Muntii Macinului

Muntii Macinului, orientati pe directia nord-sud-est ocupa o suprafata de aproximativ 1000 kmp, cuprinzand mai multe dealuri si culmi. Din acestea dealul Pricopanului este cel mai apropiat de Macin, de unde sunt vizibile culmile ce se insira spre sud-est: Vitelaru, Cheia, Caramanlau, Fntana de Leac, Vraicu sau Vraju, Turtudanu, Mtu, Sulucu, Capraru, Piciorul Pricopanului. In legatura cu denumirea acestor munti, este bine sa ascultam si parerea lui Nicolae Iorga, care a trecut prin Macin si i-a vazut: "nume curat romanesti din vechime: Cheia, Vitelaru, Pricopanul, Mtii, care arata a cui e, si din punct de vedere istoric aceasta parte din Tara Romaneasca". La poalele Piciorului Pricopanului se afla Lacu Sarat, un luciu de apa in care se oglindesc culmile uneori zimtate ale muntilor. Este la cca 5 km departare de Macin, in dreptul Popasului "La culmea Pricopanului". Dupa o scurta depresiune culmile muntoase se continua in acceasi directie prin dealul (culmea) Grecilor, cu cel mai mare varf din Dobrogea: Tutuiatu (Greci) 467 m. Atunci cand s-au format acesti munti nu exista nici un fel de viata pe uscat. O dovedesc rocile din care sunt formate aceste culmi, a caror varsta se apreciaza a fi de aproximativ 400 milioane de ani. Pe acea vreme avea inaltimea Carpatilor de azi, intinzandu-se departe spre apus, pana in sudul Angliei. Urme ramase din aceasta perioada se pot intalni in Muntii Boemiei, Platoul central francez s.a. Temelia Muntilor Dobrogei era formata dintr-o materie vascoasa si fierbinte, care a dat nastere in final la o roca tare: granitul (alcatuit din trei minerale: cuart, mica si feldspat). Din granit sunt formate culmile Pricopanului si Tutuiatului. Dupa o puternica presiune din partea maselor vecine, Muntii Dobrogei s-au rupt, dand nastere la trei blocuri, fiecare cu tectonica sa. Dupa ce s-a produs aceasta miscare, Dobrogea de Nord a ramas scufundata sub apele unei mari intinse, numita Mediterana Centrala. Deasupra apelor a ramas intocmai ca o insula numai Dobrogea de mijloc si de sud. Granitul, dupa cum se stie, este un pretios material de constructie. Din carierele de granit ale acestei zone au plecat inca din secolul al XX-lea cantitati importante de granit, incarcate in vase turcesti, grecesti si ulterior italiene si franceze spre Constantinopol sau apusul Europei. Productia carierelor de aici este solicitata si la export. Astfel, stadionul olimpic din Munchen a folosit ca material de constructie granitul gri extras din carierele de piatra de la Macin. Dar granitul nu este singura bogatie geologica a Muntilor Macinului, cu multe decenii in urma, din dealurile Cheia si Vitelaru de langa Macin era exploatat caolinul. Vizitarea Muntilor Macinului este posibila, dar nu usoara, cum s-ar parea la prima impresie, din cauza sfaramaturilor de roca, care fac sa alunece piciorul, mai ales cand ne apropiem de varfuri.
Rezervatia Nationala Muntii Macin (1132 ha)

Aria protejata Muntii Macin este situata intr-una dintre cele mai remarcabile regiuni naturale ale Europei, si poate fi considerata ca fiind o componenta cheie a mostenirii naturale a Romaniaie si

