UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

REFERAT

EVALUAREA VALORII TURISTICE

GLOBALE A GEOMORFOSITURILOR DIN
ZONA MUNȚII BIHOR UTILIZÂND
METODA PRALOG

NEDELCU FLORENTINA MĂDĂLINA

ORBU LAURA – MARIA

GRUPA 309

SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

1
Cuprins:
1. Introducere
1.1. Cadru teoretic conceptual
1.2. Istoricul cercetării
1.3. Obiectivele studiului
2. Arealul de studiu
2.1. Localizare
2.2. Geologie
2.3. Relief
3. Metodologie
4. Rezultate și discuții
4.1. Selecția și clasificarea geomorfositurilor
4.2. Evaluarea valorilor geomorfositurilor
4.3. Valoarea turistică a geomorfositurilor
5. Concluzii

Bibliografie

1. INTRODUCERE

1.1 CADRU TEORETIC CONCEPTUAL

Un geomorfosit sau un punct (loc) geomorfologic poate fi definit ca o porţiune a suprafeţei

terestre cu o importanţă deosebită în înţelegerea evoluţiei Pământului, a climatului şi a vieţii
(Grandgirard, 1997; Panizza, 2001; Reynard, 2004).

Geomorfositul primeşte mai multe valori datorită percepţiei societăţii omeneşti. Mulţi specialişti
au asimilat geomorfositurile cu obiectivele turistice naturale legate de relief, termenii nu sunt
sinonimi, geomorfositul înglobând mai multe caracteristici- valori.

Geomorfositul este un tip de geosit.

Conform M. Panizza (2001) siturile geomorfologice se definesc ca forme de relief şi / sau

procese geomorfologice care au căpătat valoare estetică, ştiinţifică, culturală – istorică,
economică, datorită percepţiei umane.

Cele mai multe definiţii insistă pe diferenţa între forma de relief şi geomorfositul / situl sau
geotopul geomorfologic. Prima categorie de termeni se referă la relief privit obiectiv (ca obiect de
2
studiu al geomorfologiei generale -alcătuire, geneză, dinamică), în timp ce a doua categorie se
referă la procesul de atribuire a unei valori de către om, o latură subiectivă (obiectul de studiu al
geomorfologiei culturale).

Termenul de geomorfosit a apărut şi s-a dezvoltat în statele din bazinul Mării Mediterane (Italia,
Franţa, Grecia) ca o replică la unii termeni (sit arheologic, istoric) vehiculaţi cu frecvenţă în
aceste state cu istorie bogată.

Simultan cu termenul de geomorfosit s-a introdus în literatura ştiinţifică şi termenul de geosit.

Geositurile reprezintă totalitatea elementelor legate de interiorul Terrei (forme şi procese

endogene) şi de suprafaţa scoarţei terestre (litosferă) care prezintă o anumită valoare pentru om şi
activităţile sale.

În categoria geositurilor intră: geositurile propriu-zise (rifturi, corpuri magmatice, elemente

vulcanice) şi geomorfositurile (orosituri, glaciosituri, carstosituri, vulcanosituri, eolisituri).

Geositul poate prezenta aceleaşi atribute ca geomorfositurile. Acestea sunt evaluate, ponderea lor
fiind diferită în funcţie de scopul final al demersului (ştiinţific, turistic, economic) şi de cel care
realizează evaluarea.

Specialistul într-un domeniu (geografie, geologie, istorie) va pune accent pe componenta

ştiinţifică pe care o va considera fundamentală.

1.2 ISTORICUL CERCETARII

Pentru prima dată geomorfositurile au atras atenţia şi au fost definite în 1993 - M. Panizza, dar
mai ales începând cu 2003, când apare prima lucrare în domeniu- Geomorfologie culturală (M.
Panizza, S. Piacente)

Importanţa teoretică şi practică a acestora a determinat Asociaţia Internaţională a

Geomorfologilor să creeze un grup de lucru începând cu 2001 de la a 5 a Conferinţă
Internaţională de Geomorfologie (Tokyo).

Cercetările acestui grup vizează: definirea, inventarierea geomorfositurilor, metode de evaluare,

tehnici de cartografiere şi managementul lor.

Termeni legaţi de domeniu au fost publicaţi şi în Encyclopedia of Geomorphology editată de A.

Goudie şi publicată de IAG în 2003.

