FOLOSIREA IRATIONALA RESURSELOR

NATURALE
CONSIDERATII GENERALE
Planeta noastra furnizeaza omului numeroase elamente care se constituie ca suport al vietii,
reprezentnd totodata importante componente ale activitatii umane.
ntre oameni si componentele mediului natural exista relatii complexe care, in esenta se
manifesta prin exploatarea resurselor naturale de toate categoriile.Aceste relatii, dar mult mai
simplificate , au aparut odata cu omul cand acesta era doar vnator si culegator de fructe, dar s-
au diversificat, au devenit mai complexe pe masura ce omul a trecut la practicarea agriculturii,
la topirea si prelucrarea metalelor, a descoperit forta aburului si tehnologiilor moderne.
n functie de apartenenta la o civilizatie la alta ,de traditii de gradul de instruire,de cultura,
de genul de activitate pe care o desfasoara, de localizarea spatiala ntr-o regiune, tara sau
continent etc., oamenii percep diferit relatiile care exista intre satisfacerea cerintelor si
prelevarile efectuate din sursele naturale.n general, cu ct nlantuirea de procese transmise de
la elementul natural la produsul de consumatie este mai mare, mai dinamica, cu att gradul de
perceptie se estompeaza.
Resursele naturale sunt definite n Dictionarul Robert ca un ansamblu
de miloace naturale de care dispune sau poate dispune o colectivitate!, acestea fiind aerul,apa-
sub toate formele, radiatia solara, biomasa vegetala si animala, solul, substantele minerale din
sol si subsol, rocile naturale,combustibilii fosili, minereurile feroase si neferoase."iraud #$%&%'
si (.)amade #$%*+' completeaza aceasta definitie, aratand ca termenul de resursa desemneaza
entitatea pe planul energiei si al materiilor necesare omului pentru asigurarea functiilor sale
psihologice si pentru a alimenta ansamblul activitatilor sale productive!.
, resursa naturala exprima un anumit potential, iar exploatarea sa implica evaluarea
acestui potential si aplicarea unei tehnologii corespunzatoare.
-u este lipsita de sens asocierea notiunii de bogatie naturala cu aceea de materie prima,
adica prima forma sub care o resursa naturala se prezinta ca rezultat al aplicarii unei avtivitatii
productiv umane.Aceasta poate fi prelucrata mai departe pana la obtinerea produsului finit sau
poate face obiectul comercializarii de piata.
n .arta de la /avana, care propunea n anul $%+* organizarea pietei mondiale a materiilor
prime, ,-0 califica drept produse de baza toate produsele agriculturii, padurii si pescuitului si
toate mineralele, fie ca se prezinta sub forma naturala sau prelucrata primar si care fac obiectul
vnzarii n cantitati importante pe piata mondiala!.
Nr.
Crt.
Denumirea
resursei
Rezerva
Mondiala
(2001)
Productia
(2001)
Durata
epuizarii (ani)
(2001)
1 Carbuni 1122.4 mld.t 3.175 mld.t 354
2 Petrol 141.2 mld.t 3.415 mld.t 41
3 Gaze naturale 157703 mld.m1 2402.5 mld.m1 66
4 Fier 74 mld.t 1.017 mld.t 73
5 Bauxita 23 mld.t 0.124 mld.t 185
6 Cupru 340 mil.t 4.36 mil.t 78
7 Plumb 143 mil.t 2.3 mil.t 62
8 in! 430 mil.t 8.4 mil.t 51

"ezer#ele mondiale$ produ!tia %i durata exploatarii pentru
prin!ipalele re%ur%e naturale din %!oarta tere%tra
&ur%a' Prelu!rare dupa Cedigaz, 2001; B P Amoco, 2001; Agence
international de lnergie, 2001, Fdration franaise de lacier, 2001, Imetal, 2001; World etal !tatistics, 2001;
etae"ro#, 2001; $"id, 2001, (dition% "obert )a*onte$ Pari%.
2intotdeauna omul a trait ntr-o deplina simbioza cu natura, ale carei resurse le-a exploatat
si prelucrat adaptndu-le propriilor sale cerinte.Activitatea omului n naturanu ar fi fost posibila
fara a asimila energia solara, apa, hrana, care ramne direct dependenta de productia oferita de
biodiversitate, utilizarea energiei fosile.3ot la fel, masinile moderne nu ar putea functiona fara
existenta metalelor si a energiei iar agricultura de mare productivitate nu ar fi posibila fara
aplicarea ngrasamintelor provenite din zacaminte naturale #fosfati,guano,potasiu,etc.'
2ependenta omului de natura si resursele sale ramne nca o realitate, caracterul si acuitatea sa
variind n functie de nivelul dezvoltarii social-economice, a standardului de civilizatie si a
modelului cultural ce caracterizeaza fiecare natiune a lumii.2e aceea, analiza relatiei om-natura
nu poate fi tratata separat de evaluarea corecta a resurselor naturale si de distinctia care trebuie
realizata , concomitent, ntre resursele ce mai pot si acelea care nu mai pot fi renoite
#4e5eret,Pech,$%%6'.
