic si apa sarata concentrata din Lacul Techirghiol

42
 Apele mezotermale sulfuroase, clorurate, bicarbonate din lacul Mangalia
Namolul de turba extras din turbaria aflata in nordul orasului Mangalia
Izvoarele minerale
Plajele existente de-a lungul litoralului pentru curele helimarine
Clima marina bogata in aerosoli salini si radiatii solare
Acesti factori de cura sunt eplorati si valorificati ca atare intr-o serie de statiuni balneoclimaterice renumite precum: EforieNord, Eforie
Sus,Techirghiol, Mangalia, Neptun.

Techirghiol

situata pe malul Lacului Techirghiol, la 16 km de municipiul Constanta;

este una din cele mai cunoscute statiuni balneoclimaterice de pe litoralul Marii Negre;
functioneaza ca statiune balneoclimaterica incepand cu anul 1899, cand a fost infiintat Azilul Maritim Techirghiol;14
factorii principali de cura sunt apa sarata a Lacului Techirgiol si namolul sapropelic;

14 http://www.tratamentbalnear.ro/techirghiol

43
 pot fi tratate: boli reumatismale degenerative, inflamatorii, diartritice, simptome posttraumatismale, boli ale sistemului nervos periferic si
central, boli ginecologice, boli de piele, boli ale aparatului respirator, boli cardiovasculare, boli endocrine, pareze, paralizii si sechele
poliomielitice;
bazele de tratament au dotarii de ultima generatie si se pot face bai calde, impachetari cu namol cald, bai calde cu apa sarata, aerosoli,
hidroterapie;
tratamentele se efectueaza la Sanatoriul Balnear de Recuperare Techirghiol sau la Manastirea Sfanta Maria dispune de 135 locuri de
cazare.

Eforie Nord

situata in orasul Eforie, la 14 km de municipiul Constanta;

amplasata la altitudinea de 6 20 m peste nivelul marii;
statiune cu caracter permanent, are avantajul ca dispune de o clima marina cu ierni blande si veri fierbinti;

44
 plaja are o lungime de 3 4 km si o latime de 20 100 m;
factorii de cura sunt clima marina, apa marii puternic clorurata, sulfatata, sodica, magnezica, hipotonica, apa sarata a Lacului Techirghiol
si namolul sapropelic extras de pe fundul lacului;
este recomandata atat pentru agrement, relaxare, cat si pentru diverse tratamente;
pe malul Lacului Techirghiol exista un complex pentru tratament in aer liber, dotat cu instalatii pentru impachetari cu namol rece si are
zone delimitate pentru bai in lac;
este indicata in tratamentul spondilozei, a bolilor inflamatorii, a celor reumatismale diartritice, a bolilor sistemului nervos periferic, a
bolilor dermatologice, respiratorii si ginecologice, crestere deficitara la copii, rahitism, decalcifiere, anemie secundara;
este renumita pentru centrele moderne de fizioterapie, fiind considerate cele mai bine dotate din tara Sanatoriul Efosan si baza de
tratament a Hotelului Europa Ana Aslan Helth SPA;

Eforie Sud

45
 situata intre Eforie Nord la nord si Tuzla la sud, intre Marea Neagra la est si Lacul Techirghiol la vest, la 18 km distanta fata de
municipiul Constanta;
prima statiune din dobrogea care detinea un spatiu pentru tratamente balneare;
a purtat denumirea de Carmen Silva, pseudonimul de poeta al reginei Elisabeta;
principalii factori de cura sunt: clima marina, apa Lacului Techirgiol si marea;
este renumita pentru tratamentele puse la dispozitia clientilor, amplasamentul sau facand posibila cura heliomarina si cea cu namol, in
locatii complet modernizate;
dispune de un complex medical pentru copii, tratandu-se afectiuni reumatologice cu regim permanent, slabiciunea fizica si rahitismul;
Neptun

situata la 6 km nord de orasul Mangalia, pe teritoriul administrativ al acestuia;

amplasata la 5 20 m deasupra nivelului marii, intr-o zona cu multa verdeata;
dispune de o clima marina cu veri fierbinti si ierni blande, temperatura medie anuala ajungand la 11,2 grade Celsius;
factorii de cura sunt clima marina, bogata in aerosoli salini, si radiatia solara, apa marii clorata, sulfatata, sodica, magneziana, hipotonica,
izvoarele de ape sulfuroase mezotermale si namolul extras din Lacul Techirghiol;
punctul forte al statiunii este plaja La Steaguri, considerata una din cele mai bine amenajate plaje de pe intreg litoralul;

46
 detine si o baza de tratament, amplasata in Hotelul Doina, functionala pe tot parcursul anului;.

Mangalia

situata la limita de sud est a tarii, la aproximativ 45 km sud de municipiul Constanta si la 11 km nord de punctul de frontiera Vama
Veche;
situata pe ruinele vechii cetati Callatis, devine statiune balneoclimaterica in anul 1930;
este privilegiata de prezenta Lacului Mangalia suprafata de 260 ha si adancime maxima de peste 10 m si de izvoarele de ape
mezotermale sulfuroase;
factorii de cura sunt izvoare minerale (sulfuroase, mezotermale, radioactive), climatul marin si apa marii;
pot fi tratate: afectiuni reumatismale degenerative, inflamatorii , stari algice articulare, afectiuni reumatismale abarticulare, afectiuni
posttraumatice, afectiuni neurologice periferice, afectiuni ale sistemului nervos central, afectiuni ginecologice, afectiuni asociate
cardiovasculare, respiratorii, otorinolaringologice, endocrine, metabolice si de nutritie, dermatologice si boli profesionale;

47
 detine doua baze de tratament moderne: Hotel Mangalia patru bazine pentru kinetoterapie cu apa sulfuroasa, o sectie pentru
electroterapie, doua sectii pentru hidroterapie, o sectie de pneumoterapie, sali de gimnastica medicala si saloane pentru masaj, cabinete de
geriatrie, laboratoare pentru analize si investigatii, cabinete pentru acupunctura, bazine cu apa de mare incalzita si Sanatoriul Balnear;15.