a intregii lumi. Bogatia biodiversitatii sale, marimea sa si amplasarea, dau acesteia posibilitatea de a deveni una dintre cele mai importante arii protejate din regiune. In orice caz planurile pentru statutul ariei protejate trebuie sa fie in concordanta cu necesitatile si asteptarile comunitatii locale care nu poate fi separata de natura Muntilor Macin. Prezenta acestora, interesul si activitatile lor au o legatura importanta si un potential impact asupra succesului si sustinerii oricarei arii protejate sau admnistrate, din, regiune Romania are una dintre padurile temperate cele mai importante din punct de vedere biologic din lume. Muntii Macin sunt unii dintre cei mai vechi munti din Romania. Unicitatea lor este rezultatul combinatiei dintre caracterul geologic intrinsec si specificitatea si locatia lor biogeografica. Acesti munti prezinta ecosisteme caracteristice pentru stepa ponto-balcanica, paduri sub- mediteraneene si balcanice, impreuna cu un numar mare de specii periclitate. Habitatele biogeografice si comunitatile din muntii Macinului sunt complet diferite de cele din muntii Carpati(unde se afla deja in derulare initiative de protejare a ecosistemelor specifice in cadrul altor Parcuri Nationale romanesti). Din punct de vedere geografic muntii Macinului se situeaza la o altitudine joasa intr-o pozitie unica din punct de vedere biogeografic. Recunoasterea caracterului reprezentativ si unic la nivel national a Muntilor Macinului precum si a valorii internationale conferite in special prin prezenta numeroaselor specii amenintate cu disparitia, s-a materializat prin constituirea Parcului National Muntii Macinului, in suprafata totala de 11.321 ha, incluzand doua lanturi muntoase principale: Pricopan-Megina ( in capatul nord-vestic) si Macin ( in partea centrala si sud-estica) separate prin depresiunea Greci. Tipurile de roci dominante sunt granitele, porfirele, argila cu caolin, cuartul si recent depozitatele straturi de loess. Din suprafata totala a parcului, 11.291 ha apartin Administratiei Nationale a Padurilor, din care 10.160 ha sunt paduri, 940 ha sunt terenuri neproductive, 130 ha sunt habitate stancoase si 61 ha sunt alocate administratiei, restul de 30 ha fiind pasune comunala ce apartine Consiliului Local Macin.

Potential turistic Masivul muntos al Macinului, avand inaltimi maxime cu putin peste 450 m, afiseaza o silueta impozanta, iar piscurile se ridica brusc in apropierea Dunarii, situate la aproximativ 20 m altitudine. De retinut ca diferenta de nivel dintre Lunca Dunarii si lantul principal este de 450 m, deci destul de mare iar creasta stancoasa a Culmii Pricopanului reproduce la o scara mai mica, semetia caracteristica a crestelor Carpatilor meridionali (muntii Fagaras). Intre orasul Macin si localitatea Greci , pe un fost brat al Dunarii, exista doua lacuri mici si sarate - Lacul Sarat si Lacul Slatina, un frumos lac de agrement,langa care functioneaza popasul turistic Culmea Pricopanului. seele marcate sau de pe drumuri, sunt formate din elemente ale potentialului turistic natural (peisaj,rezervatii naturale,monumente ale naturii), precum si de

elemente ale potentialului turistic antropic (monumente istorice si de arhitectura,obiective culturale si de arta populara). Potentialul turistic natural este reprezentata prin urmatoarele obiective:
y y y y y y y y y

Varful Tutuiatu (467 m); Varful Capusa (433 m) si zona invecinata; Varful Moroianu (434 m); Varful Priopcea (410 m); Varful Sulucu mare (370 m) si Culmea Pricopanului ; Punctul fosilifer Dealul Bujoarele rezervatie naturala geologica ; Padurea Valea Fagilor (rezervatie naturala botanica) ; Lacul Sarat ; Broasca testoasa dobrogeana (monument al naturii);

Dotarile turistice lipsesc pe munte, iar cele existente, sunt localizate in orasul Macin sau pe soseaua nationala de la poalele muntilor. In orasul Macin exista un hotel modern, iar pe soseaua nationala Tulcea-Macin, sunt doua popasuri turistice care au posibilitati de cazare in casute, respectiv popasul turistic Culmea Pricopanului, langa Lacul Sarat, la 5 km de Macin si popasul turistic Caprioara, in apropierea Pasului Carapelit, la 35 km de Macin. Pe valea Luncavita (Cetatuia) in locul numit "La Scapeti" functioneaza localul turistic Valea Fagilor. In afara limitei, la 9 km de localitatea Nifon se afla manastirea Cocos, monument de arhitectura, asezat intr-un cadru natural deosebit de pitoresc. Parcul reprezinta un punct deosebit de atractie, in principal datorita valorilor deosebite ale zonei: peisaj caracteristic variat, biodiversitate deosebita, cu specii ocrotite de lege si declarate monumente ale naturii, cel mai vechi teritoriu din Romania si una din cele mai vechi din Europa, existenta unor importante vestigii istorice si regionale. Tranzit spre doua importante zone turistice: Delta Dunarii si statiunile de pe litoralul M. Negre. Accesul catre toate obiectivele din parc este facil, putand fi facute cu autoturismele, fapt ce favorizeaza turismul de tranzit.Aceasta situatie este cauzata si de faptul ca posibiltatile de cazare sunt insuficiente si nu dispun de toate facilitatile necesare. Activitatile turistului se axeaza in general pe vizitarea punctelor de interes, dar in cazul turismului de wek-end sau cel de vacanta,cu camparea in zonele pitoresti din parc (Culmea Pricopanului, Creasta principala, rezervatia Valea fagilor, valea Luncavita in zona "La Scapeti"), va ajunge la aparitia vetrelor de foc, a resturilor menajere, deranjarea vanatului.

