Ghid turistic al

Munților Ceahlău
 Capitolul II Capitolul IV
Cuprins: 4.1.Trasee
4.2.Descrierea traseelor turistice
2.1 Elemente de potențial
turistic natural 4.3.10 trasee turistice
Capitolul I 2.2.Elemente de potențial
turistic antropic
1.1. Descrierea geografică
generală
1.2. Poziționarea geografică
1.3. Relief Capitolul III
1.4.Clima
1.5.Hidrografie 3.1.Cazarea
1.6.Vegetația 3.2.Alimentația
1.7.Soluri 3.3.Transport
1.8.Populație și așezări 3.4.Proiecte de dezvoltare turistică
1.9.Aspecte economice 3.5.Analiza Swot
Capitolul I
1.1.Descrierea geografică generală
-Munții Ceahlău, cunoscuți și sub numele de ,,Masivul
Ceahlău sau Muntele Sacru al Dacilor,, sunt o grupă
montană situată în partea orientală a Carpaților
Orientali, și se întinde pe o suprafață de 290 km patrați.
-La poalele lui, la circa 800 de m altitudine se află
stațiunea turistică Durău.
1.2.Poziționare geogragică

-Aceștia se află în jud. Neamț,în regiunea

Moldova din NE României. Este străbătut de
paralela 47 grade latitudine nordică și de
meridianul 25 grade longitudine estică. Drept
limite are: la nord, valea Bistricioarei, la est
lacul Izvorul Muntelui, la sud valea Bicazului,
iar la vest văile Jidanului Bistrelor și a
Pinticului. Cel mai apropiat oraș este Bicaz.
-Cele mai înalte vârfuri sunt Ocolașul Mare Fig 1- Jud. Neamț localizare pe hartă

(1907 m) și Toaca (1904 m).

1.3.Relieful

-Munții Ceahlău sunt alcatuiți din doua subunități: una centrală înaltă și alta exterioară,
joasă.
-subunitatea înaltă se ridică cu 600-700 m față de restul culmilor din jur, cu vârfuri semete
precum: Toaca (1.904 m), Ocolașu Mare (1.907 m), Panaghia (1.900 m), Ocolașu Mic (1.712
m), dar și Lespezi, cu altitudine mai mică;
-subzona joasă este alcatuită din culmi mici și vai adânci terminate în batci, cu altitudini de
80-100 m;
-din cauza prezenței conglomeratelor calcaroase, masivul Ceahlau prezintă un relief
neuniform, de un pitoresc renumit (abrupturi, turnuri, cheile și cascade, praguri, dar și
1.4.Clima
Masivul Ceahlău se află în zona temperat-moderat
continentală în cadrul căreia sunt diferențiate două
etaje determinate de altitudine și anume: ținutul
climatic al munților înalți și ținutul climatic al
munților mijlocii.

Temperatura medie anuală este de 0,7 grade C pe

vârful Toaca și 7,2 grade C la poalele muntelui.
Valorile maxime sunt înregistrate în luna iulie,
când temperatura medie se situează în jurul valorii
de 18 grade C, iar valorile minime în ianuarie, când
se înregistrează o temperatură medie de -3 grade C.
În zonele înalte numărul zilelor de îngheț ajunge la
200, acest fenomen putând apărea chiar și vara.
 1.5.Hidrogragia
- A p e le d e su p r af a ță d in a r ia
Ma s iv u lu i Ceah lău ap a r țin în
to ta lita te b az in u lu i h id r o g r a f ic
a l r â u lu i Bistr ița.
- R e țe a u a h id r o g r a f ic ă e s te
r a d ia r ă și r elativ d e n s ă ia r
lu n g im e a to tală es te d e 2 0 0 k m .
I z v o a r e le ace sto r p â r a ie s e
a f lă la altitu d in i d e 1 2 0 0 -
1300m.
- P â r â u l Ru p tu r i, a lă tu r i d e
B is tr e le Mar e și Mică s u n t c e le
m a i a tr a c tiv e p e n tr u tu r iș ti,
f o r m â n d c asca d a în d o u ă tr e p te
D u r u ito a r ea c u o c ăd e r e d e 3 0 Fig. 2
https://doarromania.ro/romania-frumoasa-cascada-duruitoarea-un-loc-desprins-din-rai-
m ia r B istr ele f o r m ân d c h e i ș i cum-ajungi-la-ea/
 1.6.Vegetația
-Așezarea în trepte, asemeni unui amfiteatru, adapostește păduri întinse de fag, brad și molid, uneori și paltin de
munte, iar pe crestele alpine palcuri de larice. În aceasta zonă se găsesc cele mai frumoase exemplare de larice din
țară, cunoscute sub denumirea de zadă (crin sau stejarul muntilor), cu înalșimi impresionante (peste 33 m) și un
diametru de 90 cm. Vegetația ierboasă are în componență specii de: arnică, pelin, coada șoricelului, omag, sânziene
de munte, clopoței etc.
 1.7.Soluri

