Muntii Calimani

Prezentare generala

Munii Climani sunt parte integrant a Carpailor Orientali fiind, precum tot lanul carpatic, muni tineri, de ncreire.Aparin lanului vulcanic ce cptuete latura intern a Carpailor Orientali, se ntind ntre Defileul Muresului (DedaToplita), muntii Giurgeului, muntii Bistritei, muntii Brgaului si podisul Transilvaniei, ocupnd o suprafata de peste 2.000 Km2, nfatiseaza drumetilor profile greoaie, masive, nalte, ferastruite de vai adnci. Pe culmi si pe flancuri se remarca numeroase stnci cu profile ciudate, martori ai fostelor activitati vulcanice.

Geneza

Climanul (inclusiv Gurghiu i Harghita) se ncadreaz n grupa sudic a celor mai tineri muni din ara noastr, formai n orogeneza alpino-carpato-himalayan, acum aproximativ 70 - 85 de milioane de ani,cu cratere stinse acum circa 1,8 - 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format n Pliocenul superior (finele Neogenului-Teriar). Intensa activitate vulcanic neogen a dus la apariia unor imense acumulri de lav desfurate pe o lungime de 450 km (dintre care 375 pe teritoriul rii noastre). Constituit din alternane de lave, aglomerate i cenu (stratovulcan), Climanul aparine grupei sudice - cea mai important mas vulcanic - cu o suprafa de aproximativ 6.400 km, cu limea de circa 40 km (peste 50 n sectorul Climanului) i lungimea de aproape 160 km. n acest sector apar aliniate numeroase conuri vulcanice distruse parial de eroziune, dar mai ales datorit prbuirilor care au dus la deschiderea unor cratere (caldere) imense (cu un diametru de circa 10 km n Climan). Calimanii reprezinta cel mai mare crater vulcanic (stins in prezent), cu un diametru de circa 10 km pana la atingerea inaltimilor de peste 2000 de metri. Craterul principal al Calimanului se adnceste ntre cele mai puternice vrfuri: Pietrosu (2 100 m alt.), Negoiul Unguresc (2.081 m), Retitis (2 021 m), Iezerul Calimanului (2.031 m). n 19811983 potecile principale au fost marcate, cele mai apreciate lucrari de ntretinere fiind cele din judetele Harghita si Suceava. Acest edificiu vulcanic cu o suprafata de aproximativ 2000 km2, revarsat pe aproape 60 km de la vest la est, constituie o uriasa bariera andezitica situata intre Moldova si Transilvania, de unde drumurile duc spre crestele inalte ale "furnalului" adormit de veacuri. Datorita conditiilor create de activitatile vulcanice si climei In muntii Calimani intalnim un fenomen unic in lume: vulcanocarstul. Fenomenul, consta in dizolvarea si erodarea feldspatului de 1

catre apa meteorica, avand ca rezultat diverse formatiuni subterane, printre care i pesteri. Unele dintre acestea, cunoscute sub numele generic de Grotele Luanei Palatul de Ciocolata, Ruinele i Grota Haosului au avut de suferit in urma excavarii carierei pentru sulf. Astazi se pare ca au mai rezistat Grota Stramtu si Pestera Piatra Corbului. Localizare geografica

Climanul ocup partea nord-vestic a grupei centrale a Carpailor Orientali, reprezentnd cel mai extins masiv vulcanic din ara noastr. El se desfoar pe direcia nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miaznoapte de zona depresionar a Dornelor (Vatra Dornei) i munii mruni ai Brgului; la est - irul depresiunilor Pltini, Drgoiasa, Bilbor, Secu l separ de munii nali ai Bistriei i de munii Giurgeului (sud-est); la sud - defileul Mureului constituie limita spre munii vulcanici ai Gurghiului; n vest - piemontul colinar al Climanului face trecerea spre partea estic a Podiului Transilvaniei. Limita septentrional este greu de trasat, datorit caracterelor complexe ale unitilor ce vin n contact: zona Climanului n sud i aceea a Munilor Brgu i Depresiunea Dornelor n nord.

Istorie locala

Izvoare necertificate ne arata ca odata Calimanul a fost muntele ascuns al vechilor daci, ca el adapostete comori ascunse ale faimosului haiduc Pintea, si tot aici s-ar fi derulat o serie de stravechi ritualuri pe altarele de cult ale Lucaciului. Documentele istorice din Calimani ne arata ca acest masiv a fost adesea marcat de o serie de lupte crancene de frontiera intre aparatorii granitelor tripartite de atunci dintre Moldova, Bucovina si Transilvania.

Se pare ca seria acestor lupte a continuat apoi si in perioada primului razboi mondial lucru aratat intr-o serie de lucrari istorice. Drept marturie a curajului si devotamentului de care s-a dat dovada atunci in luptele din Calimani, exista acum in Gruiu un monument funerar, prin care se omagiaza spiritul de sacrificiu a unui pluton de peste 60 de soldati cazuti in luptele purtate contra ocupantilor din Transilvania. Ulterior, istoria Calimanului se completeaza prin actiuni de natura anticomunista a unor membri sau chiar a unor grupuri de rezistenta care au salasuit in munte dupa perioada celui de al doilea razboi mondial. Legende si traditii

Haiducii Un subiect incitant legat de Muntii Calimani este prezenta pe aceste meleaguri in vechime a haiducilor, unii celebrii ca Pintea sau altii mai putin cunoscuti ca Pohontu, Plesca, Miu si nu in ultimul rand Haralambie Niculita. Povestea lor impleteste momente de barbatie, sete de dreptate cu viata grea si dura in inima muntilor. Au ramas in urma legende cu comori ascunse in pesteri pazite de stime. Palma lui Pintea este incrustata in stanca la Apa Rece. Tot in apropiere se gaseste si Izvorul lui Pintea. Nedeea din Calimani Complexul statuar 12 Apostoli precum si varful Lucaciu aflat in imediata apropiere pastreaza marturia unor evenimente de factura magico-mitica descinse din cultura dacilor de odinioara si modelate in decursul timpului in forme ale credintei ortodoxe romanesti. Urcarile pe munte si manifestarile ceremoniale organizate in timpul solstitiului de vara, cunoscute in limbajul local "Mosii de la Calimani" sau "Mosii de Sanpetru" au originea in stravechiul cult dacic al soarelui, bradului si focului avand ca element central cultul mosilor si stramosilor. Transsimbolizarea sarbatorii solstitiale de traditie dacica pe planul religiei de rit crestin-ortodox a dat nastere la sarbatoarea celor 12 Apostoli, sarbatoare care in timp a avut un puternic caracter patriotic devenind astfel Nedeea din Calimani. Cu ocazia sarbatorii celor 12 Apostoli din data de 29 iunie multime de locuitori din zonele invecinate Calimanului porneau pe poteci consacrate spre Vf. Lucaciu la marea intalnire. Focul sacru care spre seara despartea multimea de divinitate purifica ofrandele aduse sufletelor celor trecuti in nefiinta. Povestile se infiripau, cantecul si jocul insoteau romanii despartiti de culmile Calimanului uniti insa prin credinta , limba si neam. Contextul istoric si geografic a facut ca populatia din jurul Calimanului sa evolueze diferit fiind separata la un moment dat de granita a trei provincii : Ardealul, Bucovina si Moldova. In asemenea imprejurari sarbatorile de la 12 Apostoli si Lucaciu luau infatisarea unor adevarate momente de lupta pentru unitate nationala. Se pare ca ultima nedee a avut loc in conditiile unor insuportabile restrictii din partea autoritatilor ocupante in anul 1914. Muntii Calimani au ramas destul de necunoscut turistilor datorita lipsei de popularizare a zonei, fapt datorat intr-o oarecare masura si fostei exploatari de sulf, care in prezent este in plin proces de ecologizare. 3

Parcul National Calimani

Infiintarea parcului

In anul 2003 s-a infiintat Parcul National Calimani, rolul acestuia se vrea a fi acela de conservare a biodiversitatii florei si faunei, mentinerea cadrului geografic natural, a habitatelor naturale si dezvoltare durabila a zonei. Propunerea de constituire a Parcul National Calimani s-a facut in anul 1975 de catre Centrul de Cercetari Biologice Cluj. Studiul de constituire s-a elaborat in 1976 de Inspectoratul Silvic Judetean Suceava, in colaborare cu initiatorul si la comanda Comisiei de Ocrotire a Monumentelor Naturii. Parcul s-a declarat prin Ordinul nr. 7/1990 al M.A.P.P.M. (15.300 ha) si s-a oficializat prin legea nr. 5/2000 (24.041 ha) si prin H.G. nr. 230/2003, fiind arie protejata administrata in special pentru protejarea ecosistemelor si recreere, incadrata in categoria IIa, conform IUCN. Scopul principal pentru care a fost infiintat Parcul National Calimani este cel de conservare a biodiversitatii florei si faunei, mentinerea cadrului geografic natural, a habitatelor naturale. De asemenea se urmareste dezvoltarea durabila a zonei, astfel incat utilizarea resurselor naturale sa nu contravina obiectivului de conservare stabilit prin planul de management al parcului. Se vor crea conditii pentru desfasurarea de activitati educationale, de cercetare stiintifica si recreere. Pentru proprietarii terenurilor din parc, localnici, sunt permise activitati traditionale cu acordul APNC. Localizare

In NE Romniei, Carpaii Orientali (irul vulcanic), limita superioar a masivului Climani, pe teritoriul a 4 judee: Suceava, Mure, Bistria i Harghita.

