Parcul National Piatra Craiului

PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI–
Biotop si Biocenoza
Profesor :Chis Carmen

Elev:Silaghi Serban-Ionut
Clasa:a VIII-a B
CUPRINS
2
Capitolul 1 – PIATRA CRAIULUI – ASPECTE GENERALE..........3
1.1. Repere istorico-geografice..............................................................3

1.2. Obiectivele Parcului Naţional Piatra Craiului.................................6
1.3. Zonarea Parcului Naţional Piatra Craiului......................................6
Capitolul II – ELEMENTE CARACTERISTICE ALE PARCULUI NAŢIONAL PIATRA CRAIULUI 8
2.1. Relieful............................................................................................8
2.2. Solul................................................................................................9
2.3. Rețeaua hidrografică.....................................................................10
2.4. Flora și vegetația...........................................................................11
2.5. Fauna.............................................................................................18
2.5.1. Fauna de nevertebrate............................................................18
2.5.2. Fauna de pești, amfibieni și reptile........................................18
2.5.3. Ornitofauna............................................................................19
2.5.4. Fauna de mamifere.................................................................22
2.6. Clima.............................................................................................23
2.6.1. Temperatura aerului................................................................24
3
2.6.2. Precipitațiile...........................................................................25
2.6.3. Vântul.....................................................................................28
2.6.4. Alte elemente climatice..........................................................29
2.7. Ecoturismul în Rezervaţia Naturală Piatra Craiului......................31
Capitolul III – MANAGEMENTUL PARCULUI NAŢIONAL PIATRA CRAIULUI 35
3.1. Conservarea patrimoniului natural prin proiectul „Mangementul Conservării Biodiversităţii în România”
..............................................................................................................35
3.2. Implicări ale Uniunii Europene în managementul Parcului Naţional Piatra Craiului: Programul LIFE
NATURA..............................................................................................37
CONCLUZII.........................................................................................41
BIBLIOGRAFIE...................................................................................43
4
Capitolul 1 – PIATRA CRAIULUI – ASPECTE GENERALE
1.1. Repere istorico-geografice
Situat în Carpații Meridionali, Parcul Naţional Piatra Craiului include Masivul Piatra Craiului în totalitate
și spații din culoarele intramontane limitrofe, Bran-Rucăr și Rucăr-Zărnești.
Evoluția Parcului Naţional Piatra Craiului a fost marcată din punct de vedere istoric de câteva momente de
o relevanță deosebită, între care se pot aminti următoarele:
 28 martie 1938: Masivul Piatra Craiului a devenit rezervație naturală prin Decizia Jurnalului Consiliului
de Miniștri nr. 645. În luarea acestei decizii motivul invocat a fost „caracterul unic al masivului unde se găsesc
specii rare ca Dinathus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum, ca și
datorită frumuseții peisajului”. În momentul înființării, au fost luate în considerare numai 440 ha.
 1952: a fost înregistrat primul amendament silvic pentru zona Pietrei Craiului, în jur de 17,2 % din
suprafața totală a masivului fiind luată în considerare pentru conservare.
 1972: suprafața rezervației a crescut la 900 ha, astăzi zona de conservare specială acoperind o suprafață de
4.879 ha, zona de parc național acoperind circa 9.494 ha.
5
 1990: Piatra Craiului este declarat parc național prin Ordinul 7 al Ministrului Agriculturii de la acea
vreme, alături de alte 12 parcuri din România.
 1999: are loc demararea Proiectul Managementului Conservării Biodiversității, cu această ocazie
constituindu-se administrația parcului1.
Chiar dacă munții Piatra Craiului nu ating înălțimea Munților Făgăraș sau masivitatea Parângului, prin
alcătuirea sa în întregime din calcare, prin eleganța crestei, prin dantelariile lucrate de mâna unui bijutier, prin
monumentalitatea pereților stâncoși, puse parcă tot de un bijutier în valoare, prin numeroasele și bogatele păduri
de la poalele sale, reprezintă pentru îndrăgostiții de frumusețile naturale, un superlativ al domeniului.
Principalele caracteristici geografice ale Parcului Naţional Piatra Craiului sunt prezentate în ceea ce
urmează.
descri Datorită poziției, direcției și aspectului său general, Parcul
ere Naţional Piatra Craiului constituie o unitate geografică bine
geografi delimitată. Este amplasată din punct de vedere geografic în
că spațiul Carpaților Meridionali (fig nr. 1), într-o regiune puternic
fragmentată cu Depresiunea Bârzei de Nord, Culoarul Bran-
Rucăr-Dragoslavele la Est, învecinându-se cu unele dintre cele
1
http://www.pcrai.ro/lang-ro/6/park/history-5.html [accesat 20.03.2011]
6
mai înalte masive muntoase din România.
Masivul Piatra Craiului se impune ca o creastă calcaroasă
cu o lungime de 25 km cu altitudini de peste 2000 m,
desfășurată pe direcția NE-SV între localitățile Zărnești în Nord
și Podul Dâmboviței în Sud.
Fig. nr. 1 – Amplasare geografică a Rezervației naturale Piatra

Craiului
(sursa: http://www.tourismguide.ro/html/orase/Brasov/Piatra
%20Craiului/index.php )
înveci NORD: Valea Bârsei;
nare VEST: Munții Făgăraș și Iezer (râul Dâmbovița);
7
EST: Masivul Bucegi (Vlădușca și Râul Mare);
SUD-EST: Masivul Leaota;
SUD: Vâile râurilor Dâmbovița și Dâmbovicioara.
ampla Parcul Naţional Piatra Craiului este amplasată pe teritoriul
sare județelor Brașov și Argeș, incluzând suprafețe aparținând
teritorial localităților Zărnești, Moeciu (satele Măgura și Peștera), Bran,
ă Rucăr și Dâmbovicioara.
Fig. nr. 2 – Localizarea geografică a Parcului Naţional Piatra

Craiului
8
(sursa: http://masivulpiatracraiului.blogspot.com/ )
coordo  45°22ʹ03ʺ - 45°35ʹ11ʺ latitudine Nordică;
nate  25°07ʹ38ʺ - 25°23ʹ18ʺ longitudine Estică.
geografic
e
subun Parcul Naţional Piatra Craiului este alcătuită din trei