Structura geolocica si evolutia paleogeografica

Sub raport ecologic Dobrogea de Nord constituie cap tul vestic al unei catene ce se extinde spre est pn n Asia Central , catena cu deform ri in ciclurile orogenetice assyntic, caledonian, hercinic si alpin timpuriu. Datorita evenimentelor geologice ndelungate, n Podi ul Dobrogei de Nord sunt patru compartimente structurale majore alc tuite din roci cristaline mezo si anchimetamorfice, roci magmatice intrusive si extrusive(grani e, diorite, sienite, riolite, bazalte) i roci sedimentare paleozoice si mezozoice. Dobrogea de nord reprezint un orogen intraplaca. Terenurile ce apar ast zi la zi i-au inceput evolu ia in ciclul orogenetic Precambrian (foarte probabil, svecofeno-calian), avand amprentele metamorfismului din orogenezele assyntica, caledoniana si hercinic . Ulterior, in Triasic-Jurasic superior, prin deschiderea unui rift intraplaca, s-au acumulat intre 500 i 300m de roci sedimentare foarte variate (siliciclastice, de precipitatie chimica, organogene). n faza orogenetic ecocimerica(intraneocomiana) are loc definitivarea aranjamentului actual al Dobrigei de Nord.Intruct unit ile structurale sunt orientate de la N-V la S-E, cu nclinarea axil u oar spre S-E tramsgresiunea din Cretacicul superior acoperit numai partea de S-E a Podi ului Dobrogean. Din Paleocen, Dobrogea de Nord este exondat aproape n ntregime. Se instaleaz condi iile de eriziune continental si abraziune, asociate unor mi c ri epirocenetice active. Acestea vor declan a procesul form rii suprafe elor de nivelare, situate ntre 200 i 400m. Etapa Cuaternara se remarc prin: n l ri diferen iate pe compartimente, adncirea v ilor, apari ia de forme carstice acumul ri puternice n albii, dezvoltarea unor depresiuni. Un proces important, ap rut odata cu accentuarea aridiz rii climei i care continu i azi, e cel de pedimenta ie.

Vegeta ia i fauna
Vegeta ia

Podi ul Dobrogei de Nord se afl sub influen a condi iilor climatice cu pronun at continentalism i a unui relief cu o morfologie variat . Vegeta ia i fauna sunt specifice zonei de step , silvostep i a p durilor de foioase. Vegeta ia de step mijlocie. i silvostep propriu-zis e dominat de specii ierboase de talie mic i

P durile alc tuiesc areale compacte r spndite pe o suprafa de 61.000 ha n Mun ii M cinului, Podi ul Babadagului i dealurile Niculi elului. Ele alc tuiesc dou etaje de vegeta ie: unul ntre 150m i 250m delimiteaz p durile exofile i altul cuprins ntre 250400m formeaz etajul p durilor mezofile.

