Universitatea din Pitesti Facultatea Stiinte Economice Specializarea Economia Comertului Turismului si Serviciilor

DELTA DUNARII

Indrumator stiintific: Lector.Univ.Dr.

Absolvent: Poteaca Iuliana Ioana PITESTI 2011

1.POTENTIALUL NATURAL AL DELTEI DUNARII SI CAILE VALORIFICARII LUI ECONOMICE

In judetul Tulcea se intalnesc, intr-o imbinare armonioasa, toate formele de relief existente in tara noastra : muntii Macinului, cei mai vechi din Europa, si mirifica Delta a Dunarii, cel mai tanar pamant al tarii, inca in curs de formare;zonele de dealuri si podis cu paduri umbroase, cu podgorii vestite, cum sunt Niculitel, Babadag si litoralul Marii Negre, cu intinsele plaje Sulina, Sf. Gheorghe, Perisor si Portita. Deltei Dunarii nu-i poti spune pamant, caci e mai mult mlastina, nu-i poti spune nici apa, caci lacurile sunt acoperite mai toate cu vegetatie.De la o zona la alta se intind nemarginite paduri de stuf prin care canale neinchipuit de subtiri ingaduie barcilor sa ajunga, frecandu-se de luxurianti pereti vegetali, in surprinzatoare ochiuri de apa, cu suprafata acoperita de nuferi. Situata in extremitatea estica a tarii noastre, fiind inconjurata la nord de Podisul Bugeacului, la est de Podisul Dobrogei de nord si partial de Podisul Bugeacului, iar la est si sud-est de Marea Neagra, Delta Dunarii prezinta o structura fizico-geografica particulara, care ii imprima o evidenta individualitate in ceea ce priveste aspectele sale geologice, morfohidrografice, climatice si biologice, toate acestea determinand in ansamblu, un potential turistic original, inegalabil prin frumusetea sa.Sub raportul coordonatelor geografice, Delta Dunarii este zona asezata la intretaierea paralelei 45 latitudine nordica cu meridianul 29 longitudine estica.

1.1.Cadrul natural al Deltei Dunarii Dupa ce strabate 8 tari de-a lungul a 3 859 km, din care 1 075 km pe teritoriul patriei noastre, inaintea varsarii sale in Marea Neagra, Dunarea descrie un imens arc care se desprinde intr-un minunat evantai, creand un tinut unic prin originalitatea si pitorescul sau __delta. Delta Dunarii asemanatoare celorlalte delte de pe glob, isi are fluviul ei care la varsarea in Marea Neagra a dat nastere unei unitati geografice de tip ,,DELTA, si de forma triunghiulara cu trei brate :Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Tragandu-si apele din masivul muntos Padurea Neagra de sub varful Kandel (1 241m) din R.F.Germania, prin cele doua paraie__Brigah la 920 m si Brege, la 1000m altitudine , ce se unesc langa localitatea Donaueschingen__Dunarea are un bazin de receptie de 817 mii km, care este de 3,4 ori mai mare decat suprafata Romaniei (237,5 mii km), reprezentand cam a 12-a parte din suprafata Europei (10 050 mii km)1.Dunarea strabate meleaguri ce marginesc teritoriul a opt tari: R.F.Germania, Austria, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Bulgaria si U.R.S.S., in apele sale oglindandu-se trei capitale europene: Viena, Budapesta si Belgrad . Relieful deltei cuprinde doua mari formatiuni : depresiunile deltaice , cu cote medii sub un metru , care ocupa cea mai mare suprafata din delta si se afla intr-un continuu
1

Atlas geografic general , Editura didactica si pedagogica , Bucuresti, 1974, p. 151, 159, 172.