ități subdiviziuni, separate prin limite naturale clare (Șaua Funduri,
Curmătura Pietrei Craiului). Aceste subunități sunt:
 Piatra Craiului Mare;
 Piatra Craiului Mică;
 Pietricica.
căi de Datorită accesului rapid lângă poale, masivul Piatra
acces Craiului este un areal turistic unde se poate ajunge foarte ușor
prin diverse căi, cum ar fi:
 pe calea ferată accesul se face pe linia secundară Brașov-
Zărnești (27 km) cu trenul personal;
 pe drumurile publice accesul se poate face din mai multe
9
direcții:
 legătura dintre Brașov și Zărnești se face pe DN73 până în
Râșnov și pe drumul 73A din Râșnov până în Zărnești (28 km);
 legătura spre Podul Dâmboviței și Dâmbovicioara se face
prin Câmpulung (29 km) până la Podul Dâmboviței (34 km)
până la Dâmbovicioara și 40 km până la Brustureț;
 legătura spre punctul Cojocarul – Valea lui Ivan se face de
la Câmpulung prin Rucăr – Podul Dâmboviței (40 km) de la
Câmpulung și 12 km de la Podul Dâmboviței.
Localitățile și punctele de acces sunt situate chiar la
poalele masivului ceea ce face ca drumețiile să poată fi făcute
rapid și în siguranță datorită situării punctelor salvamont în
apropierea traseelor.
Dintre acestea amintim:
 orașul Zărnești – județul Brașov, 722 m altitudine;
 comuna Bran – județul Brașov, 752 m altitudine;
 comuna Moeciu de Jos – județul Brașov, 805 m altitudine;
10
 satul Sirnea – judeţul Braşov, 1.150 m altitudine;
 Podul Dâmboviţei – judeţul Argeş, 730 m altitudine;
 Dâmbovicioara – judeţul Argeş, 850 m altitudine;
 Fundata – judeţul Braşov, 1.270 m altitudine;
 Cojocaru – Valea lui Ivan – judeţul Argeş, 860 m altitudine2.
1.2. Obiectivele Parcului Naţional Piatra Craiului
Scopul pentru Piatra Craiului a fost desemnată ca şi rezervaţie naturală a fost acela de a asigura
conservarea biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoaroase, alături de promovarea şi încurajarea
turismului, conştientizarea şi educarea publicului în spiritul protejării naturii şi a valorilor sale.
În vederea conservării biodiversităţii, peisajului şi speciilor valoroase, acestea trebuie să fie inventariate,
cartate şi monitorizate în corelaţie cu măsuri de management adecvate pentru protejarea acestora.
Promovarea şi încurajarea turismului se realizează prin asigurarea unei infrastructuri care să permită
vizitarea rezervaţiei într-o manieră prin care să nu se aducă prejudicii principiilor de conservare a biodiversităţii.
În acelaşi timp, stimularea turismului trebuie să conducă la generarea de servicii şi activităţi specifice în sânul
comunităţilor locale, care să contribuie la dezvoltarea durabilă a acestuia.
2
http://zarnesti.net/piatra-craiului/prezentare-generala/ [accesat 21.03.2011]
11
În ceea ce priveşte conştientizarea şi educarea publicului, aceasta trebuie să aiba ca şi principal obiectiv
cunoaşterea cât mai bună a valorilor rezervaţiei naturale, precum şi a importanţei eforturilor de conservare pe
care administraţia rezervaţiei le întreprindere, toate având drept scop final o protejare cât mai bună a mediului
natural.
1.3. Zonarea Parcului Naţional Piatra Craiului
Limitele curente ale Parcului Naţional Piatra Craiului sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel nr. 1 – Limite curente şi zonarea internă a Parcului Naţional Piatra Craiului
Zonă în cadrul Zonă în cadrul
TOTAL
Zonă judeţului Braşov judeţului
(ha)
(ha) Argeş (ha)
Zonă de conservare 2.624 2.255 4.879
specială
Zona Parcului Natural 5.182 4.712 9.894
TOTAL 7.806 6.967 14.773
(sursă: prelucrare după: http://www.pcrai.ro/engleza/pdf/Management_Plan.pdf )
12
În interiorul parcului este prevăzută o zonă cu protecţie strictă, în suprafaţă de 6053.8 ha (Braşov 2.619 ha,
Argeş 3.434,8 ha). Zona cu protecţie strictă mai include şi alte 4 zone carstice, şi anume Cheile Zărneştilor
(Prăpăstiile Zărneştilor) în judeţul Braşov şi Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brustureţului şi Cheile Dâmboviţei,
situate în judeţul Argeş, precum şi o arie de protecţie cu caracter de rezervaţie naturală totalizând 1.5 ha (Peştera
Liliecilor). În interiorul zonei cu protecţie strictă se află şi zona în care păşunatul este interzis, cu o suprafaţă de
515.5 ha.
Zona de protecţie integrală are suprafaţa de 104,6 ha. Restul suprafeţei constituie zona de conservare
durabilă (6835.2 ha), respectiv zona de dezvoltare durabilă (1765,4 ha)3.
Figura următoare prezintă harta zonării interne a Parcului Naţional Piatra Craiului.
3
http://www.pcrai.ro/lang-ro/6/park/zoning-11.html [accesat 21.03.2011]
13
Fig. nr. 3 – Zonarea internă a Parcului Naţional Piatra Craiului
14
15
Capitolul II – ELEMENTE CARACTERISTICE ALE PARCULUI NAŢIONAL PIATRA CRAIULUI
2.1. Relieful
Piatra Craiului este o unitate geografică foarte bine conturată, fiind înconjurată de arii depresionare şi
anume Culoarul Bran-Rucăr şi Culoarul Tamaşului, care au înălţimi cuprinse între 1.000-1.200 m. Masivul are
aspectul unei spinări proeminente dirijată pe direcţia NE-SV şi uşor încovoiată la mijloc ce începe în Piatra Mică
mult împădurită coborând în ţarinele şi topliţele din marginea oraşului şi sfârşeşte în Pietricica ale cărei ultime
pante sudice coboară până la confluenţa Dâmbovicioarei cu Dâmboviţa.
Din punct de vedere turistic, se includ în masivul Piatra Craiului şi măgurile Branului începând cu o
Măgura Mică şi Toarcheş şi sfârşind cu muntele Piatra Galbenă în apropierea comunei Dâmbovicioara.
Acest spaţiu montan constituie o invitaţie adresată iubitorilor de drumeţie, de a porni cu încredere în
universul acestui colţ al Carpaţilor cu imagini greu de uitat şi cu obiceiuri şi tradiţii seculare 4.
Prin lungime, altitudinea şi diversitatea peisajului, Piatra Craiului Mare este cea mai căutată, întinzându-se
pe circa 22 km între Curmătura Pietrei Craiului şi Şaua Funduri şi fiind o adevărată provocare pentru turişti. Aici
se află şi cel mai înalt vârf din masiv: La om sau Piscul Baciului – 2.237 m. La rândul său, Piatra Craiului Mare
4
http://zarnesti.net/piatra-craiului/prezentare-generala/ [accesat 23.03.2011]
16
este împărţită în două regiuni: Creasta Nordică, cuprinsă între Curmătura Pietrei Craiului şi Şaua Grind, şi
Creasta Sudică, ce începe în Şaua Grind şi sfârşeşte în Şaua Funduri.
Abrupturile ce străjuiesc creasta pe de o parte au mare căutare în rândul alpiniştilor şi nu numai. Între
Vârful Turnu şi Umerii Pietrei Craiului întâlnim abruptul nord-vestic care este brăzdat de numeroasele văi
torenţiale, numite padine şi încins de brâne care formează adevărate grădini suspendate şi totodată trasee
preferate de turiştii cu experienţă şi încercaţi în ale muntelui.
Abruptul vestic, deşi are o întindere mai mică, este la fel de sălbatic, dar mai îndepărtat de localităţi şi
cabane, fiind cuprins între Umerii Pietrei Craiului şi Valea Urzicii. Văile se conturează abia de la baza pereţilor şi
dispar complet în zona marilor acumulări de grohotiş.
Abruptul estic ceva mai puţin sălbatic, având pante mai domoale, unele acoperite cu pasiuni întinse care
sunt întrerupte de mici insule de stâncării, piscuri, muchii şi pereţi de mică înălţime5.
2.2. Solul
Solurile din cadrul Parcului Naţional Piatra Craiului reflectă efectul factorilor genetici materializat prin
prezenţa calcarelor, alături de relief şi climă. Solurile care se remarcă fac parte din următoarele categorii:
molisolurile, cambisolurile, argiluvisolurile, spodosolurile.
5
http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/piatra_craiului-37/prezentare/ [accesat 24.03.2011]
17
Molisolurile sunt reprezentate de rendzine care sunt soluri specific calcaroase, întâlnindu-se pe versantul
nord-vestic, nordic şi sudic. Rendzinele ocupă aproximativ 40% din perimetrul Parcului Naţional.
Cambisolurile sunt reprezentate prin tipurile de sol brun eumezobazic, brun acid, brun acid gleizat. Aceste
soluri se extind pe versantul estic al Pietrei Mari şi un mic sector în Pietricica.
Argiluvisolurile sunt reprezentate prin tipul brun luvic şi ocupă suprafeţe foarte restrânse.
Spodosolurile sunt reprezentate prin tipul de sol brun feriiluvial, care este caracteristic etajului inferior
conglomeratic din Piatra Mare şi Piatra Mică.
Solurile neevoluate, reprezentate de roca de la suprafaţă sunt dominate de litosolurirenzinice care pot fi
considerate drept caracteristice Pietrei Craiului. Ele ocupă versantul estic al Pietrei Mari. Roca la suprafaţă ocupă
cea mai mare parte a versantului vestic6.
Masivul Piatra Craiului prezintă una dintre cele mai fascinante și diverse succesiuni geologice din Carpații
Românești. Este prezent aproape tot spectrul rocilor sedimentare (calcare, gresii, argilite, conglomerate, fosforite
și radiolarite), depuse pe un fundament vechi metamorfic în perioadele Jurasic și Cretacic.
Fundamentul masivului este constituit din șisturi cristaline care aparțin complexului Călușu-Tămășel și
Voineasa-Păpușa (Seria de Cumpănă). Acesta prezintă un bombament în partea centrală, pe aliniamentul Muntele
Tămășel – Vârful Grindu – La Table.
6
http://www.tourismguide.ro/html/orase/Brasov/Piatra%20Craiului/hidrologie.php [accesat 24.03.2011]
18
Peste fundamentul cristalin stă stiva de calcare (de vârstă Kimmeridian-Tithonică), cu o grosime de 300 m
(sud) până la 750 m (nord).
Calacarele se extind pe întregul versant vestic, treimea superioară a versantului estic și în cadrul văilor
limitrofe Dâmbovița, Dâmbovicioara și Râul Zărneștilor.
Cele mai noi sedimente sunt conglomeratele de vârstă vracono-cenomaniană cu elemente cristaline și
ciment grezo-argilos. Aceste sedimente se găsesc pe versantul estic al Pietrei Craiului și în Culoarul Rucăr-Bran,
pe teritoriul comunelor Măgura și Peștera.
Deasupra calcarelor repauzează conglomeratele de vârstă aptian superioară constituite din elemente
calcaroase cu ciment grezo-calcaros. Ele se găsesc în partea inferioară a versantului estic din Piatra Mare și
Pietricica.
2.3. Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică a masivului Piatra Craiului include râuri și ape subterane. O caracteristică a rețelei
din această zonă geografică o reprezintă lipsa lacurilor.
Râurile din masiv aparțin de două bazine hidrografice principale și anume7:
7
19
 Bazinul Oltului în nord, afluent al Oltului – Râul Bârsa Mare se impune ca principal colector. Creasta separă
zona în două bazine secundare:
 spre vest bazinul Bârsei cu următoarele cursuri de ape:
- Bârsa Tămașului;
- Pîrla;
- Vlădușca;
- Valea Podurilor;
- Valea Calului;
- Valea Crăpăturii.
 spre nord: Bazinul Râului Zărnești cu următoarele cursuri:
- Vlădușca;
- Mărtoiu;
- Valea Cheia;
- Valea Curmăturii.
 Bazinul Dâmboviței în sud, constituit din două bazine secundare:
 la vest: bazinul Dâmboviței cu următoarele cursuri de ape:
- Valea Dragoslavelor;
20
- Valea Lăncii;
- Valea Largă;
- Valea Speriată;
- Valea Gruiului;
 la est: bazinul Dâmbovicioarei, fiind cel mai extins din Piatra Craiului și având următorii afluenți:
- Valea Grindu;
- Valea Căpățânii;
- Valea Peșterii;
- Valea cu Apă.
Rețeua hidrografică din Piatra Craiului este marcată de caracterul temporat al cursurilor de apă. Râurile
permanente au debite mici. Această trăsătură este efectul direct al litologiei calcaroase8.
Figura următoare prezintă rețeaua hidrografică a Rezervației Naturale Piatra Craiului:
8
21
Fig. nr. 4 – Rețeaua hidrografică a masivului Piatra Craiului
2.4. Flora și vegetația
Masivul Piatra Craiului se înscrie în ansamblul Carpaților românești într-un spațiu aflat la răspântia
Carpaților Meridionali și Carpaților Orientali. Principalele elemente topoclimatice și geomorfice include masivul
în grupa Carpaților Meridionali. Morfologia masivului prezintă o creastă proeminentă cu altitudini peste 2000 m
22
cu deosebiri față de unele unități limitrofe situate sub 1000 m înălțime.
În Carpații Românești se constată o diferențiere a vegetației pe altitudine, în strânsă legătură cu factorii
climatic și edafici. Limitele actuale dintre aceste etaje nu mai sunt de cele mai multe ori cele naturale, deoarece
factorul antropic a restrâns sau a extins suprafețele la unele formațiuni vegetale în funcție de nevoile sale
economice. În delimitarea etajelor de vegetație s-au folosit drept criterii de bază atât vegetația lemnoasă
potențială, cât și vegetația lemnoasă secundară, cu caracter zonal, care s-a instalat pe aceste terenuri după
defrișarea pădurilor și tufărișurilor9.
Bogăția în specii a Parcului Național Piatra Craiului este rezultatul condițiilor deosebit de variate pe care le
oferă acesta dezvoltării lumii vegetale. Altudinea care depășește 2.200 m face ca aproape întreaga grupare a
speciilor montane și alpine, caracteristice lanțului carpatic, să găsească aici condiții optime de dezvoltare.
Existența pădurilor, stâncăriilor, grohotișurilor pajiștilor și a ochiurilor de mlaștină favorizează menținerea unei
diversități botanice deosebite. Ciupercile, mușchii, lichenii și plantele cu flori găsesc aici un adevătat paradis.
Pe teritoriul parcului au fost identificate un număr total de 1.118 de specii și subspecii de plante. Cunoscând
faptul că în flora României s-au înregistrat 3.136 de specii montane se poate afirma faptul că Parcul Național
Piatra Craiului Găzduiește peste 30% din speciile de plante superioare care se întâlnesc pe teritoriul României.
Un număr de 181 de specii sunt incluse în ”Lista roșie a plantelor superioare din România” ca specii
9
Simona Mihăilescu – Flora și vegetația masivului Piatra Craiului, Ed. Vergiliu, București, 2001. p.193.
23
endemice rare sau vulnerabile. De aici se poate observa importanța deosebită a Parcului Național Piatra Craiului
pentru conservarea speciilor de floră, în special pentru conservarea endemismelor carpatice.
Dintre aceste specii amintim doar pe cele mai cunoscute, care încântă ochii iubitorilor naturii care vizitează
Piatra Craiului în lunile de vară, aceste specii fiind supuse unui regim strict de protecție. Între aceste plante se
poate menționa garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) simbolul floristic al Pietrei Craiului, acest munte
fiind unicul loc din lume care o găzduiește (este o specie endemică pentru Piatra Craiului)10. Alte specii
caracteristice acestei zone sunt reprezentate de:
Tisa Angelica Sângele Floarea de colț sau

(Taxus baccata) (Angelica voinicului Floarea Reginei
arhangelica) (Nigritella (Leontopodium
nigra) alpinum)
10
http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/raport_mediu/faza2/vol2/anexa7.pdf [accesat 24.03.2011]
24
Gladiona Ghintura Iedera albă Tulichina
sălbatică galbenă (Daphne (Daphne
(Gladiolus (Gentiana lutea) blagayana) cneorum)
imbricatus)
Pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului se disting mai multe tipuri principale de habitate, care
prezintă la rândul lor mai multe subdiviziuni:
1. Etajul de vegetație determinat de cursurile de apă și luncile aferente

