EVALUAREA VALORII TURISTICE GLOBALE A

GEOMORFOSITURILOR SELECTATE DIN MASIVUL CEAHLĂU

1. INTRODUCERE

1. Cadrul teoretic conceptual

Termenul de geomorfosit este definit ca fiind o formă de relief căreia i se pot
atribui două nivele de valori, cu o importanță deosebită în înțelegerea evoluției
Pământului, a schimbărilor climatice și a vieții. Cele două valori sunt atribuite de oameni
și se referă la: un nivel științific și unul adițional (cultural, estetic, economic). Aceste
forme de relief nu pot fi considerate gemorfosituri fără aceste valori.

2. Istoricul cercetării geomorfositurilor

De-a lungul timpului, începând din anul 1993 și până în prezent, geomorfositurile au fost
definite diferit și se găseau sub termeni diferiți. Primii care au introdus noțiunea de
geomorfosit au fost Quaranta, Panizza și Piacente, în anul 1993, sub denumirea de Bunuri
sau valori geomorfologice. Un an mai târziu, Carton și alții au păstrat aceeași denumire,
aducând însa mici schimbări definiției. Pe lângă valorile estetică și științifică, aceștia au
adăugat și valoarea culturală. În același an (1994), Hooke a introdus termenul de
Geomorfosituri și a venit cu o definiție nouă: “Siturile geomorfologice prezintă trei valori
principale: estetică, ecologică şi didactică (posibilitatea de a observa diferite procese
geomorfologice)”. Din anul 1995 până in 1999, s-au adoptat doi termeni noi: Geotopuri
geomorfologice (Grandgirard, 1995, 1997, 1999) și Situri de interes geomorfologic
(Rivas și alții – 1997). În final, Panizza a revenit cu termenul de Geomorfosituri în anul
2001, care a rămas neschimbat până în prezent.

3. Obiectivele studiului
În acest studiu ne propunem să evaluăm valoarea turistică a geomorfositurilor din
masivul Ceahlău, o zonă ce dispune de un potențial natural ridicat printr-un număr mare
de geomorfosituri, dar și prin resurse turistice numeroase.
 2. AREALUL DE STUDIU
2.1. Localizare

Fig. 1:Poziția geografică a Masivului Ceahlău(Albotă, 1988)

 Geomorfositurile evaluate sunt: Vf. Toaca, Platoul Ocolașul Mare, Cascada Duruitoare, Stânca
Dochia, Căciula Dorobanțului și Clăile lui Miron.
Arealul de studiu este masivul Ceahlău, care este inclus în Parcul Național Ceahlău. Masivul
Ceahlău este cel mai impunător din ansamblul muntos al Carpaţilor Orientali, fiind situat în
partea centrală a acestora, la intersecţia paralelei de 470 N cu meridianul 260 E. Înconjurat de
valea Bistricioarei la nord, valea Bicazului la sud, valea Bistriţei la est şi văile Bistrei, Pinticului
şi Jidanului la vest, masivul Ceahlău este constituit dintr-un sistem de culmi dispuse radial,
având altitudini ce variază între 1000-1300 m şi care converg către cele două puncte mai înalte:
Vf. Ocolaşul Mare şi Vf. Toaca.Cel mai înalt vârf este considerat Vf. Ocolaşul Mare, cu 1907 m,
Vf. Toaca măsurând numai 1900 m.
 Zona cea mai înaltă a muntelui este reprezentată de un platou central, cu o lăţime de 1 km şi
o lungime de 6 km, dispus pe direcţia N-S. Trecerea de la platoul superior spre zona periferică se
face brusc, printr-o centură de abrupturi cu înălţimi de 300-500 m.

Geomorfositurile analizate sunt incluse în Parcul Național Ceahlău și anume Vf. Toaca,
Platoul Ocolașul Mare, Cascada Duruitoare, Stânca Dochia, Căciula Dorobanțului și Clăile lui
Miron.

2. Geologie

Masivul Ceahlău are o constituţie geologică foarte variată. Fac parte din zona flişului
Carpaţilor Moldovei,fiind alcătuiți, în cea mai mare, din rocile flișului intern, roci sedimentare
detritice (marne, argile, șisturi argiloase, gresii și conglomerate).