n p durile mezofile predomin gorunul, n asocia ie cu teiul, frasinul, gl di ul, iar n p durile xerofile e frecvent ntlnit stejarul, brumariu n asocia ie cu garni a, cerul, carpinita, mojdreanul. n Podi ul Dobrogei de Nord vegeta ia se caracterizeaz printr-o mare complexitate, deoarece configura ia reliefului i varia iile altidinale de i de amplitudine relativ redus , au puternice efecte asupra condi iilor topoclimatice i edafice, ceea ce se reflect pregnant n stuructura covorului vegetal. Zona de step se desf oar pe un areal ntins n dealurile Tulcei i mai restrns la poalele Mun ilor M cin i n marginea sudic a Podi ului Babadag. n mare parte vegeta ia natural a fost nlocuit prin culturi, nct acum se mai p streaz doar n izlazurile r mase necultivate, unde cresc numai plante ierboase de talie mic i mijlocie rezisten e la secet ca: firu a, p iu ul, negara, pelini a, coada oricelului, scaiul dracului, rostogolul sau t v lugul. Silvostepa formeaz un spa iu de tranzite ntre vegeta ia de step i cea forestier . Ocupa un areal foarte restrns, ntre 50 i 100m altitudine (Mun ii M cinului n sectorul sudic i flancul de Nord al Podi ului Babadagului, dealul Consul). E prezent prin p duri de stejar brumariu i pufos i tuf ri uri alc tuite din scumpie, p ducel, porumbar, tufe de stejar pufos. Plante ierboase sunt cele specifice paji tilor stepice: p iu ul, negara, osul iepurelui. P durile din Dobrogea de Nord ocup o suprafa de 61.000ha adica 19,2% din tritoriul acesteia i sunt r spndite n Mun ii M cinului (8.600ha), Dealurile Niculitelului (20000ha) si Podisul Babadagului(33000 ha). Padurile xerotermofile sunt situate la altitudini de 150-250m in Dealurile Niclitelului, Podisul Slavelor si partile marginale ale Podisului Babadagului. Sunt alcatuite din stejar brumariu uneori in asociate cu garnita iar pe falancul sudic al Podisului Babadagului apare stejarul pufos. Adesea, in aceste paduri se intalneste si teiul argintiu, carpinita mojdranul, jugastrul, cornul si scumpia. Acesta constuie fragmente ale unui etaj de vegetatie mai extins in trecut, etajul padurii sub mediteraniene. La altitudini de 250m de intalnesc asociatii forestiere foarte complexe in care speciile mezofile cresc alaturi de numeroase specii xerotermofile. In stratul arborilor predomina gorunul in asociate cu teiu pucios, teiul argintiu, teiu cu frunza mare, carpenul, frasinul, ulmul. Local apare si fagul. Tot aici mai cresc si diverse specii de arbusti: alunul, cornul, paducelul. Vegetatia de saratura se afla raspandita in campia litorala a Razimului si in Deprsiunea joasa a Ceamurliei.Plantele sunt scunde si au frunzele dese, groase si carnoase adaptate la uscaciune.Dintre acestea:branca sau iarba sarata, ghirinul cu frunze mici ghimparita. Vegetatia de stancarie e specifica stancariilor de granit si calcar din Muntii Macinului si Podisului Babadiagului.De exemplu pe culmile Pricopanului, Priopceni, Iacobdeal si Bujoarele unde apar grnitele si intalnesc iarba rosioara, garofita, clopoteii. Pe stancariile calcaroase, mai evidente in Podisul Atmagea si Visterna intalnim pirul turita cosaci.

Vegetatia ruderala e prezenta in localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, in izlazuri si pe locurile unde stationeaza animalele domestice. In spatiul asezaeilor rurale, se intalnesc frecvent plante spinoase, holera, ghimpele, spinul, ciumafaia, maselarita. De-a lungul drumurilor si islazurilor cresc: troscatul, coada sori celului, obsiga, traista ciobanului.
Fauna

Laumea faunistica a acestui sector e variata avand in vedere exiztenta atat a spaltiilor deschise, cat mai ales a celor mai extinse paduri din Dobrogea. Capriorul atinge, pe alocuri densitati apreciabile (60-90 exemplare pe efective dein toata Dobrogea sunt in Codrul de la sud de Babadag(120 exemplare in 2003) apoi in regiunile AlbaCelic (107exemplare) si Atmagea (100exemplre). In spatiile deschise Depresiunea Nalbant, Bestepe-Malcioc el e rar (sub 20 exemplare). In padurile din Muntii Macinului si din depresunea Niculuitelului si intalneste cerbul efectuvul sau fiind de 56 exemplare (2003). Totodata in padurile din Vestul Podisului Babadag s-a colonizat cerbul lopatar ale carui efective ajung la 123 exemplare intre Carjelari si Topolog si 95 exemplare la Atmagea( migraza pana aproape de Ciucurova si Fantana Mare). Mistretul are cele mai mici efective 42 exemplare in 2003 in spatiile forestiere situate de o parte si de alta a drumului Luncavita-Nifon. Dintre canide, semnificative sunt populatiile de sacali si vulpe. Acestea sunt mai frecvente la sud de Babadag, langa Enisala si in regiune Ciucurova Izvoru. Viezurele e mai numeros in padurea Babadagului, Enisala si Niculitel. Jderul de copac si observa mai des in regiunile Niculitel,Carada,Camena,Alba-Celic, ca si in Padurile dintre Hamcearca si Luncavita. Pisica salbatica si intalneste in padurile dintre satele Greci, Luncavita i Hamcearca (20 exemplare in 2003),in padurea de la Babadag exista cel mai mare efectiv din Dobrogea (25 exemplare). In spatiile deschise iepurele are efective mari cate (700 ex.) in arelele: Fagarasu Nou Daieni, Babadag-Sarichioi si Bestepe-Sarinasuf. Arele largi de raspandire are nevastuica si dihorul comun.Foarte rar se intalneste dihorul galben. Dintre rozatoare intalnim:chitcanul comun, soaricele de camp,soaricele gulerat, soaricele de padure, sobolanul de camp, popandaul, soaricele de misuna iar la Malcoci a fost identificat soaricele saritor de stepa, orbetele maic, hamsterul dobrigean, cartita. Pasari un numar forate mare de specii: ghionoaiele, ciocanitoarele, ciuful de padure,pitigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele,canepaerul, sturzul cantator, uliul pasarar, soarecele comun, porumbelul de scorbura, cotofana, gaita, prepelita, potarnichea.

