n Marea Neagra, acolo unde fluviul si ncheie lunga calatorie de 2 860 km (1 788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania. Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2 (2 200 de mile patrate).
"Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand vii de la mare este si Istrul ..." - nota Herodot din Halicarnas in Istorii (484-425 .H.), cea mai ceche descriere a tinuturilor de la Dunarea de Jos; Publius Ovidius Naso (cca 10-15 d.H) remarca si el ca "...Danubiu-i cel mai mare,/Mai jos de Nil sa fie, el nu vrea nicidecum". Al doilea fluviu al Europei si al douazeci si saselea din lume, cu aproape 2.900 de kilometri lungime, peste 800.000 de kilometri patrati dimensiunea bazinului populat de circa 80.000.000 de locuitori din opt tari - aceasta ar fi cartea de vizita a generoasei cai de apa ce-si indeplineste statornic de milenii rolul "drumului mare" cunoscut, apreciat si "batut" de barcaze feniciene, trireme grecesti, galere romane, corabii si caravele bizantine, genoveze, galioane venetiene, bolozane turcesti, seice cazacesti, remorchere, slepuri si motonave in vremurile mai noi. "Istros" in limbajul argonautilor si in mitologia de pe malurile Nilului, "Phisos" la fenicieni, "Danare" - "Donaris" traco-get, "Istrus" - "Histr" - "Danubius" pentru romani, "Rio Divino" de la curtea lui Carol Quintul si "Le roi des fleuves de l'Europe" in opinia lui Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul Romniei ultimii 1.075 de kilometri incheindu-si calea prin Delta - cea mai reprezentativa de pe batranul continent si una dintre cele mai complexe din lume.
"Intrata pe pamanturile tarii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Defileul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, somptuosul, mirificul evantai al deltei" (Geo Bogza). Este un capat de lume original, unic in feelul sau: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti al planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400.000.000 de ani) - petec de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio- marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza. Nu-i de mirare asadar ca informatiile de ordin istoric difera: acelasi Herodot credea ca Dunarea se imparte la varsare in cinci brate, relatare sustinuta de Eratostene din Alexandria si de grecul Polybiu (272-120 .H.), contrazisa la inceputul mileniului I al erei noastre de geograful Strabon din Pont care numara sapte brate, de romanul Pliniu cel Batran convins ca erau sase, de egipteanul Claudiu Ptolemeu (cca 90-168 d.H.) revenit la sapte brate de varsare ale Dunarii in mare, inclusiv "Gura sfanta"; hartile Evului Mediu nu sunt nici ele mai consecvente, Dunarea se varsa ba in Marmara, ba in Dardanele, iar daca-si aduna totusi apele in Marea Neagra i se deseneaza fie un brat-doua, fie vreo cinci- sase, cate unul ratacit si prin portul Constanta... Abia in 1856 capitanul englez Spratt intocmeste o harta mai apropiata de realitate; adica de contemporaneitatea sa, pentru ca astazi lucrurile stau deja altfel: farurile instalate la malul marii in 1802 (Sulina) si 1865 (Sf. Gheorghe) se afla acum la doi-trei kilometri inapoia tarmului!
Acest incredibil taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, n timp ce varietatea de 1 150 de specii de plante cuprinde de la liane mpletite pe trunchiurile copacilor n padurile de stejar pana la nuferi. Nu e, deci, de mirare ca UNESCO a desemnat Delta Dunarii ca fiind o "Rezervatie a Biosferei".
Delta Dunarii este cea mai mare delta din Europa precum si cel mai intins tinut umed din lume, cu un labirint acvatic vast. Momentele prielnice de vizitare s deltei sunt in lunile mai, cand o serie de pasari migratoare se intorc aici, vremea este deosebit de placuta si flori sunt din abundenta, lunile de vara, deasemeni, cand este foarte cald dar si iarna pentru cei pasionati de studiul pasarilor. Baltile adapostesc un numar foarte mare de batlani, egrete, rate, gaste precum si alte pasari de preerie ca cintezoi, ciocanitoare, sfrancioci, bufnite si diverse pasari cantatoare. Liniste deplina ntr-o fractiune de secunda
Timp de cinci mii de ani, o mica comunitate a trait n deplina armonie cu extraordinarul ecosistem al Deltei, castigandu- si existenta din pescuit, cresterea animalelor si din recoltarea stufului. Satele, unde singurele cai de acces sunt canalele care le strabat, par a fi neatinse de trecerea timpului. Ca vizitator, puteti explora cu barca acest uimitor refugiu natural de o liniste si un calm depline, aceasta experienta facandu-va sa va imaginati ca ati patruns ntr-adevar n paginile unui reportaj din revista National Geographic.
Rezervatiile naturale
Optsprezece rezervatii protejate si zone "tampon" sunt raspandite pe tot cuprinsul Deltei. Puteti ajunge la ele strabatand canale nguste, trecand pe langa plauri acoperiti cu stuf si pe langa paduri, prin locurile n care pelicanii si cormoranii se aduna ca sa prinda peste. Daca doriti sa explorati acest tinut salbatic n liniste, nchiriati o barca cu vasle si plimbati-va pe canalele cele mai mici. In acest scop veti avea nevoie de un permis eliberat de rezervatia Biosferei.