Suprafaa parcului

24.041 ha, din care 16.211 ha fond forestier, 7.517,3 ha pune, 14,5 ha fnee, 297,7 ha perimetru minier, 0,5 ha construcii - teren administrativ. Structura de proprietate 57% stat;41% primrii;1% persoane fizice;1% Ministerul Economiei Sediul administrativ Oraul Vatra Dornei Administrator Parcul Naional Climani, subunitatea a D.S. Suceava - Regia Naional a Pdurilor - Romsilva. Harta zonei

Limita nordic. Pornete din Prul cu Peti de la 3,85 km distan fa de confluena cu rul Dorna (borna silvic 10 UP III, OS Dorna Candreni) i urc spre NE pe o culme secundar n vrful de cot 1653,0 m situat pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Prul cu Peti/pr. Pietrosu. Ocolete obria pr. Pietrosu prin borna silvic 519 UP I, OS Dorna Candreni pn la borna silvic 622 UP I, OS Dorna Candreni (aflat pe interfluviul dintre pr. Pietrosu i pr. Mezdrea), de la care coboar n valea Mezdrea (borna silvic 513 UP I, OS Dorna Candreni). Limita continu amunte 500 m, pe malul drept al pr. Mezdrea (borna silvic 512 UP I, OS Dorna Candreni), apoi traverseaz plaiul Negrioara prin borna silvic 511 UP I, OS Dorna Candreni, coboar n pr. Bumbul (borna 499 UP I, OS Dorna Candreni), urc n culmea Piciorul Pantei (borna silvic 490 UP I, OS Dorna Candreni) pe care coboar n prul Negrioara la 360 m avale de confluena pr. Podeul/pr. Negrioara *IV-1.53.16.6] (borna silvic 492 UP I OS Dorna Candreni). Limita parcului continu amunte pe pr. Negrioara pn la confluena cu Podeul, iar apoi pe acesta pn la borna silvic 480 UP I OS Dorna Candreni i urc pe o culme secundar pn n Piciorul Tmu (borna 474 UP I, OS Dorna Candreni). De aici coboar n primul afluent de stnga al pr. Tmu (borna 475 UP I, OS Dorna Candreni), l urmeaz avale pn la confluena cu pr. Tmu, pe care l va continua pn la confluena acestuia cu pr. Maftei (borna silvic 459 UP I OS Dorna Candreni). n continuare urmrete amunte pr. Maftei (circa 600 m), pn n borna silvic 454 UP I, OS Dorna Candreni, din care urc pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Maftei i Fundul Negrioarei (borna silvic 451 UP I, OS Dorna Candreni). De aici limita parcului urmrete culmea secundar ce coboar n pr. Fundul Negrioarei (borna silvic 434 UP I, OS Dorna Candreni), traverseaz prul i urc pe versantul opus, pe interfluviul dintre pr. Fundul Negrioarei i pr. Negreti n vrful Btca Negreti de cot 1551,0 m (borna silvic 435 UP I, OS Dorna Candreni). n continuare urmrete interfluviul pn n vrful de cot 1645,0 m din care coboar spre nord, n pr. Negreti, la confluena din vestul Stncilor Doisprezece Apostoli (borna silvic 425 UP I, OS Dorna Candreni). De la aceast confluen limita parcului urc pe afluentul de dreapta, (dinspre nord) pn la obrie i continu pe interfluviul dintre bazinele pr. Negrioara i pr. Hrla, prin cota 1642,0 m, pn la borna silvic 309 UP I, OS Dorna Candreni. Limita traverseaz apoi pr. Hrla (borna silvic 310 UP I, OS Dorna Candreni), urc n Piciorul Lucaciului (borna silvic 303 UP I, OS Dorna Candreni) i coboar n valea Pintea la confluena acesteia cu principalul afluent de stnga, trecnd prin bornele 289, 291, 290, 287 UP I, OS Dorna Candreni. Continu amunte pe valea Pintea 380 m pn la borna 5

silvic 282 UP I, OS Dorna Candreni, apoi urc n neuarea dintre culmea Piciorul Lat i Piciorul Scurt (borna silvic 281 UP I, OS Dorna Candreni). De aici, continu spre SV, pn la cota 1701,0 m, apoi urmeaz culmea Piciorul Scurt pe 970 m i coboar la stna din pr. Hrlea pe care l urmrete avale (circa 500 m) pn la 450 m nord de confluena Hrlea/Prul cu Peti. Limita estic. Pornete de la confluena Hrlea/Prul cu Peti i urmrete liziera pdurii pn la ieirea din fondul forestier a prului Tieturilor, pn n pr. Pvluc (borna silvic 239 UP VI, OS Vatra Dornei), coboar pe acesta 230 m, urc pe culmea dintre praele Pvluc i Panacul (borna silvic 217 UP VI, OS Vatra Dornei) i coboar pe aceasta din urm, pe limita fondului forestier, pn la confluena Panacul/Tieturilor. Urmeaz avale malul stng pn la confluena cu pr. Roia (borna silvic 191 UP VI, OS Vatra Dornei) de la care urc pe culmea dintre pr. Tieturilor i pr. Roia pn la borna 187 UP VI, OS Vatra Dornei, coboar pe o culme secundar n pr. Roia la cota 1295,0 m (borna silvic 188 UP I, OS Dorna Candreni) i urmeaz aval pr. Roia pn la prima confluen (borna silvic 176 UP VI, OS Vatra Dornei). De la confluen urc pe interfluviu i ocolete bazinul pr. Pdureul, trecnd prin cota 1657,6 m (borna silvic 177 UP VI, OS Vatra Dornei) i prin stncria (cota 1535,0 m) aflat pe interfluviul dintre pr. Pdureul i pr. Haita. De aici limita parcului coboar n valea de la nord de culmea Piscul Calului (1258,0 m) (borna silvic 154 UP VI, OS Vatra Dornei), traverseaz culmea Piscul Calului i coboar n pr. Haita *IV-1.53.17.2+ (borna silvic 135 UP VI, OS Vatra Dornei). Urmrete aval pr. Haita 300 m pn la confluena cu primul afluent de dreapta, urc pe interfluviul dintre pr. Haita i pr. Pltiniul (culmea Piciorul Paltinu) (borna 108 UP VI, OS Vatra Dornei) apoi coboar n Prul Pltiniul la borna silvic 106 UP VI, OS Vatra Dornei. Limita urmeaz amunte pr. Pltiniul circa 250 m (borna silvic 88 UP VI, OS Vatra Dornei), apoi urc pe culmea Capul Dealului la cota 1692,2 m, trecnd prin borna silvic 89 UP VI, OS Vatra Dornei i continu 500 m spre vest, pe culme, pn la borna silvic 77 UP VI, OS Vatra Dornei, din care coboar n pr. Tarnia *IV1.53.17.2.1.+ (borna silvic 73 UP VI, OS Vatra Domei). n continuare urmrete avale pr. Tarnia pn la confluena cu prul Bijilor (pr. Btcelor) (borna silvic 33 UP VI, OS Vatra Dornei). Urc pe prul Bijilor, trece prin obria acestuia i ajunge n Poiana Dumitrel de unde urmrete limita vestic a poienii, pn sub Vf. Dumitrel (1689,0 m). De aici limita continu spre SE, pe culme, prin bornele silvice 43 UP VI, OS Vatra Dornei i 311 UP V, OS Vatra Dornei, apoi urmrete limita fondului forestier pe la vest de cota 1697,6 m prin bornele silvice 255, 58, 254, 252, 251, 248, 243 UP V, OS Vatra Dornei pn n pr. Dumitrelul Mare (borna silvic 233 UP V, OS Vatra Dornei). Din acest punct limita urc spre est pn pe interfluviul drept al pr. Dumitrelul Mare (borna silvic 230 UP V, OS Vatra Dornei), pe care l urmeaz, mai nti pe culme i apoi pe limita fondului forestier, pn aproape de Vf. Negoiul Romnesc (1883,0 m) (borna silvic 208 UP V, OS Vatra Dornei). Continu pe limit de fond forestier prin bornele silvice 209, 227, 211, 200 i 204 UP V, OS Vatra Dornei, urmeaz apoi drumul de carier pn ntlnete interfluviul stng al pr. Pietricelul pe care coboar n pru (borna silvic 173 UP V, OS Vatra Dornei). Traverseaz interfluviul dintre pr. Pietricelul i Prul Neagra prin cota 1369,0 m i urmeaz amunte pr. Neagra pn la confluena cu pr. Puturos (borna silvic 162 UP V OS, Vatra Dornei). De la confluen limita parcului urc spre est, pe culme, pn la limita fondului forestier cu golul alpin (borna silvic 141 UP V, OS Vatra Dornei), pe care o urmeaz spre nord pn la borna 25 UP VI, OS Vatra Dornei, trecnd prin bornele silvice 137, 89, 82, 76, 60, 44 i 26 UP VI, OS Vatra Dornei. De aici limita parcului continu pe culme, spre nord, prin bornele silvice 28 UP V, OS Vatra Dornei i 517 UP V, OS Panaci, apoi coboar la confluena Duruitoarea/pr. Buca (borna silvic 503 UP V, OS Panaci). De la confluen limita parcului urc la nord de Vf. Piciorul iganului (1701,0 m) (borna silvic 380 UP V, OS Panaci) prin bornele silvice 604 i 465 UP V, OS Panaci. Din nordul vrfului 6