Raportat la extindere Dobrogei numai in Podisul Dobrogei de Nord cuibaresc ciocanitoarea neagra, ciocanitoarea cu spatele alb,pitigoiul sur, silvia de zavoi, pitulica mica, canarasul, sturzul de vasc,mierla de paiatra etc. O specie ce cuibareste in podisul de la Babadag si din Muntii Macinului(singurul loc din tara) cu efectiv destul de redus sub 20 de exemplare e sorecarul mare.Muntii Macinului constituie singurul loc din tara unde cuibareste soimul dunaran. Dintre reptile mentionam: testoasa, testoasa cu coada, soparla de camp, gusterul vargat dobrogean, soprara, gusterul, serpi. Amfibienii sunt reprezentati de: broasca de pamant bruna, broasca raioasa verde, brotacelul.
Flora

Din punct de vedere floristic ei reprezinta limita nordica a speciilor mediteraneene, balcanice si pontice, limita sudica a speciilor central europene si caucaziene, si limita vestica a catorva specii asiatice. Toate comunitatile de plante din zona sunt considerate rare la nivel european. Anumite asociatii floristice formeaza comunitati unice care se intalnesc numai in aceasta parte a lumii (de ex. Asociatia Gymnospermo-Celtetum ). Acesti munti conserva comunitati de plante si specii reprezentative sau periclitate, multe dintre ele endemice, pentru unitatea biogeografica a Platoului Dobrogean. Numarul speciilor de plante variaza in aceasta regiune intre 1779 si 1911 functie de referinte. Ele reprezinta peste 19% din flora europeana si sunt comparabile cu flora bogata a insulelor Creta si Corsica. Unul dintre argumentele cele mai importante pentru infiintarea acestui Parc, si totodata o remarcabila parte a valorii ecologice a cestor munti, o reprezinta prezenta numarului mare de specii amenintate de flora(>72) de statut national si international. 1,4% sunt considerate acum "extincte", 17% "vulnerabile" sau "rare" ( conform Listei Rosii) . Un exemplu al importantei acestei arii la nivel de comunitati ecosistemice, il reprezinta padurea de fag si carpen dobrogean, care este unica in Romania. Un alt exemplu, la nivel de specie, este cel al lui (clopotelul dobrogean), Parcul Muntii Macinului fiind singurul Parc din lume care ofera protectie acestei specii endemice, intalnita numai in aceasta regiune. In total aceasta arie detine 27 de specii de plante endemice . In orice caz se pare ca datele existente sunt putine si ca ar putea exista mai multe specii decat cele inregistrate pana in prezent. Dobrogea este singura regiune din Romania unde inca mai exista suprafete importante de vegetatie stepica, unice in Romania si in Balcani. Muntii Macinului reprezinta singurul Parc National din tara care protejeaza acest tip de vegetatie, foarte rara acum in Europa. Tocmai de aceea acest parc ar fi singurul din lume care conserva habitate specifice, comunitati de plante, specii endemice, sub-endemice si relicte ale platoului dobrogean, o arie biogeografica de importanta internationala, recunoscuta.
Fauna