Venus

situata in partea sudica a litoralului, intre Cap Aurora si Saturn;

a intrat in circuitul statiunilor balneare in anul 1972;
este o locatie eleganta, intima, parca special creata pentru a oferi relaxare deplina;
plaja are 1,2 km lungime si latime de 200 m, nisip fin, indicat in helioterapie si talazoterapie;
pe plaja apar izvoare minerale sulfuroase hipotermale, captate sub forma de dusuri;
in partea de sud a statiunii exista locuri special amenajate pentru tratamentul cu namol si baile sulfuroase;
se pot trata boli reumatismale degenerative spondiloza cervicala, dorsala si lombara, stari post-traumatismale, anemie secundara,
slabiciune, decalcifiere, rahitism, boli ale pielii, dereglari endocrine, boli ginecologice16;

15 http://www.tourismguide.ro/html/orase/Constanta/Mangalia/tratament.php

48
 exista numeroase posibilitati de agrement si petrecere a timpului liber: practicarea sporturilor nautice, cinematograf in aer liber, gradini de
vara, terenuri de sport, discoteci, restaurante, cofetarii, baruri de zi si de noapte;
cazarea se face in hoteluri, pensiuni, vile sau camping-uri; cele mai moderne hoteluri sunt: Hotel Carmen, Hotel Dana, Hotel Palace si
Hotel Mezotermale.
Saturn

situata in imediata vecinatate a orasului Mangalia, la 43 km de municipiul Constanta;

statiune noua, intrata pe lista statiunilor balneare romanesti in anul 1972;
plaja este dispusa intre plaja din Mangalia si cea din Venus; zona sudica este caracterizata de existenta a numeroase golfulete create
artificial si latimi mici ale plajei; partea dinspre nord are o lungime de aproximativ 2 km si o latime de 100 150 metri;
pot fi tratate afectiuni reumatismale degenerative, afectiuni ortopedice posttraumatice, anemii, manifestari articulare ale bolilor de nutritie
( rahitism), boli ale aparatului respirator, boli dermatologice, boli metabolice si boli ginecologice17;

16 http://www.aquatravel.ro/hotel-florica-venus.htm

17 http://www.tratamentbalnear.ro/saturn

49
 dispune de baze de tratament moderne, oferind posibilitatea efectuarii urmatoarelor proceduri: hidroterapie, kinetoterapie, electroterapie,
bai sulfuroase, bai de namol, bai de plante, bai galvanice, gimnastica medicala, dus subacval, impachetari cu namol sau cu parafina, masaje
uscate sau cu namol, cura geriatrica;18
Tabelul nr. 4.5. Centre de tratament in judetul Constanta

Nr. Unitate de tratament

Proceduri si tratamente Tipuri de aparate Adresa
Crt. (statiuni)
1. Techirghiol Bazin cu apa sarata Str. Dr. Victor Climescu,
Cazi pentru proceduri nr, 34-40
Hidroterapia
Sanatoriul Balnear si de Instalatii pentru dus masaj
Recuperare Techirghiol Instalatii moderne, termostate
Cataplasma cu namol, parafina
Electoterapie de inalta frecventa
Termoterapia
Fototerapie cu raze infrarosii
O sauna (20 locuri)
Aparate vacuum BTL 12
Sonoplus 591, Sonoplus 464
8 bi galvanice digitale cu termostat
Electroterapia
1 aparat Hivamat 200, PHYSIOMED;
1 aparat Endopuls
10 aparate magneto-terapeutice BTL 09
Fototerapia Lamp cu ultraviolete;
Lmpi Solux;
Instalaie pentru bi de lumin partiale;
Un aparat de laser terapie din categoria "soft" laserelor, cu lumin
infraroie.
Dou aparate Bioptron (lumin polarizat)
1 aparat de fototerapie cu unde ultraviolete MEDISAN 700.
18 http://www.cjc.ro/proiecte/itinerarii/Brosura-Turism_balnear.pdf

50
 9 cabine de masaj
Masoterapia
2 aparate pentru masaj de drenaj limfatic
Kinetoterapia 4 aparate Steper cu manere, 3 biciclete ergometrice, covor rulant
Inhaloterapia 12 aparate de aerosoli
Radiologie Aparat de radiografie si radioscopie PHY-PHILIPS
Psihologie
Kinetoterapia
Electroterapia
Eforie Nord Fototerapia
Laserterapia
2. Spitalul Clinic de Bd. Republicii nr. 9, Eforie
Recuperare, Medicina Ultrasonoterapia Nord
Fizica si Balneologie Magnetoterapia
Masoterapia
Inhaloterapia
Bai de namol
Bai de plante
Impachetari cu namol si
parafina
Eforie Sud Bai galvanice
Dus subacval
Vraja Marii- Complex
Magnetoterapie str. Ion Movila nr.
3. sanatorial de
Laserterapie 23 Eforie Sud
recuperare medicala,
medicina fizica si Electro-fizioterapie masaj
balneologie
Kinetoterapie
Kidroterapie
Dus Vichy
Sauna
4. Neptun Peloidoterapie mpachetri, cataplasme, bi, masaj cu nmol Hotel DOINA*** este

51
 Hidroterapie bi de sulf, bi de plante, afuziuni, du cu masaj Vichy, du subacval
Termoterapie mpachetri cu parafin, bi de lumin, saun
Electroterapie galvanizare, diadinamic, nemectron, ultrasunet, magnetodiaflux

Masoterapie masaj uscat terapeutic, de ntreinere, anticelulitic, de relaxare, reflex,

vibromasaj
Kinetoterapie
Hidrokinetoterapie n situat pe artera principala
bazin din statiune, la 300 m de
Complexul turistic si plaja
Balneara Doina Aerosoloterapie
Drenaj limfatic (manual
sau cu aparat)
Reflexoterapie

Aromaterapie

Cosmetic facial i
corporal

5. Mangalia Impachetari cu namol; bai calde; sauna; afuziuni alternative; dusuri

Hidrotermoterapie subacvale Str. Matei
Sanatoriul balnear In apa sulfuroasa sau de mare
Hidrokinetoterapie Basarab nr. 3
Mangalia
Masaj Masaj cu namol, cu talc sau cu unguent terapeutic
Localitatea
Electroterapie Diapulse
Mangalia, Judetul
Fototerapie Laserterapie, ultraviolete, infrarosii
Aerosoliindividuali cu apa de mare, apa sulfuroasa tamponata, substante Constanta
Pneumoterapie

52
 medicamentoase

Tratamente ginecologice Irigatii cu apa sulfuroasa, tampoane cu namol

Tratamente
Acupunctura, infiltratii, cura Gerovital
complementare
Tratament balnear bazine cu apa mezotermala sulfuroasa, bai de namol, sali de masaj
Venus Hidroterapie
Kinetoterapie Str. Nicolae Iorga nr. 8,
6. Mezotermale Palace Electroterapie Venus - Mangalia
- HOTEL & BALNEO
& SPA Tratamente cu BOICIL,
Pell-Amar, Gerovital
Hidroterapie
Kinetoterapie
Electroterapie
Saturn Termoterapie
Bai sulfuroase, de namol, galvanice, dus subacval, impachetari cu namol
7. Baza de tratament Tratamente balneare
sau cu parafina
balnear Sirena si
Balada Gimnastica medicala
Masaje uscate sau cu
namol
Cura geriatrica

53
 Sursa: Studiu propriu

In concluzie, conform criteriilor mentionate in metodologia de evaluare judetul Constanta obtine punctajul maxin -5 puncte, prin
prezenta facilitatilor de wellness fiind un criteriu decisiv.