În 2009 apare cea mai importantă sinteză – Geomorphosites de E. Reynard și colaboratorii.

Evaluarea geomorfositurilor a stat încă de la început în atenţia specialiştilor. Au fost realizate
diferite metode de evaluare, care au fost aplicate în diferite spaţii geografice. Din aplicarea
acestora a rezultat necesitatea elaborării unor criterii clare, obiective pentru a cuantifica valorile
geomorfositurilor.

3
Cele mai importante instituţii unde există preocupări legate de geomorfosituri şi utilizarea lor de
către om sunt:

 Universitatea din Modena (Mario Panizza, Sandra Piacente, Mauro Soldati, Paola
Coratza)
 Institutul de Geografie al Universităţii din Lausanne, unde echipa condusă de Emmanuel
Reynard a realizat prima bibliografie completă.
 Universitatea din Minho (Portugalia)
 Universitatea Valladolid (Spania)
 Universitatea Paris- Sorbonne (Franța)
 Universitatea din Chambery (Franța)
 Universitatea din București (Romania)
Evaluarea geomorfositurilor vizează ca demers final promovarea turistică sau protejarea acestora.
În acest sens, importantă este nu numai valoarea ştiintifică a geomorfositurilor dar şi valorile
adiţionale.

În literatura de specialitate există mai multe metode. Fiecare dintre aceste metode are puncte tari
şi slabe, acestea depinzând de obiectivele pe care le-au avut în vedere şi de spaţiul unde metoda a
fost aplicată.

Există o serie de metode calitative care se aplică în primele etape ale evaluării (mai mult pentru
inventariere fiind foarte subiective, se numesc şi metode directe) şi metode cantitative (metode
indirecte sau parametrice, sunt mult mai obiective).

Pentru a se realiza o evaluare corectă a geomorfositurilor este esenţial ca în prima fază să fie
definite obiectivele şi modalităţile de evaluare aşa cum propune Grandgirard (1999), adică cu alte
cuvinte fiecare evaluare trebuie să răspundă la trei întrebări: ce? de ce? cum?

Metode de evaluare

- o metodă de evaluare a calităţii globale a geomorfositurilor dezvoltată la Institutul de

Geografie al Universităţii din Lausanne, pentru utilizarea geomorfositurilor în activitatea
turistică concepută de J. P. Pralong în 2005.
- metoda dezvoltată în 2007 de E. Reynard la Lausanne.
- metoda dezvoltată la Universitatea Modena şi Reggio Emilia de P. Coratza şi C. Giusti în
2005- vizează valoarea științifică.
- metoda dezvoltată la Universitatea Cantabria de V. M. Bruschi şi A. Cendrero în 2005.
- metoda propusă de Universitatea din Valladolid prin E. Serrano şi J. J. Gonzales Trueba
în 2005.
- metoda propusă de Universitatea of Minho în 2007 de P. Pereira
- Metoda propusă de Zouros în 2007
- Metoda proprie- 2009, 2010, 2012
Metoda lui J. P. Pralong
4
Evaluarea valorii turistice globale (Pralong, 2005) se realizează prin evaluarea fiecărei valori,
pentru fiecare fiind realizate şi definite scări specifice.

Valoarea turistică este considerată media celor 4 valori şi se calculează după formula:

 Vtour =(Vsce +Vsci +Vcult +Veco)/4

unde :

- Vtour este valoarea turistică,

- Vsce cea estetica,
- Vsci cea ştiinţifică,
- Vcult cea cultural-istorică
- Veco cea economică.
Nu a fost introdusă pondere diferită pentru aceste valori, deoarece nu există motive pentru a
considera o valoare mai importantă decât cealaltă.

Valoarea scenică (estetică) este calculată după formula:

 Vsce= (Sce 1 +Sce 2 +Sce 3 +Sce 4 +Sce 5)/5,

unde: Sce 1, Sce 2, Sce 3, Sce 4 şi Sce 5 corespund scorurilor pentru fiecare criteriu.

În formulă nu este introdusă nici o pondere deoarece nu există nici un motiv pentru a acorda
punctaje diferenţiate pe criterii.

Valoarea ştiinţifică este dată de formula:

 Vsci= (Sci 1 +Sci 2 +0.5 x Sci 3 +0.5 x Sci 4 +Sci 5 +Sci 6)/5,
unde : Sci 1, Sci 2, Sci 3, Sci 4, Sci 5 şi Sci 6 corespund scorurilor criteriilor menţionate.