Toate rocile care intră în componența Masivului Ceahlău fac parte din categoria rocilor
sedimentare.

3. Relieful
Relieful este determinat de alcătuirea structurii geologice și litologiei. Subunitatea centrala a
masivului este un imens sinclinal suspendat, dezvoltat pe Conglomeratele de Ceahlău. Platoul
superior corespunde cu suprafața boltită a sinclinalului ale căror extremități sunt și cele mai mari
altitudini: Vf. Ocolașul Mare (1907m) în extremitatea sudică și Vf.Toaca (1904 m), în partea de
nord. între cele două vârfuri platoul se extinde pe o lungime de aproximativ 5 km.
Platoul este delimitat de abrupturi înalte de 200 – 300 m brăzdate de culoare de avalanșe,
jgheaburi de rostogolire a grohotișurilor și hornuri întunecoase, iar în unele cazuri, pereții sunt
fragmentați în trepte care poarta numele de poliţe (sunt bine cunoscute “Poliţele cu Crini” și cele
din spatele Ocolașelor). O altă caracteristică o reprezintă microrelieful format din stânci și
formațiuni stâncoase cu forme bizare: turnuri, coloane, clăi și piramide. Aspectul ruiniform
rezultat din dezagregarea rocilor dure, se datorează eroziunii exercitate asupra conglomeratelor
cât și alternanței lor cu gresiile și stancile din calcar. Impresionante sunt Clăile lui Miron și
Căciula Dorobanțului.
În masa cenușie a conglomeratelor se detașează petele albe ale unor stânci uriașe din calcar
sedimentate în masa conglomeratelor de pe valea Izvorului Alb cunoscută ca și Stânca Dochiei.
La baza abrupturilor s-a format o uriașă trenă de grohotiș care înconjoară de jur-imprejur
masa de conglomerate și care este acoperită cu păduri întunecoase de conifere. Frecvent în masa
de conglomerate se detașează blocuri uriașe de piatra fixate și mascate, în mare parte, de
vegetația forestieră unele având dimensiuni impresionante.
 În jurul părții centrale, înalte, a masivului sunt dispuse radiar culmile prelungi ale
Munceilor Ceahlăului,formați din roci mai puțin rezistente la eroziune, ele prezintă la nivelul
interfluviilor o alternantă de varfuri mai înalte separate de curmături. Rețeaua hidrografică a
Masivul Ceahlău are un caracter divergent și este colectată, în final, de râul Bistrița. Alimentarea
râurilor și pâraielor cu obârșia în Ceahlău este asigurată în special din izvoarele freatice.

3. METODOLOGIE

Metodologia folosită pentru elaborarea acestei lucrări constă în studierea materialelor din
literatura de specialitate.

Metoda de evaluare folosită în acest proiect este cea elvețiană, elaborată de J. P. Pralong în 2005

Etapele de lucru s-au desfășurat astfel:

 Alegerea unui areal de studiu

 Selectarea a 6 geomorfosituri din arealul respectiv
 Clasificarea geomorfositurilor selectate
 Evaluarea estetică a geomorfositurilor selectate, analizând numărul de puncte cu
vizibilitate(aflate la mai puțin de 1km, accesibile prin poteci), distanța medie la punctul
de belvedere în m(suma distanțelor pentru fiecare punct de belvedere, raportată la nr de
puncta de belvedere) , suprafața geomorfositurilor în ha, diferența de nivel și contrastul
de culori(se compara contrastul coloristic dintre geomorfosit și mediul înconjurător)
Formula de calcul pentru această valoare este:
Vsce = (Sce1 + Sce2 + Sce4 + Sce5) / 5

CRITERII/SCO 0 0,25 0,5 0,75 1

R

Sce1: Numărul de - 1 2-3 4-6 >6

puncte cu vizibilitate

Sce2: Distanța medie - <50 m 50-200m 200-500m >500m

la punctul de
belvedere(m)