4.3. Sali de conferinta, centre expozitionale (capacitate)

Una din formele de turism care a cunoscut o ascensiune in ultimii ani la nivel european, este turismul de afaceri. Turismul de afaceri
este una dintre componentele cele mai dinamice ale activitatii turistice, iar intensificarea relatiilor internationale si, n deosebi, a celor
economice se reflecta n cresterea cererilor pentru calatoriile de afaceri.
Datorita turismului pe litoralul romanesc s-a dezvoltat turismul de afaceri care valorifica dotarile din ce in ce mai variate ale unitarilor de cazare.
Astfel au aparut unitati de cazare clasiificate la un nivel de confort ridicat (3 stele in sus) care dispun de numeroase servicii (cazare si restautie)
specifice acestei forme de turism.
In prezent, conform tabelului de mai jos, judetul Constanta are 33 de Sali de conferinta cu o capacitate totala de 4480 locuri, unde se
pot organiza numeroase evenimente de afaceri, aceste fiind situate in incinta unitatilor de cazare. Astfel, conform metodologiei, punctaul
obtinut de Constanta la evaluarea infrastructurii pentru conferinte, reuniuni si manifestari expozitionale este de 3.75 dintr-un maxim de 6
puncte, ceea ce inseamna ca este necesara cresterea numarului spatiilor individuale pe viitor pentru manifestari de afaceri si a capacitatii
totale existente a judetului.

Tabel nr. 4.6. Sali de conferinta (numar si capacitate) din judetul Constanta

N Sala de N Nu Pun
r conferinta u mar ctaj
. m de
c ar locu
r ul ri

54
 de
t
Sa
.
li

1 3.75
Del Mar 5 1560
.

2
Balada -Nej 1 50
.

3
Dali 1 40
.

4
Ferdinand 1 20
.

5
Ibis Constanta 4 150
.

6 Hotel Bavaria
3 370
. Blu

7
Hotel Class 1 50
.

8 Hotel Florida
2 100
. Conferince

9 Hotel Kleyn 1 60

55
.

1 Hotel Palace
0 RRT 1 150
. Conferince

1
Hotel Palm
1 1 70
Beach
.

1
2 Hotel Saturn 1 80
.

1
3 Hotel Scala 1 80
.

1
Malibu Hotel
4 4 350
Conferince
.

1
5 Hotel Royal 1 80
.

1 Hotel Nevada 1 40
6
.

56
1
Hotel La Scoica
7 3 1000
Land
.

1 Vega
8 Conference 1 230
. Hall

Total 33 4480
Sursa: Studiu propriu

Centru de conferinte Del Mar

Del Mar Conference Center este noul centru de conferinte hotelului Del mar Mamaia precum si al statiunii Mamaia. Situat la
intrarea sudica a statiunii, Del Mar Conference Center este alegerea perfecta pentru organizarea evenimentelor corporate.

Cetrul de conferinte Del Mar va sta la dispozitie cu 5 sali de conferinte cu capacitati intre 160 si 800 de locuri, o sala de sedinte
cu o capacitate de 20 de locuri, cu servicii de cazare in apartamente si camere de lux si cu servicii de restaurant de inalta clasa.

Sala Conferinte Paris

Capacitate: pana la 200 de locuri

57
Sala Conferinte Del Mar Ballroom
Capacitate :pana la 800 de locuri

Sala Conferinte London

Capacitate: pana la 160 de locuri.

58
Sala Conferinte Panoramic

Capacitate: pana la 180 de locuri.

Sala Sedinte Panoramic

Capacitate: pana la 20 de locuri.

59
 Sala Conferinte Del Mar
Capacitate: pana la 200 de locuri

Hotelurile Ibis sunt amplasate in zone accesibile, dotate cu locuri de parcare si gazduiesc numeroase sali de conferinte, ideale
in functie de evenimentul pe care il organizati. Toate aceste sali sunt dotate ultramodern, au acces la zone sanitare, spatii de relaxare,
la restaurant, la locul pentru catering sau la zone linistite.

Toate salile noastre de conferinta va ofera urmatoarele facilitati :

sali cu lumina naturala

aer conditionat
apa plata in sala
kit sala de conferinta
foyere dedicate pauzelor de cafea
echipament tehnic : videoproiector, 2 flipcharturi, ecran de proiectie

60
 Sala de conferinte Hotel Ibis Constanta

Salile noastre de conferinte ofera toate conditiile pentru ca succesul evenimentelor dumneavoastra sa fie garantat.

Intalniri de team-building, trainging-uri, conferinte, congrese sau workshop-uri insotite de pauze pentru gustari, cafea sau
chiar si mese sunt cateva din activitatile pe care le puteti organiza intr-una din salile noastre de conferinte, din hotelul Ibis de la malul
marii.

Salile noastre de conferinte ofera toate conditiile pentru ca succesul evenimentelor dumneavoastra sa fie garantat.

61
 4.4. Instalatii de transport pe cablu

Telegondola Mamaia reprezinta o instalatie complexa de transport pe cablu, destinata turistilor care doresc sa admire panorama
statiunii Mamaia. Capacitatea de transport este de 600-1500 de persoane pe ora.

Telegondola este o atractie a litoralului pentru turistii de toate varstele, acestia putand admira imprejurimile si statiunea
Mamaia. Va puteti imbarca din doua statii, prima in zona Perla Mamaia, iar cea de-a doua in zona Cazino Mamaia.

In acest fel, turistii vor avea ocazia sa pluteasca efectiv pe deasupra statiunii Mamaia, timp de aproximativ sapte minute, la o
inaltime maxima de 50 de metri. Capacitatea unei gondole este de opt locuri, aceasta fiind inchisa, cu ventilatie naturala si protectie
solara fiind puternic vitrata pentru a asigura o vizibilitate foarte buna.

Echipamentele folosite sunt de ultima generatie in conformitate cu standardele internationale, gradul de siguranta fiind
maxim. Lungimea totala a traseului este de 2000 de metri.

62
 4.5. Alte instalatii de agrement

Privit in calitate de componenta de baza a serviciului turistic, alaturi de transport, cazare, alimentatie, agrementul indeplineste
o serie de functii particularizate in raport cu nevoile turistului sau ale organizatorului. Astfel, in concordanta cu cerintele turistului,
agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica a acestuia, divertismentul si dezvoltarea capacitatii sale. In cazul acoperirii
nevoilor fizice, activitatile sportive, cele care pun in miscare organismul, de la simpla plimbare pana la realizarea unor performante,
detin un loc important. In ceea ce priveste latura psihica, activitatilor cultural-distractive si celor instructiv educative le revine un rol
hotarator: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, amuzament si comunicare, contribuind la imbogatirea bagajului de
cunostinte ale turistului.
Pe plan economic, dezvoltarea agrementului raspunde exigentelor de crestere a atractivitatii statiunilor turistice. Totodata,
agrementul reprezinta mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor. Stimuleaza circulatia
turistica, fiind o sursa importanta de incasari, de crestere a eficientei economice a activitatii. Dezvoltarea agrementului reprezinta un
mijloc de asigurare a competitivitatii statiunilor turistice. Agrementul reprezinta un element important de care trebuie sa se tina seama
in amenajarea zonelor turistice. Tot mai frecvent se vorbeste in procesul de amenajere de o strategie a agrementului, care sa valorifice
componenta economica a fiecarei zone, sa realizeze o planificare de ansamblu si pe termen lung a raportului om - natura, sa asigure o
dimensionare ponderat - rationala a dotarilor, o adapatare a acestora la configuratia spatiilor verzi si peisajelor.
In cazul turismului de litoral, a carei motivatie o reprezinta cura helio - marina si practicarea sporturilor nautice, organizarea
agrementului inseamna amenajarea plajelor pentru o cura activa (tobogane, jocuri, concursuri); existenta unor centre de initiere in
practicarea sporturilor nautice si punctelor de inchiriere a materialului sportiv (barci, hidrobiciclete, schi-uri, yole, surfing-uri etc.);
realizarea unor porturi de agrement, cluburi de vacanta. Aceste componente se intalnesc si in dotarea litoralului romanesc, iar lor li se
mai pot aduga alte mijloace de agrement ca: parcuri de distractii, sali de spectacole, terenuri de sport etc. O forma particulara de
agrement si corespunzator, de vacanta, in care tara noastra are vechi traditii si care se bucura de aprecierea turistilor, o reprezinta