Este introdusă ponderea deoarece Sci 3 şi Sci 4 evaluează unicitatea în relaţie cu Sce 3.

Valoarea culturală se calculează astfel:

 Vcult= (Cult 1 +2 x Cult 2 +Cult 3 +Cult 4 +Cult 5)/6,

unde: Cult 1, Cult 2, Cult 3, Cult 4 şi Cult 5 corespund scorurilor criteriilor.

Este introdusă ponderea deoarece criteriul 2 este considerat important, el evaluând

numărul de citări în diferite materiale.

Valoarea economică este dată de următoarea formulă:

5
  Veco= (Eco 1+ Eco 2+ Eco 3+ Eco 4+ Eco 5) /5
unde : Eco 1, Eco 2, Eco 3, Eco 4 si Eco 5 corespund scorurilor criteriilor din tabel.

Nu este introdusă nici o pondere deoarece nu există nici un motiv pentru a discrimina un anume
criteriu.

1.3 OBIECTIVELE STUDIULUI

- indentificarea celor mai importante geomorfosituri din zona Masivului Bihor

- evaluarea prin metoda Pralong a gemorfositurilor

- studierea geomorfositurilor cu ajutorul hartilor, dar si criteriilor ce impun evaluarea acestora

- conservarea geomorfositurilor ce se afla intr-un stadiu de degradare avansat, dar si promovarea

si cresterea vizibilitatii acestora

- locul pe care-l au sau îl pot avea în dezvoltarea unei regiuni

- desfăşurarea diferitelor activităţi turistice, de la cele care implică mase de vizitatori (îndeosebi
drumeţiile) la colectivele mai mici participante la unele acţiuni specifice (alpinism, rafting,
fotografieri, pictură)

- analiza gradului de accesibilitate coroborat cu nivelul de dezvoltare a infrastructurii

6
2. AREALUL DE STUDIU

2.1 LOCALIZARE

Fig. Nr. 1

Fig. Nr. 2

Geomorfositurile evaluate sunt: Vf. Bihor, Vf. Curcubata Mică, Peștera Urșilor, Peștera
Scărișoara, Ghețarul de la Focul Viu, Groapa Ruginoasa, Cetățile Ponorului, Avenele din Lumea
Pierdută, Cascada Pișoaia, Peștera lui Ionele.

Arealul de studiu este zona masivului Bihor , masive care fac parte din partea nordică a Munților
Apuseni. Acesția prezintă un mozaic petrografic , întâlnindu-se formațiuni geologice de toate
tipurile și vârstele ( șisturi cristaline, calcare, conglomerate, gresii, argile, roci eruptive luând
naștere de –a lungul întregii scări a timpului geologic, de la Proterozoic la Cuaternar)

7
Geomorfositurile analizate sunt incluse în Parcul Natural Apuseni ( Peștera Urșilor, Peștera
Scărișoara, Ghețarul Focul Viu, Groapa Ruginoasa, Cetățile Ponorului, Avenele din Lumea
Pierdută, Peștera lui Ionele), iar Vf. Bihor, Vf Curcubata Mare, Cascada Pișoaia se află situate la
sud de parc, pe valea Arieșului Mic – Cascada Pișoaia, in comuna Arieșeni – Vf. Bihor /
Curcubata Mare și Vf. Curcubata Mică.

2.2 GEOLOGIE

Masivul Bihor prezintă o diversitatea a formelor cartice și obiectivele turistice din această zonă
sunt consecințele constituției lor geologice. Masivul Bihor se compune din două zone – Bihorul
Sudic si Bihorul nordic.

Bihorul sudic cuprinde masivul Biharia si are o structură geologică complexă, aici apărând pânze
de acoperire adică stive mari de strate care în timpul mișcărilor scoarței terestre sunt deplasate pe
mari distanțe. In această zonă se poate urmări o succesiune a stratelor dinstre sud spre nord:

 șisturi cristaline și granite de varstă precambriană – creasta masivului Biharia

 conglomerate metamorfozate de varsta paleozoică medie
 depozite mai tinere din Paleozoicul superior
 depozite de varstă mezozoică

in Bihorul nordic predomină calcarele masive ce alternează cu pachete mai subțiri de

conglomerate, gresii. Reprezintă fundamentul Masivului Bihor

Bihrul sudic este alcătuit din roci paleozoice si roci mai vechi, iar Bihorul nordic din roci
mezozoice.

