Infrastructura turistica a litoralului romanesc

Valorificarea patrimoniului turistic implica asigurarea unor conditii pentru deplasare,

sejur si petrecere placuta a timpului liber.
Prin infrastructura turismului intelegem totalitatea mijloacelor materiale, mobile si
imobile care participa la crearea si oferirea produsului turistic, la prestarea serviciilor turistice.
Deci oferta turistica efectiva reprezint 545f55f ; echilibrul dintre oferta turistica potentiala si
infrastructura.
Parametrii hotaratori in clasificarea si dimensionarea unitatilor cu activitate turistica
de odihna si tratament sunt: capacitatea de cazare, alimentatie publica si tratament.
Daca in 1970 numarul locurilor de cazare era de 770490, in prezent se afla 2.340.431
locuri de cazare. Din acestea, circa 2/3 sunt amplasate in hoteluri si vile, iar 1/3 sunt
amplasate sub forme complementare: casute, corturi si camping-uri.
Cele 1.966.218 locuri de cazare in hoteluri sunt amplasate in toate statiunile turistice a
litoralului Marii Negre, majoritatea dintre ele in imediata apropiere a plajei, ce le face sa fie
foarte accesibile celor a caror motivatie pentru petrecerea vacantei de pe litoralul romanesc a
constituit-o marea si plaja. Din totalul camerelor, circa 95% sunt cu 2 paturi, diferenta de 5%
fiind reprezentata de camere cu 3 paturi, un pat si apartamente.
Din totalul locurilor in hoteluri, majoritatea sunt locuri incalzite, iar 50% din aceste
spatii incalzite sunt spatii pe langa bazele de tratament (Eforie Nord, Neptun, Mangalia).
Astfel, din acest punct de vedere, litoralul poate satisface cererea unor anumite segmente de
piata, interesate in vindecarea unor afectiuni reumatologice.
Construirea de hoteluri de capacitate medie si mare, in dauna vilelor de capacitate
mica, a devenit posibila datorita activitatii agentiilor de voiaj capabile sa asigure trimiterea de
turisti in masa. De asemenea, o caracteristica proprie infrastructurii litoralului, referindu-se tot
la spatiile de cazare, o reprezinta satele de vacanta si hotelurile de tip club, precum si
minihotelurile si vilele particulare. Aceste forme de cazare au fost create ca urmare a cererii
unor parteneri (agentii de voiaj), in special de pe piata franceza, care nu se limiteaza numai la
trimiterea de turisti, ci se ocupa in continuare de acestia si in perioada petrecerii sejurului,

organizand diferite programe proprii, deosebite fata de cele pe care prestatorul le face de
obicei pentru ceilalti turisti.
Decontarea acestor servicii in hoteluri tip club, sau sate de vacanta se face la un pret
global pentru intreaga capacitate pusa la dispozitia partenerului, la un anumit coeficient de
exploatare, indiferent de numarul de turisti (sistem charter), spre deosebire de formele clasice,
cand plata se face in functie de numarul de turisti si de serviciile prestate.
Capacitatilor de cazare existente le sunt afiliate unitati de alimentatie publica. In
ultimii ani, s-a realizat raportul optim de 1/1 (loc cazare/loc de masa), eliminandu-se in felul
acesta situatiile de acum 4-5 ani, cand era necesara utilizarea sistemului seriei la masa.
Pe langa unitatile de alimentatie publica principale (restaurante), reteaua este
completata si de alte unitati, cum sunt: restaurante cu specific, baruri, cofetarii, bufete etc.
Se poate spune ca infrastructura turismului de pe litoral este in general satisfacatoare.
Este necesara insa initierea unor actiuni pentru modernizarea, ridicarea gradului de confort,
imbunatatirea functionalitatilor, pentru crearea conditiilor satisfacerii depline a exigentelor
turismului, in special a celui international.
Se poate observa din statistici ca infrastructura turismului a litoralului reprezinta mai
mult de jumatate din intreaga infrastructura a turismului romanesc, ceea ce face ca veniturile
realizate sa fie preponderente de activitatea turistica internationala.
O caracteristica deosebita a litoralului este faptul ca infrastructura turismului
litoralului romanesc detine un numar redus de unitati de cazare incalzite. Majoritatea acestor
unitati de cazare incalzite sunt folosite pentru cazarea turistilor veniti la tratament, ele fiind
amplasate in incintele complexelor sanatoriale sau in apropierea lor. Un alt aspect intalnit pe
litoral, legat de activitatea turistica, este numarul mare de unitati de alimentatie publica,
concentrate intr-un teritoriu relativ mic.
Astfel litoralul concentreaza peste 630 unitati de alimentatie publica, dintre care 142
restaurante, 19 unitati cu specific, 17 restaurante cu autoservire, 22 de berarii si braserii, 39
cofetarii si placintarii, 140 baruri de zi, 4 baruri de noapte, 13 discoteci.