Sce3: Suprafața (ha) - Mică Moderată Mare Foarte mare

Sce4: Diferența de Nul Joasă Medie Înaltă Foarte înaltă

nivel (m)

Sce5: Contrastul Culori Între cele Culori Între cele Culori

coloristic cu spațiul identice două culori diferite două culori opozite
înconjurător vizibil
Unde Sce= Scenic

 Evaluarea științifică a geomorfositurilor selectate, cu privire la: interesul paleogeografic,

reprezentativitatea(arată cât este de sugestiv, dacă poate fi dat ca exemplu didactic),
suprafața(arată ponderea raportată la întregul areal), unicitatea(arată numărul de
geomorfosituri de același tip), integritatea(are în vedre factori naturali/antropici care
afectează geomorfositul) și interesul ecologic(se arată prezența unor specii rare,
endemice)
Formula de calcul pentru această valoare este următoarea:
Vsci = (Sci1 + Sci2 + 0,5*Sci3 + 0,5*Sci4 + Sci5 + Sci6) / 5

CRITERII/SCO 0 0,25 0,5 0,75 1

R

Sci1: Interesul Absent Redus Moderat Ridicat Foarte

paleografic ridicat

Sci2: Nul Redus Moderat Ridicat Foarte

Reprezentativitatea ridicat

Sci3: Suprafața (%) - <25 25-50 50-90 >90

Sci4: Unicitatea >7 5-7 3-4 1-2 Unic

Sci5: Integritatea Distrus Puternic Moderat Slab Intact

deteriorat deteriorate deteriorat

Sci6: Interesul Nul Redus Moderat Ridicat Foarte

ecolgic ridicat

Unde Sci=Științific

 Evaluarea cultural-istorică a geomorfositurilor selectate, fiind analizate următoarele:

caracteristici culturale și istorice(se referă la relevanța simbolică a spațiului, fără a lua în
considerare construcțiile), repezentări iconografice(se iau în considerare picture, tablouri
realizate de artiști renumiți pentru un punctaj cât mai mare), relevanța istorică și
arheologică(intră sub acest aspect prezența unor construcții și gradul de conservare al
acestora), relevanța religioasă(se ia în calcul prezența lăcașurilor de cult și relația dintre
geomorfosit și tradițiile locale) și evenimentele de artă și cultură(face referire la
 evenimentele legate de geomorfosit sau chiar dedicate acestuia indiferent ca acesta are
loc în cadrul acestuia sau într-o localitate vecină)
Formula de calcul pentru această valoare este:

Vcult = (Cult1 + 2*Cult2 + Cult3 + Cult4 + Cult5) / 6

CRITERII/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Cult1: Caracteristici Fără Legături Legături Legărturi Legături

culturale și istorice legătură slabe moderate puternice definitorii

Cult2: Reprezentări Nicio 1-5 6-20 21-5o Peste 50

iconografice reprezentare reprezentări reprezentări reprezentări reprezentări

Cult3: Relevanța Fără Relevanță Relevanță Relevanță Relevanță

istorică și arheologică vestigii sau redusă medie mare foarte mare
construcții

Cult4: Relevanța Fară Relevanță Relevanță Relevanță Relevanță

religioasă relevanță redusă medie mare foarte mare

Cult5: Evenimente de Niciodată Foarte rar Ocazional Relativ des În fiecare

artă și cultură an/ periodic

Unde Cult=Cultural

 Evaluarea economică a geomorfositurilor selectate, având în vedere

accesibilitatea(distanța de la mijlocul de transport până la geomorfosit), riscurile
naturale(se referă la măsurile de protecție și de combatere a riscurilor, cele antropice
nefiind incluse sub acest aspect), numărul anul de vizitatori în regiune(se ia în
considerare numărul de vizitatori înregistrați în cea mai aproapiată stațiune, având ca
rezultat un număr egal de vizitatori pentru toate geomrfositurile din acel areal), nivelul
oficial al protecției(acest aspect se referă la originea turiștilor, cât de atrași sunt pentru a
vizita un geomorfosit dintr-ul loc mai indepărtat, gradul de protecție fiind un factor
important pentru ei) și atracția(nivelul de atracție în funcție de locul din care turiștii vin
pentru a vizita acest geomorfosit)
Formula de calcul pentru valoarea economică este următoarea:
Veco = (Eco1 + Eco2 + Eco3 + Eco4 + Eco5) / 5
CRITERII/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Eco1: Accesibilitatea Distanță mai Sub 1 km Drumuri Drumuri Drumuri

mare de 1km până la un locale regionale naționale
până la un drum
drum modernizat
modernizat