P r in c ip a la g r u p ă d e s o lu r i p r e z e n te în Ma s iv u l Ce a h la u s u n t c e le s e d im e n ta r e ,
c o n g lo m er atele. Ro c ile c e le m a i f r e c v e n te s u n t c a lc a r e le , c a r e s u b e r o z iu n e a in te n s ă
p r o v o c a tă d e în g h eț și d e z g h e ț d e z v o ltă f o r m e c iu d a te , b iz a r e , a c e s te f o r m e c o n s titu in d
m is te r e le Ce ah lau lu i, g e n e r â n d le g e n d e f a s c in a n te .
1.8.Populație și așezări
-Ceahlău este o comună în județul Neamț, Moldova, România,
formată din satele Bistricioara, Ceahlău (reședința) și Pârâul
Mare.
-Comuna se află în vestul județului, pe malul drept al Bistriței,
acolo unde râul formează lacul de acumulare Izvorul Muntelui și
unde primește apele afluenților, la poalele masivului Ceahlău.

-Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei

Ceahlău se ridică la 2.180 de locuitori, în scădere față de
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.506
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,56%). Pentru
3,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
ortodocși (96,61%). Pentru 3,12% din populație, nu este
cunoscută apartenența confesională.
 1.9.Aspecte economice
Acești munți au impact asupra economiei locale și a comunităților din zonă în
mai multe moduri:
• Turismul: Munții Ceahlău sunt un important centru turistic din România. Turiștii vin aici pentru drumeții, alpinism,
observarea naturii și relaxare. Aceasta aduce venituri semnificative în comunitățile locale prin închirierea cabanelor,
pensiunilor și vânzarea produselor tradiționale.
• Silvicultura: Pădurile din Munții Ceahlău oferă o sursă importantă de lemn și produse forestiere. Aceasta poate
contribui la economia locală prin exploatarea sustenabilă a resurselor forestiere.
• Agricultura: În zonele din jurul Munților Ceahlău se practică agricultura, în special creșterea animalelor, producția
de brânzeturi și a altor produse agricole. Agricultura este o sursă de venit pentru locuitorii din regiune.
• Energie regenerabilă: Munții Ceahlău oferă potențial pentru dezvoltarea energiei regenerabile, cum ar fi
hidroenergia, datorită râurilor și cursurilor de apă din zonă. Aceasta poate fi o sursă de venit și dezvoltare
economică pentru comunități.
• Industria hotelieră și serviciile conexe: Dezvoltarea turismului a dus la creșterea industriei hoteliere și a
restaurantelor în zonă, oferind oportunități de angajare și venit pentru localnici.
2.1.Elemente de potențial
turistic natural Fig. 3- Vârful Toaca https://zigzagprinromania.com/blog/varful-toaca-traseu/

Fig. 4- Lacul Bicaz https://turistprinromania.com/2018/04/05/lacul-izvorul-muntelui-lacul-bicaz-judetul-neamt/

 Fig. 6- Pietrele Doamnei
Fig. 5- Cascada Duruitoarea
https://www.libertatea.ro/lifestyle/pietrele-doamnei-traseu-legenda-3714819
https://www.libertatea.ro/lifestyle/cascada-duruitoarea-3874042
 https://aventurainromania.ro/cheile-bicazului/
Fig. 7- Cheile Bicazului https://peakvisor.com/park/parcul-national-ceahlau.html
Fig. 8- Parcul Național Ceahlău
 Fig. 9- Ursul brun Fig. 10- Capra neagră Fig. 11- Vulturul cu cap alb

Fig. 12- Cerbul carpatin Fig. 13- Salamandră Fig. 14- Dihor
Sursă imagini: https://www.ceahlaupark.ro/cadru-natural/
 Fig. 15- Mânăstirea Durău Fig. 16- Muzeul de istorie și etnografie bicaz
https://durau.mmb.ro/despre-noi-obstea-manastirii-durau https://www.viziteazaneamt.ro/2009/09/24/muzeul-de-istorie-si-etnografie-bicaz-judetul-neamt/

Fig. 17- Palatul Cnejilor Fig. 18- Biserica de lemn din Cehlău
https://www.carinatataranu.ro/calatorii/palatul-cnejilor-din-ceahlau/ https://casa-marica.ro/atractii-turistice/biserica-lemn-ceahlau/#prettyPhoto
Fig. 19 https://www.duraupark.ro/partie-de-ski/ Fig. 20 https://www.travelguideromania.com/ro/muntii-ceahlau-trekking-pe-timp-de-iarna/
Fig. 21 https://www.ceahlaupark.ro/legende/ Fig. 23 https://festivalulceahlaul.ro/

Fig 22 https://www.viziteazaneamt.ro/2012/07/18/traditii-si-mestesuguri-din-neamt/
3.1 Cazare

Fig. 25 Cabana Dochia

Fig. 24 Hotel Bradul https://romania.directbooking.ro/cazare-cabana-dochia-ceahlau-oferta-rezervare-sejur-2603986.aspx
https://www.booking.com/hotel/ro/bradul-brandusa.ro.html
3.2 Alimentație

