Relația dintre relief și

turism în Munții
Maramureșului
LECT.UNIV.DR. GEORGE MARIUS CRACU
STUDENȚII-MISTIRIAN RALUCA ȘI SULIMAN GEANSEL
Cuprins

 1. Așezare geografică
 2. Relief
 3. Forme de relief
 4. Hidrografia
 5.Floră și vegetație
 6.Faună
 7.Climă
 8.Solul și subsolul
 9.Rețeaua de căii ferate
 10.Turism,cazare, localități de cazare
 11. Fișa de evaluare a geomorfositului
 Așezare geografică

 "Situat în partea nordică a

Carpaţilor Orientali, Munţii
Maramureşului se învecinează la
est cu Munţii Ţibăului, la sud cu
Munţii Rodnei, la sud-vest și vest
cu Depresiunea Maramureşului,
iar la nord cu Munţii Rahiv şi
Cernahora din Ucraina. Suprafaţa
totală a masivului, inclusiv zonele
depresionare şi cele de dealuri
marginale, este de circa 1500
km2. Suprafaţa PNMM este de
133.418 ha." Fig.1 Maramureș localizare
Sursa-https://pe-harta.ro/maramures/
Relieful

 Munții Maramureș deține și

un relief carstic cu roci
carstificabile apar pe
suprafeţe restrânse, există mai
multe formaţiuni carstificabile,
de vârste diferite (mai multe
complexe de calcare
metamorfice, dar şi calcare
mezozoice şi eocene) şi sunt
frecvente şi cavităţile
tectonice, formate în roci
necarstificabile (gresii, Fig.2 Roci întâlnite în Munții Maramureș
cuarţite metamorfice, roci Sursa- Sursa-
eruptive bazice mezozoice)." https://ro.wikipedia.org/wiki/Rocă_meta
morfică
 Forme de relief

 Sectorul nordic este delimitat la sud de Valea

Ruscova şi afluentul ei Rica, având o
suprafaţă de 356 kmp; este frecvent denumit,
după vârful cel mai înalt, Munţii Farcăului.
Afluenţii Ruscovei delimitează mai multe
compartimente cu individualitate pregnantă.
 Sectorul sudic este cuprins între Văile Ţâşla,
Vişeu, Bistriţa Aurie şi Ţibău, având 282 kmp
suprafaţă. Şi aici se individualizează
morfologic mai multe sectoare.

Fig. 3 Masivul Farcău

Sursa-https://mapio.net/pic/p-
24908346/
 Hidrografia

 Bazinul Vişeului, prin afluenţii Frumuşaua,

Ruscova, Vaser şi Ţâşla, drenează cea mai
mare parte a masivului. Partea de sud-est
este drenată de Bistriţa Aurie, prin
intermediul afluenţilor de dreapta ai
Ţibăului şi al Văilor Şesuri şi Vâlcănescu.
Ceremuşul Alb îşi începe drumul spre
nord, spre Prut, din versantul nordic al
Jupaniei, trecând în Ucraina doar după
câţiva kilometri, despărţind în continuare
Galiţia de Bucovina de nord, încorporate
acum parţial în regiunea Pricarpatia. Fig.4 Bazinul Vișeu
Sursa-https://ziarmm.ro/avertizare-cod-
galben-pentru-bazinul-hidrografic-al-
raurilor-viseu-si-iza/
Fig.5 Principalele cursuri de ape din
Maramureș
Sursa-
https://www.muntiimaramuresului.ro/index.ph
p/ro/despre/hidrografie
 Flora și vegetația

 Diversitatea reliefului este reflectată şi în diversitatea

florei şi faunei, pe suprafaţa Maramureşului fiind
identificate aproape toate zonele de vegetaţie
existente în ţară. Principalele componente ale
vegetaţiei ierboase sunt: rugina, păruşca, lichenul
renilor, coarna, clopoţelul alpin, piciorul cocoşului
alpin, garofiţa Rodnei. Caracteristic pentru acest etaj
este apariţia speciilor lemnoase de arbuşti boreal-
alpin: jneapănul, ienupărul, arinul de munte,
smârdarul, afinul, merişorul. Pe etajul 800-900 m,
elementul principal îl constituie molidul, însoţit de
paltin şi scoruş. Etajul inferior, situat la altitudini mai Fig.6 Merișor și floarea Craiului
Sursa-
mici, este foarte bine reprezentat în Maramureş şi e http://www.flickriver.com/places/Romania/M
format din păduri de amestec şi păduri de foioase. aramures/Merișor/search/
Fig.7 Smârdan în Maramureș
Fig.8 Scoruș
Sursa-http://sibiunews.net/articole/21-
Sursa-https://www.gardenexpert.ro/arbori/arbori-
special/4697-apoi-sa-iei-sirop-de-bujor-de-munte-
ornamentali/scorus-de-munte.html
nu-mai-ai-nevoie-de-farmacie.html
 Fauna