În cadrul acestui etaj sunt incluse toate apele curgătoare permanente sau temporare din parc și luncile
acestora, inclusiv micile zone umede și bălțile aflate în vecinătatea lor:
 coridoarele de anin (alnus incana) de-a lungul văilor râurilor:
Arinul alb
25
(alnus incana)
 tufărișurile din lungul râurilor (în general cu predominanța cătinei mici - Myricaria germanica).
Cătina mică
(Myricaria
germanica)
Habitatele acvatice au fost destul de puțin cercetate până în present fiind necesar un studiu amănunțit al
acestora. Terenurile mlăștinoase sunt mai reduse, fiind alimentate din izvoare care se infilstrează în solul
pajiștilor11.
2. Terenurile deschise de la baza masivului

Aici sunt incluse fânețele, pășunele, terenurile utilizate în scop agricol sau pomicol, grupurile de arbuști și
arborii izolați din fânețe, pășuni și livezi.
11
Simona Mihăilescu – Flora și vegetația masivului Piatra Craiului, Ed. Vergiliu, București, 2001. p.194.
26
 pajiști montane (dominate de Agrostis capillaris și Festuca rubra) folosite în general ca fânețe;
Iarba câmpului Păiușul roșu

(Agrostis (Festuca rubra)
capillaris)
 pajiști montane (cu Agrostis capillaris și Festuca rubra) folosite ca pășuni:

 terenuri agricole;
 pajiștile folosite de localnici drept fânețe se întâlnesc la poalele masivului, de-a lungul Văii Bârsei, în
zona satelor Măgura și Peșterea, mai puțin de-a lungul Dâmboviței. Aceste fânețe se caracterizează printr-o
diverstate specifică mare, fiind formate dominant din specii de graminee. Aici se întâlnesc:
- populații bogate de bulbuci:
Bulbucul de munte 27
Trollius europaeus
- numeroase specii de orhidee. Parcul Național Piatra Craiului adăpostește un număr impresionant de specii
de orhidee de munte și anume 41 specii din cele 58 de specii existente pe teritoriul României. Însă aceste orhidee
sunt diferite de cele exotice din țările calte. Orhideele din zonele temperate sunt mici și nu au o înfățișare atât de
spectaculoasă. Orhideele reprezintă unul dintre cele mai periclitate grupe de plante la nivel mondial. Între cele
mai importante specii de orhidee se pot menționa următoarele:
Palma Buhai Ploșnitoasa Poroinic

pământului
(Listera ovata) (Orchis (Orchis
(Gymnadenia coriophora) militaris)
conopsea)
28
 tufărișurile de baza masivului formate preponderent din alun (Corylus avellana), mesteacăn (Betula
pendula), anin (Alvenus incana) și puieți de fag (Fagus sylvatica).
Alun Mesteacăn Fag

(Corylus avellana) (Betula pendula) (Fagus
sylvatica)
3. Etajul montan
Etajul montan este reprezentat în masiv prin două subetaje12:
 etajul montan mijlociu (650-1.100 m). Se caracterizează prin prezența pădurilor pure de fag, dar mai ales
a pădurilor de amestec de fag cu brad și de fag cu molid.
12
Simona Mihăilescu – Op. cit. p.195.
29
Pădure pură de fag Pădure de amestec fag Pădure de amestec fag
(Symphyto cordati- și brad cu molid (Leucanthemo
Fagetum) (Pulmonario rubrae- waldseineii - Fagetum)
Fagetum)
Pe versanții despăduriți din acest subetaj s-au instalat fitocenoze mezo-olitogrofe ale asociației Scorzonero
rosae-Festucetum nigricantis, constituind cenozele tipice ale pajiștilor din cadrul fânețelor montane din zonă.
 etajul montan superior (1.100-1.500 m). Se caracterizează prin prezența dominant a pădurilor de molid,
grupate în asociația Hieracio transsilvanici – Piceetum pe toată întinderea masivului. În zonele despădurite din
acest sub etaj se întâlnesc buruienișuri de munte sau pajiști de tipul celor din etajul montan mijlociu.
4. Etajul subalpin
Etajul subalpine se întinde de la molișurile de limită (1.500 m – 1.550 m) și este caractarerizat de
30
tufărișurile de jneapăn și ienupăr, cărăra li se adaugă cele de Ericaceae (Rhodondendro kotschyi-Pinetum mugo,
Campanulo abientinae-Juniperretum nanae, Rhododendro kotschyi-Vaccinietum), care urcă spre vârfurile înalte
ale masivului, pe creastă, sub 2.000 m mai ales sub formă de pâlcuri. Azonal, pe povârnișuri umbrite, se dezvoltă
buruienișuri de munte și o vegetație caracteristică grohotișurilor calcaroase care sunt abundente în masiv.
Aici sunt incluse mai multe tipuri de habitate, care au o dispunere spațială discontinuă, în mosaic:
 pajiști subalpine pe substrat calcaros;
Unele dintre aceste pajiști sunt folosite de localnici drept pășuni, din acestă cauză biodiversitatea specifică
fiind redusă, fiind dominate de:
Țăpoșica sau
Iarba porcului
Nardus stricta
Marea lor majoritate au o origine secundară, rezultând în urma defrișărilor realizate cu sute de ani în urmă.
 rariștile de la limita superioară a pădurii și dintre pâlcurile de jnepeni, constituie pajiști cu o vegetație
formată din specii calcicole, alpine și subalpine. Dintre acestea amintim:
31
Bujorul de munte
(Rhododendron
myrhtifolium)
Bujorul de munte ocupă suprafețe însemnate în locurile cu zăpadă permanentă în timpul iernii. Aceste
pajiști reprezintă una din podoabele masivului. Alte plate interesante care pot fi întâlnite aici sunt13:
Barba Ungurului Garofița Pietrei Kernera Campanula

(Dianthus Craiului saxatilis Carpatica
spiculifolius) (Dianthus
spiculifolius)
 vâlcelele și hornurile subalpine au o vegetație bogată formând buruienișurile subalpine care se dezvoltă în
13
Simona Mihăilescu – Op. cit. p.195.
32
condiții ecologice caracterizate prin lumină difuză, umezeală accentuată și soluri bogate în humus. Aici se
întâlnesc:
Nemțișorul Nopticoasa Talpa ursului Gălbenele

(Delphinium (Hesperis (Heracleum (Doronicum
elatum) Moniliformis) palmatum) carpaticum)
 grohotișuri calacaroase. Grohotișurile de la baza pereților stâncoși sunt foarte frecvente în tot cuprinsul
masivului. Ele se găsesc în diferite stadii de fixare începând de la grohotișuri mobile, aproape lipsite de vegetație,
până la grohotișuri din vechi conuri de dejecție cu solul format și complet acoperit de vegetație, distingându-se
numeroase asociații vegetale de trecere de la o fază la alta. Aici se întâlnesc o serie de plante interesante, în mare
majoritate endemisme carpatice:
Linairița Aubrieta Macul galben Silene alpine Arabidopsis
33
(Linaria intermedia ssp. (Papaver arenosa
alpina) falcata alpinum ssp.
Corona-sacnti-
stefani)
Pereții înalți de calcar nu permit instalarea și supraviețuirea plantelor decât în fisurile care brăzdeayă aceste
fețe abrupte. Aceste fisuri găzduiesc o floră caracteristică în raport cu etajul de vegetație în care se găsesc.
 aninușurile formate din anin mărginesc pe anumite porțiuni râurile și unele văi din parc. Acestea
găzduiesc o floră caracteristică iubitoare de umezeală.
 tufărișuri scunde cu munte de smidar (Rhododondron myrtifolium);
Smidar
(Rhododendron
myrtifolium)
 jnepenișuri. Acoperă circa 400 ha din suprafața parcului. Acestea sunt situate la limita superioară a
pădurilor de molid urcând până la marginea pajiștilor alpine. Jmepenișurile au un rol ecologic deosebit de
34
important.
Jnepeniș
(Pinus mugo Turra)
5. Etajul alpin
Etajul alpin este un tip de alpin inferior (2.100-2.500 m) și este restrâns la o zonă îngustă, care apare în
evidență foar pe vârfurile cele mai înalte ale masivului (Piscul Baciului, Țimbalul Mare, Țimbalul Mic, Sbirii,
Ascuțit, etc ). Se caracterizează prin pajiști din ordinul Seslerietalia (Seslerio haynaldinae-Caricetum
sempervirentis, împreună cu faciesurile acestei asociații) care alternează cu nardete (Violo declinatae-Nardetum)
și asociații chinofile din alianța Salicion Herbacee. Celelalte asociații prezente au un puternic caracter
fragmentar, sau ocupă suprafețe foarte restrânse.
35
Seslerio haynaldianae Violo
– Caricetum declinatae -
sempervirentis Nardetum
Pe lângă habitatele create de-a lungul etajelor de vegetație mai avem și habitatul reprezentat de chei ca
formațiuni geomorfologice prezente în câteva sectoare ale parcului.
Limita naturală a vegetației forestiere este în general mai ridicată pe versantul estic față de versantul vestic,
diferența de altitudine fiind, în cazul transectului, de aproximatic 200 m. Pe versantul vestic, pădurea încheiată nu
depășește 1.550 m altitudine, iar ultimele pâlcuri de molid se află la 1.650 m altitudine, de undep tufărișurile cu
jnepeni, apoi ericaee și ienupăr. Pe versantul estic, limita pădurii încheiate, datorită pantei mai puțin accentuate,
urcă până la 1.800 m altitudine, exemplarele izolate de molid fiind prezente până la 1.870 m. Limita etajului
forestier din întregul masiv oscilează între aceste valor, dar se observă o diferență medie de 100-150 m altitudine
între limitele pădurii de pe cei doi versanți.
2.5. Fauna
Simbol al biodiversității, Piatra Craiului este o zonă unde fauna este foarte bine reprezentată.
36
2.5.1. Fauna de nevertebrate
Fauna de nevertebrate este deosebit de bogată, prezentând un deosebit interes științific. Este de remarcat
prezența a 35 de specii endemic și a 91 de specii descries de aici ca fiind noi pentru știință. Pentru Parcul
Național Piatra Craiului, două specii endemice sunt relevante și anume: Nesticus constantinescui (Arahnida) și
Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari).
Piatra Craiului adăpostește un număr mare de specii de fluturi, până în present fiind identificate peste 216
de specii, unele rare sau endemice: Psodos coracinus dioszeghey, subspecie endemică alpină; Apamea zeta
sadorokovacsi subspecie endemic în Carpați; Erebia pronoe, specie cunoscută în Carpați numai din Piatra
Craiului și Bucegi; Pieris bryoniae specie menționată în lista roșie a fluturilor de zi din Europa, etc14.
Erebia pronoe Pieris

bryoniae
2.5.2. Fauna de pești, amfibieni și reptile

14
http://www.tourismguide.ro/html/orase/Brasov/Piatra%20Craiului/fauna.php [accesat 24.03.2011]
37
Fauna de pești amfibieni și reptile este ceva mai săracă, comparativ cu celelalte grupe de vertebrate. În
România, toate speciile de amfibieni și reptile de pe teritoriul României sunt protejate fiind incluse în anexa a 3-a
a Legii 13 din 11 martie 1999 (Convenția de la Berna).
Printre tipurile de pești, amfibieni și reptile care se încadrează în această categorie se pot enumera:
Pești:
Boiștean Zglăvoaca Păstrăvul