Fig. 27 Taverna Ceahlău

https://www.booking.com/hotel/ro/taverna-ceahlau.ro.html

Fig. 26 Preparat specific restaurantului

https://www.roturistic.ro/Cazare-Durau/Pensiunea-Taverna-Ceahlau
3.3 Transport

Fig. 28 Închiriere de ATV în microregiunea Ceahlău

https://aventi.ro/aventura-provider/vryheid-inchiriere-atv-ssv-in-microregiunea-ceahlau/
3.4 Proiecte de dezvoltare turistică

Fig. 29 Dezvoltarea Parcului Național Ceahlău

https://www.ceahlaupark.ro/pos-mediu/?page_id=96
 3.5 Analiza Swot
Puncte Tari: Puncte slabe:
• Frumusețe Naturală: Peisaje spectaculoase, lacuri • Infrastructură Turistică Limitată: Limitări în ceea ce privește unitățile
de munte și biodiversitatea bogată. de cazare și facilitățile turistice.
• Tradiții și Cultură: Moștenirea culturală și tradițiile • Accesibilitatea Sazonală: Probleme legate de acces în perioadele de
locale autentice. iarnă sau condiții meteorologice nefavorabile.
• Variație de Activități: Oportunități pentru drumeții, • Lipsa Marketingului Eficient: Potențialul insuficient exploatat în
alpinism, ciclism și sporturi de aventură. ceea ce privește promovarea destinației.
• Potențial Recreativ: Spații de agrement, facilități
pentru camping și zone de picnic.
• Accesibilitate: Drumuri modernizate și facilități de
transport public și privat.

Oportunități: Amenințări:
• Dezvoltare Durabilă: Implementarea practicilor durabile pentru • Impactul Asupra Mediului: Creșterea turismului poate aduce
protejarea mediului. amenințări asupra biodiversității și a ecosistemelor.
• Diversificare Activități: Introducerea de noi activități recreative
• și Concurența cu Alte Destinații: Competiția cu alte destinații turistice
sporturi de aventură. locale sau regionale.
• Investiții în Infrastructură: Oportunități pentru dezvoltarea de noi • Schimbări Climatice: Efecte ale schimbărilor climatice asupra
unități de cazare, restaurante și facilități turistice. accesibilității și securității.
• Promovare Online: Utilizarea eficientă a marketingului digital •pentru Crize de Sănătate: Evenimente pandemice sau situații de sănătate
a atrage turiștii. globală care pot afecta fluxurile turistice
4.1 Descrierea traseelor turistice din arealul
studiat

Fig. 30 Traseu vârful Toaca

https://gatadedrum.ro/trasee-montane/traseu-in-ceahlau-varful-toaca-si-cabana-dochia/
 4.2 Descrierea generală a traseelor turistice

Fig. 31- Traseul Parcul Național Ceahlău

https://www.ceahlaupark.ro/trasee-turistice/

Fig. 32 Traseu cu plecare din Durău

https://www.jurnaldecalatorie.ro/trasee-montane-cu-plecare-din-durau/
4.3 Trasee Turistice Din Parcul Naţional Ceahlău

Fig. 33 https://www.ceahlaupark.ro/harti/
4.4 Trasul sat Neagra 540m - Curmătura Văratec 1363m-
Poiana Maicilor 1326m - Cabana Dochia 1750m

Fig. 34 https://cabana-dochia.ro/trasee-turistice/
 Bibliografie
-https://casa-marica.ro/atractii-turistice/biserica-lemn-ceahlau/#prettyPhoto[slides]/0/

- h t t p s : / / w w w. c e a h l a u p a r k . r o / c a d r u - n a t u r a l /

-https://muntii-bucegi.ro/muntii-nostri/

- h t t p s : / / w w w. c e a h l a u p a r k . r o / c a d r u - n a t u r a l /

- h t t p s : / / w w w . v i z i t e a z a n e a m t . r o / 2 0 11 / 0 2 / 1 4 / g h i d - t u r i s t i c - a l - m u n t e l u i - c e a h l a u - d i n - j u d e t u l - n e a m t /

- h t t p s : / / w w w. c a r p a t i . o r g / g h i d _ m o n t a n / m u n t i i / c e a h l a u - 1 0 / g e o l o g i e /

- h t t p s : / / w w w. s c r i b d . c o m / d o c u m e n t / 1 4 8 2 9 0 3 3 3 / C a p - 2 - P o t e n % C 5 % A 3 i a l u l - t u r i s t i c - a l - M a s i v u l u i -
Ceahl%C4%83u

h t t p : / / w w w. m m e d i u . r o / u p l o a d s / f i l e s / 2 0 1 4 - 0 4 - 2 2 _ P M _ C e a h l a u . p d f

https://ro.scribd.com/document/558042936/TRASEE-IN-CEAHLAU

https://pdfcoffee.com/masivul-ceahlaudoc-pdf-free.html
THANK YOU