2.3 RELIEF

Relieful este determinat de alcăturiea geologică, drept pentru care se separă două zone distincte –
Masivul Biharia( Bihorul sudic) și Bihorul nordic, formele predominante de relief fiind cele
carstice.

Masivul Biharia prezintă roci dure, rezultând forme de relief masive cu pante înclinate, creastă
destul de uniformă, fără vârfuri proeminente. În această zonă se intâlnesc cele mai înalte varfuri
din Muntii Apuseni tocmai datorită formațiunilor geologice ( Vf. Curcubata Mare – 1849m , Vf.
Curcubata Mică)

În Bihorul Nordic se întâlnesc majoritatea obiectivelor turistice cartice, aici relieful carstic fiind
remarcabil prin întindere, amploare și varietate.

Relieful se prezintă ca o platformă ridicată care nu are o rețea hidrografică organizată. Se

întâlnesc doline, scurte văi oarbe, polii. Platforma calcaroasă este mărginită de văi adânci care

8
formează abruputi puternice. Reteaua de râuri de la marginea platfomei reprezintă a doua
caracteristică a zone carstice cu chei adânci, peșteri, peșteri de gheață,

3. METODOLOGIE

Pentru a calcula valoarea turistică a geomorfositurilor, trebuie calculate valorile estetice/ scenice,
stiintifice, culturale, economice, dar înainte de acestea se clasifică geomorfositurile în funcție de
criteriul funcțional, genetic, criteriul mărimii și importanței turistice.

Tabel Nr 1 – Clasificarea geomorfositurilor

Nr. GEOMORFOSITURI FUNCTIONALITATE GENEZĂ TIP RELEVANȚĂ

Crit TURISTICĂ

În funcție de criteriul temporar, geomorfositurile se clasifică în active și pasive, criteriul genetic

delimitează geomorfositurile în glaciare, periglaciare, carstice, structurale ( ex. Cascadele),
fluviale ( chei, defilee), morfologice (ex, varfuri, aspectul stratelor de roci). În funcție de criteriul
mărimii/ tip, geomorfositurile pot fi punctuale ( blocuri de rocă cu o anumită fizonomie –
Babele), lineare ( chei, defilee, cascade), arele (ex. Versanți , vârfuri, pereți stâncoși).
Geomorfositurile pot fi cu relevanță locală/ regională, cu relevanțî națională și internațională dacă
sunt clasificate după criteriul importanței turistice.

Tabel Nr. 2 – Valoarea scenică sau estetică

Criteriu / Scor 0 0,25 0,5 0,75 1 Explicații

S1 – Nr de NUL 1 punct 2- 3 4- 6 >6
puncte de puncte puncte puncte
belvedere
S2 – Distanța de NUL < 50 m 50 – 200 200 – 500 > 500 Dacă distanța
la punctele de m m m este mare,
belvedere automat
vizibilitatea
geomorfositurilor
crește
S3 – Suprafața NUL Redusă Medie Mare Foarte Este analizată în
gemorfositului Mare funcție de
celelalte
geomorfosituri
din arealul de
studiu

9
S4 – Diferența NUL Redusă / Medie Mare / F
de nivel / Mică Înaltă mare/
înalțimea Foarte
înaltă
S5 – Contrast Culori Întrele Culori Între cele Culori Se analizează
coloristic identice cele două diferite două opozite făcând
culori culori comparația între
culorile
geomorfositului
analizat și
culorile mediului
înconjurător

Valoarea scenică / estetică se calculează făcand media aritmetică a celor cinci criterii

V sce =( S1 + S2 + S3 + S4 + S5 ) / 5

Tabel Nr. 3 – Valoarea știintifică a gemorfositurilor

Criteriu / scor 0 0,25 0.5 0,75 1 Explicații

Sci 1 – Nul Redus Mediu Mare Foarte Se refară la
Importanță mare importanța
paleogeografică gemorfositului
pentru
reconstituirea
condițiilor
morfologice în
care a evoluat
Sci 2 – Nul Redus Mediu Mare Foarte Analizează
Reprezentativitate mare reprezentativitatea
pentru conditiile
morfologice din
zonă/ importanța
didactică a
geomorfositului
Scri 3 – Suprafața - < 25 25 – 50 50 – 90 >90
( %)
Sci 4 – Unicitatea >7 5–7 3–4 1- 2 1 Este calculată în
raportul cu
celalalte
geomorfosituri
din zonă. Un
geomorfosit este
unic atunci când
în zona de studiu
nu mai există