63
 echitatia. Existenta unor herghelii renumite, cum este cea de la Mangalia, favorizeaza dezvoltarea acestei forme de agrement, careia i
se asocieaza plimbarile cu trasura si alte mojloace hipo.
Strategia de dezvoltare a agrementului tine seama, pe de o parte, de motivatiile, aspiratiile si asteptarile turistilor, iar pe de alta
parte, de profilul, structura si specificul statiunilor. Corespunzator, desfasurarea activitatii de agrement presupune existenta unor
echipamente adecvate (porturi de agrement, puncte de inchiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de echitatie terenuri
si sali de sport etc.), personal cu pregatire de specialitate (animatori), programe (excursii, concursuri, expozitii, festivaluri, activitate
artizanala s.a.). Principalele caracteristici ale turismului de litoral sunt determinate de puternica sezonalitate, durata mare a sejurului,
motivatia deplasarii, intensitatea circultiei turistice etc. Principalele dotari si amenajari la agrementul pe litoral sunt urmatoarele:
plaje amenajate si dotari aferente;
plaje cu circulatie libera;
agrement nautic (debarcadere, salupe, yole, barci cu motor, nave de agrement, teleschi nautic, hidrobicicletele, surfing, scoli de surfing);
parcuri de distractii;
minicare, piste de karting, trenulete, bowling, discoteci, biliard, jocuri mecanice;
piscine acoperite si in aer liber;
saune, solarii, minigolf;
sali de gimnastica si aerobic;
stadioane, cinematografe in are liber sau acoperite;
teatre de vara;
terenuri de sport;
sali de conferinta;
acvariu - delfinariu;

64
 cluburi, baruri de noapte;
echitatie si menaj pentru copii;
emisiuni Radio Vacanta;
plimbari cu elicopterul, lansari cu parasuta etc.;
excursii diverse (tur de litoral, Turcia-Bulgaria-Grecia, Delta Dunarii, Nordul Moldovei, Bucuresti ).
Un alt aspect ce trebuie avut in vedere in elaborarea conceptiei de agrement este asigurarea implicarii turistului in
desfasurarea programelor de divertisment. Are loc astfel o trecere a acestuia de la calitatea de spectator la cea de participant
activ, aceasta constitiuind o caracterisitica a conceptiei moderne de agrementare a statiunilor; se poate afirma ca dezvoltarea
activitatilor de agrement influenteaza direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei activitati eficiente.
Serviciile suplimentare sunt prestate intr-o gama relativ variata. Astfel, odata cu sosirea turistului, este necesar sa i se puna la
dispozitie, prin receptia hotelului, transportul bagajelor, cumpararea unor publicatii, diferite informatii privind locurile de distractii,
pastrarea valorilor in casa de valori, convorbiri telefonice interurbane sau internationale si altele. Ghizii, interpret si dispecer, insotesc
turistii straini de la aeroport pana la hotel si pe toata durata sejurului. In general, se poate spune ca societatile comerciale de pe litoral
ofera o gama larga de servicii, dar nu suficienta si organizata. Din categoria serviciilor suplimentare fac parte si excursiile. In fiecare
statiune sunt amplasate birouri care se ocupa cu programarea si efectuarea acestora, in tara si in strainatate, cu plata in lei sau in
valuta. Astfel, se efectueaza excursii in Delta Dunarii sau pe canal, la Cetatea Histria, Adamclisi, Murfatlar, Bucuresti precum si in
Bulgaria, Turcia, Grecia. Aceste excursii se organizeaza cu autocare (in tara), iar in Turcia sau Grecia cu avionul sau vaporul.
Evident, mai sunt multe trasee turistice care pot fi vizitate, mai exista deficiente de organizare, dar calitatea acestor servicii se poate
imbunatati. Pentru turistii romani si straini ar prezenta interes vizitarea nu numai a obiectivelor turistice si a monumentelor
arheologice ale judetului Constanta, ci si obiectivele industriale din tara, cum ar fi: Barajul de la Arges, Portile de Fier,
Transfagarasanul etc.

65
 Desi structura agrementului a cunoscut in ultima perioada o dezvoltare substantiala, ea nu este suficienta si, mai ales, destul de
diversificata pentru a face fata cererii din ce in ce mai mari. Spre exemplu, terenurile de minigolf sunt prea putin folosite, mai ales de
turistii romani, din cauza lipsei de instructori pentru acest sport, care se practica la noi pe o scara restransa. Multe dintre aceste
terenuri stau nefolosite in majoritatea timpului, fara a li se da o alta destinatie.
In bowling-uri exista sali special amenajate pentru jocuri mecanice, care au fost aduse din import inca de la inceputul dotarii
statiunilor respective. Pana in anul 1989 automatele de poker erau nefolosite din cauza uzurii pe care au suferit-o, dupa 1990 s-au
dotat sali cu jocuri mecanice noi, de alt tip si cu mese de biliard etc. Pana in 1989 centrele de echipament sportiv erau aproape
inexistente. Sporturile nautice se limitau doar la plimbari cu hidrobicicleta si cu barca (si acestea insuficiente). In statiunile de pe
litoral nu se practic schiul nautic, nu se faceau plimbari pe mare cu ambarcatiuni usoare, iar parcurile de distractii erau rudimentare
si destinate copiilor. Turistii romani se limitau numai la restaurant, bar sau discoteca, unitati de agrement ce aveau in general,
programe asemanatoare. Dupa 1989 a inceput initiativa de piata (hoteluri - restaurante luate in locatie de gestiune), luandu-se masuri
pentru realizarea de prestatii suplimentare pentru diversificarea si dezvoltarea infrastucturii, ceea ce a condus, in prezent, la marirea
gradului de atractivitate a statiunilor.
Judetul Constanta concentreaza 43% din potentialul turistic al tarii, reprezentand una dintre cele mai importante zone turistice
ale Romaniei. Intre factorii de ordin natural, care confera calitati superioare curei balneare pe teritoriul romanesc, mentionm:
orientarea plajei spre sud-est, durata mare de stralucire a soarelui pe timpul verii (10-11 ore pe zi), stabilitatea termica de la o zi la
alta, precipitatiile rare, brizele, apa marii, namolurile curative.
Litoralul dispune de o salba de statiuni, alcatuita din : Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti,
Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia.