)esursele ce mai pot fi renoite sunt, n general, cele reproductibile, asa cum este cazul
apei.3ot n aceasta categorie de resurse #permanente' specialistii includ energia solara,
eoliana,si mareomotrica.)esursele ce nu mai pot fi renoite #nepermanente' sunt cele aflate n
stocuri, mai mult sau mai putin generoase n ceea ce priveste asigurarea consumului viitor
#resursele energetice fosile, minereurile de toate categoriile'.
Principalele tipuri de resurse #7iller,$%%8'
RESURSE SI BOGATII NATURALE
"eografii, confruntati cu problemele resurselor si bogatiilor naturale ,
le-au abordat diferentiat9 unii au ales perspectiva ecologica, punnd accentul pe notiunea de
sursa, n timp ce altii au optat pentru dominanta economica, data de notiunea de
bogatie.2iferentele nu ramn doar la nivelul cuvintelor.Resursele desemneaza ansamblul
miloacelor naturale de care poate dispune o colectivitate, sau, cu alte cuvinte, o entitate pe plan
energetic, necesara omului pentru cerintele sale fiziologice.n schimb,bogatiile constituie tot
ceea ce poate satisface o nevoie si, n special, bunurile care pot fi obiect de proprietate si au o
"(&+"&(
"e%ur%e
pemanente
"e%ur%e
nepemanent
e

:nergie
solara
4nt,maree,
ape
curgatoare
7inerale
#argile,nisip
uri,fosfati'

7inereu
#fier,cupru'
:nergie
fosila
Aer Apa ;ol Plante si
animale
valoare..ei doi termeni nu se exclud, dar nici nu implica aceeasi abordare si nu acopera ntru
totul acelasi cmp de investigatie, asa cum se considera uneori.
2imensiunea globala a problemei resurselor naturale, cu deosebire energetice, este data de
amploarea fara precedent a solicitarii acestor resurse, concomitent cu faptul ca a devenit tot mai
evident caracterul limitat si spectrul epuizarii lor, ca s-a amplificat gradul de independenta a
tarilor privind valorificarea acestor resurse, aparand noi si complexe probleme cu privire la
necesitatea asigurarii acestora, in vederea sustinerii dezvoltarii economice.
)esursele naturale sunt substante care apar in mod natural, dar care sunt considerate valoroase
in forma lor relativ nemodificata. , materie este considerata o resursa naturala atunci cand
activitatile primare asociate cu ea sunt extragerea si purificarea, ele fiind opuse creatiei.
7ineritul, extragerea petrolului, pescuitul si silvicultura sunt, in general, considerate industrii
ale resurselor naturale, in timp ce agricultura nu e. Acest termen a fost introdus unei audien<e
largi de catre :.(. ;chumacher in cartea =;mall >s ?eautiful= din anul $%&8.
:nergia reprezinta o necesitate vitala pentru societatea contemporana. ,menirea a trecut de- a
lungul timpului prin incercari de colaborare internationala in vederea asigurarii cu energie, dar
si prin conflicte armate, pentru resursele energetice. Puterea economica a unei tari depinde
foarte puternic de forta ei energetica.
Accesul diferentiat la resurse afecteaza relatiile dintre state cu consecinte dintre cele mai
distrugatoare. Asistam la o accentuare a dezastrelor naturale, epuizare a resurselor energetice,
crestere demografica, corelata cu reducerea resurselor de apa si hrana, incalzire a climei etc.,
fenomene ce continua sa influenteze stabilitatea si securitatea globala. :conomia mondiala
depinde inca de petrol ca resursa centrala de energie, iar lupta pentru resurse domina geopolitica
secolului @@>. Problema resurselor prezinta multe fatete, deficitul acestora avand un rol
important in declansarea sau amplificarea unor conflicte, de polarizare siAsau de catalizare a
fortelor.
)esursele energetice si de materii prime sunt, in general, limitate si repartizate neuniform pe
intinderea 3errei. 2e altfel, exista si o lege a raritatii resurselor, care consta in aceea ca
volumul, structura si calitatea resurselor economice se modifica mai incet decat volumul,
structura si intensitatea nevoilor umane. ;pectrul epuizarii in urmatorii ani a resurselor
energetice a facut ca o parte insemnata a politicilor externe, dar si a celor de putere, sa fie
preocupata, pe de o parte, de accesibilitatea conductelor si terminalelor, viitoarele trasee ale
rutelor energetice, parteneriate etc., iar pe de alta parte, de identificarea celor mai eficiente cai
de utilizare si a posibilitatilor de substituire a acestor resurse, diminuarea dezechilibrelor de
mediu determinate de exploatarea, condi<ionarea, prelucrarea si utilizarea resurselor.