Eco2: Riscuri naturale Necontrolabile Necontrolate Parțial Control Fără riscuri

controlate puternic

Eco3: Nr. Anual de Sub 10000 10 000-100 100 000- 500 000- Peste 1
vizitatori în regiune 000 500 000 1 000 000 000 000

Eco4: Nivelul oficial Complet Nelimitat Mediu Limitat Fără

al protecției protecție

Eco5: Atracția Fără atracție Local Regional Național Internațional

Unde Eco=economic

 Evaluarea turistică globală a geomorfositurilor, bazată pe scorurile valorilor estetice,

stiințifice, cultural-istorice și economice , prin media lor aritmetică
 Toate datele au fost prelucrate sub forma unor tabele, urmând a fi comentate

4. REZULTATE ȘI DISCUȚII

1. Selecția și clasificarea geomorfositurilor

 Vf. Toaca: se află în partea central sudică a masivului și este al doilea cel mai înalt
vârf din Munții Ceahlău, dupa vârful Ocolașul Mare. Cu o altitudine de 1904m,
reprezintă principala atracție din acest masiv datorită formei sale piramidale, rezultată
în urma unor procese periglaciare dintre interiorul stâncii și o vreme rece favorabilă
(mai mult de 6 luni de iarnă pe an).

Sursa: https://vavaly.com/2018/10/26/pe-drumuri-de-munte-viata-devine-o-aventura/

 Platoul Ocolașului Mare: cuprinde cel mai înalt punct din Masivul Ceahlău, cu o
înălțime de 1907m. Localizat în partea centrală, platoul reprezintă o rezervație
științifică, cu acces restricționat, pentru protejarea și conservarea speciilor sălbatice
de flora și fauna.
Sursa: https://mapio.net/pic/p-120706799/

 Cascada Duruitoarea: se
află la mică distanță către
vest față de Vf. Toaca și
reprezintă o rezervație
naturală de tip peisagistic
cu regim de arie protejată
de interes național. Este
situate la o înălțime de 1
021m și are o cădere de
100m. Cascada este
formată prin
dezagregarea conglomerate
lor și a gresiilor, datorată
fenomenelor
de gelivație (îngheț-
dezgheț) și a avalanșelor.
Este formată pe valea
Pârâului Rupturii și este
alimentată în permanent de
izvorul Fântâna Rece.
 Sursa:https://viatacucopii.net/2015/01/24/trasee-
accesibile-pentru-copii-cascada-duruitoarea/comment-
page-1/

 Stânca Dochia: este situată la o înălțime de 1179m, în partea de est a masivului,

aflată sub Piciorul
Sihastrului. Legenda
formării stăncii Dochia are
legatură cu perioada dacică:
Dochia era fata lui Decebal,
iar Traian, care era
indragostit de aceasta a
urmărit-o până în munți,
atunci când fata lipsită de
puteri și obosită, a cerut
ajutorului zeului Zamolxes,
care a transformat-o în
stâncă.

Sursa: https://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/legenda-trista-stancii-dochia-
ceahlau-nunta-neimplinita-dus-aparitia-povesti-nemuritoare-
1_572d815b5ab6550cb8a3af6b/index.html
 Căciula Dorobanțului:

 Clăile lui Miron

Sursa: https://freebigpictures.com/mountain-
pictures/claile-lui-miron/

Clăile lui Miron reprezintă un element

natural de atractie pentru turiștii care aleg să
Sursa:
https://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_display_poze_what_z
viziteze Masivul Ceahlău, denumirea acestor
ona_item_1720_idxfoto_1920_vot_0.html stânci a pornit de la o legendă conform
Căciula Dorobanțului s-a format prin căruia un cioban pe nume Miron obișnuia să
dezagregarea rocilor dure și reprezintă o vină aici pentru a-și paste oile, fiind atras de
importantă atracție turistică pentru Masivul locurile cu verdeață din împrejurime.
Ceahlău, datorită aspectului său și a modului în
care aceasta se impune în peisaj.
 2. Valoarea turistică a geomorfositurilor
a) Valoarea scenică(estetică)

Nr. GMS Nr de Distanța medie Suprafața Diferența Contrastul TOTAL

crt puncte cu la punctul de (ha) de nivel coloristic cu
vizibilitate belvedere(m) (m) spațiul
înconjurător
vizibil
1. Vf. Toaca 1 1 0,5 0,75 0,5 0,75
2. Platoul 1 1 0,5 0,75 0,5 0,75
Ocolașului
Mare
3. Cascada 0,75 0,25 0,5 0,5 0,5 0,5
Duruitoarea
4. Stânca Dochia 0,75 0,5 0,23 0,5 0,5 0,5
5. Căciula 0,75 1 0,5 0,5 1 0,75
Dorobanțului
6. Clăile lui 0,5 0,75 0,5 0,75 0,5 0,6
Miron

Cele mai mari valori au fost obținute de geomorfositurile: Vârful Toaca, Platoul Ocolașului Mare
și Căciula Dorobanțului, mai exact, 0,75, pentru impactul estetic pe care acestea îl oferă
turiștilor în momentul în care aceștia se află în vecinătate. Acestea au o poziție impunătoare în
cadrul masivului, fiind observate cu ușurință din punctele de belvedere datorită înalțimii lor
impresionante și a coloristicii lor. Următorul geomorfosit, care a obținut scorul de 0,6 este
reprezentat de Clăile lui Miron, care are o suprafață mai mică comparativ cu cele anterioare. În
continuare, Cascada Duruitoarea și Stânca Dochia se află pe aceeași poziție cu scorul de 0,5,
fiind mai retrase și de dimensiuni mai mici.
b) Valoarea științifică
Nr GMS Interesul Reprezentativitatea Suprafață Unicitate Integritate Interesul Total
. paleografic (%) ecologic
Crt

1. Vf. Toaca 0,5 0,5 0,5 0,5 0,75 0,5 0,45

2. Platoul 1 1 1 0,5 0,75 0,5 0,66
Ocolașului
Mare
3. Cascada 0,5 0,5 0,75 0,5 0,75 0,25 0,43
Duruitoarea
4. Stânca 0,5 0,5 0,5 0,25 0,75 0,25 0,39
Dochia
5. Căciula 0,75 0,5 0,5 0,25 0,75 0,25 0,45
Dorobanțulu
i
6. Clăile lui 0,75 0,5 0,5 0,25 0,75 0,25 0,43
Miron

Valoarea științifică a geomorfositurilor este redată de interesul paleografic, de reprezentativitate,

de cât interes ecologic prezintă acestea. În urma calculelor a reieșit faptul că Platoul Ocolașului
Mare are valoarea științifică cea mai mare, având scorul de 0,66, urmat apoi cu 0,45 de Vârful
Toaca și Căciula Dorobanțului. Toate trei geomorfositurile sunt reprezentative și prezintă intere
paleografic destul de ridicat. Cascada Duruitoarea și Clăile lui Miron ocupă următoarea poziție
din punct de vedere al valorii științifice, cu 0,43, iar pe ultima poziție se află Stânca Dochia,
având 0,39 puncte.

c) Valoarea culturală

Caracteristici Relevanța Evenimente

Nr. Reprezentări Relevanță
GMS culturale și istorică și de artă și TOTAL
crt. iconografice religioasă
istorice arheologică cultură

1 Vf.Toaca 0,5 0,75 0 0,5 0 0,5

Platoul
2 Ocolașului 0,5 0,75 0 0,5 0 0,5
Mare
Cascada
3 0 0,75 0 0,5 0 0,4
Duruitoarea
Stânca
4 0,25 0,25 0 0,5 0 0,25
Dochia
 Căciula
5 0,5 0,5 0 0,75 0 0,45
Dorobanțului
Clăile lui
6 0,25 0,25 0 0,5 0 0,25
Miron