Costinesti

66
 este situata in prelungirea satului Costinesti, la 31 km sud de municipiul Constanta, invecinandu-se la nord cu comuna Tuzla si la
sud cu Statiunea Olimp;
debutul statiunii a fost infiintarea primei tabere pentru pionieri, inaugurata in anul 1949;
este supranumita Statiunea Tineretului si are ca simboluri Obeliscul si Epava navei Evanghelia nava comerciala greceasca ce a
apartinut vestitului om de afaceri Aristotel Onassis;
plaja are lungimea de 1 km, este orientata spre est, astfel incat beneficiaza de razele soarelui intreaga zi;
pe plaja se poate efectua talasoterapie, aerosoli, helioterapie, antrenamente sportive sau yoga;
dispune de numeroase modalitati de agrement, dedicate turistilor de toate varstele;
cazarea se poate face in hoteluri, pensiuni, vile si camping-uri.

Mamaia

67
 situata la nord de municipiul Constanta, intre Marea Neagra si Lacul Siutghiol;
cartier al municipiului Constanta, are foarte putini locuitori, dar este suprapopulata in sezonul estival;
prima unitate de cazare a fost o vila, construita in anul 1934, iar primul hotel dat in folosina a fost Hotel Rex, finalizat in anul 1936;
este renumita pentru plajele sale largi 8 km lungime si 250 m latime, dar si pentru nisipul fin al acestora;
iubitorii de plaja si caldura vor aprecia faptul ca statiunea este scaldata de soare 10 12 ore pe zi;
in ultimii ani s-a dezvoltat intr-un ritm alert, oferind nenumarate posibilitati de agrement si de petrecere a timpului liber; turistii pot alege
terenurile de sport, sporturile nautice, parcurile de distractie, complexul acvatic Aqua Magic, teatrul de vara, cinematograful, barurile, discotecile,
centrele de recuperare, infrumusetare sau relaxare;
dispune de 20.000 de locuri de cazare in pensiuni, vile si hoteluri si ofera posibilitatea ca turistii sa se delecteze cu cele mai diverse
sortimente culinare in elegantele resaturante ale statiunii.

68
 Jupiter

situata la 5 km nord de orasul Mangalia, pe teritoriul administrativ al acestuia;

este una din cele mai mici statiuni de pe litoralul romanesc, amplasata intr-un cadru pitoresc, ideal pentru relaxare;
inaugurata in iulie 1968;
dispune de o faleza intinsa, ideala pentru promenada la asfintitul soarelui;
factorii de cura ai statiunii sunt apa marii, climatul maritim si rezervele de namol de turba;
plaja are o intindere de 1 km, nisip fin si este fragmentata de numeroase golfulete si diguri transversale ce dau un aspect pitoresc statiunii;
dispune de restaurante, baruri si cluburi de noapte, cinematograf, terenuri de tenis si minigolf, bazine de inot, popicarie, baze nautice,
toate venind in intampinare nevoilor de agrement ale turistiilor;
cazarea se face in hoteluri, in mare parte renovate,vile sau camping-uri.

Olimp

69
 situata la 6 km nord de Mangalia pe pragul de nisip dintre padurea Comorova si mare;
a intrat in circuitul turistic in anul 1972;
era una din cele mai bine cotate statiuni de pe litoral, fapt datorat in mare parte arhitecturii deosebite a hotelurilor, aspectului occidental al
magazinelor, restaurantelor si teraselor;
in prezent este cautata de turistii care doresc mai multa liniste;
in partea sudica a statiunii plaja este ingusta, marginita de o faleza inalta, iar in partea de nord este mai lata, dar fragmentata de o serie de
golfulete artificiale;
faleza este un excelent loc de promenada, oferind o panorama superba asupra marii;
turistii se pot distra in cluburi, discoteci, pe terenuri de sport sau pot savura clipe de relaxare si desfatare pe terasele sau in restaurantele
din statiune;
cazarea se face in hoteluri, vile sau pensiuni.

70
 Capitolul 5. Infrastructura tehnica

5.1 Accesibilitatea la infrastructura majora de transport

In comparatie cu celelalte judete, Constanta prezinta o situatie deosebita, datorita faptului ca aici se imbina transportul
feroviar cu cel rutier, maritim si fluvial, precum si cu cel aerian. Constanta este usor accesibila din Bucuresti cu avionul 1h., cu trenul
3 h. si cu autocarul 4h.

5.1.1. Cai aeriene

Dezvoltarea functiei turistice si balneare a municipiului Constanta a dus la crearea unei linii aeriene internationale, care leaga litoralul cu alte tari
ale lumii.
Pe teritoriul judetului Constanta functioneaza doua aeroporturi: Aeroportul International ,,Mihail Kogalniceanu (situat la 25
km. de orasul Constanta) care este in principal destinat deservirii litoralului in anotimpul estival, folosit si ca aeroport de rezerva
pentru Bucuresti (fiind din acest punct de vedere considerat al doilea aeroport al tarii) si un aeroport utilitar aflat la Tuzla, existand
posibilitatea folosirii unor avioane usoare in zonele turistice din sud.
In anul 1996 s-a dat in folosinta noua aerogara care dispune de toate facilitatile specifice unei aerogari moderne: handling,
rent-a-car, dutty-free, sali speciale pentru fluxurile de pasageri destinate curselor interne si internationale. Se asigura facilitarea
legaturilor rapide pentru pasageri cu diferite orase din tara si din strainatate.

5.1.2. Cai navigabile

71
 Doua elemente esentiale favorizeaza desfasurarea transporturilor pe apa: cursul Dunarii si vecinatatea Marii Negre. Traficul se
desfasoara prin cele trei porturi maritime Constanta, Mangalia si Midia-Navodari si sase porturi fluviale: Ostrov, Harsova,
Cernavoda, Medgidia, Topalu si Basarabi.
Un rol deosebit in navigatia fluviala il are Canalul Dunare-Marea Neagra cu o lungime de 64,4 km., care uneste portul
Cernavoda cu portul maritim Constanta, scurtand cu aproximativ 400 de km. ruta navelor care vin din Marea Neagra spre porturile
dunarene din Europa Centrala.
In plus, marfurile din Australia si Extremul Orient pentru Europa Centrala scurteaza drumul cu cca. 4.000 km., folosind
aceasta ruta. Prin darea in exploatare a Canalului Dunare-Maine-Rhin, s-a asigurat legatura directa pe apa intre portul Constanta si
porturile din Marea Nordului. Avantajul principal al acestei rute rezida in faptul ca acest canal debuteaza direct in incinta portului
Constanta.
Canalul Poarta Alba-Midia-Navodari, ramificatie a canalului principal, are o importanta economica interna datorita faptului ca
leaga canalul principal de portul maritim Midia si cariera Luminita.
Porturile fluviale de-a lungul Canalului sunt portul Medgidia, dotat pentru un trafic anual de 1,2 milioane tone si portul
Basarabi, dotat pentru un trafic anual de 700 mii tone. Trebuie precizat ca portul Constanta reprezinta locul de acostare pentru
numeroase nave de croaziera.