In ciuda naturii unice biogeografice a Muntilor Mcinului, cu atractiile lor speciale florale si faunistice, informatiile asupra diversitatii faunistiec sunt putine. Dintre cele 187 de specii de pasari observate in zona parcului, 60% (aprox. 112 specii), sunt considerate "Vulnerabile", "

Rare", sau "Posibil Extincte", conform criteriilor IUCN, si multe dintre celelalte specii sunt considerate "Insuficient Cunoscute". Muntii Macinului reprezinta cea mai importanta zona de cuibarit din Dobrogea pentru pasarile de prada si de asemeni reprezinta o importanta zona de pasaj pentru cele migratoare. Dintre cele 41 de specii de mamifere inregistrate aici, 11 sunt protejate prin conventii internationale. Exista peste 979 de specii de lepidoptere inregistrate, iar cercetarile entomologice recente realizate in Muntii Macinului au scos la iveala inca 14 specii noi pentru Romania si 3 specii noi pentru stiinta. Exista 7 specii strict protejate de amfibieni iar toate cele 11 specii de reptile inregistrate in zona Muntilor Macinului sunt de asemeni protejate prin Conventia Berna. Aceste comunitati si specii nu se gasesc in cadrul altor parcuri sau arii protejate din Europa sau imprejurimi. Fara acest parc, protejarea biodiversitatii internationale ar fi incompleta. Valoarea internationala a biodiversitatii ecosistemelor din Muntii Macinului este incontestabila. Lista faunei Muntilor Macin include in jur de 2000 de specii de nevertebrate ( aproximativ 1000 de specii de fluturi au fost reconfirmate in anul 2000, ca fiind prezente), 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile (incluzand specii rare, incluse in anexele Directivei Habitate si ale Conventiei de la Berna: Testudo graeca, Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata, Elaphe quatorlineata, Vipera ammodytes), si cel putin 187 de specii de pasari (specii rare, incluse in anexle Directivei PASARI: Anser erythropus, Aquila clanga, Aquila pomarina, Crex crex, Hieraaetus fasciatus, Pernis apivorus, Neophron percnopterus, etc), si 40 de specii de mamifere( incluzand specii adaptate la stepa ca Spermophilus citellus - inclusa in Anexa II a Directivei Habitate si Conventia de la Berna, Vormela peregusna, Canis aureus etc). Pentru pasarile rapitoare din Romania Muntii Macin reprezinta cea mai importanta zona de cuibarit, fiind de asemeni un important loc de pasaj pentru cele migratoare. O parte din insectele gasite in Muntii Macin sunt noi pentru stiinta, iar speciile Calimorpha quadripunctaria si Morimus funereus sunt incluse in Anexa II a Directivei Habitate si in Conventia de la Berna. Principalele tipuri de habitate prezente in Muntii Macinului sunt: pajistile pietroase, calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi, padurile de Tilio-Acerion pe povarnisuri, grohotisuri si viroage, pantele de roca silicioasa cu vegetatie casmofitica, padurile de fag Luzulo-Fagetum, padurile termofile de Farxinus angustifolia si padurile de stepa euro-siberiana cu Quercus sp (incluse in Anexa I a Directivei Habitate) precum si: stepe continentale, paduri de fag, paduri de stejar si carpen si paduri termofile si supra-mediteraneene de stejar(incluse in Conventia de la Berna). Dintre acestea numai habitatele de stepa sunt pasunate moderat, restul fiind bine conservate.

Turism
Podisul Dobrigei de Nord dispune de un potential turistic inca putin valorificat. Peisajele naturale specifice, padurii cu o mare extindere si cu un fond cinegetic bogat, monumentele istoricoculturale, obiceiurile si ocupatiile locuitorilor constiuie elemente cu valuare turistica.