proces de colmatare aluvionara sau organica, si grindurile, care au cote de 0,31 m fata de nivelul Marii Negre.2Grindurile , care ocupa suprafete restranse (circa 680 km)3formeaza osatura deltei si au origini, varste si structuri diferite; grindurile continentale __masive care au cote relativ ridicate cum sunt Chilia (cu o altitudine maxima in delta de 6,2 m) si Stipoc, insulele Gradistea , Popina si Bisericuta; grindurile fluviale__inguste si amplasate in lungul bratelor, sahalelor si canalelor care, de regula, sunt depasite la ape mari si grindurile fluvio-maritime , care au cote ridicate , neinundate, formate in general din nisipuri, mai importante fiind cele de la Letea, Caraorman, Crasnicol, Sf. GheorgheSaraturi si Chituc.Delta Dunarii se situeaza pe avanfosa predobrogeana , intre horstul dobrogean si platforma Moldo- Podolica. Clima temperat continentala, cu influente marine, constituie un factor natural important care favorizeaza practicarea turismului in delta.Actiunile turistice specifice deltei isi gasesc conditii optime pe practicarea aproximativ 5 luni pe an, din luna mai pana in luna octombrie, perioada caracterizata printr-o temperatura medie de 19 C, prin cantitati reduse de precipitatii (sub 200 mm), prin numarul mic al zilelor ploioase, nebulozitate redusa, durata mare a stralucirii soarelui.Deci particularitatile climei influenteaza activitatile turistice in delta, precum si durata lor de desfasurare.Temperatura medie anuala oscileaza in jurul a 11C, iar amplitudinea mediilor lunare este de circa 24C, osciland intre__2C in luna ianuarie si +22C in luna iulie. Vanturile dominante sunt cele din sectorul nordic, care sunt frecvente iarna, iar vanturile din sud sufla cu o frecventa sporita numai in interiorul deltei si predomina usor vara. Anotimpul cel mai vantos este primavara, in luna martie, iar anotimpul cel mai calm(un calm relativ) este vara, in luna august. Umiditatea atmosferica se caracterizeaza prin precipitatii sarace, cu averse frecvente si lungi perioade de seceta, precum si printr-o umiditate relativ ridicata, datorata in parte si evapo-transpiratiei.Nebulozitatea inregistreaza in delta nivelul maxim in luna decembrie (cer noros) si nivelul minim in luna august(cer senin). Un fenomen caracteristic il constituie ceata venita dinspre mare, care invaluie in negura, mai ales iarna, suprafete mari, impiedicand circulatia si celelalte activitati din delta. Flora si fauna.Particularitatile cadrului natural, climatul bland, precum si celelalte conditii de mediu au determinat dezvoltarea unei flore si faune variate, fara comparatie in restul Europei, care constituie de fapt atractia majora a acestei zone.Marea varietate si bogatie de specii din avifauna a facut ca delta sa fie cunoscuta de turisti ca un paradis al pasarilorO insemnatate deosebita o are valoarea cinegetica a unora dintre pasarile si mamiferele care traiesc aici, precum si bogatia faunei piscicole, elemente care au atras intotdeauna amatori de vanatoare si pescuit sportiv.

2 3

Petre V. Cotet, op.cit., p. 18. Nicolae Botnariuc, Unele probleme si principii ale cercetarii Deltei Dunarii, Ocrotirea naturii dobrogene, Acad.R.S.R., Filiala Cluj-Napoca, 1976, p. 19.

Sursa imagini:www.ddbra.ro Vegetatia naturala ocupa o suprafata de circa 3 000 km, aproximativ 68% din suprafata deltei; padurile, 2%; pasunile naturale, circa 9% si stufariile aproape 57%.Restul suprafetei de circa 1 423 km este reprezentata de luciurile de apa, 26%, terenuri arabile, 3% si celelalte terenuri circa 3%.Elementul dominant in vegetatia deltei il constituie stufariile, in suprafata de 2 530 km, formate din stuf omogen, 1 850 km, predominand Phragmites communis si stuf in amestec cu alte plante de balta(Thelypteris palustris), pipirigul(Scirpus), rogozul(Carex) etc.pe o suprafata de 680 km. In zona cuprinsa intre braul de stuf si partile ferite de inundatii cresc specii de rogoz, pipirig, coada calului, crini de balta, buzdugan etc.Cand este in plina vegetatie, delta apare ca o nesfarsita intindere verde alcatuita din stuf si trestie, intrerupta de nenumarate fasii sau ochiuri de apa , marginite de zavoaie, cu plopi si salcii albe acoperite de covorul frunzelor plutitoare ale nuferilor, si altor plante acvatice, ale caror flori albe si galbene aduc in peisaj o nota de gingasie.