Piciorul iganului (1701,0 m) i pn n culmea dintre praiele Izvorul Climani i Secu (Dealul Lat), limita parcului urmeaz limita fondului forestier. De aici limita parcului coboar pe o culme secundar n prul Secu i urc tot pe culme secundar n interfluviul dintre pr. Secu i Voivodeasa (Culmea Tlharului, cota 1609,0 m). De aici i pn la obria pr. Puturos limita parcului corespunde limitei superioare a fondului forestier i trece prin Voivodeasa (cota 1642,2 m). De la obria pr. Puturos i pn la confluena pr. Steaga/Ilva Mare *IV-1.35.+ limita parcului este dat de limita superioar a jneapnului. n continuare limita se orienteaz spre sud i urc n extremitatea vestic a Poienii Drgu (borna 318 UP I, OS Lunca Bradului), la limita superioar a fondului forestier pe care o urmeaz, ocolind pe la sud de Vf. Drgu (1768,0 m), pn n cumpna de ape dintre pr. Cucuberul Mare [IV-1.35.2.1.+ i pr. Cocoul (Culmea Cocoului), prin bornele silvice 446, 565, 578 i 579 UP II, O.S. Lunca Bradului. Continu spre sud pe cumpna de ape pn la borna silvic 612 UP II, OS Lunca Bradului din care coboar la obria pr. Ghilcoa pe care l urmeaz avale pn la confluena Ghilcoa/Cucuberul. Limita sudic. Pornete de la confluena Ghilcoa/Cucuberul i continu amunte pe pr. Cucuberul pn la confluena Cucuberul Mare/Cucuberul Mic, iar de aici urc pe interfluviul dintre cele dou bazine pn la cota 1408,7 m (borna silvic 539 UP II, OS Lunca Bradului). Continu spre nord pe interfluviul principal dintre bazinele hidrografice Ilioara Mic *IV-1.35.2.2.+ i Cucuberul, pn la intersecia cu Piciorul Tieturii (borna silvic 461 UP II, OS Lunca Bradului), din care coboar spre sudvest pe Piciorul Tieturii pn la confluena Ilioara Mic/Prul Ru i urmeaz avale Ilioara Mic, circa 300 m (borna silvic 431 UP II, OS Lunca Bradului). Urc spre nord-vest pn n culmea Pltinioara Mare (borna silvic 430 UP II, OS Lunca Bradului), continu spre nord-est pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Ilioara Mic i Ilva *IV-1.35.+, pn n borna silvic 335 UP I, OS Lunca Bradului de sub Pleaa sub Drgu, apoi coboar la confluena Ilva Mare/pr. Pietrosul *IV-1.35.1.]. De la confluen, limita continu, spre nord-vest, pe o culme secundar, pn la borna silvic 231 UP I, OS Lunca Bradului, traverseaz primul afluent pe dreapta prin borna silvic 232 UP I, OS Lunca Bradului i urc n interfluviul stng al prului Tihul la cota 1539,0 m (borna silvic 200 UP I, OS Lunca Bradului), trecnd prin cota 1371,0 m. Coboar n pr. Tihul la borna silvic 191 UP I, OS Lunca Bradului i urc pe culme secundar n interfluviul drept la cota 1695,0 m. Din acest punct limita parcului urmrete interfluviul dintre bazinele hidrografice Ciungetul i Tihul (Culmea Cpnii) pn n Vf. Ttarului (1531,6 m), coboar pe Culmea Ttar la confluena Tihul (de Rstolia)/pr. Zpodia Ttarului, de unde urmeaz avale pr. Tihul *IV-1.38.2.+ pn la confluena cu Valea Nruit. Continu amunte pe Valea Nruit pn la prima confluen (borna silvic 30 UP V, OS Rstolia), urc pe interfluviul din dreapta al vii Nruita pn n cumpna de ape dintre Tihul i Prul Mijlociu *IV1.38.2.1.+ (borna silvic 26 UP V, OS Rstolia) i coboar pe acesta (Dealul Rstonea) pn la confluena Tihul/Prul Mijlociu. Limita vestic. Pornete de la confluena Tihul/Prul Mijlociu i urc pe Prul Mijlociu pn amunte de confluena Prului Mijlociu/Dieciul (borna silvic 259 UP IV, OS Rstolia). n continuare se orienteaz spre vest i traverseaz interfluviul dintre Prul Mijlociu i pr. Scurtu prin borna 214 UP IV, OS Rstolia i coboar n pr. Scurtu pe traseul liniei de funicular. Limita continu amunte pe pr. Scurtu pn la borna silvic 207 UP IV, OS Rstolia, urc n Dealul Secului (1351,0 m) i continu pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Prul Mijlociu i Bistria *II-1.+ pn la aproximativ 200 m sud-est de Vf. Piatra Zurzugiul (Bistriciorul Mic 1917 m), trecnd prin cota 1428,0 m, Vf. Piciorul Scurt (1541,6 m), cota 1553,0 m, borna silvic 199 UP IV, OS Rstolia i cota 1710,8 m. De la Piatra Zurzugiul, continu pe limita fondului forestier pe la vest de Vf. Aurorul (1835,0 m) pn n prul 7