(Phoximus Phoximus - (Cottus gobio – fam. (Salmotrutta fario –
fam. Cyprindae) Cottidae) fam. Salmonidae)
Amfibieni:
Tritonul alpin Broasca roșie de Buhaiul de baltă

(Triturus alpestris- munte (Bombina variegata –
fam. Salamandridae) (Rana temporaria – fam. Discoglossidae )
38
fam.Ranidae )
Reptile
Șopârla de camp Vipera de munte Șarpele de alun

(Lacerta agilis – fam. (Vipera berus – fam. (Coronella austriaca –
Lacertidae) Viperidae) fam. Culubridae)
2.5.3. Ornitofauna
Parcul Național Piatra Craiului deține o ornitofaună bogată, reprezentată prin cele 111 specii identificate
până în prezent pe acest teritoriu, din acest punct de vedere fiind o zonă ideală pentru observarea păsărilor. Multe
dintre acestea sunt menționate ca specii strict protejate în Convenția de la Berna – Convenția pentru protejarea
vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa (Legea nr. 13 din 11 martie 1993) și în Convenția de la Bonn
– Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Legea nr. 13 din 8 ianuarie 1998).
Habitatul reprezintă într-o definiție scurtă și simplă, teritoriul (spațiul) în care trăiește și își desfășoară
activitatea un organism. Acest teritoriu trebuie să asigure păsării, în cazul nostru, suficiente resurse pentru ca ea
39
să se mențină în acel spațiu și pentru a-și satisface cerințele biologice, precum hranirea, odihna, reproducerea.
Pentru identificarea corectă a unei specii avem nevoie de cunoașterea habitatului preferat de aceasta. De
multe ori există asemănări foarte mari în privința aspectului exterior a două specii, care trăiesc în habitate
diferite.
În funcție de tipul de habitat în care s-a observat pasărea, aceasta poate fi identificată cu o mare precizie.
Vegetația joacă un rol important în cadrul habitatului, clasificările tipurilor de habitate realizându-se în mare
măsură în funcție de vegetație.
Astfel, dintre speciile de păsări caracteristice cursurilor de apă și luncilor aferente fac parte15:
Fluierarul de munte Mierla de apă Codobatura de munte

(Actitis hypoleucos) (Cinclus Cinclus) (Motacilla cinerea)
În cadrul terenurilor deschise de la baza muntelui, dintre speciile de păsări caracteristice fac parte:
15
Oliviu G. Pop - Păsări din Parcul Național Piatra Craiului, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2006, p.30.
40
Prepelița Ciocârlia de câmp Ciocârlia de pădure
(Coturnix coturnix) (Avauda avensis) (Anthus trivialis)
Sfrânciocul roșiatic Presura sură

(Lanius collurio) (Milaria calandra)
În cadrul etajului montan, speciile de păsări sunt diferențiate în funcție de tipul pădurilor în care habitează.
Astfel, dintre speciile de păsări caracteristice pădurilor de fag fac parte:
Ciocănitoarea cu Muscarul gulerat Muscarul mic
41
spatele alb (Ficedula albicollis) (Ficedula parva)
(Dendrocopus
leucotos)
Dintre speciile de păsări caracteristice pădurilor de mesteacăn formate din fag și rășinoase (molid și brad)
fac parte următoarele:
Ierunca Huhurezul mare Cojoaica de pădure

(Bonasa bonasia) (Strix uralensis) (Corthia familiaris)
În ceea ce privește pădurile de molid, speciile de păsări caracteristice acestui tip de habitat sunt reprezentate
de următoarele16:
16
Oliviu G. Pop - Păsări din Parcul Național Piatra Craiului, Ed. Universității Transilvania, Brașov, p.31.
42
Cocoșul de munte Minunița Ciocănitoarea cu trei
(Tetro urogallus) (Aegolius funereus) degete
(Picoides tridactylus)
Aușterul cu cap galben Pițigoiul moțat Forfecuța

(Regulus regulus) (Parus cristatus) (Loxia curvirostra)
Dintre speciile de păsări caracteristice atât etajului alpin cât și celui sualpin fac parte:
Fâsa de munte Mierla de piatră Brumărița de stâncă

(Anthus spinoletta) (Monticola saxatilis) (Prunella collaris)
În cadrul habitatelor reprezentate de chei, dintre speciile de păsări caracteristice fac parte:
43
Drepeneaua mare Lăstunul de stâncă Fluturașul de stâncă
(Apus melba) (Ptynoprogne (Tichodroma muraria)
rupestris )
Pe lângă etajele de vegetație, mai există și așezările omenești. Acestă categorie include toate așezările
omenești din raza parcului, casele și gospodăriile izolate.
Dintre speciile de păsări caracteristice așezărilor omenești de pe raza parcului fac parte:
Rândunica Lăstunul de casă Vrabia de casă

(Hirundo rustica) (Delichon urbica) (Passer domesticus)
2.5.4. Fauna de mamifere
44
Condițiile climatice și geologice, geomorfologia și structura florei și vegetației din Parcul Național Piatra
Craiului au determinat păstrarea unei diversități aparte în grupul mamiferelor.
Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna întregii țări, peste 40% trăiesc și în masivul Piatra
Craiului.
Până în prezent au fost identificate 21 de specii de lilieci, care se adăpostesc în peșterile sau scorburile
arborilor bătrâni de pe teritoriul parcului. Dintre acestea, o mare parte intră în categoria specii strict protejate
conform Convenției de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei
92/43 EEC (Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus euriale, Myotis bechsteinii, Myotis blythii, Myotis myotys,
Barbastella barbastellus), iar o specie -Vespertilio murinus - este inclusă în Convenția de la Bonn.
Liliacul mare cu nas Liliacul lui Beichstein Barbastella

potcoavă (Myotis bechsteinii) barbastellus
(Rhinolophus
ferrumequinum)
45
De menționat că pe teritoriul României sunt protejate toate speciile de lilieci conform Legii 90 din 10 mai
2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa, adoptat la Londra la 4
decembrie 1991.
Parcul Național Piatra Craiului găzduiește o populație bogată de carnivore mari: urs - Ursus arctos; lup -
Canis lupus; râs - Lynx lynx.
Urs Lup Râs

(Ursus arctos) (Canis lupus) (Lynx
lynx)
Studiile realizate au arătat existența a trei culoare de circulație ale acestor specii între masivele Piatra
Craiului și Bucegi, culoare care vor avea un regim special de protecție.
Alte mamifere care se regăsesc pe suprafața Parcului Național Piatra Craiului sunt:
46
Cerb Porcul sălbatic Capra neagră
(Cervus (Sus scrofa) (Rupicapra
elaphus) rupicapra)
2.6. Clima
Prin poziția geografică, Parcul Național Piatra Craiului, se încadrează zonal în clima temperată, iar regional
la tranziția dintre climatul continental vestic de nuanță atlantică și cel excesiv continental. Zona se încadrează în
sectorul cu climă de munte, ținutul munților înalți. În general, clima masivului nu diferă mult de a celorlalte zone
montane învecinate. Totuși, poziția geografică, înălțimea, orientarea și configurația reliefului imprimă climei
unele particularități locale17.
În privinţa climei, Parcul Naţional „Piatra Craiului” prezintă un topoclimat montan complex, structurat pe
două paliere:
 topoclimatul munţilor înalţi, incluzându-se aici şi creasta Piatra Craiului (cantitatea medie de precipitaţii:
1.000-1.200 mm/an, iar temperatura medie: 0-4°C/an)<
 topoclimatul munţilor joşi, caracteristic Pasului Rucăr – Bran şi Pasului Rucăr – Zărneşti (cantitatea
17
http://www.pcrai.ro/lang-ro/6/park/climate-15.html [accesat 31.03.2011]
47
medie de precipitaţii: 800 – 1.100 mm/an şi temperatura medie 4-5°/an).
2.6.1. Temperatura aerului