10
 geomorfosituri
asemănătoare sau
numărul lor este
redus
Sci 5 – Total Puternic Mediu Slab Intact Reprezintă cât de
Integritatea distrus distrus degradat degradat afectat este un
geomorfosit de
procese naturale
sau antropice
Sci 6 – Interesul Nul Redus Mediu Mare Foarte Geomorfistul
ecologic mare prezintă habitat
pentru specii rare
endemice de
plante și/ sau
animale sau
pentru un număr
mare de specii

Valoarea stiintifică se calculeazăastfel:

V sci = (Sci 1 + Sci 2 + 0,5 Sci 3 + 0,5 Sci 4 + Sci 5 + Sci 6) / 5

Tabel Nr. 4 – Valoarea culturală a geomorfositurilor

Criteriu / 0 0,25 0.5 0,75 1 Explicații

scor
Cult 1 – Fără Legaturi Legături Legături Legături Sunt analizate
Caracteristici legătură slabe medii puternice definitorii legăturile
istorice si geomorfositului
culturale cu
evenimentele
istorice
Cult 2 – 0 1- 6 6 – 20 21 – 50 > 50 Sunt analizate
Reprezentari toate
iconografice reprezentările
geomorfositului
( cărti, picturi,
gravuri,
subiectul unei
lucrări)
Cult 3 – Fără Relevanță Relevanță Relevanță Relevanță Evaluarea
Relevanță construcții redusă medie mare foarte vestigiilor,
istorică și / vestigii mare construcțiilor
arheologică geomorfositului

11
Cult 4 – Fără Redusă Medie Mare Foarte Dacă
Relevanță mare gemorfositul
religioasă prezină biserici,
constructii
religioase
Cult 5 – Niciun Foarte rar Ocazional Relativ Periodic/ Sunt analizate
Evenimente eveniment des in fiecare evenimentele
de artă și an organizate în
cultură arealul de
studiu sau
arealul
geomorfositului
( sărbători
dedicate formei
de relief)

V cult = ( Cult1 + 2Cult 2 + Cult 3 + Cult 4+ Cult 5 ) / 6

Tabel Nr. 5 – Valoarea economică

Criteriu / 0 0,25 0.5 0,75 1 Explicații

scor
Eco 1 – Situate la > 1 < 1 km de In In In apropiere
accesibilitat km fata de un drum apropiere apropiere de drumuri
e drum modern modernizat de de nationale
drumuri drumuri
locale regionale
Eco 2 – Riscuri Riscuri Riscuri Riscuri Fără riscuri
Riscuri necontrolabil necontrolat parțial puternic
Naturale e e controlat controlat
e e
Eco 3 – Nr. < 10. 000 10. 000 – 100.000 500.000 > 1 mil Se
Anual de 100.000 – 500. – 1 mil calculează
vizitatori 000 în funcție
denumărul
de
vizitatori
înregistrați
în cea mai
mare și
apropiată
stațiune de
geomorfosi
t

12
Eco 4 – Complet Nelimitat Mediu Protecție Neprotejat
Nivelul protejat limitată
oficial al
protectiei
Eco 5 – Fără atracție Atracție Atracșie Atracție Atracție
atracția locală regională națională internațional
ă

V eco = media aritmetică a celor 5 criterii

Valoarea turistică a unui geomorfosit se calculează prin media aritmetică a celor patru valori (
scenică/ estetică, știintifică, culturală, economică )

4. REZULTATE ȘI DISCUȚII
4.1 SELECȚIA ȘI CLASIFICAREA GEOMORFOSITURILOR

Tabel Nr. 1

Nr. GEOMORFOSITURI FUNCTIONALITATE GENEZĂ TIP RELEVANȚĂ

Crit TURISTICĂ
1. Vf. Bihor Pasiv Morfologic Areal Național
2. Vf. Curcubata Mică Pasiv Morfologic Areal Regional
3. Peștera Urșilor Pasiv Carstic Linear Național
4. Peștera Scărișoara Pasiv Carstic Linear Național
5. Ghețarul de la Focul Pasiv Carstic Linear Național
Viu
6. Groapa Ruginoasa Pasivă Antropică Areal Național
7. Complexul carstic Pasiv Carstic Punctual Național
Cetățile Ponorului
8. Avelene din Lumea Pasiv Carstic Areal Regional
Pierdută
9. Cascada Pișoaia Pasiv Structural Linear Regional
10. Peștera lui Ionele Pasiv Carstic Linear Național