Acest tabel arată valoarea culturală pe care fiecare geomorfosit îl are în funcție de caracteristicile
istorice și culturale, prezența lor în tablouri renumite, relevanța istorică, dar și cea religioasă, dar
și evenimentele dedicate acestor geomorfosituri. Astfel prima poziție este ocupată de Vârful
Toaca și de Platoul Ocolașului Mare, cu 0,5, fiind cele mai reprezentative din punct de vedere
cultural, ambele fiind reprezentate în lucrări de artă și având relevanță religioasă. Următorul
geomorfosit din clasament este reprezentat de Căciula Dorobanțului, care deasemenea a fost
reprezentat în lucrări de artă și are o relevanță religioasă semnificativă, obținând scorul de 0,45.
Următoarea valoare, cea de 0,4 este atribuită Cascadei Duruitoarea. Ultimele doua poziții sunt
ocupate de Stânca Dochia și de Clăile lui Miron, obținând același scor, acela de 0,25, având
astfel cea mai mica valoare din geomorfositurile analizate din puncta de vedere cultural.

d) Valoarea economică

Numărul
Nivelul
Nr. Accesibili Riscuri anual de Atracți
GMS oficial al TOTAL
crt. tatea naturale vizitatori a
protecției
în regiune
1 Vf.Toaca 0 0,75 0 0 0,75 0,3
Platoul
2 0 0,75 0 0 0,75 0,3
Ocolașului Mare
Cascada
3 0 0,75 0 0 0,75 0,3
Duruitoarea
4 Stânca Dochia 0 0,75 0 0 0,5 0,25
Căciula
5 0 0,75 0 0 0,75 0,3
Dorobanțului
6 Clăile lui Miron 0 0,75 0 0 0,5 0,25

Valoarea economică a geomorfositurilor este dată de factori precum accesibilitatea, măsurile de

protecție și combatere a riscurilor, de numărul anul de vizitatori, de atracție și de protecția pe
care acestea o oferă turiștilor. Din punct de vedere al valorii economice, Vârful Toaca, Platoul
Ocolașul Mare, Cascada Duruitoarea și Căciula Dorobanțului au obținut scorul de 0,3, ele fiind
situate la o distanță mare de mijloacele de transport, toate reprezentând atracții naționale. Stânca
Dochia și Clăile lui Miron au obținut scorul de 0,25, fiind considerate atracții doar la nivel local.

e) Valoarea turistică globală

V.
Nr. V. V. V. Turistică
GMS V. Scenică
crt. științifică Culturală Economică
Globală
1 Vf.Toaca 0,75 0,45 0,5 0,3 0,5
Platoul
2 Ocolașului 0,75 0,66 0,5 0,3 0,55
Mare
Cascada
3 0,5 0,43 0,4 0,3 0,4
Duruitoarea
Stânca
4 0,5 0,39 0,25 0,25 0,34
Dochia
Căciula
5 0,75 0,45 0,45 0,3 0,48
Dorobanțului
Clăile lui
6 0,6 0,43 0,25 0,25 0,38
Miron

Clasament:

1) Platoul Ocolașului Mare

2) Vârful Toaca
3) Căciula Dorobanțului
4) Cascada Duruitoarea
5) Clăile lui Miron
6) Stânca Dochia

5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
 COMĂNESCU LAURA, DOBRE ROBERT (2009), Inventorying, evaluating and
tourism valuating the geomorphosites from the Central sector of the Ceahlău
national park, GeoJournal of Tourism and Geosites, Year II, no. 1, vol. 3, pag. 86-
96
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cascada_Duruitoarea
 http://magiamuntelui.blogspot.com/2009/08/varful-toaca-ceahlau.html
 http://www.ceahlau.neamt.ro/
 http://www.ceahlaupark.ro/masivul-ceahlau/
 https://muntii-nostri.ro/