P)>-.>PAB:B: 3>P0)> 2: ):;0);: :-:)":3>.:
)esursele energetice ocupa un loc central in avutia nationala, constituind atat conditiile
materiale, cat si forta necesara pentru dezvoltarea productiei bunurilor materiale si a serviciilor.
>storia moderna este, mai ales in a doua umatate a secolului @@, puternic marcata de sporirea
considerabila si diversificarea productiei, de consumul de energie si de modificarea profunda a
structurii acesteia.
Ba etapa actuala de dezvoltare a progresului tehnic, omenirea beneficiaza, in fond, de trei
categorii de surse de energie, bazate respectiv pe 9
- arderea combustibililor fosili #carbune, titei, gaze',
- fisiunea nucleara,
- captarea si convertarea energiilor regenerabile #energia vantului, energia solara, energia
potentiala a apelor din rauri, energia termica a apelor subterane, energia valurilor etc.'.
Aceste trei categorii de resurse se deosebesc considerabil din multe puncte de vedere 9
- al capacitatii de a produce energie in cantitati si la perioade de timp solicitate #ziua-noaptea,
vara-iarna etc.',
- al pretului energiei produse,
- al impactului asupra mediului, datorat producerii resurselor energetice primare si a energiei
finale.
)esursele clasice sunt considerate resursele energetice epuizabile9 carbunele, petrolul, gazele
naturale, sisturile bituminoase, nisipurile asfaltice si minereurile radioactive. Posibilitatile in
resurse energetice clasice oferite de 3erra pentru viitor sunt limitate. .onsumul lor reclama o
mai udicioasa folosire a lor pe plan mondial si national.
.ombustibilii sunt materiale, in general, de origine organica, ce ard cu viteza mica in contact cu
oxigenul din aer, cu formare de dioxid de carbon si apa # sau numai apa in cazul hidrogenului'
cu degaare de caldura. .ombustibilii sunt clasificati dupa9 starea de agregare in conditii
normale de temperatura si presiune, dupa provenienta, mod de preparare, destinatie.
Probleme actuale ale mediului ca urmare a ac<iunilor ira<ionale ale omului
.onstatarea pertinentC a lui Alvin 3offler conform cCreia !Pentru prima data o civilizatie
consuma din capitalul naturii, n loc sa traiasca din dobnzile pe care le da acest capitalDE
trebuie sa constituie un semnal de alarmC privind ac<iunile din ce n ce mai distructive asupra
mediului nconurCtor, cu repercursiuni deosebit de grave, de multe ori fiind adevCrate
catastrofe pentru mediul ambient, cu efecte ireversibile.7ediul nconurator,elementul esential
al existentei umane, reprezinta rezultatul interferentei unor elemente naturale #sol, aer, apa,
clima,biosfera ' cu elemente create prin activitatea umana. >nteractiunea acestor elemente
influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare ale societatii.
;ocietatea contemporanC trebuie sC identifice problemele existente, sC previnC extinderea si
multiplicarea punctelor slabe identificate n scopul evitCrii amplificCrii acestor situa<ii si gasirea
solu<ilor de rezolvare optime. )esursele naturale regenerabile ale 3errei nu mai sunt suficiente
pentru nevoile omenirii, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a
tuturor ramurilor de activitate. 0rmare a creFterii necesarului de materie prima si energie pentru
productia de bunuri Fi a exploatarii intensa a resurselor Pamntului s-a creat dezechilibru
ecologic.0n obiectiv maor al dimensiunii de mediu, ca Fi componentC a dezvoltarii durabile l
reprezintC conservarea ecosferei, utilizarea durabila a resurselor naturale regenerabile si
minimizarea utilizarii resurselor neregenerabile. Problema esentiala o constituie impactul
extractiei si utilizarii resurselor naturale asupra mediului.Activitate de protectie a mediului
nconurator trebuie sC aibC n vedere folosirea rationala a resurselor naturale, regenerabile si
neregenerabile, corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu masurile de
proteare a factorilor naturali, adoptarea tehnologii de productie ct mai putin poluante si
echiparea instalatiilor tehnologice si a miloacelor de transport generatoare de poluanti cu
dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului nconurator,
recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.2eosebit de importantC,
prin rolul sCu educative, de constientizare a maselor si sensibilizare privind mediul inconurator
este !2eclaratia de la ;tocGholmE adoptata n cadrul .onferintei -atiunilor 0nite pentru 7ediu,
n cadrul cCruia s-a proclamat datoria fiecarui om de a protea si ameliora mediul nconurator
pentru generatiile prezente si viitoare9!)esursele naturale ale globului, inclusiv aerul, apa,
pamntul, flora si fauna si, n mod deosebit esantioanele reprezentative ale ecosistemelor
naturale trebuie proteate n interesul generatiilor prezente si viitoare printr-o planificare sau o
gestionare atenta,dupa nevoiE.Ba nivel na<ional, obiectivele dezvoltarii durabile s-au realizat
printr-un proces complex de evaluare prealabila a legislatiei adoptate pna n prezent si de
stabilire a unui calendar legislativ. Ba ntocmirea calendarului legislativ s-au avut n vedere
urmCtoarele prioritC<i9 obligativitatea adoptarii acHuis-ului comunitar, respectarea conventiilor
si acordurilor privind protectia mediului, posibilitatile financiare ale )omniei si necesitatea
restabilirii unor coordonate ntre perspectivele cresterii economice si calitatea vietii.2ocumentul
de pozitie pentru aderarea la 0niunea :uropeana - .apitolul II J Protectia mediului
nconurator prevede angaamentele prin care )omnia a acceptat acHuis-ul comunitar.Alinierea
standardelor nationale la cele europene n conditiile actuale este mai dificilC n aplicarea
metodele, conceptiile, relatiile si structurile institutionale.