Temperatura aerului este un parametru care variază cu altitudinea, având o medie anuală de 0,5°C/100 m,
care variază între 0,7°C/100 m în partea superioară a intervalului montan (adică între 1.400 şi 2.200 m) şi
0,3°C/100 m în partea inferioară (adică între 800 şi 1.400 m). Acest fenomen poate fi explicat prin apariţia unor
frecvente şi puternice inversiuni termice în partea inferioară, de regulă pe durata sezonului rece. Acest lucru este
subliniat de analiza gradientului termic al lunii Ianuarie, care are o medie de 0,36°C (0,4° la altitudini mai
ridicate şi 0,25°C/100 m la cele mai joase). Cu alte cuvinte, în partea superioară a muntelui Piatra Craiului se
remarcă o scădere puternică a temperaturii, în conformitate cu stratificarea efectivă a maselor de aer, similar cu
ceea ce se întâmplă în atmosfera liberă, în timp ce în jurul marginilor externe, condiţiile topografice locale
modifică distribuţia parametrului termic, mai ales în partea de sud a Parcului, preponderent prin inversiuni
termice în timpul iernii, în timp ce vara, alternativ, are loc o încălzire puternică a solului şi în consecinţă o
alăturare a maselor de aer18.
În ceea ce priveşte distribuţia anuală a temperaturii în funcţie de altitudine, tavelul următor sintetizeată
acest lucru:
18
Elena Teodoreanu – The Climate of Piatra Craiului National Park published in Reasearch in Piatra Craiului National Park, Edited by Oliviu G. Pop, Ed. Universităţii
Transilvania, Braşov, 2006, p.58.
48
Tabel nr. 2 – Variaţia temperaturii aerului în funcţie de altitudine pe Masivul Piatra Craiului
Altitudine Temperatura
< 1.000 m 6 – 5 °C
1.000 – 1.500 m 5–3°C
1.500 – 2.000 m 3–1°C
> 2.000 m 1–0°C
Analizând datele menţionate, concluzia generală pe care o desprindem este aceea că pe o porţiune de 2/3
din suprafaţa masivului temperatura medie este de 3 - 4° C, în timp ce temperaturile mai mari de 4°C şi sub 1°C
sunt distribuite pe o suprafaţă de dimensiuni nesemnnificative19.
În timpul iernii, temperatura se situează la aproximativ -4,5°C la 1.000 m, -6°C la 1.400 m, în timp ce la
nivelul vârfuriloe de 2.200 m, temperatura medie a lunii Ianuarie se situează în jurul valorii de -10°C.
În timpul verii, temperatura medie este de 17°C la altitudini de 1.000 m, de 15°C la 1.400 m, în timp ce la
vârfurile aceasta descreşte până la 8°C20.
În Parcul Național Piatra Craiului repartiția temperaturii anuale a aerului scade în functie de creșterea
altitudinii: Rucăr (>7ºC), Zărnești (5-7ºC), Podu Dâmboviței (5-7ºC), Fundata (4-5ºC), Curmătura (4-5ºC),
Piatra Mică (2-4ºC), Vf. Piscul Baciului (0-2ºC). Numărul mediu anual al zilelor de vară cu temperatura
19
Piatra Craiului National Park Management Plan, p. 29, disponibil la http://www.pcrai.ro/engleza/pdf/Management_Plan.pdf [accesat 31.03.2011]
20
Elena Teodoreanu – Op. cit., p.58.
49
maximă de 25ºC, scade în următoarea ordine: Rucăr 40-20, Zărnești 40-20, Fundata 20-0, Piscul Baciului.
Variațiile valorilor medii ale temperaturii aerului în cursul anului, cu amplitudinea anuală de 18,9ºC (stația
Fundata) și 19,4ºC (stația Predeal) imprimă teritoriului caracterul unui climat continental 21.
2.6.2. Precipitațiile
Fiind un factor cu un grad ridicat de instabilitate, controlat de circulaţia aerului, dar de asemenea şi de
orientarea pantelor montane, distribuţia precipitaţiilor apare a fi neuniformă pe întreaga zonă a Parcului
Naţional.
Se poate afirma că odată cu altitudinea, creşte şi cantitatea de precipitaţii, cu un gradient mediu de 40
mm/100 m, până la altitudini de 1.700 – 1.800 m. Între 1.700 m şi 1.900 – 2.000 m altitudine, media anuală
maximă a cantităţii de precipitaţii înregistrate, este în partea de vest a muntelui cu 100-120 mm mai mare decât
pe alte părţi ale versantului, în special atunci când comparaţia este făcută cu partea de est a versantului. În
continuare, cantitatea anuală de precipitaţii descreşte cu un gradient anual de 15-20 mm/100 m.
Pe cele mai înalte culmi ale masivului Piatra Craiului, cantitatea anuală de precipitaţii este situată la nivelul
de 1.200 mm. Mai jos, cum ar fi spre exemplu la Plaiul Foii, la 831 m altitudine, spre vest de creasta principală,
în zona joasă a Bârsei Tămaşului, expusă la mase de aer umede dispre vest, se înregistrează un nivel al
21
50
precipitaţiilor de 1.250 mm pe an, în timp ce la Curmătura, situată la est de creasta principală, la 1.300 m
altitudine, dar într-o zonă de confluenţă a maselor de aer atât dispre partea de est cât şi cea de nord, cantitatea
anuală a precipitaţiilor este de doar 960 mm.
Cantitatea lunară de precipitaţii se situează între un maxim care se înregistrează pe parcursul lunilor de
vară şi care ajunge la 110-130 mm pe lună şi un minim care se înregistrează pe durata lunilor reci ale anului şi
care se situează în jurul valorilor de 30-70 mm. În partea de sud a masivului se înregistrează câteva maxime
secundare, în special în lunile de toamnă ca şi o consecinţă a intensificării circulaţiei de tip ciclonic din partea de
sud-vest.
Numărul de zile cu precipitaţii depinde mai puţin de altitudine şi mai mult de condiţiile geografice locale.
Media gradientului vertical este în creştere faţă de medie, cu 2 zile/100 m în zonele marginale, şi cu 4 zile/100 m
în zonele centrale. Ploile topografice controlate determină un număr mare de zile cu precipitaţii, în special în
partea de vest şi cea de est a versantului muntos. La Plaiul Foii plouă cel puţin 150 zile într-un an, similar cu
Rucăr şi în contrast cu zonele depresionare din est şi nord unde numărul zilelor cu precipitaţii nu depăşesc 120
într-un an. Pe munte, numărul anual al zilelor cu precipitaţii este în creştere la 160.
Maximul lunar înregistrat a fost în lunile mai şi iunie, 15-18 zile pe lună, în timp ce minimul s-a înregistrat
în lunile septembrie şi octombrie, 9-10 zile pe lună22.
22
51
Cantitatea anuală de precipitaţii fluctuează, având valori cuprinse între 1.000-1.300 mm. Tabelul următor
sintetizeată cantităţile medii anuale de precipitaţii din masivul Piatra Craiului prin raportare la altitudine:
Tabel nr. 3 – Cantitatea anuală de precipitaţii în funcţie de altitudine pe Masivul Piatra Craiului
Cantitate medie
Altitudine anuală de
precipitaţii
800 - 1.500 m 1.000 – 1.200 mm
1.500 – 2.000 m 1.200 – 1.350 mm
> 2.000 m 1.100 – 1.200 mm
Pe partea de vest a versantului, media precipitaţiilor este cu aproximativ 150 mm mai mare decât cea de pe
partea de est. Cea mai mare cantitate de precipitaţii se înregistrează în iunie atingând un nivel de 160 – 170 mm,
iar cea mai scăzută se înregistrează în februarie când se atinge un nivel de 50-60 mm.
Zăpada cade între noiembrie şi aprilie cu un maxim în ianuarie – februarie când se înregistrează şi cele mai
ridicate valori pentru grosimea stratului de zăpadă23.
Precipitațiile sunt puternic influențate de direcția perpendiculară a masivului față de vânturile din vest și
nord-vest, el acționând, în general, ca un paravan în calea maselor de aer cald. Se observă o creștere a cantității
23
Piatra Craiului National Park Management Plan, p. 29, disponibil la http://www.pcrai.ro/engleza/pdf/Management_Plan.pdf [accesat 31.03.2011]
52
de precipitații corelată cu creșterea altitudinii, până la înălțimi de 1700-200 m. Mai sus de aceste altitudini
cantitatea de precipitații începe să scadă. Din datele înregistrate la mai multe stații meteorologice din zonă, se
constată că precipitațiile au o distribuție neuniformă, ele crescând treptat din punct de vedere cantitativ în raport
cu altitudinea, variind de la 900-1000 mm în zonele joase la aproape 1300 mm, în părțile mai înalte ale
teritoriului.
În afara volumului de precipitații lunare și anuale, este important de cunoscut și modul în care acestea se
repartizează în cursul anului, adică frecvența zilelor cu precipitații (peste 0,1 mm). Numărul acestor zile este de
180-200, cele mai multe zile înregistrându-se în sezonul de vegetație, lunile mai-august, în această perioadă
căzând 47-52% din totalul precipitațiilor dintr-un an.
Predominarea în cursul anului a precipitațiilor sub formă solidă pe măsură ce crește altitudinea atrage fupă
sine creșterea grosimii stratului de zăpadă și a duratei menținerii lui (140-200 zile).
Prima ninsoare se înregistrează la mijlocul lunii octombrie (12.X) în zonele mai joase, ea devenind din ce
în ce mai timpurie în raport cu creșterea altitudinii, astfel că în partea superioară a pășunii Funduri Prelungi
aceasta se produce spre sfârșitul lunii septemprie (27.IX)24.
Graficul următor prezintă evoluţia precipitaţiilor atmosferice medii în staţia Fundata prin raportare la
24
53
cantităţile maxime, cantităţile medii multianuale, cantităţile minime şi cantitatea maximă de precipitaţii în 24 h.
Grafic nr.1 – Precipitaţiile atmosferice medii în staţia Fundata (1.371 m altitudine)
700
600
500
1. cantităţi maxime
400
2. cantităţii medii anuale
300 3. cantităţi minime
200 4. cantitatea maximă în 24 h
100
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
(sursa: prelucrare după: Elena Teodoreanu – The Climate of Piatra Craiului National Park published in
Reasearch in Piatra Craiului National Park, Edited by Oliviu G. Pop, Ed. Universităţii Transilvania, Braşov,
2006, p. 59)
Media lunară a cantităţilor de precipitaţii variază între maximul care apare pe parcursul lunilor de vară şi
care ajunge la 110-130 mm/lună şi minimul înregistrat în lunile reci ale anului care ating 30-70 mm. În partea de
54
sud a versantului muntos se înregistrează unul sau mai multe maxime secundare în special în lunile de toamnă,
ca şi consecinţă a intensificării circulaţiei cilconice sud-vestice.
2.6.3. Vântul
Vântul este cel mai instabil element climatic mai ales într-o zonă precum Piatra Craiului, monitorizarea sa
necesitând măsurători locale caree se stabilesc în concordanţă cu configuraţia topografică în staţii meteorologice
– facilităţi care în Parcul Naţional sunt absente. Pot fi făcute numai estimări generale bazate pe analogii cu
staţiile învecinate, bazându-se pe schimbări locale geo-morfologice.
Pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului, în cele mai înalte zone, vânturile vestice sunt cele mai
frecvente. Acest fapt este subliniat de altitudinea ridicată a staţiilor situate în apropierea vârfului Omu, unde
vânturile vestice, nord-vestice şi sud-vestice reprezintă 65% din direcţiile generale ale vânturilor.
Pe partea de jos a versantului muntos, direcţia vântului se schimbă în funcţie de caracteristicile
topogeografice principale, cu referire la traversarea vântului de-a lungul muntelui şi văilor. Astfel, în Fundata,
localizată în culoarul Rucăr-Bran la limita de sud-est a masivului Piatra Craiului, frecvenţa maximă se
înregistrează în cazul direcţiilor de NE şi SV (33, respectiv 31%), care unesc depresiunile Braşov şi Câmpulung.
Vânturile din nord şi nord-est care apar cu o frecvenţă de 15% sunt cauzate de circulaţia polară care poate
55
cauza şi scăderi severe de temperaturi, corelate cu creşterea nebulozităţii şi a instabilităţii, precum şi a
precipitaţiilor. Astfel, iernile devin mai reci, cu multe zile şi nopţi geroase, în timp ce verile devin răcoroase şi
cu un grad crescut de umezeală.
Circulaţia tropicală, care în general este mai puţin frecventă, fiind parţial obstrucţionată de vârfurile
montane din masivul muntos Iezer – Păpuşa, precum şi cele din masivul Leaota, induce atât în timpul verii, cât
şi al iernii o vreme călduroasă, care este instabilă şi umedă în cazul circulaţiei tropicale maritime.
Unele schimbări ale descrierii schematice apar în trecerea cicloanelor retrograde (din est), când două mase
de aer cu origini şi caracteristici diferite, originare din anticiclonul Groenlandei sau din depresiunile Islandeze,
respectiv anticiclonul din Azore sau o depresiune sud-estică de întâlnesc la nivelul Carpaţilor, în special la
nivelul Masivului Piatra Craiului, generând un front orografic, caracterizat prin: ploi locale, explozii de vânt din
direcţii diferite, schimbări de temperatură.
Un important vânt local, care apare de-a lungul versantului estic al Pietrei Craiului, în satele Sirnea,
Peştera, Măgura şi chiar la Fundata, este numit „Pietrarul”, care este catabatic (care posedă o componentă
verticală descendentă), cu viteze relative mari, umiditate scăzută şi general rece, a tipului „Bora” 25.
Având în vedere poziția și orientarea masivului Piatra Craiului, frecvența cea mai mare o au vânturile care
bat din sectorul vestic și nord-vestic. Pe versantul estic, din cauza adăpostului, zăpada se acumulează în cantități
25
56
mari în porțiunile concave ale terenului, unde este afânată și troienița. Dimpotrivă, pe versantul vestic, expus
vânturilor, zăpada este în general, viscolită și compactă, având o grosime mai mică.
Frecvența calmului are o valoare medie de 8-9% și este mai mare în zonele joase ale teritoriului, 11% la
stația Fundata, și mai mică, 6-7%, cu cât ne apropiem de creastă.
În ceea ce privește intensitatea (viteza) medie a vântului, ea crește cu altitudinea, variind în funcție de
direcția lui. Numărul mediu al zilelor cu vânt puternic (v>11 m/s) este, în medie 40, iar al zilelor cu furtună
(v>16 m/s) este în medie 8. Lunile cele mai periculoase din acest punct de vedere sunt martie-mai 26.
2.6.4. Alte elemente climatice