 Studiile de mai multe decenii, materializate în

anul 2000 printr-o monografie (autori Ardelean
G., Beres I.), atestă prezenţa în Munţii
Maramureşului a 8 specii de amfibieni, 6 specii
de reptile, 95 specii de păsări (între care cocoşul
de mesteacăn (Lyrurus tetrix) este o raritate, iar
cocoşul de munte (Tetrao urogallus) o prezenţă
agreabilă, care se oferă uneori privirii turiştilor,
spre încântarea acestora) şi a 31 specii de
mamifere. Dintre mamifere, două specii sunt
periclitate cu dispariţia: nurca (Mustela lutreola)
şi râsul (Lynx lynx).
Fig.9 Cocoș de munte
Sursa-
https://www.axanews.ro/mm/recensamant-se-
numara-cocosii-de-munte-si-de-mesteacan-
din-muntii-rodnei.html
 Fig.11 Nurca
Fig.10 Râs Sursa-https://agro-tv.ro/infiintarea-si-
Sursa-https://www.vrancea24.ro/exclusiv-video-un- exploatarea-unei-ferme-de-nurci/
ras-la-panda-in-zona-nistoresti/
 Clima

 Munţii Maramureşului se încadrează în sectorul de

climă continental moderată, fiind supuşi
permanent influenţei advecţiei maselor de aer
vestice de natură oceanică, ale căror
caracteristici se reflectă în evoluţia tuturor
elementelor climatice.
 Luna cu cele mai scăzute temperaturi medii este
luna Ianuarie, cu valori între -6°C şi -10°C. Luna
Iulie are valori medii cuprinse între 18°C şi 20°C.
Din aceste valori prezentate rezultă o amplitudine
medie anuală între 24 - 30°C, valoarea moderată
evidenţiind caracterul de climă continentală
temperată moderată cu extreme termice Fig.12 Reprezentarea climei
Sursa- discover-maramures.com/ro/informații-generale/
puternice între vară şi iarnă.
Solul și subsolul

 În Munţii Maramureşului domină tipul de scoarţă de alterare autohtonă de

mică grosime, din cauza fragmentării şi înclinării pronunţate a versanţilor care
favorizează deplasarea produselor dezagregate şi alterate așa cum este
precizat în Geografia Romaniei, 1983.
 Din grupele mari de soluri, suprafeţe mari ocupă solurile brune acide. Acestea
s-au format în zona montană de la altitudinea de 450 m până la altitudinea de
1937 m în masivul Pop Ivan, în condiţii de climă rece şi umedă care face ca
materia organică să fie numai parţial descompusă de către microorganisme,
procesul foarte lent ducând la acidifierea accentuată a solului. Aceste soluri
sunt ocupate de vegetaţie forestieră, fâneţe naturale, păşuni montane şi într-o
mică măsură, suprafeţe izolate cultivate cu cartofi şi ovăz, fiind sărace în
substanţe nutritive, determină o fertilitate naturală scăzută.
 Rețeaua de căii ferate

 Punctul de acces spre valea Vaser este

oraşul Vişeu de Sus, care este şi punctul
de pornire pentru Mocăniţa, un tren cu
aburi, îngust, al cărui singur scop este de
a merge spre vale. Calea ferată merge
de-a lungul râului Vaser şi este una dintre
ultimele şine de căi ferate pentru
locomotivele cu aburi, care încă mai este
activă, din Europa, fiind şi singura din
România care încă mai este folosită
pentru a coborî buştenii de pe munții.

Fig.13 Mocănița
Sursa-http://www.cffviseu.com/en/home/
 Turism, cazare, localităţi de acces.