2ezvoltarea durabila a fost definita de .omisia ?rundtland, n $%*&, prin !satisfacerea nevoilor
prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface nevoileE Fi
reprezintC progresul care integreaza obiective imediate si pe termen lung, actiuni locale si
globale, probleme economice si de mediu.
;ocietatea trebuie sa adopte anumite principii #politice, economice, sociale, de gndire', n acest
sens 0niunea :uropeana a elaborat o strategie ambitioasa pentru dezvoltare durabila prin care
si propune obiective si actiuni clare. Aceste obiective vizeazC gCsirea de solu<ii privind
schimbarea climatica si energia curate, transportul durabil, consumul si productia durabila,
conservarea si managementul resurselor natural, sanatatea publicC, incluziunea sociala,
demografia si migratia Fi saracia si provocarile dezvoltarii durabile la nivel global.
3eritoriul )omniei este unitatea geografica ce include componentele naturale #unitatile de
relief, reteaua hidrografica,sistemul bioclimatic', umane #repartitia populatiei, sistemul de
asezari urbane' si economice #resurse naturale, utilizarea agricola, sistemul de transporturi,
repartitia teritoriala a ramurilor si centrelor industriale'.)esursele naturale reprezinta capitalul
natural Fi este una dintre componentele esentiale ale patrimoniului <Crii noastre. 4alorificarea
resurselor prin exploatarea materiilor prime neregenerabile #minerale si combustibili fosili si a
celor regenerabile #apa, aer, sol' precum si prelucrarea lor n produse necesare vietii, sunt
factori esen<iali ai stadiului de dezvoltare economica si sociala a tarii, starea mediului si
conditiile de trai ale populatiei.n )omnia sectoarele cu cel mai mare impact asupra mediului
sunt9 industria, transporturile si agricultura, iar acestea ar trebui sC fie luate n considerare ca
probleme maore ale ecologiei, avndu-se n vedere paleta largC de repercursiuni Fi efecte
secundare distructive ce derivC din folosirea, utilizarea Fi proasta gestionare a activiC<ilor legate
de fiecare sector n parte.
>ndustria este principala sursa de poluare a mediului din cauza utilizCrii proceselor tehnologice
prin cantitatea mare de impuritati degaate n aer si apa. Printre efecte negative ale activitC<ilor
industriale asupra mediului amintim poluarea apelor, cu un continut mare de reziduuri,
predominant anorganice, presiunile asupra calitatii solului rezultate din activitatea de minerit si
metalurgie neferoasa, ape ncarcate cu reziduuri si deseuri ce provin din combinatele
siderurgice, termocentrale, centrale atomo-electrice.
)esursele naturale neregenerabile J minerale si combustibili fosili, asociata cu producerea
deseurilor-genereaza impact asupra mediului si asupra sanatatii umane sunt exploatate si
prelucrate cu autorul tehnologiilor care conduc la poluarea intensa a unor zone din tara.
3ransporturile reprezinta,o sursa maora de poluare prin amplasarea cailor de comunicatie si
degaarea n atmosfera a gazelor de esapament, deversarea n apele marine a reziduurilor
petroliere. , preocupare importanta n ceea ce priveste transportul rutier, o constituie
dezvoltarea durabila si diminuarea efectelor negative asupra mediului, generate de poluarea
chimica sau fonica.
Agricultura contribuie la poluarea mediului natural prin utilizarea unui volum mare de
ngrasaminte chimice si pesticide, care aung, prin intermediul scurgerii de suprafata, n lacuri si
cursuri de apa si determina degradarea faunei si florei. :xploatarea nerationala a terenurilor are
efecte precum degradarea solului si pierderea unor suprafete din circuitul agricol.Poluarea
solului, a apei si a aerului, fragmentarea habitatelor si pierderea vietii salbatice sunt, de cele mai
multe ori,consecintele unor practici agricole inadecvate, iar omul ar trebui sC tinC seama de
efectele pe care le produce asupra mediului, iar implementarea si dezvoltarea unor programe si
poiecte privind protectia mediului ar putea fi raspunsul la multe din problemele cu repercursiuni
grave pe termen lung.