5.1.3. Cai rutiere

Reteaua feroviara masoara 399 km., din care 129 km. linie dubla electrificata. Judetul Constanta se caracterizeaza printr-o
puternica axa de circulatie est-vest si dotari specifice pe directia Cernavoda/Medgidia/Basarabi/Constanta/Agigea. Zonei de Nord a
judetului ii este specifica o mai mare densitate a retelei rutiere si dotare fata de zona de Sud. Se poate observa totodata densitatea
ridicata a cilor de circulatie si transportul de-a lungul unei fasii de litoral de 3-5 km latime intre Midia si Vama Veche.
DN3/Bucuresti, Lehliu, Fetesti, Cernavoda, Medgidia, Basarabi, Constanta.

72
 Doua drumuri europene traverseaza judetul pe directiile Nord-Sud si Est-Vest:
E 60(DN2) de la Hamburg, intra in tara dinspre Ungaria prin Oradea si face legatura cu centrul tarii prin Cluj, Targu-
Mures, Brasov cu capitala, Urziceni, Slobozia, Giurgeni, Harsova, Mihail Kogalniceanu, Ovidiu ajungand pana la Constanta .
E 87(DN22) intra in tara dinspre Bulgaria (Vama Veche) si traverseaza statiunile litoralului romanesc, facand legatura prin
Constanta cu Tulcea, avand urmatoarea ruta:
Tulcea, Mihai Viteazu, Ovidiu, Constanta, Eforie Nord, Mangalia, Vama Veche, Durankula (Bulgaria).
Din zona Garii de Nord, Bucuresti, pleca microbuze care sosesc langa gara din Constanta. Pe teritoriul judetului Constanta
exist 3 puncte de trecere a frontierei rutiere intre Bulgaria si Romania: Vama Veche, Negru Voda si Ostrov.
Drumurile publice, la 31 decembrie 2013
Judetul Constanta km
Drumuri publice - total 2324
din care:
Modernizate 523
Cu imbracaminti usoare rutiere 896
Din total drumuri publice:
Drumuri nationale 482
din care:
Modernizate 457
Cu imbracaminti usoare rutiere 25
Drumuri judetene si comunale 1842
din care:
Modernizate 66
Cu imbracaminti usoare rutiere 871
Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu 32,9
Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

73
 5.1.4. Cai feroviare
Configuratia retelei feroviare se prezinta sub forma a doua axe care traverseaza judetul, una de la vest la est (calea ferata
dubla Cernavoda/ Constanta), si alta de la nord la sud (Tulcea/ Negru Voda); ele se intretaie in nodul feroviar Medgidia.
Din capitala pleaca cate 8 trenuri pe zi cu ruta Bucuresti - Constanta.
Judetul Constanta km
Total 399
din care:
electrificate 129
Din total:
Linii cu ecartament normal
Total 399
Cu o cale 297
Cu doua cai 102
Linii cu ecartament larg -
Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu 56,4
Sursa - Institutul national de statistica, directia judeteana de statistica Constanta

5.1.5. Zonele libere

In continuarea portului Constanta, in partea de sud, s-a infiintat Zona Libera Constanta Sud, iar in anul 1997, in scopul
atragerii de investitii straine, precum si a cresterii traficului international, in portul Basarabi a fost infiintata Zona Libera Basarabi,
care ofera facilitati specifice pentru companiile ce-si desfasoara activitatea in astfel de perimetre portuare.
Asezat in extremitatea de sud-est a tarii, intre Dunare si Marea Neagra, putem afirma ca judetul Constanta, care reprezinta
fereastra spre mare a tarii, este usor accesibil, pe toate caile de transport, inclusiv cel maritim, si, de asemenea, Constanta are legaturi
directe cu toate orasele importante ale tarii, accesul pe litoralul romanesc fiind foarte usor pentru turisti.

74
 Tabelul nr 5.7. Infrastructura tehnica
INFRASTRUCTURA TEHNICA: 30 de puncte
Denumire Punctaj Evaluare
Accesul direct la
Criteriu infrastructura majora de 24
transport
Da 1
Port 3
Nu 0
Aeroport Da 1
7
national/international Nu 0
Da 1
Acces la drum european (E) 7
Nu 0
Indicatori Acces la DN/E
si CF 1
Acces la DN
Acces la drum national/cale
7 sau CF 0,5
ferata (DN/CF)
Fara acces la
reteaua majora 0

Sursa: Studiu propriu

Tabelul nr. 5.8. Infrastructura edilitara

INFRASTRUCTURA TEHNICA: 30 de puncte

Denumire Punctaj Evaluare
Furnizarea de servicii
publice de gospodarie
Criteriu 20
comunala - Infrastructura
edilitara

75
 Apa si canalizarea 1
Alimentare cu apa,
Apa 0.5
canalizarea apelor uzate si 10
Fara sistem de 0
Indicatori pubverizate
alimentare cu apa
Alimentarea cu gaze Da 1
10
naturale Nu 0
Sursa: Studiu propriu

76
 Tabelul nr. 5.9 Infrastructura de telecomunicatii

INFRASTRUCTURA TEHNICA: 30 de puncte

Denumire Punctaj Evaluare
Furnizarea serviciilor de
comunicatii electronice-
Criteriu 20
Infrastructura de
telecomunicatii
Acoperirea
GSM cu/sau 1
fara telefonie

Acoperirea GSM/Telefonie la la punct fix

Indicatori 20
punct fix Telefonie la 0.5
punct fix
Fara servicii de 0
telecomunicatii
Sursa: Studiu propriu

