Creșterea vizibilității Văii Jiului prin dezvoltarea turismului

Autori: Radu-Lucian MOLDOVAN1

radu.moldovan2005@gmail.com

Albert-Alexandru RADERMACHER1

Coordonator: Prof. Oana MARIN1

1
Colegiul Național de Informatică “Carmen Sylva”, Petroșani

Rezumat:
Lucrarea are ca obiectiv principal, punerea în evidență a câtorva locuri minunate care aparțin de
zona geografică denumită Valea Jiului, ce prezintă un potențial deosebit din punct de vedere turistic și
nu numai, pentru a fi vizitate de diverse categorii de turiști. Totodată, prin lucrare au fost identificate și
anumite aspecte care pot fi îmbunătățite, oferind în același timp autorităților și câteva sugestii care pot
conduce la dezvoltarea unui turism la standarde europene, în concordanță cu așteptarile tinerei
generații. Avem convingerea că cine a vizitat odată aceste locuri sau a făcut excursii în munții din
această regiune, cu certitudine va reveni din nou.

Cuvinte cheie:
Valea Jiului, turism, zona muntoasă, chei.

1.Introducere:

Valea Jiului este așezată în sudul județului Hunedoara, fiind foarte ofertantă din punct de vedere
turistic nu numai pentru județul Hunedoara ci și pentru întreaga țara sau străinătate. Nu sunt puțini
străinii care sunt impresionanți de sălbaticia zonelor muntoase din Munții Parâng, Retezat si Vâlcan cât
și de atractia zecilor de locuri care pot fi vizitate.(Alexandru, ș.a., 1997).Valea Jiului ofera o varietate
de locuri de o frumusețe sălbatică ce pot fi întâlnite în toate zonele înconjuratoare (Cocean, 2002).

Munții Parâng
2.Obiective importante:

La aproximativ 10 km de Petroșani se afla Peștera Bolii la poalele Cetății Bănița, Munțiilor

Retezat si Sebeș. Peștera are o lungime de 500 de metrii și în trecut locuitorii din Valea Jiului o
străbăteau călare pe cai.(Dinu, 2004)
Atat în trecut cât și în zilele noastre peștera a fost folosită, și este folosită în continuare ca loc de
desfășurare a concertelor datorita acusticii deosebite din interiorul ei.
Eu am vizitat de mai multe ori această peșteră, ultima vizită am facut-o organizat în cadrul
proiectului Erasmus+ împreună cu colegi veniți din Turcia, Polonia, Grecia și Portugalia. Atmosfera a
fost de vis, am ascultat muzica bună și am dansat impreuna cu oaspeții noștrii.

Peștera Bolii

Tot în apropiere de Petroșani, se află Cetatea Banița inclusă în patrimoniul UNESCO alături de
Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Luncani - Piatra Roșie, Costești, Căpâlna. Această cetate a ridicat-o
regele Burebista cu gândul de a apăra Sarmizegetusa Regia. Mai târziu a fost consolidată de Decebal,
dar din păcate ea a fost distrusa definitiv în timpul războaielor de cucerirea Daciei, și de atunci zidurile
și fostele ei turnuri de aparare și de veghe au ramas ruinate.

Cetatea Bănița
 Nu exista iubitori de munte din această țară care să nu fi ajuns măcar odată să străbată la pas
Munții Parâng, la poalele cărora se află orașele Petroșani și Petrila. (Ianoș, 1987) Chiar și turiștii
obișnuiți au ajuns în Munții Parâng, pe șoseaua cea mai înaltă din România, Transalpina situată la
altitudinea de 2000 de metrii. De un pitoresc aparte sunt lacurile glaciare din Parâng (Mija, Călcescu,
Roșiile și Iezerul înghețat). (Gâștescu, 2006)