0na dintre solu<ii pentru evitarea ac<iunilor distructive ca urmare a folosirii si exploatarii
resurselor naturale ar putea fi elaboarea unor strategii de informare a societCii prin diverse
canale de comunicare si folosind materiale si instrumente auxiliare care sa arate situatii Fi
efectele nefavorabile si distrugCtoare ale ac<iunilor ilogice si gresite ale activitCtii umane.
P),3:.K>A 7:2>0B0>
Protearea mediului este fundamentalC n zilele noastre. 3rebuie sC ne gndim att la noi, ct Fi
la nevoile viitoarelor genera<ii. n ultimii I8 de ani, :uropa a n<eles cC trCieFte peste
posibilitC<ile sale reale Fi cC modul nostru de via<C pune planeta la ncercare. .onsumCm tot mai
mult din resursele naturale Fi punem n pericol sistemele de mediu #apa, solul Fi aerul'. Aceasta
nu poate continua la nesfrFit, cu att mai mult cu ct popula<ia lumii continuC sC creascC.
2acC nu schimbCm comportamentul acum, viitorul nostru va fi mai pu<in sigur Fi tot mai mul<i
oameni se vor lupta pentru resurse naturale din ce n ce mai reduse.
7ai sunt multe obstacole care trebuie depCFite pnC cnd vom reuFi sC trecem la un consum
ra<ional. 4a trebui sC schimbCm modul n care consumCm resursele naturale. n <Crile
industrializate se trCieFte confortabil, dar se folosesc cantitC<i mari de energie Fi de materii
prime. 3ot aici se produc Fi multe deFeuri. Pentru a aunge la un consum ra<ional, va trebui sC
schimbCm stilul ne-ra<ional de consum. 2ezvoltarea ra<ionalC pare o problemC copleFitoare, dar
chiar aFa Fi este. 2ar, la FcoalC sau acasC, to<i trebuie sC contribuim la rezolvarea ei, nu numai
pentru cC aFa este corect, ci Fi pentru cC este n interesul nostru, pe termen lung. Prin reducerea
cantitC<i de deFeuri, refolosirea Fi reciclarea obiectelor de uz curent Fi respectarea normelor
ecologice atunci cnd mergem la cumpCrCturi, avem posibilitatea de a contribui la
o schimbare radicalC.
;./>7?L)>B: .B>7A3>.:

2e la nceputul secolului @@ Fi pnC astCzi, temperatura a tot crescut cu repeziciune. n :uropa,
numCrul dezastrelor naturale legate de climC s-a dublat n anii M%8 n compara<ie cu deceniul
anterior. -ivelul apei Fi mCrilor este n creFtere - fapt alarmant pentru locuitorii zonelor oase,
iar calota glaciarC s-a redus cu $8N fa<C de milocul anilor $%O8. Pe termen lung, schimbCrile
climatice ar putea determina catastrofe maore, cum ar fi reducerea rezervelor de hranC Fi de
apC, ceea ce ar duce la apari<ia conflictelor pe glob Fi la dispari<ia multor specii de animale Fi de
plante sClbatice, incapabile sC supravie<uiascC la temperaturi mai ridicate. 2acC nu ac<ionCm
pentru stoparea climei sau a ncClzirii globale, lumea pe care o Ftim se va schimba, fCcnd ca
via<a sC devinC mai grea pentru noi to<i.
;istemele de transport, sistemele energetice, industria producCtoare de bunuri de larg consum,
agricultura - toate acestea emanC n atmosferC cantitC<i enorme de gaze de serC, care duc la
schimbarea climei.
3rebuie sC gCsim modalitC<i de reducere drasticC a emisilor de gaze.
AFadar, vremea devine tot mai cClduroasC. .hiar e aFa de rCuP 2a.
;chimbarea climei nseamnC mai mult dect vacan<e de varC mult mai calde. :a ar putea avea
un efect dezastruos asupra :uropei Fi restului lumii9
.alotele polare se topesc. 2acC se topeFte calota de ghea<C din "roenlanda, nivelul mCrii ar
putea creFte cu circa & metri. ,raFele de coastC din toatC lumea ar fi inundate. .reFterea
nivelului mCrii amenin<C zonele de coastC, dar n acelaFi timp contamineazC terenurile agricole
Fi rezervele de apC potabilC.
"he<arii se topesc. n sta<iunea montanC Andermatt din :lve<ia administra<ia localC a fost
nevoitC sC acopere ghe<arii cu o pCturC giganticC, n ncercarea de a reduce topirea lor n timpul
verii.
;chimbCrile climatice sunt cauza unor manifestCri extreme ale verii - furtuni, inunda<ii, secete Fi
valuri de cCldurC.