77
 Capitolul 6. Concluzii
Analiza swot (pe domeii de analiza)
Pozitionarea geografica
Puncte tari
Pozitia strategica in spatiul Marii Negre si in raport cu granitele sudice
(Bulgaria) ofera un potential inalt de dezvoltare pentru transporturi,
sectorul productiv, IMM-uri, turism forta de munca etc. Metropolitana
Constanta este situata la confluenta mai multor coridoare de transport
pan-european, la granita de este a Uniunii Europene.
Oportunitati
Integrarea in cadrul pietei unice europene
Investitiile straine directe
Dezvoltarea infrastructurii de afaceri
Necesitatea/acceptarea nevoii de schimbare
Turism
Puncte tari
Deschiderea la Marea Neagra
Accesibilitatea zonelor turistice, cai de acces moderne (autostrazi, drumuri
nationale, cai ferate) concentrate la principalele coridoare de transport
european
Pozitionarea geografica favorabiladezvoltarii unor produse turistice noi
(turismul itinerar, turismul de croaziera, turismul de afaceri)
Traditie deosebita in activitatile cu caracter turistic (peste 100 ani)
Clima temperat-continentala permite desfasurarea unui turism de litoral din
primavara pana in toamna
Plaje intinse cu nisip auriu amenajate in scop turistic
Puncte slabe
Pozitie excentrica in cadrul regiunii si a judetului
Relatii deficitare pe directia nord si nord-vest (cu nrdul regiunii si cu vestul
tarii)
Amenintari
Intensificarea tendintei de supra-aglomerare a unor zone din perimetrul
metropolitan, in special din municipiul Constanta
Expunere mai mare la competitia pe piete globalizate
Puncte slabe
Gradul de eroziune al plajelor
Managementul echitabil al deseurilor menajere si necolectarea lor selectiva
Slaba marcare a punctelor culturale din traseele nationale
Inexistenta punctelor de informare care sa ofere detalii despre muzee sau
obiective de patrimoniu
Intretinerea precara a obiectivelor de patrimoniu datorita lipsei fondurilor
Distributia neechitabila a facilitatilor de transport in comun
Retea utilitara invechita
Salarizare mica a personalului din turism si insuficienta resurselor umane
 Importante rezerve naturale de namol sapropelic si locuri de imaiere pentru
tratarea afectiunilor
Teren agricol fertil, pretabil pentu dezvoltarea activitatilor de agroturism
Existenta in Zona Metropolitana Constanta a unui patrimoniu cultural de
exceptie si vestigiI arheologice de peste 2000 ani
Capacitatea de cazare ridicata, aflata in plina extindere la nivel national
(locul 1 pe tara)
Resurse umane calificate peste mediesi cu abilitati lingvistice si cu
experienta in domeniul turismului
Existentaunui bogat cadru legislativ care reglementeaza activitatea de turism
Stabilirea unor strategii nationale de dezvoltare a turismului
Serviciul modern de salvamar si alte servicii specializate destinate sigurantei
si protectiei turistilor, ceea ce a condus la cvasieradicarea infcractionalitatii
in zona
Existenta unor pachete de servicii adaptate in functie de tipul de turism
practicat
Organizarea unor festivaluri, targuri de bunuri si servicii
Aparitia unor poroduse turistice noi inedite pt aceasta regiune (Aqua Magic,
Telegondola, autobuze turistice, decorarea statiunii Mamaia cu palmieri
exotici, fantani arteziene,amenajarea unor piete moderne undeau loc diferite
manifestari artistice, cazinouri si parcuri de distractie)
Interesul deosebit al autoritatilor publice locale si al cetatenilor pentru
dezvoltarea sectorului turistic
Oportunitati
Pozitia in teritoru la confluenta a trei mari zone geopolitice, creeaza
premisele valorificarii superioare a potentialului turistic de care dispune
municipiul Constanta si arealul din proximitatea sa
Prezenta pe piata locala a unor touroperatori de anvergura internationala
(TUI, Neckerman etc)
Vecinateatea Deltei, a Muntilor Macin, a manastirilor din nordul
Capacitatea organizationala a institutiilor statului si a administratiei locale
de a gestiona strategii este de desparte de a fi operativa pe termen lung
Lipsa infrastructurii adecvate dezvoltarii turismului de croaziera (porturi
turostice si de agrement)
Unii agenti economici practica preturi ridicate, ce descurajeaza infuzia de
turisti strain, acestia avand posibilitatea sa aleaga din piata destinatii
turistice mai avantajoase sub aspectul raportului calitate/pret
Potential turisti foarte ridicat si insuficient valorificat
Supra-aglomerarea statiunii Mamaia in perioada de varf a sezonului estival
si in weekend-uri
Lipsa unor produse turistice permanente
Amenintari
Concurenta exercitata pe piata regionala a turismului si capacitatea scazuta
a agentilor economici locali de a se adapta la o piata concurentiala unica
Scaderea interesului turistilor romani pt produsele turistice autohtone
Fenonenul de eroziune a plajelor si a falezei poate afecta pe termen lung
dezvoltarea activitatilor turistice in aceasta zona
Vecinatatea platformelor industriale si a portului comercial constituie un
 Dobrogeri, potentialul agrozootehnic al regiunii si valentele etnofolclorice
ale localitatilor rurale, reprezinta un suport important pt dezvoltarea
turismului in general si a turismului de itinerar in special
Alegerea Constantei ca punct de destinatie al croazierelor din Marea
Neagra
Dezvoltarea economica a zonei costiere genereaza o circulatie benefica
turismului de afaceri
Odata cu integrarea Romaniei in UE, Romaniei are posibilitatea atragerii
de finanari europene pentru proiecte de promovare a turismului
Participarea la retele internationale gen Reteaua Universitatilor de la
Marea Neagra care aduc in constiinta publica internationala patrimoniul
Zonei Metropolitane Constanta
Obtinerea de finantari Europene pt programe de calificare si instruire a
personalului din turism
Obligativitatea obtinerii unor standarde de calitate internatinala pt
unitatile din turism
Infrastructura tehnica si transporturi
Puncte tari
Poziti cheie fata de magistrale de transport rutier,feroviar, naval si aerian
Reabiliterea la standarde europene a transportului public in Municipiul
Constanta
Existenta a 8 porturi (3 porturi maritime, 2 porturi turistice si 3 pe canale)
Prezenta unui aeroport de nivel si capacitate internationala (M.
Kogalniceanu) si a unui aeroport utilitar la Tuzla
Toate localitatile din Zona Metropolitana Constanta dispun de sisteme
centralizate de alimentare cu apa potabila si canalizare
Sistem de telecomunicatii modern la standarde europene
Oportunitati
Demararea lucrarilor de realizare a unei noi variante de ocolire a
fcator important de risc ce contribuie la degradarea mediului si genereaza
poluarea contiua a aerului si a apei, amputand astfel din potentialul tristic al
zonei
Absenta unor politici si strategii coerente de dezvoltare integrata a zonei
costiere (infrastructura si echiparea tehnico-edilitara, protectia si
reabilitarea mediului natural si construit etc.) descurajeaza anumiti
investitori straini care doresc sa investeasca in sectorul turistic din aceasta
zona
Competitia cu zonele de litoral din Bulgaria poate micsora numarul de
turisti ce viciteaza Zona Metropolitana Constanta
Lipsa cadrului legislativ privind exproprierile sau modificarile permanente
pot duce la imposibilitatea de realizare a noilor investitii in infrastructura
Migratia personalului calificat din turism in diverse tari din UE
Lipsa de reprezentativitate a organuzatiilor patronale din turism care sa
convinga Guvernul sa aloce resurse financiare substantiale turismului de
litoral
Puncte slabe
Transportul in comun intre localitatile din perimentrul metropol
desfasoara la standarde scazute si este subdimensionat raportat la nec
Retele judetene si comunale de ransport invechite
Traficul aglomerat si lipsalocurilor de parcare
Discrepanta su aspectul confortului social si al indicatorilor de de
urbana intre municipiul Constanta si localitatilor din vecinatata sa
Un grad inca redus de valorificare a resurselor regenerabile (energie
biomasa si eoliana)
Lipsa resurselor financiare necesare pentru dezvoltarea proiecte
infrastructura
Amenintari
Alocareafondurilor publice pt dezvoltarea infrastructurii pe crit
 municipiului care incadreaza intreaga zona metropolitana si ofera
posibilitatea devierii traficului greu si fluidizarii circulatiei
Accesarea programelor europene de finantare nerambursabila, precum si
a celorlalte programe nationale si locale de finantare
Dezvltarea infrastructurii de alimentare cu gaze si extinderea acesteia la
nivelul intregii Zone Metropolitane
Promovarea investitiilot private in noi capacitati de productie bazate pe
cogenerare si resurse regenerabile
apartenenta politica si clientela de partid
Supra-solicitarea infrastructurii publice (drumuri si sisteme de alim
cu apa, canalizare, energie electrica, gaze, iluminat public e
incapacitatea acesteia de a raspunde promt tendinelor de dezvoltare a
mai ales a unor insule de dezvoltare din interiorul teritoriului metrop
Bibliografie

