Delta Dunarii

Alexandru Raluca-Marina
 Pozitia geografica

 Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul

Dobrogei, la nord formează granița cu Ucraina, iar
în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este
traversată de paralela de 45° latitudine N și de
meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă,
împreună cu complexul lagunar Razim - Sinoe
5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei,
Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540
km². Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni
aduse de Dunăre, Delta Dunării crește anual cu
aprox. 40 m².
 Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două brațe,
Brațul Chilia la nord și Brațul Tulcea la sud, braț care mai
apoi. la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte în Brațul Sulina
și Brațul Sfântul Gheorghe. Brațul Chilia, formează granița cu
Ucraina, și transportă pe cursul său de o lungime de 104 km²,
60% din apele și aluviunile Dunării. Brațul Sulina este situat
în mijlocul Deltei, și spre deosebire de Chilia, are un curs
rectiliniu, fiind permanent dragat și întreținut pentru
navigația vaselor maritime. Are o lungime de 71 km și
transportă 18% din volumul de apă al Dunării. Cursul Brațului
Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est și se desfășoară
pe 112 km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare
formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă
secundară. Delta Dunării (cu excepția deltei secundare a
brațului Chilia) face tradițional parte din Dobrogea, dar în
Antichitate și Evul Mediu, litoralul se afla mult mai la apus
(între Chilia Veche și Murighiol pe vremea lui Strabon, între
Periprava și Lacul Dranov în epoca bizantină), astfel încât
hărțile istorice care reprezintă Dobrogea cuprinzând toată
Delta actuală, sunt geomorfologic false.
 Modul de formare

 Delta Dunării s-a format în două perioade:

predeltaică și deltaică. Perioada predeltaică
corespunde perioadei glaciare, caracterizându-se
prin depozitele de loess găsite în grindele de la
nivelul insulei Letea și Caraorman, cât și la nivelul
brațelor fluviului.
 Relieful
 RELIEFUL DELTEI DUNÃRII este reprezentat
printr-o succesiune de câmpii litorale continuate
spre selful continental al Mãrii Negre printr-un
front litoral. In cadrul câmpiei litorale se disting
douã forme de relief care dau nota specificã
grindurile si câmpurile. Grindurile fluviale sunt
forme de relief rezultate din acumularea
aluviunilor de o parte si de alta a bratelor fluviului
sau a unor gârle mai mari. Sunt creste aluviale
lungi de zeci de Km.
 Clima

 Clima este de stepa temperat – continentala

influentata de vecinatatea Marii Negre si de
suprafetele intinse de apa.
 Conditiile climaterice sunt deosebite, cu mici
variatii de temperatura, cu ierni blande sarace in
zapada si veri fara canicula. Temperatura medie
anuala in Delta Dunarii este de peste 10 °C.
 Hidrografia

 Reteaua hidrografica a Deltei Dunarii este destul

de complexa, prezentand un interes deosebit din
punct de vedere geografic, economic, precum si
turistic. Ea asigura alimentarea cu apa a lacurilor,
precum si navigabilitatea.
 Aceasta retea hidrografica cuprinde: bratele
Dunarii, lacurile, baltile, mlastinile, garlele,
japsele, canalele, sahalele.
 Bratele Dunarii, in numar de 4, dintre care numai Chilia, Sulina si
Sfantu Gheorghe au guri de varsare in mare, cel de-al 4-lea,
bratul Tulcea , fiind delimitat intre Chilia si Sfantu Gheorghe.
 Lacurile, acumulari permanente de apa, localizate in special intre
bratele principale, cu margini invadate de stuf si papura .
 Baltile sunt acumulari temporare de apa, de mica adancime,
putand disparea complet la secete mari, acoperite partial de stuf
si papura.
 Mlastinile sunt balti colmatate complet, cu un sol imbibat de apa,
cu vegetatie de stuf.
 Japsele sunt girle mai putin adinci, expuse secarii mai ales in
timpul verii, cu vegetatie de balta in zonele mai adanci si pasune
in cele mai ridicate.
 Garlele si sahalele sunt cai naturale, cel mai usor expuse
colmatarii. Ele se infunda mai ales la capete, fapt ce a impus
amenajarea lor totala sau partiala.
 Elemente biopedogeografice

 Are o vegetatie iubitoare de apa (sãlcii, stuf,

papurã)
 Are o fauna adaptata la conditiile climatice si de
mediu (pesti, pasari)
 Solurile intalnite sunt neevoluate (aluviale).
 Populatia si asezarile umane

 Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea

unama discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta.
Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000
de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii(7-
80/00). Mobilitatea teritoriala a cunoscut deplasari definitive si deplasari
temporare pentru lucru, studii etc.

 Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si 2 orase: Tulcea si

Sulina.

 Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 locuitori,
construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2600 de ani,
mentionat cu actualul nume in 1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un
oras cu functie navala, industriala si turistica.

 Sulina: cel mai estic oras al tarii, situat la gura bratului Sulina, orasul
romanesc cu cea mai mica altitudine (3,5 m), port de intrare a vaselor
maritime pe Dunare.
 Activitati economice

 In perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

industria se dezvolta pe baza exploatarii si valorificarii
resurselor naturale, in primul rand a resurselor
piscicole, agricole si stuficole.

 Ca repartizare, in principal unitatile economice din

rezervatie desfasoara activitati in domeniul industriei
alimentare. Cele mai mari sunt Fabrica de conserve
peste si fabrica de semiconserve peste apartinad de
societatile SC Ecofish SRL si SC Danubiu RO 2002 SRL
cu sediul in Jurilovca. In 2012 aceste fabrici nu si-au
desfasurat activitatea.
 In localitatile Sulina si Chilia Veche functioneaza
unitati de panificatie.
 Bibliografie

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii
 https://
www.chettusia.com/ro/content/pozitia-geografica
 https://
romaniasalbatica.ro/ro/rezervatie-biosfera/delta-dunarii
 https://
www.libertatea.ro/lifestyle/delta-dunarii-curiozitati-despr
e-cea-mai-bine-conservata-delta-3055015
 Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în
Dobrogea, România și parțial în Ucraina[1], este a
doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre
deltele europene.