$,I miliarde de oameni nu au acces la apC potabilC. 2acC temperatura la nivel global continuC
sC creascC, este foarte probabil cC lor li se vor adCuga al<i I,+ miliarde de oameni.
2acC temperatura creFte cu I,Q R., existC riscul ca Q8 de milioane de oameni sC moarC de
foame.
?olile tropicale s-ar putea propaga spre nord, punnd n pericol vie<ile a I$8 milioane de
oameni.
Plantele Fi animalele nu sunt capabile sC reziste la schimbCrile de temperaturC. 0n studiu aratC
cC schimbCrile climatice ar putea duce la dispari<ia unei treimi din speciile de pe glob, pnC n
I8Q8. Animalele care trCiesc n zonele friguroase sunt cele mai vulnerabile.
Pe termen lung, schimbCrile climatice din lume ar putea duce la conflicte regionale, la foamete
Fi la migra<ia unui mare numCr de refugia<i, pleca<i n cCutare de hranC, apC Fi combustibil.
Peste O8 de cazuri de poluare accidentalC au fost nregistrate anual, n ultimul deceniu, n
)omnia, unele avnd consecin<e dramatice asupra stCrii de sCnCtate a oamenilor, a mediului
nconurCtor Fi a economiei din zonele afectate.
0- ,7 P):4:->3 (A.: .S3 2,>
;faturi utile9
4rei un ceaiP Atunci foloseFte numai atta apC ct ai nevoie, nu umple ibricul pnC sus.
Tborul cu avionul produce creFterea cea mai rapidC a emisiei de .,I. .e-ar fi sC <i petreci
vacan<a n <ara ta sau sC descoperi o altC parte a :uropei cClCtorind cu trenulP
Automobilele produc $8N din emisiile de .,I, n 0:. 2e ce sC nu mergi cu miloacele de
transport n comunP ,ri sC mergi cu bicicleta sau pe os, op<iuni mult mai sCnCtoase Fi mai
ieftine.
2acC inten<ionezi sC cumperi un frigider nou, o maFinC de spClat sau alte aparate casnice,
verificC eticheta de eficien<C energeticC, obligatorie n :uropa, care aratC dacC acestea fac parte
din categoria de eficien<C economicC !AE. .lasa !AE aratC o eficien<C energeticC ridicatC.
-u lCsa televizorul, aparatura electronicC Fi computerul n standb5 - cu lumina roFie aprinsC.
3elevizorul foloseFte +QN din energia necesarC, n modul standb5. 2acC to<i europenii ar evita
aceastC situa<ie, atunci s-ar putea economisi suficientC energie pentru a acoperi necesarul
energetic al unei <Cri de mCrimea ?elgiei.
-u lCsa ncCrcCtorul telefonului mobil n prizC dupC ce s-a ncCrcat bateria. 2acC faci acest
lucru, se pierde %QN din energie - de fapt numai QN este necesarC pentru ncCrcarea telefonului
tCu.
:conomiseFte apC caldC fCcnd duF n loc de baie. Pentru duF se foloseFte de patru ori mai
pu<inC apC.
;tinge luminile cnd pleci de acasC Fi cnd nu ai nevoie de ele. Bumina din apartamente
reprezintC 68N din consumul de electricitate din 0:, aFa cC, dacC am economisi cu to<ii
electricitate, contribu<ia noastrC ar fi foarte mare. ;-ar economisi Fi bani - dacC stingi cinci
becuri cnd nu ai nevoie de ele, po<i economisi O8 de euro pe an.
.umpCrC becuri economice. :le costC mai mult dect becurile obiFnuite, dar fac to<i banii,
pentru cC au o duratC de func<ionare mai mare Fi consumC de cinci ori mai pu<inC energie.
-u exagera cu ncClzirea casei tale. )educerea temperaturii cu doar $R. poate micFora cu pnC
la &N factura de energie a familiei tale.
2acC ai de gnd sC cumperi o maFinC nouC, cumpCrC un model mic, cu consum redus de
combustibil, 3oate automobilele noi poartC o etichetC pe care este nscrisC cantitatea de .,I
emisC n aer.
-u pune mncarea n frigider cnd e fierbinte sau caldCU las-o mai nti sC se rCceascC.
.autC produsele cu eticheta ecologicC europeanC - o floare micC. :a aratC cC produsele
respective sunt ecologice Fi cC proteeazC mediul mai mult dect cele fCrC etichetC.
.nd aeriseFti casa, pentru a nu fi nevoit sC utilizezi ulterior n mod excesiv instala<iile de
ncClzireArCcire, lasC fereastra deschisC numai cteva minute.
.,7?0;3>?>B> AB3:)-A3>4>
Avem nevoie de energie ca sC ne ncClzim, sC mncCm, sC ne deplasCm la distan<C Fi sC
producem bunuri de consum. 2ar sursele de energie ce nu pot fi regenerate uFor se consumC
ntr-un ritm rapid.