Pe lângă elementele prezentate, există o serie de alte elemente climatice care sunt, se asemenea, de o mare
importanţă pentru caracteristicile climatic. În această categorie s-ar putea menţiona radiaţiile solare ca şi factor
genetic, nebulozitatea, presiunea atmosferică sau fenomenele hidrometeorologice speciale în cadrul cărora se
remarcă: roua, chiciura, ceaţa, viscolul şi mai ales ploile torenţiale, toate acestea contribuind la formarea unui
complex de factori cu efecte importante.
În privinţa radiaţiilor solare, durata acestora ajunge la 2.000 de ore în regiunile joase a părţii sudice a
versantului muntos şi descreşte odată cu creşterea altitudinii, atingând un nivel de aproximativ 140-160 de
26
57
ore/1.000 m, astfel că la 2.200 m altitudine durata radiaţiilor solare ajunge la 1.700 ore pe an.
Gradul de nebulozitate creşte odată cu creşterea altitudinii ajungând la aproximativ 0,5 zecimi din bolta
cerească/1.000 m. La baza muntelui, media anuală înregistrată este de 6 - 6,2 zecimi din bolta cerească, pe
platform atingând 6,5 zecimi, în timp ce pe culmi ajunge la peste 7 zecimi din bolta cerească. Cea mai ridicată
nebulozitate se întâlneşte în timpul sezonului de iarnă (>8 zecimi din bolta cerească), în timp ce minimul se
înregistrează la sfârşitul verii (<4,5 zecimi din bolta cerească).
În privinţa presiunii atmosferice se remarcă faptul că presiunea vaporilor de apă descreşte odată ci creşterea
în altitudine, cu un grad de 2…3 mbar/1.000 m, asfel încât la o altitudine de 600-800 m altitudine, media anuală
este de aproximativ 8-9 mbar, la 1.400 m altitudine este de 7 bar, şi pe culmile muntoase este de aproximativ 5-6
mbar. Presiunea atmosferică relativă creşte de la o medie anuală de 75% în zonele cele mai joase, până la peste
85% la nivele cele mai ridicate. Cele mai mari diferenţe între culmi şi văi sunt înregistrate vara, în timp ce iarna
este sunt diminuate.
Fenomenele hidrometeorologice speciale apar, unele pe parcursul perioadei călduroase a anului, altele pe
parcursul perioadei reci.
Roua este frecventă mai ales în partea de jos a versantului muntos, în văi şi depresiuni unde se întâlneşte
cel puţin 100 zile pe an.
Grindina este de asemenea un fenomen care apare primăvara şi vara, cam 2-4 zile la altitudini joase şi 7 zile
58
la peste 1.400 m.
Burniţa, lapoviţa, peleţii de gheaţă apar pentru perioade de 14-16 zile într-un an, fiecare pentru un interval
de 1-2 zile în cadrul sezonului rece în zonele joase, şi aproape pe tot parcursul anului în zonele mai înalte.
Bruma este mai frecventă în zonele depresionare, în văi, apărând pe parcursul a 30-40 de zile într-un an, în
special primăvara şi toamna, şi apare cu greu odată cu creşterea altitudinii (17 zile în Fundata şi 7-8 zile pe culmi
unde bruma este înlocuită de zăpadă).
Ceaţa este un fenoment care este relav frecvent la baza masivului muntos, pe o durată de 50 de zile pe an,
din care un maxim de 8-10 zile pe lună sunt înregistrate iarna. În depresiunile închise, unde inversiunile de
temperatură sunt frecvente, numărul zilelor cu ceaţă poate ajunge la 100 într-un an (la Rucăr, 145 zile/an).
Numărul zilelor cu ceaţă creşte odată cu creşterea altitudinii. Astfel, pe platforma Fundata s-a înregistrat o medie
anuală de peste 170 de zile pe an (cu peste 18 zile/lună pe parcursul intervalului noiembrie - martie). La nivele
mai ridicate, ceaţa apare peste 280 de zile într-un an (peste 20, şi chiar 25 de zile primăvara şi vara).
Poleiul este rar întâlnit: 2-5 zile la altitudini sub 1.000 m şi mai mult de 5 zile într-un an la altitudini
ridicate.
Viscolul este mai puţin frecvent în zonele adăpostite: 5-10 zile/an (în fiecare lună ianuarie sau februarie
apare pe parcursul a 1-2 zile), ea apare mai des la altitudini mai ridicate, precum şi în locuri deschise (Fundata >
59
20 zile/an, Vârful Omu > 90 zile/an)27.
2.7. Ecoturismul în Rezervaţia Naturală Piatra Craiului
Ecoturismul este o formă de turism prin care se urmăreşte descoperirea mediului natural şi conservarea
acestuia, incluzând o activitate de interpretare a componentelor naturale sau culturale ale mediului, numită
componenta educaţională care favorizează o atitudine de respect pentru mediul înconjurător, bazat pe noţiunile
de dezvoltare durabilă şi care aduce beneficii socio-economice ale comunităţilor locale şi regionale 28.
Managementul Rezervaţiei Naturale Piatra Craiului urmăreşte şi menţinerea interacţiunii armonioase a
omului cu natura prin natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor
tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei
locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi
educaţionale.
În promovarea turismului în zonă există o serie de factori29 interesaţi între care se pot enunţa următorii:
27
Elena Teodoreanu – Op. cit., p.65-67
28
http://ecoest.ro/turism-durabil-asociatia-est/ecoturism-asociatia-est [accesat 22.03.2011]
29
Politici de sprijinire a ecoturismului în Parcul Naţional Piatra Craiului, Lector Univ. Dr. Carmen Năstase, Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Revista de Turism nr. 3/2007,
articol disponibil la http://www.revistadeturism.ro/content/view/33/78/lang,english/ [accesat 22.03.2011]
60
1. Asociaţiile de turism rural şi proprietarii individuali de pensiuni. Un exemplu în acest sens îl reprezintă
Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) care are ca obiectiv stimularea şi
promovarea turismului rural, ecologic şi cultural atât în România cât şi în străinătate.
2. Asociaţii de ecoturism apărute în zonă.
3. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
4. Comunităţile locale (autorităţile locale) din perspectiva posibilei dezvoltări a serviciilor în general şi a
turismului în particular prin generarea de locuri de muncă şi de venituri în comunitate.
5. Agenţii şi operatori de turism regionali care urmăresc organizarea unor tururi turistice în zonă.
6. Biroul de promovare a turismului din cadrul Consiliului Judeţean Braşov;
7. Regia Naţională a Pădurilor prin intermediul Ocoalelor Silvice Zărneşti şi Rucăr;
8. Parcul Naţional Piatra Craiului;
9. Diferitele asociaţii profesionale. Un exemplu în acest sens îl reprezintă asociaţia Ghizilor Montani;
10. Întreprinzători particulari.
Dezvoltarea ecoturismului în zona Parcului Naţional Piatra Craiului se poate face printr-o serie de acţiuni
cum ar fi:
61
 educarea vizitatorilor în spiritul responsabilităţii faţă de natură, în vederea reducerii catităţilor de deşeuri
din parc, rezolvării problemelor generate de interferenţa cu viaţa sălbatică, precum şi în vederea rezolvării
campărilor neautorizate;
 creşterea gradului de folosire a acomodărilor din comunităţile locale (pensiuni, cazări în case familiale);
 încurajarea vizitatorilor pentru folosirea ghizilor specializaţi;
 atragerea unui număr mai mare de vizitatori în parc, pe cât posibil şi în afara sezonului de vârf;
 încurajarea a cât mai multor vizitatori să folosească transportul public şi descurajarea în anumite zone să
se folosească autoturismul;
 orientarea fluxului de bani cheltuiţi de vizitatori spre comunităţile locale în vederea susţinerii produselor
tradiţionale locale, atât alimentare, cât şi nealimentare;
 perfecţionarea activităţii parcului în lucrul cu comunităţile locale în vederea realizării unei dezvoltări
durabile a zonei. Cea mai mare problemă pentru cazarea în şi în jurul parcului este generată de existenţa
fenomenului de campare haotică în afara unor campinguri autorizare şi de calitatea slabă a campingurilor
existente.
În privinţa obiectivelor turistice din zona Pietrei Craiului, satele şi localităţile din jurul acesteia reprezintă
un adevărat paradis etnografic. În această zonă se păstrează vechile obiceiuri specific zonei de la ţară, unde
amatorii de mâncăruri tradiţionale româneşti vor avea de unde alege.
62
Pentru amatorii de excursii pe munte şi alpinişti, muntele Piatra Craiului este o
amintire de neuitat. Există mai multe trasee turistice pentru a explora acest masiv, dar
atracţia principal rămâne o drumeţie pe creasta principal, unde, atenţie, nu există
cabane, cid oar trei refugii. Reţeaua de trasee marcate este bine dezvoltată, dar se
recomandă totuşi un minim de experienţă pentru Fig. nr. 5 – Vârful „La om” traseele mai complicate.
Altitudinea medie este aproximativ 2.000 metri. Aici se găseşte cavitatea cu cea
mai mare diferenţă de nivel din România, Avenul de sub Colţii Grindului. Alte obiective care merită vizitate sunt
Peştera Dâmbovicioara, Peştera Colţul Chiliilor, Prăpăstiile Zărneştilor, vârful Piatra Mică, Poiana Ascunsă,
Marele Grohotiş30.
În zonă există o serie de cabane şi refugii31, între care cele mai importante sunt:
 Cabana Gura Râului (740 m) este situată la periferia oraşului Zărneşti, pe drumul către Prăpăstiile
Zărneştiului;
 Cabana Brustureţ (990 m) este situată în zona sudică a Pietrei Craiului, la capătul superior al Cheilor
Brustureţului, la o distanţă de la 8 km de satul Podul Dâmboviţei;
 Cabana Plaiul Foii (849 m), 13 km de Zărneşti, reprezintă principala bază de acces către creasta
muntelui;
30
http://atractii.ofertebran.ro/muntii-piatra-craiului.html [accesat 23.03.2011]
31
http://dordemunti.blogspot.com/2010/01/muntii-piatra-craiului-datorita.html [accesat 23.03.2011]
63
 Cabana Curmătura (1.470 m) este situată pe versantul estic al Pietrei Craiului, la poalele Turnelui. Cel
mai repede se poate ajunge la ea prin Prăpăstiile Zărneştilor;
Refugiul Șaua Funduri