Colbul, de unde urc n Muntele Viioarei (1802,6 m) i continu pe cumpna de ape a prului Izvorul Prislopului [II-1.24.4.2.+, pn la borna silvic 108 UP IV, OS Dorna Candreni. De aici coboar n prul Zgrciul (borna silvic 105 UP IV, OS Dorna Candreni) prin bornele silvice 106 i 104 UP IV, OS Dorna Candreni, urmeaz aval prul pn la borna 100 UP IV, OS Dorna Candreni, apoi urc pe o culme secundar, spre SV, pn n culmea dintre pr. Zgrciul i pr. Fundul Zgrciului (borna silvic 99 UP IV, OS Dorna Candreni), pentru a cobor n prul Zgrciul la borna silvic 90 UP IV, OS Dorna Candreni prin bornele silvice 97 i 95 UP IV, OS Dorna Candreni. Limita parcului continu spre sudsud-est pe o culme secundar pn n cota 1613,9 m (borna silvic 89 UP VI, OS Dorna Candreni), de unde coboar n prul Strnior (borna silvic 69 UP IV, OS Dorna Candreni) pe care l urmeaz avale aproximativ 100 m (borna silvic 63 UP IV, OS Dorna Candreni). De aici limita parcului traverseaz pe culmi secundare interfluviul dintre vile Strnior i Tihu II, trecnd prin bornele silvice 61 i 60 UP IV, OS Dorna Candreni i continu pn la borna 47 UP IV, OS Dorna Candreni, din pr. Tihu II. Din acest punct limita parcului continu amunte pe prul cu obria sub cota 1453,0 m (borna silvic 42 UP IV, OS Dorna Candreni), coboar n pr. Gruiul, pe culmi secundare, prin bornele silvice 33, 29, 28, 27 i 25 UP IV, OS Dorna Candreni i continu pe pr. Gruiul pn la confluena acestuia cu Izvorul Dornei (borna silvic 324 UP II, OS Dorna Candreni). Limita parcului urmeaz avale Izvorul Dornei pn lng cabana forestier (borna silvic 329 UP II, OS Dorna Candreni), traverseaz interfluviul dintre bazinele hidrografice Izvorul Dornei i Prul Cotit, trecnd prin bornele silvice 308 i 303 UP II, OS Dorna Candreni, din care coboar n Prul Cotit (borna silvic 304 UP III, OS Dorna Candreni) i l urmeaz avale pn la borna silvic 300 UP II, OS Dorna Candreni. Limita ocolete bazinul hidrografic al prului Daliilor prin bornele silvice 299, 290, 289, 280, 287 i 281 UP III, OS Dorna Candreni i coboar n pr. Brsanilor la borna silvic 282 UP III, OS Dorna Candreni. De aici traverseaz n pr. Horoava (Ciutei) la borna silvic 273 UP III, OS Dorna Candreni prin bornele silvice 277 i 272. Continu amunte pe vale (circa 300 m) pn la borna 269 UP III, OS Dorna Candreni i traverseaz interfluviul dintre bazinele hidrografice Dorna i Voroava *XII-1.10.1.1.] prin bornele silvice 253, 251 i 210 UP III, OS Dorna Candreni pn la borna silvic 211 UP III, OS Dorna Candreni din valea Voroava. Continu amunte pe Voroava circa 600 m (borna silvic 185 UP III, OS Dorna Candreni), de unde urc pe o culme secundar n Piciorul Calului (borna silvic 173 UP III, OS Dorna Candreni) i coboar n valea Piciorul Calului la borna silvic 174 UP III, OS Dorna Candreni. De aici limita parcului traverseaz culmea Piciorul Brsanilor prin bornele silvice 259, 157, 155, 148 pn la borna silvic 149 UP III, OS Dorna Candreni UP III, aflat n valea de la nord de culmea Piciorul Brsarilor. Urmeaz avale prul pn la confluena cu Prislopul (borna silvic 143 UP III, OS Dorna Candreni), continu amunte pe Prislopul pn la borna silvic 136 UP III, OS Dorna Candreni i urc n interfluviul dintre bazinele hidrografice Prislop i Faa Prislopului (borna silvic 135 UP III, OS Dorna Candreni). Limita parcului continu pe culme, spre vest, i coboar la confluena marcat de borna silvic 108 UP III, OS Dorna Candreni i urmrete avale prul pn la confluena cu Faa Prislopului (borna silvic 106 UP III, OS Dorna Candreni), aflat amonte de cabana rezervorului de ap. De aici limita parcului continu amunte pe Faa Prislopului pn la obrie, urc pe culme n vrful Ciungilor (1453,0 m) i continu spre SV circa 250 m, cobornd apoi pe linia de pant maxim n Prul cu Peti (borna silvic 10 UP III, OS Dorna Candreni) unde ntlnete limita nordic.

Administrarea parcului

Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului in calitate de autoritate responsabila cu buna administrare a retelei nationale de arii naturale protejate, a incredintat administrarea Parcului National Calimani, Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, respectiv Directiei Silvice Suceava, incepand cu 22.05.2004 - pentru o perioada de 10 ani. Administratia este constituita din: Director parc; Responsabil cu constientizarea publica si relatii cu comunitatile; Economist; Informatician; Biolog; Responsabil cu activitatea de paza a parcului; 9 agenti de teren. Fondurile necesare functionarii Administratiei Parcului National Calimani sunt asigurate de catre Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, prin Directia Silvica Suceava. Comunitatile

Datorita raspandirii sale pe teritoriul a 4 judete, Parcul National Calimani interfereaza economic si geografic cu un numar substantial de oameni si comunitati. In principal este vorba de acei proprietari ai caror paduri se afla pe cuprinsul parcului, a acelor activitati economice care se inscriu geografic pe teritoriul acestuia. Astfel comunitatile Parcului National Calimani (grupate pe judete) sunt: 1.in Suceava : municipiul Vatra Dornei, com Panaci (cu satele Dragoiasa, Paltinis, Coverca, Catrinari si Glodu), Saru Dornei (cu Plaiul Sarului, Neagra Sarului, Sarisor, Sarisoru Mare, Saru Bucovinei si Gura Haitii), Dorna Candreni (cu satele Poiana Negri si Floreni) si com Poiana Stampei (cu Tataru, Casoi, Pilugani, Podu Cosnei, Cosna, Dornisoara si Praleni); 2.in Bistrita Nasaud se afla : com Tiha Bargaului (cu satele Tiha, Tureac, Mureseni, Piatra Fantanele si Ciosa), com Prundu Bargaului (cu Prundu si Suseni), com Bistrita Bargaului (cu Colibita), Josenii Bargaului (cu Mijlocenii Bargaului, Rusu Bargaului si Stramba), com Marisel (cu Magurele, Bicle, Sint Ioana, Jeica, Neteni si Domnesti), com Sieut (cu satele Rustior, Sebis si Lunca), comuna Monor (cu Voievodeasa - stana si Gladiu), com Dumitra (cu satele Ragla, Dumitra si Budacu de Sus) si Vatava (cu satele Dumbrava si Rapa de jos); 3.in Judetul Mures intalnim : com Stanceni (cu satele Ciobotani si Mestera), Lunca Bradului (cu Neagra si Salard), Deda (cu satele Bistra Muresului, Filia si Petris), Ideciu de Jos (cu Ideciu de Sus si Deleni), Brancovenesti (cu Sacalu de Padure, Idicel-sat, Idicel-padure si Valenii de Mures), Alunis (cu Fitcau, si Lunca Muresului) si Rastolita (cu Iod, Galaoaia, Borzia si Andreneasa). 9

Zonarea intern a Parcului National Climani

Conform prevederilor OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei salbatice, Parcul Naional Climani corespunde categoriei II IUCN "Parc naional: arie protejat administrat n special pentru protecia ecosistemelor i pentru recreere"., i este inclus n SCI Climani-Gurghiu declarat prin Ordinul nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia, ce au drept scop protecia i conservarea unor eantioane reprezentative pentru spaiul biogeografic naional, cuprinznd elemente naturale cu valoare deosebit sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alt natur, oferind posibilitatea vizitrii n scopuri tiinifice, educative, recreative i turistice. Parcul Naional Climani cuprinde dou categorii de arii naturale protejate: cat. I-a IUCN "Rezervaie Natural Strict: arie protejat, administrat n principal n scopuri tiinifice", i a IV-a IUCN, Rezervaie natural - arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejat administrat n special pentru conservare prin intervenii de gospodrire. Rezervaii tiinifice: incluse n zona cu protecie strict- sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea unor habitate naturale terestre i/sau acvatice, cuprinznd elemente reprezentative de interes tiinific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alt natur. Mrimea rezervaiilor tiinifice este determinat de arealul necesar pentru asigurarea integritii zonei protejate. Managementul rezervaiilor tiinifice asigur un regim strict de protecie prin care habitatele sunt pstrate ntr-o stare pe ct posibil neperturbat. n aceste zone se interzice desfurarea oricror activiti umane, cu excepia activitilor de cercetare, educaie i de ecoturism cu limitrile descrise n planurile de management, cu acordul forului tiinific competent i al administratorului rezervaiei tiinifice. Rezervaiile tiinifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii) "Rezervaie Natural Strict: arie protejat, administrat n principal n scopuri tiinifice". Jnepeni cu Pinus cembra, desemnat ca rezervaie prin Decizia 433/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Judeean Suceava, evideniat ca atare n Legea 9/1973 privind protecia mediului nconjurtor i ulterior, menionat cu numele de mai sus n Legea 5/2000. ntruct rezervaia este deosebit de important pentru asociaia vegetal cu Picea abies (molid) i Pinus cembra (zmbru), descris pentru prima dat n Romnia, n Munii Climani, considerm c denumirea adecvat i pe care se va folosi n continuare este Rezervaia tiinific Molidi cu zmbru. Aceasta cuprinde o suprafa de 384,2 ha.

10

Rezervaii incluse n zona de protecie integral (categoria IV IUCN ):

Rezervaia peisagistic 12 Apostoli (cunoscut n literatur ca Rezervaia geologic 12 Apostoli) desemnat ca rezervaie prin Decizia 433/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Judeean Suceava evideniat n Legea 5/2000, cuprinde complexul de roci eruptive unice prin forma i frumuseea lor formate prin modelare eolian, dezagregare fizic, eroziunea aglomeratelor. Cuprinde o suprafa de 200,00 ha.

Rezervaia peisagistic mixt Iezerul Climanului, lac de baraj natural, n interiorul unor populaii de jneapn, ienupr pitic i bujor de munte, cu o suprafa de 322,0 ha.