Sursa imagini:www.ddbra.ro Fauna deltei este alcatuita dintr-o mare varietate de specii.Astfel, intalnim animale terestre care sunt legate de apa prin modul lor de viata, animale care isi cauta hrana in apa sau pe uscat enumeram: cerbul, capriorul, iepurele, vulpea, dihorul de stepa, dihorul patat, bursucul iar lista speciilor de mamifere de apa include printre altele: vidra,

hermina, nevastuica, mistretul, pisica salbateca, bizamul si cainele enot, multe dintre aceste specii fiind foarte importante din punct de vedere cinegetic4. Dar adevaratii stapani ai deltei sunt pasarile. In stufarisuri , pe grinduri, in zavoaie traieste o populatie inaripata formata din 327 specii, din care cuibaresc in delta 218 specii si sunt in trecere spre alte tinuturi 109 specii.Din punct de vedere fenologic, speciile de pasari de importanta faunistica si cinegetica , se impart in urmatoarele categorii: Specii sedentare Specii migratoare Specii de pasaj Specii accidentale si de invazie 2.BAZA MATERIALA A TURISMULUI DE DELTA

2.1. Transport spre RBDD Situarea Deltei Dunarii la extremitatea estica a tarii noastre a facut legaturile de circulatie cu restul teritoriului sa se realizeze prin anumite localitati situate periferic acesteia:Tulcea, Jurilovca si Murighiol.Dintre ele, Tulcea, constituie un important punct de patrundere in delta, deoarece spre el converg principalele cai de comunicatie aeriene, feroviare, rutiere si fluviale, care vin din interiorul tarii.
Acces spre Tulcea Cu avionul Aeroport Mihail Koglniceanu- la 12 km de oraul Tulcea, tel: 0240/512910, fax: 0240/511040, email: aeroport@x3m.ro www.tarom.ro Cu trenul Bucureti- Medgidia - Tulcea Constana Tulcea Mersul trenurilor: www.cfr.ro GARA C.F.R. Tulcea: tel: 0240/513706 Cu autocarul sau autoturismul Bucureti- Urziceni (57 km)- Slobozia (121 km)- Tulcea (270 km) Autocarele pleac din Calea Plevnei nr. 236 Constana Tulcea (179 km) Galai - Tulcea (90 km) Autobuzele pleac de la trecerea bac din loc. I.C. Brtianu. AUTOGARA Tulcea: tel: 0240/ 513304 Din Tulcea cu maina -28 km pn la Mahmudia -35 km pn la Murighiol

Fauna din Delta Dunarii, Sinteza cercetarilor de ecologie si biologie din perioada 1961-1975, I.C.P.D.D., Tulcea , 1976, p.13.

-42 km pn la Dunavul de Jos

ACCES N RBDD S.C. Navrom Delta. SA TULCEA - tel: 0240/ 511553, http://www.navrom.x3m.ro Program nave pasager (clasice) ncepand cu 13.06.2011

PLECRI Tulcea Tulcea Tulcea Sulina Sf.Gheorghe Periprava

ORA 13:30 13:30 13:30 07:00 07:00 06:00

ZILE L, Mc, V L, J V Ma, J, D Ma, V D

SOSIRI Sulina Sf.Gheorghe Periprava Tulcea Tulcea Tulcea

ORA 18:00 18:00 19:00 11:00 11:00 11:00

Program catamaran/ nave rapide EXPRESS ncepnd cu13.06.2011

PLECRI Tulcea Tulcea Tulcea Sulina Sf. Gheorghe Periprava

ORA 13:30 13:30 13:30 07:00 07:00 06:00

ZILE Ma, J Mc, V L, Mc L, Mc, V J, D Ma, J

SOSIRI Sulina Sf.Gheorghe Periprava Tulcea Tulcea Tulcea

ORA 15:30 16:30 16:30 10:00 10:00 10:00

Nave rapide pe aripi portante

Plecare de la Ponton AFDJ Nava rapida Sf.Maria, tel 0732630356 PLECRI Sulina Tulcea ORA 06:45 12:00 ZILE zilnic zilnic SOSIRI Tulcea Sulina ORA 08:15 13:30

Nava rapida NIKOLAS, tel. 0726774074, 0742544068 PLECRI Sulina Tulcea ORA 12:00 15:30 ZILE zilnic zilnic SOSIRI Tulcea Sulina ORA 13:30 17:00

Nava rapida "Diana", tel 0757575702, 0757575703 PLECRI Sulina Tulcea ORA 07:00 13:30 ZILE zilnic zilnic SOSIRI Tulcea Sulina ORA 08:30 15:00

Datele prezentate pot suferi modificari, astfel se sugereaza in a se verifica programul la societatile de transport mentionate mai sus.