Lacul glaciar Mija

Doritorii de schii, vin in numar mare in Parâng unde imaginile completează tabloul perfect pentru
petrecerea timpului liber.
O altă atracție turistică pentru iubitorii de schi este stațiunea Straja din Pasul Vâlcan. Turismul
montan și al sporturilor de iarnă se practică în special în stațiunile Parâng și Straja unde se organizează
foarte multe concursuri: Cupa Parâng, Parâng Night, Challenger, Campionatul Național al Cluburilor
Sportive Școlare, Cupa Baloo, Cupa Comexim, Cupa Veteranilor.
Tot în aceste stațiuni se practica și turism educațional cu tabere și excursii pentru elevi organizate
în Munții Parâng, Retezat, Vâlcan și Șureanu.
Turismul ecumenic se practică în Straja(Schitul Straja și Drumul Crucii), iar cel cultural este mai
mult turism de tranzit, în zona existând doar două muzee (Muzeul Mineritului și Muzeul
Momârlanului), o casă memorială (I.D Sîrbu, Petrila). (cf. www.skistraja.ro )
Tot în Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi cu instalație cu transport pe cablu, dintre care 5 au și
instalație nocturnă. Există 10 instalații de transport pe cablu, care asigură accesul la pârtiile din
stațiune. În ultima perioada s-a construit și o telengodolă si un telescaun pe vârful Straja. (cf.
www.skistraja.ro )
Turiștii sunt cazați în peste 200 de cabane, case de vacanță și pensiuni, multe dintre ele fiind
omologate la 4 stele.
Legătura dintre Depresiunea Petroșani și Oltenia se făcea în trecut numai prin Pasul Vâlcan, iar
apoi a fost construită șoseaua prin Defileul Jiului.
 Defileul Jiului

Amatorii de speologie și iubitorii de alpinism au la dispoziție mai multe trasee începând din
Cheiile Buții (care sunt poarta de intrare în Parcul Național Retezat) și până în Munții Retezat.
Legătura dintre județul Hunedoara și județul Gorj se poate face prin Defileul Jiului între Munții Vâlcan
de a lungul Jiului. (Rus, 2007)
Pentru a cunoaște obiceiurile și tradițiile momârlanilor (cei care au fost primii locuitori ai
așezărilor de munte), turiștii trebuie sa viziteze satele Slătinioara de la marginea Municipiului Petroșani
și Jiețul din zona Petrila.

3. Concluzii

Valea Jiului, un potential imens din punct de vedere turistic, dar insuficient exploatat, poate
deveni un punct de atractie foarte puternic daca se iau în calcul urmatoarele aspecte:
- Finalizarea lucrărilor la șoselele care leagă Cheile Buții, de Herculane și Voineasa de
Râmnicu Vâlcea.
- Amenajarea unor piste de bicicletă pe șoselele mai sus menționate.
- Înfințarea unui birou de atragere a investitoriilor în Valea Jiului.
- Extinderea transportului public, în special în zonele montane.
- Oferirea unui serviciu de ski-bus.
- Motivarea celor care se ocupă de salubrizare pentru ecologizarea tututor zonelor turistice.
- Mediatizarea secției de turism din cadrul Universității din Petroșani, pentru a atrage viitori
studenți din toate zonele din țară, doritori să desfășoare activități în turism.

4.Bibliografie:

Alexandru, D., Neguț, S., Istrate, I. – Geografia turismului, Ed. Academiei, București, 1997
Cocean, P. – Geografia generală a turismului, Ed. Meteor Press, București, 2002
Dinu, Mihaela – Geografia turismului, Ed. Didactică și Pedagocică, Buc. 2004
Gâștescu, P. – Lacurile Terrei, Ed. CD PRESS, București, 2006
Ianoș, I. – Orașele și organizarea spațiului geografic, Ed. Academiei RSR, București, 1987
Rus, D. – Județul Hunedoara, Elemente de istorie și geografie, Ed. Corvin, Deva, 2007
https://ideipentruvacanta.ro/incredibila-vale-a-jiului/, accesat în 01.05.2022
www.skistraja.ro , accesat in 01.05.2022