Zona cu protecie strict, cu o suprafa de padure de 1.128 ha cuprinde zone slbatice n care nu au existat intervenii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus, din care 384.2 constituie Rezervaia tiinific Jnepeni cu Pinus cembra, constituit n principal din arborete de molid sau de amestec cu zmbru, ntr-o stare natural sau seminatural. Se interzice desfurarea oricror activiti umane, cu excepia activitilor de cercetare, educaie i ecoturism, cu limitrile descrise n planul de management. Zona de protecie integral, cu o suprafa de 15.727.01 ha, cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate, constituite din pduri, pajiti, suprafee cu jneapn i bujor de munte. Zona de conservare durabil, cu o suprafa de 7.700,99 ha, face trecerea ntre zonele cu protecie integral i cele de dezvoltare durabil, constituit din pduri sau pajiti afectate de activitile antropice, turistice sau miniere.

11

Flora

Pana la atingerea inaltimilor de peste 2000 de metri (Vf. Pietrosu, Vf. Retitis, Vf. Calimani Izvor) vom intalni vegetatie bogata, reprezentata in principal de zambru, jneapan, molid si bujor de munte. Pornind in drumetie, traseele montane trec prin ecosisteme diferite: paduri de amestec de molid si fag - in defileul Muresului, paduri de molid in bazinul Neagra, paduri de molid in amestec cu zambru (Rezervatia stiintifica), jnepenisuri si ienuparete, iar la peste 1900 m, pajistile alpine. In anotimpul cald, florile viu colorate insufletesc pasunile inalte, in timp ce iernile lungi, bogate in zapada, geroase, fac de neuitat climatul de aici. Zapada domina peisajul incepand din luna noiembrie si pana in aprilie-mai. Verile, relativ caldute, dau ragazul necesar naturii sa renasca. Fie in cooperare sau in competitie, animalele si plantele s-au adaptat acestui tip de climat, etaland diferite cai de supravietuire si perpetuare. In urma studiilor realizate de biologi romani si straini, din 1900 si pana in ultimii ani, au fost mentionate 1004 specii de plante vasculare din care arborii si arbusti sunt in inferioritate ca numar de specii, in favoarea plantelor ierboase. Specii rare Bupleurum longifolium , Cephalanthera longifolia, Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Festuca porcii, Festuca carpatica, Gentiana punctata, Gymnadenia odoratissima, Listera cordata, Listera ovata, Luzula pallescens, Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Melampyrum saxuosum, Minuartia verna, Orchis ustulata, Pedicularis exaltata, Phyteuma tetramerum, Phyteuma wagneri, Platanthera bifolia, Pleurospermum austriaca, Potentilla tabernaemontani, Ranunculus carpaticus, Salix bicolor, Scorzonera purpurea, Senecio aquaticus ssp. barbareifolius, Senecio fluviatilis, Soldanella montana, Thymus comosus, Thymus glabrescens, Traunsteinera globosa, Trifolium lupinaster, Trollius europaeus. Plante vulnerabile: Angelica archangelica,Viola dacica; Plante endemice din Carpati: Centaurea phrygia, Dyanthus tenuifolius,Hepatica transsilvanica. Unicitatea Parcului National Calimani o confera si incinta fostei Exploatari Miniere Calimani a carei peisaj selenar pierde pe zi ce trece in lupta sa cu natura, vegetatia din zona acaparand aici, treptat, metru cu metru dezastrul produs de inconstienta umana.

12

Angelica archangelica

Molidul (Picea abies L., H. Karst.)

Centaurea phrygia

Bujorul de munte Paeonia peregrina Mill.(Paeoniaceae)

Gentiana punctata

Fagul (Fagus silvatica)

13

Fauna

Mamiferele, un grup restrans, dar bine reprezentat prin carnivorele mari - ursul (Ursus arctos L.), lupul (Canis lupus L.), rasul (Lynx lynx L.), mustelidele - vidra (Lutra lutra L.), jderul (Martes martes L.), bursucul (Meles meles L.), dar si pisica salbatica (Felis silvestris Schrb.) asigura varful piramidei trofice si deci veriga pradatorilor specializati. Peisajul este animat de capriori (Capreolus capreolus L), cerbi (Cervus elaphus L) si mistreti (Sus scrofa L) mari amatori de iarba frageda, si mai ales de liniste. De aceea, va recomandam ca atunci cand vizitati parcul, sa o faceti in liniste, fiind ochi si urechi la spectacolul pe care natura ni-l ofera. Dintre rozatoarele, pot fi enumerate: parsul comun (Glis glis L.), parsul de alun (Muscardinus avellanarius L.), soarecele de padure (Apedemus silvaticus), chitcanul de munte (Sorex alpinus Schinz). In padurile din parc au fost identificate si specii de lilieci printre care liliacul urecheat brun (Plecotus auritus L.) si liliacul bicolor (Vespertilio murinus L.). Speciile de mai sus sunt citate in anexa IV a Directivei Habitate a Consiliului European. Patru specii de carnivore apar in anexa II a Directivei, dintre care Ursus arctos, specie prioritara, iar cinci sunt prinse in anexa IV a aceleiasi directive. Pasarile, cele mai numeroase ca numar de specii dintre toate vertebratele citate pana acum, acopera toate tipurile de habitate din parc. Astfel, datorita particularitatilor fizico-geografice, floristice si peisagistice, ornitofauna este diversa. In golul alpin, datorita fructificatiei abundente la afin si merisor, sunt atrase specii din padurea de molid sau din tufisurile de jneapan. Aici isi face cuibul fasa de munte (Anthus spinoletta L.), brumarita alpina (Prunella collaris Scop.). In crapaturile din stinci, cuibareste codrosul (Phoenicurus ochruros Gmel.), corbul (Corvus corax L.), vinderelul (Falco tinnunculus L.). In sezonul cald urca pana in golul alpin pietrarul (Oenanthe oenanthe L.), codobatura alba si cenusie (Motacilla alba L. si Motacilla cinerea L.). In jnepenisul de pe platoul muntilor Calimani, au fost observate potarnichi (Perdix perdix L.). Din zona forestiera inainteaza in jnepenisuri specii de pasari ca: pitulicea (Phylloscopus collybita Vieillot), mierla gulerata (Turdus torquatos L.), pantarusul ( Troglodytes troglodytes L.), macaleandru (Erithacus rubecula L.), fasa de padure (Anthus trivialis L.), brumarita de padure (Prunella modularis L.). in zbor, la inaltime, au fost observate unele rapitoare de zi: eretele vanat (Circus cyaneus L.), soimul calator (Falco peregrinus Tuns.), uliu porumbar (Accipiter gentilis L.), acvila tipatoare mica (Aquila pomarina Bhrem) , sorecarul comun (Buteo buteo L.). Trebuie mentionat cocosul de munte (Tetrao urogallus L.) si cel de mesteacan (Tetrao tetrix L.) -sigla parcului, ultimul fiind o prezenta incerta. Dintre reptile, specia care intr-adevar poate fi un pericol este vipera (Vipera berus L.), a carei muscatura este otravitoare, chiar mortala. Totusi, atitudinea oamenilor nu trebuie sa fie una dusmanoasa, intrucat este o specie foarte benefica pentru ecosistemul in care traieste. Recomandam celor care viziteaza parcul sa fie echipati adecvat, iar in cazul in care s-a produs vreun accident in urma muscaturii de vipera, sa fie anuntata imediat administratia parcului sau serviciul Salvamont . 14

O alta specie de sarpe, sarpele de alun (Coronella austriaca Laur.) a fost citata de literatura de specialitate pentru Parcul National Calimani. Dintre soparle, pot fi observate soparla cenusie( Lacerta agilis L.), soparla de munte(Lacerta vivipara Jacq) si naparca (Anguis fragilis L.). Coronella austriaca si Lacerta agilis sunt listate in anexa IV a Directivei Habitate, fiind specii care necesita o protectie stricta. Primavara, in ochiurile de apa provenite din topirea zapezii, urca pentru depunerea pontei, specii de triton (Triturus alpestris Laur., T. vulgaris L., T. montandoni Bouleng.), dar si broscutele fara coada (Bombina bombina L., Bombina variegata L., Rana temporaria L.), in zona Voievodesei, Izvorul Calimani, Piciorul Iancului, Haita, Retitis. O pata de culoare printre ierburile din padure o reprezinta salamandra (Salamandra salamandra L.), a carei piele punctata atentioneaza dusmanul de toxicitatea ei. Dintre anure, doua sunt citate in anexa II din Directiva Habitate (Bombina bombina, Bombina variegata), specii de interes comunitar, a caror conservare necesita desemnarea de zone speciale de protectie. De asemenea, aceste specii figureaza si in anexa IV, specii de interes comunitar care necesita o protectie stricta. Nevertebratele, dintre care cel mai bine reprezentat grup, artropodele, ocupa un loc important in lantul trofic. Specia de interes european prezenta in parc este croitorul alpin (Rosalia alpina), intalnit in habitate de paduri de amestec de fag si brad din zona sudica a parcului.

Macaleandru (Erithacus rubecula L.)