3rebuie sC ncepem sC economisim energie ncC de pe acumD ;unt lucruri mCrunte pe care le
putem face Fi noi, pentru a face economie de energie. -e referim aici la reducerea consumului
de energie electricC, la nlocuirea aparatelor casnice vechi, care au un consum
energetic mai mare dect cele noi Fi la reducerea, pe ct posibil, a consumului de combustibil
auto.
>zolarea casei este de un real folos. Protec<ia termicC montatC pe rezervorul de apC caldC Fi
draperiile trase n timpul nop<ii sunt un nceput. (erestrele termopan reduc pierderea de cCldurC
cu pnC la I8N.
APA
Apa este una dintre cele mai pre<ioase resurse naturale. -u putem trCi fCrC ea, dar ne comportCm
de parcC ni se cuvine. Apa de la robinet este bunC de bCut aproape peste tot n :uropa, dar,
nainte de a fi trimisC prin conducte, ea trebuie tratatC. Acesta este un procedeu
costisitor, dar necesar, deoarece apa poate fi contaminatC de ngrCFCminte, pesticide, substan<e
chimice industriale sau de germeni de la gunoaiele umane sau animale. Principalii poluan<i sunt
ngCFCmintele Fi pesticidele. Ba contactul cu apal, ele sunt transportate spre ruri Fi fluvii Fi de
acolo n mare. )educerea poluCrii este extrem de importantC, nu numai pentru conservarea
rezervelor de apC potabilC, ci Fi pentru protec<ia animalelor care trCiesc n ruri, n lacuri Fi n
mCri.
P,B0A):A A:)0B0>
Aerul curat este esen<ial pentru sCnCtatea noastrC. ;tudiile aratC cC poluarea aerului, cauzatC de
activitC<ile industriale Fi de traficul rutier, are un impact semnificativ asupra stCrii de sCnCtate a
popula<iei. Aerul poluat este cauza unor numeroase tipuri de alergii Fi a unor probleme
respiratorii grave, precum astmul.
:fectele poluCrii aerului9
;CnCtate precarC, de la bronFitC la astm Fi chiar la moarte prematurC.
Acidizare - creFterea P/-ului solului, afectnd pCdurile, rurile, lacurile Fi clCdirile istorice.
:utroficarea - creFterea n exces a algelor n lacuri Fi n ruri, fapt care afecteazC via<a florei Fi a
faunei.
Poluarea aerului este cauzatC de industrie, de transport, de sistemele energetice, de agriculturC,
dar Fi de fiecare dintre noi. Printre cei mai periculoFi poluan<i se numCrC gazele nocive Fi
aerosolii - particulele de praf sau de funingine, emise de maFinile cu motoare disel, de uleiurile
arse sau de solven<ii folosi<i la vopsele. Acestea ne afecteazC plCmnii. 2epCFirea unor anumite
praguri ale ozonului troposferic, n combina<ie cu alte substan<e poluante, afecteazC pCdurile,
recoltele Fi animalele. Poluarea aerului este o problemC foarte gravC, iar tu po<i auta la
solu<ionarea acesteia dacC iei anumite mCsuri cu un impact pozitiv.
2>4:);>3A3:A ?>,B,">.L
2iversitatea biologicC nseamnC totalitatea modalitC<ilor prin care se manifestC via<a, cu toate
formele ei de existen<C Fi de asociere. :a ne asigurC mncarea sCnCtoasC, aerul proaspCt Fi apa
curatC. Poate cC ai citit despre exploatarea masivC a pCdurilor tropicale de pe Amazon,
amenin<ate astfel cu dispari<ia. Vi n :uropa, biodiversitatea este grav amenin<atC. ;e estimeazC
cC rata de dispari<ie a speciilor este, la ora actualC, de pnC la $8.888 de ori mai mare dect
procesul natural. 2acC nu ac<ionCm acum pentru conservarea diversitC<ii biologice, n curnd nu
vom mai putea face nimic. .auzele distrugerii biodiversitC<ii, prin pierderea habitatului natural
Fi prin distrugerea ecosistemelor, sunt9 agricultura intensivC, construc<iile, poluarea, exploatarea
exageratC a pCdurilor, a oceanelor, a rurilor, a lacurilor, a solului, dar Fi schimbCrile climatice.
Protearea biodiversitC<ii poate auta la reducerea impactului schimbCrilor climatice. 0nele
ecosisteme autC la diminuarea concentra<iilor de gaze de serC, cum ar fi pCdurile sau turbCriile.
Alte ecosisteme ne pot auta mpotriva catastrofelor naturale, amplificate de schimbCrile
climatice.