 Principalul obiectiv turistic rămâne

Valea Vaserului, datorită căii ferate
forestiere cu o lungime de peste 40 km,
acest tip de transport devenind o
atracţie turistică mondială datorită
numărului redus de astfel de mijloace
de transport. Deşi în multe ţări s-au
reconstruit asemenea căi ferate cu
scop turistic (Argentina, Ungaria - lângă
Debrecen), argumentul forte al
atracţiei Vaserului este faptul că aici
turiştii sunt purtaţi nu de o reconstituire,
ci de o cale ferată industrială în
Fig.14 Valea Vaserului
funcţiune şi acum, deci autentică. Sursa- www.cffviseu.com/acasa/localizare-mocanita-
valea vaserului/
Localități de acces

 Dacă Vaserul e principala atracţie turistică a Munţilor Maramureşului,

Vişeul de Sus (490 m) este principalul punct de plecare spre Vaser. Oraş cu
16.875 locuitori, menţionat din anul 1549 sub numele Între Râuri sau Vişeu
Nou. Staţie CFR la Vişeu de Jos, de unde sunt autobuze la fiecare tren.
Localitate situată pe Valea Vişeului, la confluenţa cu Vaserul, aval de
Defileul de la Rădeasa.
 Poienile de sub Munte 540 m, localitate menţionată documentar în anul
1411, ca Polyna şi Rwzka polanya, având 10.036 locuitori (2002). Ocupă
complet suprafaţa depresiunii cu acelaşi nume de pe Valea Ruscova.
Biserică de lemn construită în anul 1596, renovată de mai multe ori (1798,
1894, 1921 etc.), situată lângă biserica nouă, Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril,
ridicată în anii 1981-1984, pictată în 1985-1987, sfinţită în Iulie 1988.
Posibilităţi de cazare

 Munţii Maramureşului dispuneau de o reţea densă de cabane forestiere,

silvice şi miniere, activităţile industriale desfăşurându-se cvasicontinuu. Între
timp, din minerit au rămas doar reziduurile lui (adică hălzile şi gurile de
mină din care se scurg soluţii chimice acide pustiitoare). Multe cabane
forestiere s-au distrus în perioada de trecere de la exploatarea forestieră
de stat la cea privată, la fel cele miniere.

Fig. 15 Pensiune Vișeu

Sursa-http://www.pensiunea-
nagy.ro/
Fig. 16 Interiorul unei pensiunii din
Maramureș
Sursa-http://www.pensiunea-
nagy.ro/ro/galerie-foto/diverse-pensiunea-
nagy-viseu/
Tipuri de structuri de primire turistică

1990
Fig.16 Tipuri de structuri de primire turistică
Sursa-http://statistici.insse.ro/shop/

2017
 Fig.17 Sosiri ale turiștilor în structuri de
2001
primire turistică
Sursa-http://statistici.insse.ro/shop/

2017
Bibliografie

 1. https://sites.google.com/site/romanianatura69/home/carpatii-rasariteni-ghiduri-harti-marcaje-
pesteri/maramuresului/muntii-maramuresului-prezentare-ampla-harti-turism-
pesteri?fbclid=IwAR3TjpaMhwuraQTPXf05IUQJrtoDjVCW1bE8J-ILVjnKYU1ftczhsMZaXJI
 2. https://www.muntiimaramuresului.ro/index.php/ro/despre/clima-si-
solul?fbclid=IwAR1EdcU9vhOFhJlCYi_5ljSNyheHvr0mXzoSK0Q4d37FkMEx-KHqgoAwvss
 3.
http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/mocanita?fbclid=IwAR3MsQCnNqvnWz5xFYnxMlzmKLIOUvNtbW4l9
WNcC8IjcK8gILrIx5Y1_dE
 4. https://www.marasilva.ro/cabana_faina.php
 5. https://www.antena3.ro/actualitate/mocanita-va-circula-si-noaptea-pe-valea-vaserului-din-16-iulie-130697.html
 6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Râs_(animal)
 7. https://yandex.ua/collections/card/587fc92df63aea0086ed1bbd/
 8. https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/maramuresului/varful-pop-ivan-1937-
metri
 9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Borșa
 10. https://mapio.net/pic/p-24908346/
 11. http://statistici.insse.ro/shop/