Soparla de munte(Lacerta vivipara Jacq)

15

Bursucul (Meles meles L.)

Caprior (Capreolus capreolus L)

Cocosul de munte (Tetrao urogallus L.)

Jder (Martes martes L.)

Urs (Ursus arctos L.)

Vipera comuna (Vipera berus)

16

Hidrografie

Masivul Climani, prin forma i structura sa specific vulcanilor, determin apele care izvorsc de aici s-i desfoar cursurile radiar. Rul Neagra arului i adun apele de pe flancul nordic al Climanului din interiorul

craterului vulcanic, prezint numeroase cascade: Reitiului, Duruitoarea de pe Buca precum i numeroi aflueni ce izvorsc din perimetrul fostei exploatri miniere, fiind astfel rul cel mai afectat de activile miniere de la cariera de sulf. De pe partea nord-vestic apele sunt adunate de Dorna i de afluenii si. Flancul sudic al Climanului e drenat de ruri mai dese cu vi largi. La est se ntlnesc: prul Rstolia, Toplia, Ilva, Climnelul, Zebracul, Mermezelul, Tihu. La baza vrfului Reiti, spre Toplia, se afl lacul Iezerul Reiti (la altitudinea de 1970 m), lac de baraj natural din care izvorte prul Puturosul. Flancul sudic este mai domol, ca atere rurile au un curs mai bland. De asemenea se ntlnesc lacurile: Tul Znelor, lacul de baraj artificial Colibia, lacul de retenie Dumitrelul (acum secat). Numeroase ape munerale apar aici la suprafa (Dorna, Stnceni).

Peisaje

Calimanii, printre cei mai tineri munti din tara, se individualizeaza in lantul carpatic prin salbaticia lor. Peisajele de aici pot fi grupate in: -pajisti alpine, stancoase, cu specii de plante acidofile, cu insule de jneapan si smirdar, adevarate comori ale parcului. In timpul verii aici apare si elementul antropic (ciobani cu turme de oi); in zona Pietrele Rosii- 12 Apostoli, jneapanul este inlocuit cu ienupar; -grohotisuri silicioase, de o mare frumusete. -padurile de amestec (predomina molid si fag) si coniferele, care urca pana in golul alpin; -jnepenisuri si ienuparete care fac tranzitia intre padurile de limita si pasunile cu taposica; -caldera vulcanica, impresionanta, strajuita de varfuri cu altitudini de peste 2000 m, a carei diametru depaseste 10 km; -nu in ultimul rand, elementul antropic devastator "urmarile exploatarii de sulf" care creeaza o impresie profund dezolanta in comparatie cu padurile naturale din zona.

17

Habitate

Situl este important pentru padurile naturale de molid cu zambru, pentru tufarisurile de jneapan cu smirdar dar si pentru pajistile intinse smaltuite de gentiene, toporasi, sclipeti, clopotei, sisinei, etc. Zambrul (Pinus cembra) este relict glaciar, iar in Romania poate fi gasit in cateva zone izolate din Carpatii Orientali si Meridionali. Pe langa aceste habitate caracteristice, mai pot fi intalnite padurile acidofile cu molid si afin, constituite in asociatia Vaccinio-Piceetea, padurile de amestec cu fag si molid, dar si vegetatia specifica malurilor paraielor de munte. Conform Directivei Habitate, Flora si Fauna salbatica a Consiliului European, habitatele din Parcul National Calimani care se regasesc in anexa I, sunt: -3220-Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane; -4080-Tufarisuri cu specii subarctice de Salix; -4070-Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifollium; -6230-Pajisti montane de Nardus bogate in specii, pe substraturi silicioase; -9410-Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea); -9420-Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea montana;

Obiectivele ariei naturale protejate

- Conservarea biodiversitii i peisajului la standarde ridicate printr-o monitorizare adecvat, permind studierea factorilor care le amenin, a dinamicii i structurii acestora. - Contientizarea i educarea publicului i a factorilor interesai pentru nelegerea importanei conservrii naturii i pentru a obine sprijin n vederea realizrii obiectivelor Parcului. - S ncurajeze comunitile locale n dezvoltarea unor activiti economice prietenoase fa de natur n afara Parcului Naional Climani, si prin utilizarea durabil a resurselor s le aduc beneficii i s contribuie la reducerea presiunii asupra resurselor din Parc. - S promoveze impreun cu comunitile locale valorile culturale si tradiionale. - Crearea de oportuniti de recreere prin practicarea ecoturismului i a altor forme de turism, n scopul cunoasterii si protejarii valorilor naturale ale parcului si al creerii unor venituri alternative pentru populatia locala. - Exploatarea si dezvoltarea resurselor turistice n folosul Parcului prin dezvoltarea de programe specifice.

18

Atractii turistice

Rezervatia naturala 12 Apostoli Peisaj de poveste strajuit de forme ciudate precum Moaul, Mareaalul, Godzila, Guaterul, Ramses, Dragonii, daltuite cu truda ai migala de natura.... sau poate un stravechi sanctuar de cult menit sa adune sufletele celor vii a mosilor ai stramosilor nostri la Ospatul nemuririi.

Cascada Tihu Aflata la aproximativ 500 m de la confluenta cu paraul Tihu in amonte pe piraul Umed, cascada cu o cadere de aproximativ 8 m reprezinta un punct de atractie deosebit.

Negoiul Unguresc Pietrosul O creasta cu relief alpin total deosebita in comparatie cu restul lantului vulcanic, reprezinta partea cea mai inalta si spectaculoasa a Calimanului,confer imagini de vis asupra ntregii caldere vulcanice din Climani. Este punctul cel mai nalt al masivului (2.102 m), este uor accesibil i bine marcat; (Vf. Pietrosul 2100 m, Negoiu Unguresc 2081 m).

19

Pietrele Roii Un loc cu o impresionant povar istoric a luptelor de grani tripartit. Prezint o caracteristic interesant, aceea de triplex confinium ceea ce simbolizeaz n limba latin punct de ntretiere a granielor a trei state.

Rezervaia natural Iezerul Climanului Lac de baraj natural nconjurat de vegetaie subalpin cu ienupr i jnepeni, atrage sptmnal grupuri de turiti dornici de experiene complexe.

nflorirea Rhododendrului n zona Reii Reprezint un adevrat festival al naturii. Muntele devine de culoare roie, contrastul cu stncile i vegetaia alpin expunnd imagini greu de uitat.

20

Spectacolul boncnitului la cerb

Din septembrie octombrie i al rotitului la coco de munte n aprilie sunt atracii speciale destinate celor ce doresc s cunoasc i s aprofundeze din secretele conferite de natura montan.

Megaliii ncrustai descoperii n zona Pr. Paltinul din Climani Reprezint provocarea ctre necunoscut. Reflect partea de mitologie nc nedescoperit a zonei 12 Apostoli Lucaciu, o zon n care cei cunosctori i pot reface importante surse de bioenergie. Rezervatia Tinovul Mare Poiana Stampei Cea mai intinsa rezervatie de turba din tara noastra.

In afara parcului National Calimani mai pot fi vizitate: Izvorul de apa minerala , natural carbonatata de pe Voivodeasa; Cascada Lomasita; Stancile Lomasitei; Schitul Tuturor Sfintilor;

21

Activitati turistice in parc

Drumetie Expunerea geografica a Muntilor Calimani permite si imbie totodata turistii la realizara unor frumoase trasee de o zi, care pot fi efectuate in circuit sau cu revenire prin acelasi loc prin care s-a plecat. Excursii Alegerea unor variante de traseu mai lungi care vizeaza traversarea principalelor culmi din Calimani reclama anticipat stabilirea exacta a traseelor de urmat, a gradului de dificultate a acestora, a timpului necesar si a locurilor de popas. Mountain bike In Parcul National Calimani nu sunt trasee omologate. Pentru cei interesati se recomanda traseul Toplita Monument - Statia Meteo Retitis. Turism ecvestru Activitate de marca in cadrul Parcului National Calimani, turismul calare a inregistrat pana la momentul de fata o foarte buna evolutie, datorata inspecial solicitarilor si prizei de care s-a bucurat acesta in randul clientilor participanti. Au fost create o serie de trasee turistice ecvestre adecvate si sau procurat echipamente si caluti pe toate gusturile. Traseele sunt catalogate pe sistemul unor grade de dificultate, unele fiind usoare (cu durate cuprinse intre doua si pana la patru ore), altele mai complexe, dupa caz (de una si pana la cinci zile). Turistilor dornici de calarie li se pot putea pune la dispozitie armasari arabi pur sange, sau dupa caz, caluti din rasa hutul ori chiar ponei (persoanelor incepatoare). Ehipamentele sunt diversificate de la sei tip wesstern pana la cele de tip sport sau de agrement, iar in cadrul traseelor vizate exista ghizi ecvestri special desemnati din cadrul parcului. Punctul de plecare al acestor expeditii il constituie baza hipica din Gura Haitii, ca loc de confluenta a unor importante trasee (12 Apostoli, Tamau, Cariera, Calimanul Cerbului, samd). Ski de tura Deoarece pe timpul iernii frigul si grosimea stratului de zapada capata valori destul de ridicate, majoritatea traseelor turistice din Calimani sunt foarte dificile de parcurs pentru aceasta perioada. Se poate practica activitatea de ski-tour, dar numai de catre rangeri, salvamontisti sau alte persoane experimentate, care detin o buna pregatire in domeniu si o conditie fizica corespunzatoare. Vizitarea pe schiuri a anumitor zone a Calimanului pe timp de iarna, se poate realiza numai prin insotirea de catre un ghid sau ranger din cadrul parcului care cunoaste foarte bine posibilele zone de vizitat, echipamentele necesare fiind asigurate de participanti. In general, pretabile desfasurarii acestui gen de ski sunt toate traseele de creasta care prezinta grade de dificultate diferite la care exista cateva puncte de atentie. Deoarece in unele locuri inclinatia versantilor este permisiva practicarii schiului extrem, invitatia practicarii acestui sport ramane deschisa numai acelor persoane foarte bine pregatite si care detin echipamente adecvate.