Un fapt negativ in activitatea turistica a litoralului il reprezinta caracterul sezonier al

acestuia, intreruperea temporara a activitatii fiind de 7-8 luni pe an. Aceasta exploatare
discontinua creeaza probleme nu numai de ordin economic, ci si din punct de vedere tehnic,
de intretinere si functionalitate a instalatilor si utilajelor.
Cu toate aceste inconveniente litoralul detine un loc important in activitatea turistica a
tarii, fapt care face sa i se acorde in continuare o deosebita atentie.
Fara indoiala ca litoralul, asa cum se prezinta astazi, cu statiunile sale bine dotate,
plajele sale, cu peisajele si tezaurul monumentelor arheologice, trebuie sa fie valorificat in
mod stralucit, reprezentand o importanta bogatie naturala.
La baza dezvoltarii infrastructurii litoralului sta si actiunea de sistematizare, care
impleteste in mod fericit dezvoltarea activitatii turistice cu dezvoltarea economico-sociala a
intregii zone.
Pentru perfectionarea conditiilor in statiuni a fost si este necesara realizarea unor
importante lucrari de completare si modernizare a retelei de drumuri, a cailor ferate
(electrificate), asanarea unor balti, consolidarea si amenajarea falezelor, amenajarea unor
lacuri, a noi retele de alimentarea cu apa si canalizare, plantatii etc.
Toate acestea dovedesc faptul ca infrastructura litoralului romanesc ocupa un loc
deosebit de important in turismul romanesc.
Organizarea si amenajarea plajelor
O componenta de prim rang a spatiului litoralului este plaja, favorabila helioterapiei si
psamoterapiei, de lungime si latime variabila, cu expunere spre est si nisip de o calitate
deosebita. Marimea statiunilor se stabileste in functie de capacitatea plajelor care, la randul ei,
depinde de suprafata amenajabila, de simultaneitatea prezentei pe plaja a vizitatorilor
potentiali etc.
Capacitatea plajelor, in functie de care se stabileste marimea statiunii, este determinata
de urmatorii parametri: suprafata exploatabila sau amenajabila, numarul de vizitatori pe metru
liniar sau metru patrat de tarm si simultaneitatea prezentei pe plaja a vizitatorilor potentiali.

Suprafata exploatabila a plajelor este determinata de conditiile concrete ale

configuratiei si ale cadrului natural de ansamblu. In acest sens, pe litoralul romanesc al Marii
Negre se disting urmatoarele situatii: tarm cu plaja nelimitata in interior de elemente naturale,
tarm cu plaja delimitata si tarm fara plaje.
Din experienta internationala se constata ca o exploatare efectiva a plajei se poate face
pe o latime de circa 50 m, terenurile situate mai in adancime fiind, in general, ocupate cu alte
amenajari ca: jocuri de plaja, umbrele, vestiare si plantatii. Plajele cu latimi de peste 100 m
contribuie la sporirea gradului de confort, asigurand mentinerea gradului natural, fara a spori
insa gradul de utilizare a tarmului, intrucat cura heliomarina pierde din eficienta la peste 50 m
distanta de la apa.
Numarul de vizitatori care sosesc pe plaja este un indicator determinant, atat pentru
stabilirea capacitatilor plajei, cat si pentru fixarea nivelului de confort in zona de plaja, a
categoriei de utilizare. Se admite ca gradul de ocupare a plajei este conditionat de intinderea
acesteia, dar si de norma de spatiu afectat unui vizitator.

Csfbfvjdgvkejk
Climatul litoralului romnesc reprezint o combinaie ntre climatul maritim i cel
de step , clim blnd i uscat, cu veri calde i ierni uoare. Durata de
strlucirea a soarelui n luna iulie este de 10-12 ore pe zi, iar temperatura pentru
luna iunie fiind de 24 de grade.
n sezonul cald temperatura nisipului poate crete foarte mul dar datorit brizei
care bate nu se va resimii o temperatur att de ridicat.
Capacitatea medie anual a precipitaiilor nregistreaz peste 395 mm/m , iar n
timpul verii la Constana , 116 mm/m, scaznd sub 100 mm/m n zona de sud a
litoralului. [2]
Aerosolii provenii din apa mrii sub picaturi foarte fine sunt benefice
organismului acionnd ca un fortifiant pentru organism, n special cu rezultate
foarte bune pentru cei mici si persoanele cu tuberculoz. Si prezena ozonului
care este benefic pentru nutriie i care are un efect antiseptic de aici
recomandrile medicale pe care le deine litoralul.