din Piatra Craiului
 Refugiul Grindu (1.620 m) se află pe versantul de răsărit, pe Plaiul Grindului, sub Vârful La Om;
 Casa Folea (1.100 m) este aşezată la marginea vestică a satului Peştera;
 Cabana Pietricica se află situată în partea de SE a Munţilor Piatra Craiului într-un cadru sălbatic şi izolat,
la atitudinea de 1.206 m, la confluenţa Văii Muierii cu Valea Ursului şi la 4 km de Cabana Brustureţ;
 Refugiul Diana (1.480 m) este situat în Poiana Curmăturii Prăpăstiilor, fiinf un adăpost deteriorat;
 Refugiul Speranţelor este localizat în partea de jos a brâului Cioranga Mare la o altitudine de 1.685 m;
 Refugiul de la Vârful Ascuţit este aşezat pe creasta masivului la câţiva metri sud-vest de Vârful Ascuţit;
 Refugiul Spirla (1.400 m) se află în pădurea de pe muchia care desparte văile Spirla de Bârsa Tamaşului.
64
Rezervaţia Naturală Piatra Craiului prezintă un interes în domeniul activităţilor turistice au în vedere
ecoturismul ca singura formă turism responsabil în natură. Ecoturismul respectă valorile rezervaţiei şi contribuie
la menţinerea ei neschibată în timp prin modul de desfăşurare al activităţilor şi prin întoarcerea unei părţi din
veniturile realizate în conservare. O componentă importantă o constituie ridicarea nivelului de trai al
comunităţilor locale implicate în activităţile turistice ca modalitate de reducere a presiunilor de tot felul pe care
comunităţile locale le exercită asupra ariilor protejate.
Conservarea biodiversităţii reprezintă un factor determinant în păstrarea mediului natural nealterat şi în
realizarea unei dezvoltări durabile.
Vizitatorii pot fi încurajaţi să meargă în zone în care sunt fizic sănătoase, robuste şi unde pot contribui la
economia locală şi la fondurile de conservare a parcului.
Vizitatorii pot fi descurajaţi în vizitarea unor zone fragile şi a unor zone unde nu contribuie la fondurile de
conservare şi nici la economia locală.
În ceea ce priveşte primirea şi informarea publicului, Convenţia privind conservarea habitatelor naturale şi
sălbatice din 14-15 martie 2011 de la Strasbourg, Administraţia Parcului va aplica pentru un proiect în cadrul
Programului Operaţional Sectorial – Pilonul 4 (Pillar 4) întrucât ultima aplicare a fost respinsă deoarece studiile
de fezabiliate au fost făcute în concordanţă cu vechea legislaţie în domeniu. Studiile au fost actualizate, iar
proiectul a fost prezentat în februarie 2011.
65
Scopul principal al acestui proiect a fost acela de a creşte numărul vizitatorilor sectoriali ai Centrului de
Vizitatori Zărneşti. Printre obiectivele acestui proiect se pot enunţa următoarele:
 construcţia unui punct de informare pentru turişti în zona Curmătura;
 construcţia a patru puncte de informare situate în intrările principale din cadrul parcului;
 stabilirea a patru tematici de trasee turistice cu panouri informative;
 realizarea unui ghid tematic printat privind traseele turistice, cu o hartă ataşată;
 un ghid pentru speciile şi habitatele protejate;
 realizarea a 12 tipuri de pliante privind principalele elemente ale parcului.
Harta turistică editată în 3.000 de exemplare a fost deja făcută disponibilă pentru turişti. Costurile printării
au fost suportate de sponsori32.
32
Convention on the Conservation of the European Wildlife and Natural Habitats de la Strasbourg din 14-15 martie 2011, disponibil la
https://wcd.coe.int/wcd/com.instranet.InstraServlet?command=com.instranet.CmdBlobGet&InstranetImage=1786255&SecMode=1&DocId=1708516&Usage=2 [accesat
3.04.2011]
66
Capitolul III – MANAGEMENTUL PARCULUI NAŢIONAL PIATRA CRAIULUI
Toate ariile protejate de pe teritoriul României reprezintă zone de mare importanţă ecologică, în special
datorită prezenţei unor habitate importante adăpostind un număr considerabil de specii protejate. Succesul
acţiunilor de management întreprinse în ariile protejate este greu de evaluat în măsura în care, până în prezent, în
România nu a existat niciun sistem coerent de monitorizare a evoluţiei biodiversităţii sub influenţa acţiunilor de
management de pe teritoriul ariilor protejate33.
De la înfiinţarea Parcului Naţional Piatra Craiului şi până în prezent, pe teritoriul său s-au derulat două mari
proiecte vizând conservarea patrimoniului natural şi cultural al zonei:
 Proiectul „Mangementul Conservării Biodiversităţii în România” (1999-2006) finanţat de GEF
(Facilitatea Globală de Mediu) prin Banca Mondială, Guvernul României şi Regia Naţională a Pădurilor ;
 Proiectul LIFE NATURA, „Situri Natura 2000 în Parcul Naţional Piatra Craiului” (2003-2007) finanţat
de Comisia Europeană34.
3.1. Conservarea patrimoniului natural prin proiectul „Mangementul Conservării Biodiversităţii în