22

Bird watching Datorita unei bogate diversitati de specii, pasarile fac din Calimani un adevarat paradis pentru cei ce stiu sa le observe si sa le inteleaga comportamentul. Astfel, pe raza parcului au fost identificate un numar de 108 specii de pasari (cf. datelor furnizate de catre Asociatia Milvus din Tg Mures), cele mai lesne de vazut fiind cele din specia rapitoarelor de zi (acvile, soim si diferitele specii de uli) si cele uzuale de talie mica (pietrar, fasa si mierla de munte, pitigoi etc). Spectaculos, dar si cu ceva sacrificii din partea celor dornici de observatii (plecare in noapte de la orele 3 a.m. in conditiile unor luni inzapezite) este spectacolul rotitului pentru cocosul de munte in zone care de multe ori nu sunt chiar extrem de accesibile. Spectacolul este insa unul extraordinar, obtinerea de poze fiind catalogata pe buna dreptate, un mare succes. View animals O deplasare care nu va tulbura linistea padurii, poate oferi oricand in Calimani, o intalnire fata in fata cu unii reprezentanti ai faunei autohtone (cerb, caprior, mistret, mai rar urs sau lup). Persoanelor mai pasionate de astfel de observatii, le recomandam perioadele de boncanit la cerbi (sfarsitul lui Septembrie, inceputul lui Octombrie), ocazii cu care se duc o serie de lupte aprige intre masculii speciei in scopul obtinerii suprematiei asupra grupului de ciute. Momentele de lupta pot fi surprinse, e drept ceva mai greu cu mijloace adecvate si pot constitui trofee valoroase, care sunt mai lesne de pastrat decat cele obtinute de vanatori. Camping n interiorul parcului nu exist intravilane i nu sunt structuri de primire a turistilor, fiind permisa doar camparea in punctele semnalizate pe harta turistica a parcului. Aceste puncte de campare sunt: - Pietrele Rosii - Iezerul Calimani - Saua Negoi-Pietrosu - Caldera Bistriciorului - Poiana Frumusica Accesul in parc Caile de acces si principalele porti de intrare in parc ar putea fi sintetizate astfel: - drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava - Vatra Dornei Bistria Nsud, pn la Vatra Dornei apoi DN17B pn la Gura Negrii, dup care, urmnd drumul judeean spre Neagra arului se ajunge la una dintre porile de intrare de la Gura Haitii. - drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava - Vatra Dornei Bistria Nsud, pn la Vatra Dornei apoi DN17B pn la Gura Negrii, dup care, urmnd drumul judeean spre Panaci se ajunge la una dintre porile de intrare de la Drgoiasa sau Pltini.

23

-drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava - Vatra Dornei Bistria Nsud, pn la Dorna Candrenilor, dup care, urmnd drumul comunal i forestier spre Poiana Negrii se ajunge la una dintre porile de intrare de la Poiana Negrii. -drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava - Vatra Dornei Bistria Nsud, pn la Poiana Stampei, dup care, urmnd drumul comunal i forestier se ajunge la Dornioara una dintre porile de intrare n Parcul Climani. -drumul naional DN15 Tulghe Toplia Rstolia - Deda, pn la Toplia, dup care urmnd drumul comunal pn La Monument i apoi drumul forestier spre porile de intrare Gura Voivodesei i Poiana Puturosu.- drumul naional DN15 Tulghe Toplia Rstolia - Deda, pn la Lunca Bradului intrare n Masivul Climani - drumul naional DN15 Tulghe Toplia Rstolia - Deda, pn la Rstolia intrare n Masivul Climani - drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava - Vatra Dornei Bistria Nsud, pn la Mureenii Brgului , dup care, urmnd drumul comunal i forestier se ajunge la Colibia. Trasee turistice recomandate(drumetie)

1. Toplita (La monument) - valea Lomasului Dealul Alblacul Iezer (Retitis) vrful Retitis refugiul Negoiul Unguresc Marcaje: La monument saua Ratitis: cruce rosie; saua Retitis refugiul Negoiul Unguresc: banda rosie. De la saua Ratitis la saua Negoiului si punct rosu. Timp de mers: vara, 910 ore; iarna numai n doua etape accesibile celor mai buni drumeti si schiori: La monument cantonul Dealul Alb, 67 ore; cantonul Dealul Alb refugiul Negoiul Unguresc, 67 ore Pe sectorul vrful Ratitis refugiul Negoiul Unguresc zone cu pericol de avalanse! 2. Refugiul Negoiul Unguresc vrful Pietrosul saua Marisel (Maieris) vrful Tamul stncile Doisprezece apostoli" vrful Hrlei ctunul Gura Haitei. Marcaje: refugiul Negoiul Unguresc platoul vestic Pietrosul: banda rosie; platoul vestic Pietrosul izvorul Tarnitei cruce rosie; izvorul Tarnitei stncile Doisprezece apostoli: punct rosu; stncile Doisprezece apostoli-catunul Gura Haitei cruce albastra. Timp de mers: vara 810 ore; iarna nu se recomanda. 3. Refugiul Negoiul Unguresc saua Negoiului caldarile nordice izvorul Tarnitei saua Mariselul stna Paltinul valea Paltinul valea Haitei catunul Gura Haitei. Marcaje: refugiul Negoiul Unguresc saua Negoiul: banda rosie; saua Negoiul lnga izvorul Paltinul: punct rosu; n rest, poteca nemarcata si drum forestier. Timp de mers: vara 5 6 ore; iarna nu se recomanda. 4. Refugiul Negoiul Unguresc vrful Pietrosul vrful Bistriciorul saua Terha valea Colbul Colibita. 24

Marcaje: refugiul Negoiul Unguresc saua Terha banda rosie; saua Terha Colibita: triunghi rosu. Timp de mers: vara, 5 - 7 ore; iarna, 810 ore numai pentru schiori si drumeti experimentati. 5. Refugiul Negoiul Unguresc vrful Pietrosul vrful Bistriciorul muntele Zurzugau! muntele Moldoveanca poiana Cofii vrful Gisa Mare vrful Poiana Tomii satul Vatava. Marcaje: refugiul Negoiul Unguresc poiana Cofii banda albastra; poiana Cofii Vatava: cruce rosie. Timp de mers: vara 10-12 ore, iarna nu se recomanda. Infrastructura turistic si de vizitare

n comunitatile din jurul Calimanilor, exista urmatoarele variante de cazare : 4 pensiuni turistice in com Neagra Sarului / jud Suceava (Perla Calimanilor, Poarta Calimanilor, Pensiunea Vio, Greta si Piciu), 5 pensiuni in com Panaci / jud Suceava (Pensiunea Bianca, Hunea, Bordei, Ungureanu, Odochean si Venco), o pensiune in Poiana Negri com Dorna Candrenilor (Pensiunea Poiana), doua pensiuni in com Poiana Stampei / jud Suceava (Casa Paltinul si Pensiunea Florea). In judetul Bistrita Nasaud, in drumul lor spre Calimani turisti pot poposi la cabana Valea Strajii sau la faimosul Hotel Dracula de pe pasul Tihuta (com Tiha Bargaului), Pensiunea Tautur si Grigorio Mary (nou omologata) de pe raza comunei Prundul Bargaului, pot opta la cazare in Colibita la una din cele trei pensiuni de acolo (Lumina Lacului, Tarnaveanca sau Arinis), la pensiunea Bobeici din satul Domnesti (com Marisel) sau la pensiunile Creanga si Poiana Tomi din com Sieut. In judetul Mures exista posibilitati de cazare la Pensiunea Mariane din com Ideciu de Jos, la hanul turistic Agrisu din Brancovenesti si respectiv la una dintre cele trei pensiuni ANTREC apartinand comunei Deda. Comunitatile locale ale parcului din Judetul Harghita prezinta urmatoarele posibilitati de cazare: statiunea montana Bradu cu 6 pensiuni turistice aferente (Jessica, Ruxandra, Ancona, Arpa, Muresan si Nikita), o pensine la iesirea catre Gheorghieni (Baciu), o cabana turistica la Secu si respectiv hotelul Mures din centru orasului. Administratia parcului dispune de un spatiu de cazare cu 4 camere, baie si bucatarie situat in comuna Saru Dornei. n caz de urgenta statia meteo de pe varful Retitis are disponibile cateva paturi de serviciu, pentru personalul de acolo. n prezent accesul n parc se face pe traseele turistice agreate de Administraia Parcului Naional Climani. Evalurile efectuate denot faptul c majoritatea turitilor prefer accesul pe drumul asfaltat Vatra Dornei Gura Haitii Climani, i pe drumul de pe Valea Lomaului dinspre Toplia.