http://ebridge.info/ro/articles/turismul-cultural-in-judetul-constanta
http://www.primaria-constanta.ro/Machete/FilmeConstanta.aspx?
machetaID=33&paginaID=335&detaliuID=1156&lang=ro
http://patrimoniu.gov.ro/images/LMI/LMI-2010_CT.pdf
http://www.cultura.ro/page/33
https://www.google.ro/#q=Traditii++in+judetul+constanta
http://www.info-delta.ro/traditii-in-dobrogea-28/obiceiuri-din-dobrogea-44.html
file:///C:/Users/AsusX555LX/Desktop/Brosura-Etnii.pdf
http://www.info-sud-est.ro/cruci-semiluni-si-stele-spre-cerul%E2%80%88constantei-
vechi-octogonul-confesional-din-peninsula/
https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/imagini-constanta/pagina-5.html
http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/podul-asta-rezista-la-un-cutremur-de-
9-grade-5750494
http://www.click.ro/news/national/podul-asta-rezista-la-un-cutremur-de-9-grade
https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/farul-genovez-constanta
http://www.infopensiuni.ro/cazare-constanta/
http://www.turistinfo.ro/judet-constanta/hoteluri_apartament-judet-constanta.html
http://www.travelworld.ro/judetul/constanta.html
http://www.cityexplore.ro/judetul-constanta/
http://ebridge.info/ro/articles/turismul-cultural-in-judetul-constanta
http://www.cjc.ro/proiecte/itinerarii/Brosura-Turism_balnear.pdf
http://judetul-constanta.viaromania.eu/
https://www.haisitu.ro/tratament-balnear-in-eforie-nord
http://www.locatii-evenimente.ro/sali-conferinta/oras/13/Sali-Conferinte-Constanta?
page=2
http://www.tourismguide.ro/html/orase/Constanta/Eforie%20Nord/tratament.php
http://www.tratamentbalnear.ro/techirghiol
http://www.tourismguide.ro/html/orase/Constanta/Mangalia/tratament.php
http://www.centruldepelerinaj.ro/dobrogea/constanta
http://www.tourismguide.ro/html/orase/Constanta/Neptun/tratament.php
http://www.vilarocco.ro/www/tratament-eforie-nord-pe-web
http://complexvrajamarii.ro/preturi/
https://www.videoguide.ro/sanatoriu-balnear-vraja-marii-eforie-sud.html
http://www.complexdoina.ro/policlinica.html
http://www.balnear.net/proceduri.html
http://www.tratamentbalnear.ro/saturn
http://www.aquatravel.ro/hotel-florica-venus.htm
http://www.palacehotel.ro/mezo_description.html
http://bunadimineata.ro/de-dimineata/travel-calatorii/10-cele-mai-frumoase-locuri-din-
judetul-constanta/5/
 Berlescu E.,- Mica Enciclopedie de Balneoclimatologie a Romaniei, Editura
All, Bucuresti, 1996.

Candea M, Erdeli G, Simion T - Potential turistic si turism , Editura Ex

Ponto,Constanta 2002

Cocean P.- Geografia Turismului, Editura Carro, Bucuresti 1996.

Dragan M., -Litoralul romanesc al Marii Negre, Ghid Turistic, Editura Ex

Ponto,Constanta, 2003

Florea N., Munteanu I., Rapaport C., -Geografia Solurilor Romanesti, Editura

Stiintifica, Bucuresti 1968.

Glavan V., -Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2002.

Iordan I., Bonifaciu C., -Romania, Ghid Turistic, Editura Garamond, Bucuresti,
1998

Iorga F., Toma E., Sovar I.,- Ghid Turistic al Romaniei, Editura
PubliromAdvertaising, Bucuresti 2003.

Mecu Ghe.,-Turism si tratament balnear pe litoral, Editura National,

Bucuresti, 2004.

Micu Adrian - Turism International , Editura Europlus, Galati, 2005

Minciu R.- Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001

Munteanu l., Stoicescu C., Grigore l., -Ghidul Statiunilor Balneoclimaterice

din Romania, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986.

Radulescu I ., Radoi A,- Judetul Constanta, Editura Republicii Romania

Bucuresti 1974 .

Rosu A., Istrate I., Bran F., -Economia Turismului si Mediul

Inconjurator, Editura Economica, Bucuresti 1999.

Neacsu N., Cernescu A., -Economia Turismului, Studii de caz, Reglementari,

Editura Uranus, Bucuresti, 2003.

Snak O., Baron P., Neacsu N.,-Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti
2001.
 Salageanu Ghe., Bavaru A., Fabritius R., -Rezervatii, Monumente si Frumuseti
ale Naturii din Judetul Constanta, Editura Exponto, Constanta, 2003.

Stnescu D. - Strategii de dezvoltare in turismEditura U.P.G., Ploiesti 2003

Vlad D. - Piata turistic, Editura Sylvi, Bucuresti, 2006

Vlasceanu Ghe., Ianos I.,-Orasele Rominiei, Casa Editoriala Odeon, Bucuresti,

2000.

XXX- Dobrogea Turistica, Ghid Cultural -Turistic, Editura

Dobrogea, Constanta , august , 2004.

XXX- Dobrogea, Litoralul Romanesc, Delta Dunarii, Ghid TuristicEditura

Meridiane, Bucuresti, 1964.

Revista Atlas Magazin, Anul V, Nr. 3, Martie 1999.

Revista Atlas Magazin, Anul I, Nr. 1-2, Ianuarie- Februarie, 2003.

Date furnizate de institutul national de statistica, directia judeteana de

statistica Constanta

Anuarul statistic al judetului Constanta

Breviar statistic al Romaniei

Internet- www.plaja.ro

www.rolitoral.ro

www.infolitoral.ro

www.geocities.com.constanta.cit

www.mangalia.ro

www.litoral. As. Ro

www.constanta-litoral.virtualave.net/

www.litoral-cta.go.ro

www e-constanta.ro
 www.mtromania.ro

www.mturism.ro

www.vacante si calatori.ro