România”
33
Oliviu G. Pop – Biodiversity Monitoring Plan for Piatra Craiului National Park, Ed. Universităţii Transilvania, Braşov, 2005, p. 10.
34
Oliviu G. Pop – Parcul Naţional Piatra Craiului – Sit Natura 2000, Ed. Universităţii Transilvania, Braşov, 2007, p.9.
67
Datorită biodiversităţii deosebite, a ameninţărilor permanente care planează asupra naturii şi a creşterii
continue a presiunii antropice, apare ca fiind absolut necesară, crearea unui model pentru un sistem de
monitorizare a biodiversităţii unitar, pentru toate ariile protejate din România. Demararea acestui proces a fost
posibilă datorită resurselor financiare obţinute printr-un proiect pilot: “Managementul Conservării Biodiversităţii
în România” finanţat de Facilitatea Globală de Mediu (GEF)35.
Obiectivul global al proiectului a fost reprezentat de consevarea diversităţii biologice şi a integrităţii
ecologice a ecositemelor de pădure, de pajişte şi alpine din lanţul carpatic.
Proiectul a avut patru componente principale:
Componenta 1: Întărirea Cadrului Naţional pentru Conservarea Biodiversităţii;
Componenta 2: Dezvoltarea de modele de management pentru Ariile Protejate;
Componenta 3: Creșterea suportului public pentru conservarea biodiversității;
Componenta 4: Managementul și Monitorizarea Proiectului.
La nivel local, proiectul s-a desfășurat în trei arii protejate, reprezentând trei modele diferite de strategii de
conservare și oportunități de dezvoltare: Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Național Retezat și Parcul
Natural Vânători – Neamț. Proiectul a sprijinit crearea infrastructurii parcurilor, pregătirea echipelor de
35
Oliviu G. Pop – Biodiversity Monitoring Plan for Piatra Craiului National Park, Ed. Universităţii Transilvania, Braşov, 2005, p. 10.
68
management, dezvoltarea planurilor de management și de monitorizare a biodiversității, cartarea și stabilirea
limitelor parcurilor și a zonării interne, consultarea cu comunitățile locale, conștientizarea publică, finanțarea de
proiecte prietenoase față de mediu în zonele tampon și stabilirea unor mecanisme pentru replicarea acestor
acțiuni în alte arii protejate din România.
Pentru Parcul Național Piatra Craiului, principalele acțiuni realizate în cadrul proiectului au fost
următoarele:
 înființarea structurilor administrative și de management;
 inventariere și monitorizare biologică;
 program de lucru cu comunitățile locale;
 dezvoltarea ecoturismului;
 conțientizarea publică și educația ecologică.
Valoarea finațări pentru Piatra Craiului a fost de 2,2 milioane de USD din care Facilitatea Globală de Mediu
(GEF) – 1,4 milioane, Guvernul României – 0,5 milioane și Regia Națională a Pădurilor Romsilva – 0,3
milioane. Acest lucru este reprezentat în graficul următor:
Grafic nr. 2 – Structura finanțării pentru Piatra Craiului în cadrul proiectului ”Managementul Conservării
Biodiversității în România”
69
Chart Title
14% GEF
Guvernul României
Regia Națională a
23% Pădurilor Romsilva
64%
Implementarea proiectului a fost urmărită de către o echipă de coordonare din cadrul Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Data limită de închidere a proiectului a fost septembrie 2006.
3.2. Implicări ale Uniunii Europene în managementul Parcului Naţional Piatra Craiului: Programul LIFE
NATURA
Planul de monitorizare a biodiversităţii pentru Parcul Naţional Piatra Craiului, creat în cadrul schiţei
sistemului de monitorizare a biodiversităţii în ariile protejate din România (2001-2003) a fost completat şi rafinat
70
(2003-2005) prin proiectul Life Natura.
Natura 2000 a luat fiinţă în 1992 ca o soluţie a Uniunii Europene pentru a stopa declinul biodiversităţii,
baza legală constituind-o două directive: Directiva 92/43/CEE (denumită şi Directiva Habitate) axată pe
conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de faună şi floră şi Directiva 79/409/CEE (denumită şi
Directiva Păsări), axată pe conservarea speciilor sălbatice de păsări.
Scopul acesti reţele este să protejeze şi să gestioneze durabil speciile şi habitatele vulneravile pe întregul
lor teritoriu, în întreaga Europă, fără a ţine cont de barierele politice (graniţele ţărilor).
Natura 2000 nu este un sistem de rezervaţii strict protejate, unde activităţile umane sunt excluse. Natura
2000 recunoaşte că omul face parte din natură şi că activităţile umane trebuie să se desfăşoare în parteneriat cu
conservarea naturii.
Reţeaua Natura 2000 este deci o reţea ecologică contituită dinarii speciale de conservare şi arii de protecţie
specială avifaunistică.
Ariile speciale de conservare (Special Areas of Conservation) – SAC-uri destinate pentru unul sau mai
multe habitate sau specii vulnerabile, conform anexelor Directivei Habitate (peste 198 de habitate şi 800 de
specii).
Arii de protecţie specială (Special Protection Areas) – SPA-uri, clasificate conform Directivei Păsări pentru
aproximativ 200 de specii de păsări aflate în pericol la nivel European.
71
Unele zone importante pot fi declarate atât SAC-uri, cât şi SPA-uri.
Până în momentul de faţă au fost dementate peste 20.000 de situri în întreaga Uniune Europeană. Suprafaţa
acestora acoperă aproximativ o cincime din teritoriul Uniunii Europene36.
Proiectul Life Natura „Situri Natura 2000 în Parcul Naţional Piatra Craiului” a avut ca obiectiv principal
îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi speciilor din Parcul Naţional Piatra Craiului printr-o serie de
acţiuni strategice implicând colectarea de date, conştientizarea publică, îmbunătăţirea cunoştinţelor acumulate
printre specialiştii în domeniu şi publicul larg.
Rezultatul principal al proiectului l-a constituit desemnarea a cinci situri Natura 2000 pe teritoriul parcului,
situri atent inventariate din punct de vedere biologic, cartate şi administrate în conformitate cu obiectivele reţelei
Natura 2000. Acţiunile specifice au fost integrate în planul de management şi duse la îndeplinire de administraţia
parcului.
Ca urmare a rezultatelor cercetărilor întreprinse în cadrul proiectului Life Natura şi a altor proiecte realizate
de administraţia parcului, s-a ajuns la concluzia că întreaga suprafaţă a Parcului Naţional Piatra Craiului poate fi
desemnată ca sit Natura 200. Astfel, cele cinci situri propuse iniţial în proiect (Cheile Brustureţului, Cheile
Dâmbovicioarei, Cheile Mari ale Dâmboviţei, Prăpăstiile Zărneştiului, Creasta Pietrei Craiului şi Valea Bârsei)
au fost incluse într-un singur sit Natura 2000 denumit „Piatra Craiului”37.
36
37
72
Acțiunile întreprinse au inclus atât munca de teren cât și cea de birou, desfășurată de personalul parcului, pe
baza cunoștințelor și a echipamentului propriu, cât și prin asistența tehnică de specialitate. Proiectul a constribuit
la dezvoltarea și implementarea unui set de acțiuni pentru managementul sitului propus, care vor fi incluse în
planul de management al parcului, acetivitate desfășurată de echipa administrație parcului, cu participarea
acționarilor din cele cinci zone.
Acțiunile întreprinse au vizat:
 îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor importante prin includerea acestora în planul
de management al parcului;
conștientizarea publică care implica producerea unui set de materiale promoționale tipărite, filme și
fotografii, activității cu mass-media, site web, panouri informaționale și publicitare, exponate, atât la siturile
propuse, cât și la centrul de vizitare și la punctele de informare.
Rezultatele așteptate au urmărit desemnarea a cinci situri Natura 2000 în Parcul Național Piatra Craiului,
situri care trebuiesc inventariate, cartate, organizate și gestionate corespunzător, în conformitate cu obiectivele
Natura 2000. Acțiunile întrerinse au fost incluse în planul de management al parcului și desfășurate de către
administrația parcului.
Specialiștii interesați și publicul vor fi conștienți de importanța siturilor și a rețelei Natura 2000, fiind în
măsură să aplice experiența câștigată aici și în alte potențiale situri românești.
73
Proiectul a fost implementat de către administrația Parcului începând din iulie 2003, fiind finalzat în iulie
2007 și a fost finanțat de către Comisa Europeană în cadrul programului Life Natura III.
Suma totală destinată acestui proiect a fost de 582.000 euro, Comisia Europeană contribuind cu 50%, restul
fiind finanțat de către cofinanțatorul GEF în proporție de 27% și de Regia Națională a Pădurilor în proporție de
23%, fapt reprezentat în graficul următor:
Grafic nr. 3 – Structura finanțării destinate Parcului Național Piatra Craiului prin programul LIFE
NATURA III
Chart Title
23%
Comisia Europeană
GEF
50% Regia Națională a
Pădurilor Romsilva
27%
74
În urma acțiunilor de inventariere biologică au fost identificate 434 de specii noi pentru Piatra Craiului 38.
Peșterile din cele cinci situri au fost de asemenea cartate și inventariate, rezultatele fiind folosite pentru
stabilirea acțiunilor de management al acestora.
Traseele din cele cinci situri, traversând stâncăriile calcaroase cu vegetație casmofită au fost de asemenea
inventariate, cartate și analizate din punctul de vedere al impactului asupra habitatului.
Planul de monitorizare a succesului acțiunilor de management al Parcului Național Piatra Craiului a fost
revizuit introducându-se un număr de 15 noi protocoale de monitorizare pentru speciile și habitatele din proiect.
O acțiune foarte importantă din proiect a fost reprezentată de refacerea populației speciei de Ligularia
Sibirica. În vederea protejării acesteia, s-a concesionat un teren în zona comunei Dâmbovicioara, singura zonă
din parc unde se găsește această plantă.
O serie de trasee turistice care traverseză habitatele fragile, au fost deviate sau refăcute pentru a stopa,
consolidându-le prin montarea de trepte la 500 m și gărdulețe din lemn la 100 m.
Au mai fost organizate 21 de tabere de educație ecologică și de colectare a gunoaielor, împreună cu copii de
la școlile din jurul parcului, copii din alte arii protejate din România și cu cluburi ecologice și montane. La aceste
tabere au participat peste 500 de copii și au fost colectate în jur de 15 tone de gunoaie.
Pentru a disemina experiența obținută în urma derulării proiectului, astfel încât aceasta să fie utilă și altor
38
http://pcrai.ro/static/proiect02.html [accesat 4.04.2011]
75
zone posibile situri Natura 2000 din România, au fost produse pliante (8.000 de copii) și o broșură (4.000 de
copii).
Ghidul de păsări (111 specii) al Parcului Național Piatra Craiului a fost de asemenea apreciat de către
cunoscători sau simpli iubitori de natură.
În promovarea rețelei Natura 2000 și a rezultatelor proiectelui, au fost organizate conferințe de presă unde
au participat peste 100 de jurnaliști. A fost realizat de asemenea un film care include atât prezentarea Pietrei
Craiului, cât și realizările proiectului39.
39
Rezumatul proiectului Life Natura ”Situri natura 2000 în Parcul Național Piatra Craiului”, disponibil la http://pcrai.ro/files/layman_report_RO.pdf [accesat 4.04.2011]
76
CONCLUZII
Una din primele concluzii evidențiată de analiza Parcului Național Piatra Craiului este aceea că acesta
prezintă o importanță deosebită pentru țara noastră, atât din punct de vedere al frumuseții naturale a peisajului și
a diversității speciilor de faună și floră întâlnite în zonă, cât și din punct de vedere turistic prin oferirea de
activități recreaționale și educative.
Astfel, obiectivele în zona Pietrei Craiului urmărite prin desemnarea acesteia ca rezervație a naturii au vizat
conservarea biodiversității, a peisajului și a speciilor valoroase, concomitent cu promovarea și încurajarea
turismului și nu în ultimul rând, conștientizarea și educarea publicului în vederea protejării naturii și a valorilor
sale.
În privință biodiversității se constată faptul că în momentul de faţă se înregistrează în plan mondial o rată
accelerată a dispariţiei speciilor de faună şi floră, în corelaţie cu distrugerea habitatelor naturale ale acestora. În
aceste condiţii, nu numai capitalul natural este ameninţat, ci şi economia, cultura şi viaţa socială.
Trebuie subliniat faptul că natura nu aduce doar beneficii ecologice şi economice, ci constituie în acelaşi
timp o parte de neînlocuit a patrimoniului nostrum cultural-istoric, o resursă de care generaţiile viitoare au
dreptul să beneficieze.
În acelaşi timp, nu există semnale că ritmul de scădere a biodiversităţii s-ar reduce. Principalele motive ale
77
acestei situaţii în Uniunea Europeană sunt formele de exploatare foarte intensivă a terenului, poluarea şi
degradarea habitatelor natural prin infrastructură şi urbanizare.
Toate aceste aspect au căpătat o importanță din ce în ce mai mare, mai ales în ultimele decenii conducând la
crearea unei serii de instrumente internaţionale ce au ca obiectiv protejarea moştenirii naturale a statelor membre
în Uniunea Europeană, inclusive în România.
Pentru crearea unui sistem unitar de monitorizare a biodiversităţii, au fost selectare trei modele distincte de
arii protejate din zona montană, confruntânu-se cu o serie de probleme diferite, pentru a servi drept model pentru
alte arii protejate din România.
Acest sistem a fost creat în contextual actual al ariilor protejate din România, bazându-se pe un nivel minim
de resurse financiare şi echipamente, luând în considerare numărul redus de personal, resursele limitate de timp şi
posibilităţile limitate de finanţare pentru viitor.
Crearea acestui sistem complex de monitorizare a resurselor naturale reuneşte elemente de botanică,
zoologie, ecologie, statistică şi sociologie. Contextul socio-economic apare ca fiind foarte important în această
situaţie.
În Parcul Național Piatra Craiului, Planul de monitorizare a biodiversităţii a fost creat în cadrul schiţei
sistemului de monitorizare a biodiversităţii în ariile protejate din România (2001-2003) prin proiectul numit
”Managementul Conservării Biodiversității în România”, ce a fost ulterior completat şi rafinat (2003-2005) prin
78
proiectul Life Natura denumit ”Situri natura 2000 în Parcul Național Piatra Craiului”.
Rezultatul acestei activităţi de dovedeşte a fi primul plan de monitorizare a biodiversităţii pe termen lung,
bazat pe indicatori biologici, creat pentru Parcul Naţional Piatra Craiului, concentrate pe necesităţile concrete de
management.
Este primul plan “simplu” de monitorizare a biodiversităţii, eficient din punctul de vedere al costurilor şi
bazat pe observaţii concrete în teren. Acest plan de monitorizare a biodiversităţii a fost dezvoltat în strânsă
legătură cu “Planul de management al Parcului Naţional Piatra Craiului”, reprezentând o bază pentru evaluarea
pe termen lung a stării biodiverstăţii şi peisajele parcului.
Din analiza rezultatelor acestui program se poate concluziona faptul că importanța parcului a crescut prin
descoperirea a 434 de specii noi, refacerea speciilor deja existente prin popularea monitorizată a zonei respective,
precum și prin strategiile de dezvoltare turistică în zonă. Creșterea potențialului turistic este marcată de crearea
unor trasee turistice semnalizate corespunzător atât în plan concret prin plasarea unor panouri informative în
vederea ghidării turiștilor, cât și prin realizarea de ghiduri montane care include și hărți.
Concluzia finală desprinsă din analiza acestei importante arii protejate din România este aceea că planul de
management al zonei este în plin proces de implentare și vizează pe lângă stimularea educației ecologice în
vederea protejării naturii și exploatarea din punct de vedere turistic fără a afecta conservarea biodiversității.
79
BIBLIOGRAFIE
1. Mihăilescu Simona – Flora și vegetația masivului Piatra Craiului, Ed. Vergiliu, București, 2001;
2. Pop G. Oliviu– Biodiversity Monitoring Plan for Piatra Craiului National Park, Ed. Universităţii
Transilvania, Braşov, 2005;
3. Pop G. Oliviu - Păsări din Parcul Național Piatra Craiului, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2006;
4. Pop G. Oliviu – Parcul Naţional Piatra Craiului – Sit Natura 2000, Ed. Universităţii Transilvania, Braşov,
2007;
5. Elena Teodoreanu – The Climate of Piatra Craiului National Park published in Reasearch in Piatra Craiului
National Park, Edited by Oliviu G. Pop, Ed. Universităţii Transilvania, Braşov, 2006.
WEBOGRAFIE
1. www.pcrai.ro
2. http://masivulpiatracraiului.blogspot.com
3. www.tourismguide.ro
4. http://zarnesti.net
5. www.carpati.org
80
6. http://atractii.ofertebran.ro/muntii-piatra-craiului.html
7. http://dordemunti.blogspot.com/2010/01/muntii-piatra-craiului-datorita.html
81

Parcul National Piatra Craiului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Parcul National Piatra Craiului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI–

Profesor :Chis Carmen

1.1. Repere istorico-geografice..............................................................3

1.1. Repere istorico-geografice

Fig. nr. 1 – Amplasare geografică a Rezervației naturale Piatra

Fig. nr. 2 – Localizarea geografică a Parcului Naţional Piatra

subun Parcul Naţional Piatra Craiului este alcătuită din trei

1.3. Zonarea Parcului Naţional Piatra Craiului

2.3. Rețeaua hidrografică

2.4. Flora și vegetația

Tisa Angelica Sângele Floarea de colț sau

1. Etajul de vegetație determinat de cursurile de apă și luncile aferente

2. Terenurile deschise de la baza masivului

Iarba câmpului Păiușul roșu

 pajiști montane (cu Agrostis capillaris și Festuca rubra) folosite ca pășuni:

Palma Buhai Ploșnitoasa Poroinic

Alun Mesteacăn Fag

Barba Ungurului Garofița Pietrei Kernera Campanula

Nemțișorul Nopticoasa Talpa ursului Gălbenele

Linairița Aubrieta Macul galben Silene alpine Arabidopsis

Erebia pronoe Pieris

2.5.2. Fauna de pești, amfibieni și reptile

Boiștean Zglăvoaca Păstrăvul

Tritonul alpin Broasca roșie de Buhaiul de baltă

Șopârla de camp Vipera de munte Șarpele de alun

Fluierarul de munte Mierla de apă Codobatura de munte

Sfrânciocul roșiatic Presura sură

Ciocănitoarea cu Muscarul gulerat Muscarul mic

Ierunca Huhurezul mare Cojoaica de pădure

Aușterul cu cap galben Pițigoiul moțat Forfecuța

Fâsa de munte Mierla de piatră Brumărița de stâncă

Rândunica Lăstunul de casă Vrabia de casă

2.5.4. Fauna de mamifere

Liliacul mare cu nas Liliacul lui Beichstein Barbastella

Urs Lup Râs

2.6.1. Temperatura aerului

200 4. cantitatea maximă în 24 h

2.6.4. Alte elemente climatice

2.7. Ecoturismul în Rezervaţia Naturală Piatra Craiului

Refugiul Șaua Funduri

3.1. Conservarea patrimoniului natural prin proiectul „Mangementul Conservării Biodiversităţii în

S-ar putea să vă placă și