Descrierea contextului turistic

Municipiul Vatra Dornei constituie un punct de atracie major prin natura i specificul oportunitilor pe care le poate acesta oferi. Numit i Perla Bucovinei, staiunea turistic Vatra Dornei nregistreaz anual importante fluxuri de turiti ce vin aici n scop medical curativ sau de 25

agrement. Ofertele turistice ale oraului sunt deosebit de atractive, ele fiind n spe orientate ctre partea de turism activ, domeniu ce se remarc a fi din ce n ce mai solicitat pe piaa serviciilor turistice. Ca i atracii n zon amintim activitile de river rafting, mountain bike, parapant, escalade i crri, clrie, vizitarea stnilor turistice, plimbri cu telescaunul amd. Pe timp de iarn activitatea staiunii se concentreaz asupra sporturilor de iarn, cele dou prtii de schi fiind utilizate la maxim. Pe partea turismului cultural-istoric, oraul constituie un bun punct de plecare pentru vizitarea mnstirilor din Moldova, Bucovina sau Maramure. n domeniul tratamentelor balneare, amintim c faimoasele baze de tratament dateaz nc de pe timpul vechiului imperiu austro- ungar cnd numele localitii a devenit, pentru cei dornici, avizi de sntate i linite, sinonim cu un ansamblu generos i miraculos de efecte curative, reconfortante, tonifiante ale izvoarelor carbogazoase i feruginoase, ale nmolului de turb vegetalomineralo-rinos, ori ale aerosolilor bogai din acest col de rai pmntesc... Petru ranu, citat din Memoria Dornelor editia a III a. Cele doua baze de tratament aflate in statiune (Hotelul Calimani si Complexul Balnear Dorna) au o capacitate zilnica de peste 4.500 de proceduri terapeutice: bai calde in cada cu ape minerale, impachetari cu namol si parafina, electroterapie, masaj, gimnastica medicala, sauna, mofete artificiale, chinetoterapie. Exista izvoare speciale pentru cura interna cu apa minerala. Cazarea este asigurata in hoteluri, vile si locuinte particulare, totalizand un numar de aproximativ 2300 locuri de cazare. Conform studiilor Directiei Judetene de Statistica Suceava, statiunea Vatra Dornei detine primul loc in judetul Suceava la numarul total al capacitatilor de cazare, cu un procent de 29.9%. Cea mai mare durata medie a sederii inregistrata in Judetul Suceava, s-a inregistrat tot in Vatra Dornei cu o valoare de 3,6 zile. Din datele statistice realizate la Biroul de Promovare a Turismului Dornean, se constat c un procent de pn la 30 % din turitii zonei sosesc aici n scopuri curativ - medicale, 10 % pentru turismul activ i restul pentru alte forme de sejur (turismul de mas). De la an la an se reamarc o tendin cresctoare a solicitrilor ndreptate spre latura de vacane active. Defileul Mureului, luat ca ntreg ntre Toplia i Deda prezint frumuseea unui traseu dltuit printre muni (Climani i Gurghiu) de rul Mure, defileu amenajat n paralel transportului auto i celui feroviar. S-a constituit ca rezervaie peisagistic i prezint o serie de atracii precum: Schitul Carmelit de Maici Sf. Cruce din com. Stnceni (schit greco catolic de rit bizantin, unul din cele 6 din ntreaga lume), mnstirea Sf. Ilie i mnstirea Doamnei, ambele din Toplia, Muzeul Etnografic Deda, muzeul satului din Idicel pdure, i altul n Scalu de Pdure, ambele aparinnd comunei Brncoveneti, bisericile vechi de pe cuprinsul localitilor ce tanziteaz defileul (Biserica Evanghelic din Ideciu de Jos), Rezervaia de Lalele de la Vlenii de Mure, Calele de mlatin din satul Ciobotani, com.Stnceni, Castelul Kemeny (com Brncoveneti). Staiunea montan Borsec, vestit prin resursele de ape minerale ale zonei, situat n partea de est a parcului, deine un potenial turistic nsemnat, cu amenajri i structuri specifice de primire a turitilor.

26

Administratia Parcul National Calimani doreste ca prin promovarea si implementarea politicilor sale de dezvoltare turistica sa-si consolideze rolul in dezvoltarea economiei locale, contribuind la trasformarea acestei zone intr-un punct de referinta pe harta turistica a tarii.

27

Bibliografie

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Traian Naum , Emil Butnaru ,1989, Muntii Calimani ,Editura Sport turism Dr. Ing. Taras Seghedin,1983,Rezervatii naturale din Bucovina Dinc I. , 2004, Apa i peisajele din Munii Climani, Editura Dacia, Cluj Napoca Doni, N. , colab., 2005, Habitatele din Romnia, Editura Tehnic Silvic. Bucureti http://www.inbucovina.ro http://www.turismland.ro http://www.rosilva.ro http://www.calimani.ro http://www.cimec.ro http://www.lasuceava.ro

28

Cuprins Muntii Calimani

Prezentare generala ........................................................................................................1 Geneza ............................................................................................................................1 Localizare geografica .......................................................................................................2 Istorie locala ...................................................................................................................2 Legende si traditii

Haiducii .................................................................................................................................3 Nedeea din Calimani .............................................................................................................3

Parcul National Calimani

Infiintarea parcului .........................................................................................................4 Localizare .......................................................................................................................4 Suprafaa parcului ..........................................................................................................5 Structura de proprietate .................................................................................................5 Sediul administrativ...............................................................................................................5 Administrator .................................................................................................................5 Harta zonei .....................................................................................................................5 Administrarea parcului ...................................................................................................9 Comunitatile ...................................................................................................................9 Zonarea intern a Parcului National Climani ................................................................10 Rezervaii incluse n zona de protecie integral (categoria IV IUCN ):

Rezervaia peisagistic 12 Apostoli ......................................................................................11 Rezervaia peisagistic mixt Iezerul Climanului.................................................................11 Zona cu protecie strict.......................................................................................................11 Zona de protecie integral..................................................................................................11 Zona de conservare durabil................................................................................................11 Flora

Specii rare............................................................................................................................12 Plante vulnerabile................................................................................................................12 Plante endemice din Carpati................................................................................................12 Fauna............................................................................................................................14 Hidrografie....................................................................................................................17 29

Peisaje..........................................................................................................................17 Habitate .......................................................................................................................18 Obiectivele ariei naturale protejate ..............................................................................18 Atractii turistice

Rezervatia naturala 12 Apostoli...........................................................................................19 Cascada Tihu........................................................................................................................19 Negoiul Unguresc Pietrosul................................................................................................19 Pietrele Roii .......................................................................................................................20 Rezervaia natural Iezerul Climanului............................................................................20 nflorirea Rhododendrului n zona Reii ................................................................................20 Spectacolul boncnitului la cerb...........................................................................................21 Megaliii ncrustai descoperii n zona Pr. Paltinul din Climani ..........................................21 Rezervatia Tinovul Mare Poiana Stampei ..............................................................................21 Activitati turistice in parc

Drumetie..............................................................................................................................22 Excursii.................................................................................................................................22 Mountain bike......................................................................................................................22 Turism ecvestru....................................................................................................................22 Ski de tura............................................................................................................................22 Bird watching.......................................................................................................................23 View animals........................................................................................................................23 Camping...............................................................................................................................23 Accesul in parc ...............................................................................................................23 Trasee turistice recomandate(drumetie).........................................................................24 Infrastructura turistic si de vizitare................................................................................25 Descrierea contextului turistic ........................................................................................25

Bibliografie...........................................................................................................................28

30

31