2.2.Reguli de acces si desfasurare a turismului in RBDD

ncasarea tarifului de intrare n scop turistic stabilit conform ORDINULUI Nr. 610 din 19 mai 2009 privind aprobarea tarifelor pentru lucrrile i serviciile prestate de ctre Administraia Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii" la solicitarea persoanelor fizice i juridice, emis de Ministrul Mediului i Pdurilor, se poate face la sediul Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, de Luni - Joi: 08.00 - 16.30; Vineri: 08.00 - 18.00; Smbt: 08.00 14.00, precum i la Centrele de

Informare ARBDD. Tariful de intrare nu se aplic pentru copii, elevi, studeni, pensionari, veterani de rzboi, foti deinui politici, urmaii eroilor martiri i rniii din Revoluia din decembrie 1989. Conform Ordinului nr. 610/2009 privind aprobarea tarifelor pentru lucrrile i serviciile prestate de ctre ARBDD la solicitarea persoanelor fizice i juridice, permisul de acces n rezervaie pentru turiti este de: 5 lei /persoan/zi; 15 lei/persoan/sptmn; 30 lei/persoan/an. Contravaloarea permiselor mai poate fi achitat att prin mandat potal, ct i prin virament bancar, n contul instituiei noastre nr. R085TREZ6415032xxx000263, deschis la Trezoreria Municipului Tulcea, beneficiar: A.R.B.D.D. Tulcea, Cod fiscal: 3722040, specificnd la explicaii: Tarif acces pentru persoane. Pe durata vizitei n perimetrul RBDD turistul trebuie s prezinte dovada plii ctre organele de control. Accesul cu nave si ambarcatiuni n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii se face respectnd ORDINUL 111/2007 Reguli privind accesul i circulaia pe canalele i lacurile interioare din perimetrul RBDD, emis de Ministerul Mediului i Pdurilor, n baza permisului de acces pentru nave i ambarcaiuni. Obinerea permisului este condiionat de plata unui tarif: 100,00 lei/ambarcaiune/an, respectiv 20,00 lei/ambarcaiune/sejur. ncasarea tarifului pentru accesul cu nave i ambarcaiuni se face la sediul Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii de Luni - Joi: 08.00 - 16.30; Vineri: 08.00 - 18.00; Smbt: 08.00 14.00. Accesul cu autovehicule n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii se face n baza unui permis de acces pentru autovehicule, ce este condiionat de plata unui tarif n valoare de 100,00 lei/autovehicul/an, respectiv 10,00 lei/autovehicul/zi. Permisul se obine de la sediul Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, de Luni - Joi: 08.00 - 16.30; Vineri: 08.00 - 18.00; Smbt: 08.00 14.00. Turismul in RBDD se desfoar de-a lungul traseelor aprobate, care exclud accesul turitilor n zonele cu regim de protecie integral. ARBDD recomanda folosirea pe traseele aprobate a ghizilor cu pregatire special pentru RBDD, si deasemenea pentru transportul grupurilor de turiti folosirea navelor de mic capacitate cu propulsie electric.Accesul in afara traseelor principale este permis numai cu brci la rame. Cumpararea este permis n zonele aprobate n acest scop. Hotelurile plutitoare, folosite pentru cazarea i transportul turitilor n Rezervaie, trebuie s fie dotate cu tancuri de depozitare a deeurilor lichide i containere pentru resturi menajere. Pentru navele de transport a turitilor este obligatorie dotarea cu sisteme speciale de colectare a reziduurilor, gunoaielor i deeurilor. Turitii individuali trebuie s scoat din Rezervaie toate ambalajele de plastic, hrtie, metal sau sticl care au coninut propriile alimente. Este interzis accesul turitilor n coloniile de psri, conturbarea cuiburilor solitare i a puilor. ARBDD recomand folosirea turnurilor de observare a psrilor. Este interzis tierea copacilor i culegerea plantelor de orice fel.