Geomorfositurile analizate sunt incluse în Parcul Natural Apuseni ( Peștera Urșilor, Peștera
Scărișoara, Ghețarul Focul Viu, Groapa Ruginoasa, Cetățile Ponorului, Avenele din Lumea
Pierdută, Peștera lui Ionele), iar Vf. Bihor, Vf Curcubata Mare, Cascada Pișoaia se află situate la
sud de parc, pe valea Arieșului Mic – Cascada Pișoaia, in comuna Arieșeni – Vf. Bihor /
Curcubata Mare și Vf. Curcubata Mică.

13
 Am ales aceste geomorfisturi tocmai datoritp faptului ca au relevanță locală și națională, unele
dintre ele fiind chiar inedite și complexe din punct de vedere geomorfologic precum Groapa
Ruginoasa – o ravenă, Peștera Urșilor – obiectivul turistic cel mai vizitat din Muntii Apuseni
tocmai datorită stalacmitelor, stalactitelor, colonelor din interiorul ei, Cetațile Ponorului –
considerată una dintre cele „ 7 minuni naturale ale României”. Vf. Bihor este cel mai inalt varf
din Muntii Apuseni .

4.2 EVALUAREA VALORILOR GEOMORFOSITURILOR

Tabel Nr. 2 – Valoarea scenică sau estetică

Nr. GEOMORFOSI S 1 – Nr. S2 – Distanța de S3 – Supr. S4 – S5 – Total

Crit TURI Pct de la pct de Diferenta de Contrast
belvedere belvedere nivel / coloristic
inaltimea
1. Vf. Bihor 0.5 1 0,75 1 0,25 0.69
2. Vf. Curcubata 0,5 0,75 0,75 0,75 0,25 0.6
Mică
3. Peștera Urșilor 1 0,25 0,5 0 0,5 0.45
4. Peștera 1 0,25 0,5 0 0,5 0.45
Scărișoara
5. Ghețarul de la 1 0,25 0,5 0 0,5 0.45
Focul Viu
6. Groapa 0,75 0,25 0,75 0,75 1 0.7
Ruginoasa
7. Complexul 0,75 0,5 0,5 0,5 0,5
carstic Cetățile 0.55
Ponorului
8. Avelene din 0,25 0,25 0,5 0 0,25 0.25
Lumea Pierdută
9. Cascada Pișoaia 0,25 0,25 0,5 0,5 0,5 0.4
10. Peștera lui Ionele 1 0,25 0,25 0 0,5 0.4

Conform acestui tabel, se poate observa faptul că geomorfositul Groapa Rugionasa are cea mai
mare valoare estetică tocmai datorită faptului că este un geomorfosit unic în zonă prin coloristică,
înaltime, suprafață, puncte de belvedere. La polul opus se află geomorfositul Avenele din Lumea
Pierdută , cu cea mai mică valoare estetică datorită singurului punct de belvedere, suprafeței mici
și contrast coloristic aproape identic.

14
 Tabel Nr. 3 – Valoarea știintifică a gemorfositurilor

Nr. GEOMORF Sci 1 – Sci2 – Sci3 – Sci4 – Sci5 - Sci6 – Total

Crit OSITURI Importanță Reprezentativ Suprafata Unicitatea Integritate Interes
paleogeografic itate (%) a ecologi
ă c
1. Vf. Bihor 0.5 0,75 0,25 0,25 0,75 0,75 0.6
2. Vf. 0,5 0,75 0,25 0,25 0,75 0,25 0.5
Curcubata
Mică
3. Peștera 0,75 1 0,25 0,75 0,75 0,75 0.75
Urșilor
4. Peștera 0,75 1 0,25 0,5 0,75 0,5 0.67
Scărișoara
5. Ghețarul de 0,75 1 0,25 0,5 0,75 0,5 0.67
la Focul Viu
6. Groapa 0,5 1 0,75 1 0,75 0,25 0.67
Ruginoasa
7. Complexul 0,75 1 0,5 1 0,75 0,5 0.72
carstic
Cetățile
Ponorului
8. Avelene din 0,25 0.5 0,25 0,25 0,5 0,25 0.35
Lumea
Pierdută
9. Cascada 0,25 0,5 0,25 0,25 0,75 0 0.35
Pișoaia
10. Peștera lui 0,5 0.5 0,25 0,25 0,75 0,5 0.5
Ionele