Padurea Letea se afla intre bratele Chilia si Sulina, recunoscuta si ea ca o rezervatie naturala. In depresiunile dintre dune creste o vegetatie lemnoasa formata din numeroase specii de arbori. La originalitatea padurii contribuie si multitudinea de plante cataratoare. Tot aici isi au adapostul cateva mii de specii de animale vertebrate si nevertebrate, multe dintre ele fiind unicate nationale, europene si chiar mondiale. O imagine aparte o constituie peisajul exotic, aceasta fiind o adevarata rezervatie naturala unde coabiteaza cateva sute de specii de pasari, zona vizitata si studiata si de celebrul savant farncez Jacques Cousteau. Dintre numeroasele specii de peste care populeaza Dunarea, cele mai renumite sunt: pastravul, lostrita, crapul, cleanul, mreana in apele de ses; salau, stiuca, biban, morunul, nisetrul si scrumbiile la gurile Dunarii si n mare.
Explorarea Deltei
Punctul de plecare pentru o aventura n Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat n apropiere de locul unde Dunarea se desparte n cele trei brate principale, deci unde ncepe lunca. In Tulcea veti gasi hoteluri moderne si muzee de Stiinte naturale ale Deltei. Orasul se afla la o distanta de 71 km (45 de mile) de Sulina, o asezare aproape la fel de veche, aflata la celalalt capat al bratului Sulina. Intre aceste doua puncte se pot face croaziere n timpul carora turistii pot admira, de pe confortabilele punti ale vaporaselor, flora, fauna si satele Deltei.
Minunile salbaticiei
Daca va opriti ntr-un sat de pe malul apei, veti descoperi pescarii gatindu-si propria versiune a borsului rusesc la foc n aer liber. Cei care au gusturi mai rafinate pot ncerca heringul de Dunare, crochete de morun sau nisetru prajit, care pot fi nsotite de savuroasele vinuri locale Aligote, Muscat sau Merlot n restaurantele din Tulcea sau Sulina. Acest tinut salbatic al apelor va face sa descoperiti multe lucruri uimitoare. O excursie n Delta va ramane o amintire de neuitat din toate punctele de vedere.
Dunarea se desparte in douna parti in partea de vest a Tulcei, iar bratul sudic se desparte iarasi la estformandu-se astfel cele trei brate principale ale Dunarii: Chilia care formeaza granita cu Ucraina in partea de nord, bratul Sulina - bratul central - care merge spre orasul cu acelasi nume, spre est si bratul Sfantu Gheorghe in partea cea mai sudica, ultimele doua brate oferind un potential turistic bogat pentru vizitatori. Dunarea se desparte in douna parti in partea de vest a Tulcei, iar bratul sudic se desparte iarasi la estformandu-se astfel cele trei brate principale ale Dunarii: Chilia care formeaza granita cu Ucraina in partea de nord, bratul Sulina - bratul central - care merge spre orasul cu acelasi nume, spre est si bratul Sfantu Gheorghe in partea cea mai sudica, ultimele doua brate oferind un potential turistic bogat pentru vizitatori. In ciuda faptului ca bratul Sulina este in mare parte artificial, marit in anii 1870 pentru facilitarea accesului tarilor din Europa Centrala la Marea Neagra, are parte de un trafic intens, multi dintre vizitatorii sositi aici se cazeaza in satele Crisan, Maliuc sau chiar in orasul Sulina. Bratul Sfantu Gheorghe - cel mai serpuit brat al deltei, este cel mai linistit dintre cele trei brate, cu unele portiuni drepte canalizate, iar satul pescaresc cu acelasi nume este frumos si izolat in ciuda faptului ca multi vizitatori, in special din Bucuresti, isi cumpara case de vacanta in aceasta zona. Langa satul Maliuc se afla Hotel GGGociman, un hotel plutitor, folosit de catre turisti, putandu-se ajunge aici de pe lacul Furtuna, renumit pentru pasarile care se gasesc aici. Mai departe pe bratul Sulina se ajunge in satul Crisan, care ofera cazare in pensiuni si un hotel. Cursul initial al Dunarii coteste la nord, iar satul Mila 23 se afla de-a lungul tarmului, sat locuit in mare parte de catre lipoveni rusi care au parasit tara in sec. XVII-XVIII dupa reforma liturgica a Bisericii Ortodoxe Ruse. Principalul punct de atractie din Sulina il reprezinta vechiul far din centrul orasului, ce dateaza din anul 1802 si masoara aproximativ 50 metrii, care este deschis publicului de luni pana vineri intre orele 14-18 (intrare taxata). Acest spatiu mirific este un paradis al faunei si vegetatiei iar pentru oamenii care il viziteaza este incantator .Veniti si convingeti-va singur!