Obiective turistice cu valuare istorico-culturala

Tulcea, situat la intersectia de drumuri, la hotarul dintre uscat si zona deltei, face parte din categoria celor mai vechi localitati de tip urban din tara. Inceputurile istoriei acestei localitati sunt plasate in neolitic, marturii stand descoperirile de pe Dealul Taberei. Tot aici se gasesc urmele unui asezamant fortificat din epoca fierului. Sapaturile arheologice au localizat vechia Aegyssus pe Dealul Hora, astazi Dealul Monumentului Independentei. Tot in Tulcea se poate vizita Muzeul Delta Dunarii cu mai multe sectii:Sectia de Sitiintele Naturii, Sectia de Arheologie, Sectia de Arta, Sectia de Etnografie si Arta Populara. Alte obiective turistice sunt:Monumentul Independentie, Biserica Catedrala Sf Nicolae, Biserica Sf. Gheorghe, Primaria Veche, Statuia ecvestra a lui Mircea cel Batran, Bustul lui Spiru Haret, faleza Dunarii, lacul Ciuperca, lacul Zaghen, Padura Bididia. Orsul Babadag, mentinat documentar in 1263 drept Vicus Novus, avea sa decada sub stapanire bizantina pentru a renaste mai apoi, turcii folosindu-l drept resedinta a pasalelor si a inaltilor demnitari. Din acele timpuri au ramas Moscheea lui Ali Gazi Pasa, construita in sec.XVII si care detine un minaret cu o inaltime de 23m. Aceasta moschee este cel mai vechi monument arhitectural musulman din Romania. Moscheea gazduieste o parte din colectia de obiecte de arta orientala, ce apartine Muzeului Deltei Dunarii din Tulce.Puncte de atractie sunt si mormintele lui Ali Gazi Pasa si cel al lui Baba Sar Saltic Ded, care suscita interesul prin stilul constructiilor. Alt obiectiv il reprezinta Casa Panaghia, probabil mai vechi decat moscheea, is care initial a fost casa de rugaciune iar apoi sediul al seminarului musulman. La 8 km de Babadag de afala cetatea Enisala. Construita pe un deal ce domin imprejurimile, fortifictia se afla la intersectia unor importante drumuri pe uscat si pe apa. Stilul arhitectural al potilor sugereaza originile genoveze ale cetatii, a carei datare trebuie plasata la sfarsitul secolului al XIII-lea sau inceputul sec al XIVlea. Orasul Isaccea este cel mai nordic oras al Dobrogei, dupa unii geologi acesta este cel mai vechi pamant al tarii. Pe langa ruinele cetatii romane Noviodunum si monumente funerare din diferite epoci descopoerite aici se mai pot vizita geamia cu un minaret vechi de 300ani, biserica ortodoxa din oras,Manastira Cocos, infintata in 1833 prima biserica ortodoxa ridicata in Dobrogea si recunoscuta de statul Otoman in 1841 si Manastira Celic-Dere, intemeiata in 1841 de calugarii romani si rusi. Un alt oras dobrogean cu istorie indelungata este Macinul. Descoperirile arhelogice aduc dovezi din sec.IV-III i.e.n., iar numele anticului Arrubium este legat de trecerea pe aici a celtilor. Pentru turisti, un inters aparte il reprezinta ruinele cetatii, hanul vechi construit la sfarsitul sec.XVI, geamia din sec.XVIII si Manastirea de maici. La Cerna se pot vedea Casa Memoriala a lui Panait Cerna si Rezervatia arheologica Thoesmis sec. III i. Ch. si monumentele funerare din epoca romana si romano-bizantina. La Garvan se gasesc Ruinele cetatii Dinogetia si au unei bisericute romano-bizantine. In apropiere de Luncavita se gaseste La cetatuie vestigiile unei asezari intarite din epopca neolitica, de tip Gumelni a. In comuna Niculitel a fost scoasa la suprafata in anul 1971, Biserica cu cripta, ridicata in secXI_XII, din caramizi romane,cel mai vechi asezamant paleo crestin din tara noastra, in