Peștera Urșilor și Complexul Carstic Cetățile Ponorului înregistrează cel mai ridicat nivel al
valorii știintifice prin unicitate, integritate, interes ecologic și importanță paleogeografică. În
Peștera Urșilor se reconstituie un număr mare de fosile ale ursului de cavernă și se pot descoperi
numeroase formațiuni naturale ( stalactite, stalacmite)

Complexul Carstic Cetățile Ponorului este considerată una dintre cele 7 minuni naturale ale
Romaniei si valoarea sa știintifică este destul de mare datorită reprezentativității, unicității (nul
dintre cele mai mari complexe carstice din România), integrității, dar și interesului ecologic
(fauna este relativ bogată, incomplet studiată. A fost identificat coleopterul Pholeuon (s. str.)
knirschi cetatensis, crustaceul Bathynella lilieci: Myotis Myotis, Myotis Daubentonii si Plecotus
Austeriacus )
15
Cascada Pișoaia și Avenele din Lumea Pierdută au cea mai mică valoare știintifică prin suprafata
mică, importanță paleogeografică redusă, prin faptul că nu sunt unice în zonă , dar si interesului
ecologic redus.

Tabel Nr. 4 – Valoarea culturală a geomorfositurilor

Nr. GEOMOR Cult 1 – Cult2 – Repr. Cult3- Cult4 – Cult5- Total

Crit FOSITURI Caract. Iconografice Relevanta Relevanță Evenimente
Istorice istorică și religioasă de artă și
culturale arheologică cultură
1. Vf. Bihor 0,25 0,5 0 0 0,5 0,29
2. Vf. 0,25 0,5 0 0 0,5 0,29
Curcubata
Mică
3. Peștera 0,5 0,5 0,25 0 0,5 0,37
Urșilor
4. Peștera 0,5 0,5 0,25 0 0,5 0,37
Scărișoara
5. Ghețarul de 0,25 0,5 0 0 0
la Focul 0,20
Viu
6. Groapa 0 0,5 0 0 0 0,16
Ruginoasa
7. Complexul 0,25 0,5 0 0 0,5
carstic 0,29
Cetățile
Ponorului
8. Avelene 0 0,25 0 0 0 0,08
din Lumea
Pierdută
9. Cascada 0,25 0,25 0 0 0, 25 0,16
Pișoaia
10. Peștera lui 0,25 0,25 0 0 0,25 0,16
Ionele

Valoarea culturala a geomorfositurilor este relativ mică pentru că geomorfositurile analizate nu

sunt cunoscute din punct de vedere religios, istoric sau arheologic ( nu prezintă vestigii,
monumente sau constructii religioase) și nici nu le sunt dedicate evenimente si sărbători. Peștera
Urișilor si Peștera Scărișoara prezintă cele mai ridicate valori culturale in comparatie cu celalalte
geomorfosituri analizate tocmai dotirită criteriului 2 – Reprezentari iconografice ( acestea fiind
subiectul multor lucrări de geografie tocmai faptului ca sunt obiective foarte vizitate în zona

16
datorită unicității lor) , caracteristicilor sale istorice și culturale ( în Peștera Urșilor se gasesc
fosile ale ursului de tavernă și Peștera Scărișoara adaposteste un mare ghețar subteran și cea mai
veche gheata dateaza de acum 4.000 ani) și evenimentelor ocazionale dedicate geomorfositului.