;0?;3A-K:B: ./>7>.: P:)>.0B,A;: V> 3:/-,-2:V:0)>B:
-u se vCd, nu se simt Fi nu le po<i gusta, dar suntem nconura<i de substan<e chimice. 0nele
dintre acestea sunt periculoase pentru organism Fi pentru mediu - gazele de eFapament, emisiile
industriale, pesticidele. Alte substan<e chimice periculoase se gCsesc n componen<a produselor
de uz curent, cum sunt detergen<ii, unele textile, aparatura electronicC, condensatoare electrice
Fi chiar ucCrii.
)ecomandCri9
;palC sau curC<C coaa fructelor Fi a legumelor nainte de a mnca.
:vitC produsele menaere sau de curC<are, care au mirosuri foarte puternice.
:vitC alimentele care au venit n contact cu materiale aderente din P4..
Alege produse cosmetice fCcute din ingrediente naturale.
:vitC folosirea pesticidelor, a biocidelor Fi a fungicidelor n grCdinC.
ncearcC sC evi<i produsele marcate cu simbolurile de avertizare pe care 0: le foloseFte pentru a
semnala pericolele Fi riscurile.
Ba cumpCrCturi, cautC eticheta ecologicC - simbolul florii, care aratC ce produse afecteazC cel
mai pu<in mediul.
Pe mCsurC ce apar pe pia<C noi tehnologii Fi aparate, cele considerate depCFite sau !uzate moralE
sunt aruncate. Acest munte de computere, televizoare Fi prCitoare de pine vechi reprezintC
deFeuri electronice Fi casnice, numite Fi e-deFeuri sau tehno-deFeuri. :ste vorba de un nou tip de
!gunoiE, care creFte vCznd cu ochii n societC<ile avansate tehnologic.
2acC nu sunt depozitate corespunzCtor, aceste deFeuri pot fi foarte periculoase, deoarece con<in
substan<e nocive.
;faturi utileW
;tinge luminile cnd pleci de acasC Fi cnd nu ai nevoie de ele. Bumina din apartament
reprezintC 68N din consumul de electricitate din 0:, aFa cC dacC am economisi cu to<i
electricitate, contribu<ia noastrC ar fi foarte mare.
.umpCrC becuri economice. :le costC mai mult dect becurile obiFnuite, dar fac to<i banii,
pentru cC au o duratC de func<ionare mai mare Fi consumC de cinci ori mai pu<inC energie.
-u lCsa televizorul, aparatura electronicC Fi computerul n standb5. 2acC to<i europenii are vita
aceastC situa<ie, atunci s-ar putea economisi suficientC energie pentru a acoperi necesarul
energetic al unei <Cri de mCrimea ?elgiei.
.autC produse cu eticheta ecologicC europeanC - o floare micC. :a aratC cC produsele respective
sunt ecologice Fi cC proteeazC mediul mai mult dect cele fCrC etichetC.
-u exagera cu ncClzirea casei tale. )educerea temperaturii cu doar $ grad .elsius poate
micFora cu pnC la &N factura de energie a familiei tale.
(rigiderul tCu poate fi o sursC importantC pentru pierderea de energie. 2acC nu e dezghe<at n
mod regulat, consumul lui de energie poate creFte cu 68N.
2acC inten<ionezi sC cumperi un frigider nou, o maFinC de spClat sau alte aparate casnice,
verificC eticheta de eficien<C energeticC, obligatorie n :uropa. .lasa !AE aratC o eficien<C
energeticC ridicatC.
(rigiderele trebuie dezghe<ate ndatC de stratul de ghea<C aunge la grosimea de 6 mm. 2acC vrei
sC cumperi un frigider nou, allege unul cu dezghe<are automatC.
-u pune mncarea n frigider cnd e fierbinte sau caldC. Bas-o mai nti sC se rCceascC.
.nd aeriseFti casa, lasC fereastra deschisC numai cteva minute, dacC sistemul de ncClzire
func<ioneazC.
Vtia<i cC . . .
. . . dacC am economisi I8N din consumul individual de energie, pnC n anul I8I8, :uropa ar
putea economisi circa O8 miliarde de :uro, echivalentul a circa I$8 mii de miliarde de leiP
. . . un european foloseFte cam de zece ori mai mult combustibil Fi mai multC energie dect un
locuitor dintr-o <arC n curs de dezvoltareP 3ot noi suntem cei care producem de trei ori mai
multe deFeuri.
. . . 7area -ordului s-a ncClzit cu $,$ grade .elsius n ultimii 68 de ani, fapt care are un
puternic impact asupra speciilor de peFtiP 6O de specii de peFti s-au deplasat cu Q pnC la +88
Gm mai spre nord.
. . . pnC n anul I$88, din cauza ncClzirii globale se prevede o creFtere a nivelului mCrilor Fi
oceanelor de pnC la ** cmP >nsulele oase Fi zonele de coastC ar putea fi inundate, iar circa &8
de milioane de persoane din :uropa ar fi n pericol.
. . . pe uscat, $O specii de fluturi spanioli s-au mutat n zone montane mai nalte, n cCutarea
unui habitat mai rCroros.