subsolul careia s-au gasit patru schelete. Tot aici se gaseste Biserica Sf.Atanasie sau Biserica ingropata, numita asa datorita faptului ca o parte a edificiului se afla sub pamant. Obiective economice de interes turistic Cu acces la soselele Tulcea-Isaccea-Macin si Tulcea-Topolog-Vadu Oii, prin care se face legatura cu Podisul Dobrogei de Nord cu Bucurstiul, in primul caz cu bacul spre Braila, in al doilea pe podul Vadu Oii-Giurgeni;soseauaTulcea-Babadag-Constanta, aereoportul Tulcea (Cataloi), gara fluviala si feroviara prin Tulcea, prin care turistii tranziteaza spre Delta, hotelurile din Tulcea (3), Babadag (1), Macin (1), hoteluri plutitoare de lux si bacuri plutitoare; cabane turistice si campingurile de la Babadag si Murighiol; potgoriile Sarica-Niculitel, Tulcea-Somova, Babadag cu peisajul caracteristic. La inceputul anului 2000 din cele circa 200 locuri de cazare existente in Podisul Dobrigei de Nord, ponderea celoer din imediata apropiere a Dunarii era de peste 80% (din care 60% apartineau municipiului Tulcea, cu unitat hoteliera, dar si de alte categorii in timp ce spatiul circumlagunar ii revenea doar 25%. In partea de centrala a Podisului Dobrogei de Nord, orasul Babadag era singura asezare care oferea locuri de cazare turistica (11%). De mentiunut e faptul ca cea mai mare parte dintre acestea era in proprietate privata. Desi unitatea geografica nord-dobrogeana are reale valente turistice acestea sunt cunoscute si valorificate putin, fata de potentialul existent. In conditiile economiei de piat si in scopul valorificarii potentialuli turistic, al Podisului Dobrogei de Nord sunt in constructie in ariile de interes o serie de obiective ce vor putea asigura conditiile de cazare si de popas pentru persoanele afate in tranzit pe aceste locuri.
Obiective turistice naturale

Rezervatii naturale In Podisul Dobrigei de Nord exista patru rezervatii forestiere, trei rezervatii botanice, doua rezervatii paleontologice si o rezervatie mixta, dar si Parcul National Muncii Macin.
Padurea Valea Fagilor de le Luncavita (154 ha)

Arboretele de fag (Fagus sylvatica, Fagus taurica) in amestec, in principal cu carpenul(Carpinus betulus) si teiul argintiu (Tila tomentosa) se dezvolta intr-o vale ingusta si umeda la altitudini de 350-400m. Mai apar jugastrul (Acer compester) artarul, ulmul, gorunul. Se intalnesc chiar si exemplare de fag cu grosime de 0,8m di o inaltime de 30m. Subarboretul e slab reprezentat fiind alcatuit din: alun, corn. In covorul ierbaceu semnalam: ferigile, pchivniul, obsiga de padure, vinarita, malaiul cucului, coada cocosului. Celelalte rezervatii forestiere sunt:Padurea Niculitel (11 ha), Padurea Dealul Bujorului de la Babadag (50,8 ha), si Padurea Varful Secarul de la Atmagea(43,5 ha), toate reprezentand paduri

termofile cu specii de stejar brumariu, carpen, tei, alaturi de care apar stejarul pufos, carpinita, mojdreanul. In rezervatiile botanice si numara palcurile de liliac de pe Valea Oilor de la Babadag (0,35 ha) pe langa localitate Fantana Mare (0,30 ha) si asociatiile ierboase de stepa de la Kornu Tarla langa Babadag (2 ha).
[modificare] Dealul Pietrosul de la Agighiol (167m, 9,70 ha)

E situat la nord se lacul Razim si reprezinta unul dintre celebrele puncte fosiliere din tara incluznd o bogata fauna de amoniti triasici, specifici domeniului alpin.Alcatuit exclusiv din calcare, cenusii si negre dealu adaposteste peste 100 de specii de amoniti, cefalopode, conodonte si brahiopode. Fauna de cefalopode are afinitati cu cea din restul domeniului alpin european, dezvoltata in aceeasi faciesuri si in Himalaya, divedind unitatea paleogeografica a intregului domeniu.
[modificare] Dealul Bujoarele de la Turcoaia (207m, 8ha)

Cu resturile sale de fauna devoniana, reprezinta singurul punct din Romania care contine fosile paleozoice.Acestea se gasesc in sisturile argiloase, transformate in filite si in calcare cenusii devoniene. Aici au fost identificate 30 de forme fosile, dintre care 22 sunt brahiopode, urmate de briozoare, moluste, crustacei si ostracode. Asociatia din Dealul Bujoarele e de tip renan si are afinitati cu Koblontianul din perimetrul Bosforului, constituind o veriga importanta pentru stabilitatea paleogeografiei Devonianului din aceasta parte a Europei.
[modificare] Rezervatia mixta capul Dolosaman de la Jurilovca (56m, 125ha)

Cuprinde un pinten calcaros ce domina lacul Razim si adaposteste o vegetatie specifica stepei pastrata pe masivele calcaroase N- Dobrogene.Aceasta vegetatie e derivata din unitati de tipul Stipo(ucrainiacae) si Festucetum(valesiacae), Stipetum capillate si din unitati ale aiaantei Pimpinello-Thymion
+ Muntii Macin