Practicarea pescuitului recreativ/sportiv se face pe baza permiselor de pescuit recreativ/sportiv emise i eliberate de Administraia Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii", cu respectarea reglementrilor n vigoare. Vntoarea sportiv se organizeaz numai de asociaiile de vntoare legal constituite, n fondurile de vntoare autorizate de ARBDD. Orice alte informaii suplimentare privind Rezervaia Biosferei Delta Dunrii, precum i informaii practice privind desfurarea turismului putei obine vizitnd centrele de informare ale ARBDD : Crian, Sulina, Tulcea (amplasat la parterul sediului ARBDD).

2.3.Trasee de vizitare pe ci navigabile : Traseul 1: Tulcea Grla ontea Mila 23 Crian Tulcea; acest traseu poate fi fcut i pe varianta: Tulcea Gorgova Mila 23 Crian Tulcea Traseul 2: Tulcea Canalul Litcov Crian Tulcea Traseul 3: Tulcea Canalul Stipoc Chilia Veche Tulcea Traseul 4: Tulcea (Lacul Cla) Grla Somova Mnstirea Saon (lacul Telincea) Tulcea Traseul 5: Murighiol Canalul Dranov Gura Portiei Canalul Dunav Murighiol Traseul 6: Murighiol Canalul Dunv Canalul Coco Canalul Mustaca Canalul de Centur Canalul Dranov Murighiol (prelungire pe Canalul de Centur spre Canalul Lipoveni i pe Canalul Mustaca pn n Lacul Razim, de unde se poate continua pe traseul 5 spre Gura Portiei) Traseul 7: Murighiol Uzlina Lacul Uzlina Lacul Isac Grla Perivolovca Murighiol Traseul 8: Murighiol Uzlina Canalul Litcov Canalul Crian Lacul Puiu Lacul Erenciuc Murighiol Traseul 9: Crian Lacul Rou Sulina Crian Traseul 10: Crian Mila 23 Lacul Trei Iezere Crian Traseul 11: Crian Canalul Magearu Sulina Crian Traseul 12: Chilia Veche Canalul Sulimanca Lacul Matia Canalul Rdcinoasele Chilia Veche Traseul 13: Sulina Canalul Cardon Periprava Golful Musura Sulina Traseul 14: Sulina Canalul Busurca Lacul Rou Lacul Erenciuc Sf. Gheorghe Canalul Cordon Litoral Sulina Traseul 15: Sf. Gheorghe - Grla Turceasc, pn la intrarea n Meleaua Sf. Gheorghe Sf. Gheorghe Trasee terestre (drumeii) Traseul D1: Letea (Sfitofca) Lacul Nebunu - Letea Traseul D2: Caraorman Pdurea Caraorman Traseul D3: Murighiol Lacul Srturi Murighiol

Traseul D4: Tulcea (Tudor Vladimirescu) Canalul Sireasa Canalul Mila 35 Tulcea Traseul D5: Nuntai Cetatea Histria Nuntai Traseul D6: Sulina Plaja Sulina Traseul D7: Plaja Sulina Traseul D8: Natura Trail (Sf. Gheorghe) Traseul D9: Sfntu Gheorghe- Cla Vdanei (Pdurea Letea i Pdurea Caraorman sunt zone de protecie integral, care pot fi vizitate numai n scopuri tiinifice, accesul fiind permis doar cercettorilor i grupurilor specializate, nsoite de reprezentani ai Administraiei Rezervaiei. Pot fi vizitate de turiti numai zonele aflate n afara zonei de protecie integral) Camparea n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii 2.4.Cazare si alimentatie Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, la 31 iulie, in perioada 2004-2007

Judetul Tulcea Structuri turistice Total -numar unitatiHoteluri si moteluri Hanuri turistice Cabane turistice5 Campinguri si unitati tip casuta Vile turistice si bungalouri Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Sate de vacanta Pensiuni turistice rurale Hoteluri pentru tineret Hosteluri Popasuri turistice Spatii de cazare pe nave Sursa date:www.tulcea.insse.ro Bibliografie 2004 133 25 2 3 2 46 3 9 1 31 1 10 2005 128 18 1 1 2 65 3 10 1 20 2 5

Anii 2006 148 21 1 1 3 77 3 11 24 3 4 2007 103 17 1 1 1 39 3 9 1 23 2 6

Inclusiv cabane de vanatoare/pescuit

10

1.Dr.Marin Nitu, Turismul in Delta Dunarii, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1982 2.ddbra.ro 3.www.tulcea.insse.ro

11