Tabel Nr. 5 – Valoarea economică

Nr. GEOMORFOSITU Eco1 – Eco2 – Eco3 – Eco4 – Eco5 – Total

Crit RI Accesibilitatea Riscuri Nr anual Nivelul Atractia
naturale de oficial al
vizitatori protecției
1. Vf. Bihor 0,25 0,5 0,5 0,5 0,75 0,5
2. Vf. Curcubata Mică 0,25 0,5 0,25 0,5 0,5 0,4
3. Peștera Urșilor 0,75 0,5 0,75 0,5 0,75 0,65
4. Peștera Scărișoara 1 0,75 0,75 0.5 0,75 0,75
5. Ghețarul de la Focul 0,75 0,5 0,5 0,5 0,75
Viu 0,6
6. Groapa Ruginoasa 1 0,25 0,25 0,5 0,75 0, 55
7. Complexul carstic 0,75 0,5 0,5 0,5 0,75
Cetățile Ponorului 0,6
8. Avelene din Lumea 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25 0, 25
Pierdută
9. Cascada Pișoaia 0,5 0,25 0,25 0,25 0,25 0,3
10. Peștera lui Ionele 0,5 0,25 0,25 0,25 0,25 0,3

Atractia geomorfositurilor, accesibilitatea, numarul anual de vizitatori, riscurile puternic

controlate sau lispa acestora determină ca Pestera Urșilor, Peștera Scărisoara, Complexul Carstic
Cetățile Ponorului să întregistreze cele mai ridicate valori economice.

4.3 Valoarea turistică a gemorfositurilor

Geom. Valoarea scenică/ Valoarea Valoarea Valoarea Total

estetică știintifică culturală economică
Vf. Bihor 0.69 0.6 0,29 0,5 0,52
Vf. 0.6 0.5 0,29 0,4 0,44
Curcubata
Mică
Peștara 0.45 0.75 0,37 0,65 0,55
Urșilor
Peștera 0.45 0.67 0,37 0,75 0,56
Scărișoara
Ghetarul 0.45 0.67 0,48
de la Focul 0,20 0,6
Viu

17
Groapa 0.7 0.67 0,16 0, 55 0,52
Ruginoasa
Complexul 0.72 0,54
Carstic 0.55 0,29 0,6
Cetățile
Ponorului
Avenele 0.25 0.35 0,08 0, 25 0,48
de la
Lumea
Pierdută
Cascada 0.4 0.35 0,16 0,3 0,30
Pișoaia
Peștera lui 0.4 0.5 0,16 0,3 0,34
Ionele

Ierarhizarea geomorfositurilor in funcție de valoarea turistică

Nr. Geomorfosit Valoarea turistică

Crit.
1. Peștera Scărișoara 0,56
2. Peștara Urșilor 0,55
3. Complexul Carstic Cetățile Ponorului 0,54
4. Vf. Bihor 0,52
5. Groapa Ruginoasa 0,52
6. Ghetarul de la Focul Viu 0,48
7. Avenele de la Lumea Pierdută 0,48
8. Vf. Curcubata Mică 0,44
9. Peștera lui Ionele 0,34
10. Cascada Pișoaia 0,30

Se poate observa că cele mai importante geomorfosituri in functie de valoarea lor turistică sunt
geomorfositurile carstice situate într-o zonă accesibilă și care prezintă elemente de interes
țtiintific, estetic, economic, zona studiată fiind una dintre cele mai bogate din România în ceea ce
privește relieful carstic și totalitatea formelor sale de relief.

5. CONCLUZII
In concluzie, importanta evaluarii geomorfositurilor are un rol decisiv datorita mai multor
factori cum ar fi:

- geoturismul - are rolul de a promova şi proteja patrimoniul geologic;

- geoturismul are caracter informativ geologic pentru persoanele care sunt interesate de
acest tip de abordare a turismului;
- este benefic comunităţilor in raza cărora se practică, deoarece pot susţine ecomonic

18
 - dezvoltarea acestora;
- reprezintă o manifestare a fenomenului turistic, deci oferă satisfacţie turistică.
- se pretează pentru conservarea şi/sau exploatarea durabila
Datorita valorilor , geomorfositurile indeplinesc mai multe criterii: raritatea, reprezentativitatea,
integritatea şi interesul paleogeografic, importanţa religioasă (Reliogioasă, mitică, mistică),
importanţa istorică (în domeniul arheologiei, istoriei şi preistoriei), importanţa literar- artistică
(picturi, scuplturi, cărţi) şi importanţa geoistorică (rolul sitului în dezvoltarea geoştiinţelor), etc.

Bibliografie:
Bleahu, Marcian, Bordea, Sever , 1967, Muntii Apuseni. Bihor – Vlădeasa, Editura Uniunii de
Cultură, Fizică și Sport, București

Notițe curs – Geomorfosituri

19