Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
(România)
Turismul montan
În România, amenajarea turistică a zonei montane are deja o experienţa de peste un secol.
Numeroase grupări, asociaţii şi societăţi de turism care au funcţionat începând cu sfârşitul
secolului al XIX–lea au avut contribuţii remarcabile la echiparea turistică a zonei montane
româneşti.De activitatea acestora se leagă propagarea şi dezvoltarea turismului de munte,
primele acţiuni concrete de creare a dotărilor turistice (case de adăpost, cabane, refugii, apoi
drumuri, şosele, marcaje pe traseele montane), a posturilor de prim ajutor. Astfel masivele
montane cel mai bine dezvoltate şi promovate au fost Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru,
Făgăraş, Ceahlău, Parâng şi Cindrel, de acestea din urmă fiind legată apariţia primei staţiuni
montane din România, Păltiniş.Odată cu reorganizarea activităţii de turism din ţara noastră, prin
înfiinţarea în 1936 a Oficiului Naţional de Turism şi mai ales după cel de-al doilea război
mondial, s-au realizat numeroase investiţii pentru dezvoltarea staţiunilor: Sinaia, Buşteni,
Predeal, Păltiniş, Poiana Braşov, Borşa, Semenic, Stâna de Vale, Durău şi altele. De asemenea au
fost construite numeroase alte puncte de atracţie turistică în zona montana: cabane, hanuri,
popasuri turistice, zone de agrement.Se poate spune aşadar că, de-a lungul timpului, zestrea
turistică a Munţilor Carpaţi şi-a sporit atractivitatea prin echipamentele şi amenajările specifice,
menite să atragă cât mai mulţi turişti. Actualul grad de valorificare reflectă preocupările statului
şi ale agenţilor economici în domeniul amenajării şi dezvoltării acestei zone turistice, însă sub
puternica amprentă a schimbărilor economico – sociale din ultimii ani, care au generat şi multe
neajunsuri privind valorificarea turistică a zone montane.
Tendinţele pe care oferta turistică montana le-a cunoscut până în prezent au fost permanent
corelate cu cele înregistrate în domeniul cererii turistice, ceea ce a constituit esenţa evoluţiei
continue şi în ritmuri înalte a pieţei turismului montan şi în special a turismului pentru
practicarea sporturilor de iarnă.Situaţia actuală a turismului montan în România va fi analizată
prin intermediul ofertei, al cererii, precum şi prin luarea în considerare a problemelor de ordin
social şi ecologic.În zona noastră montana , oferta turistică prezintă unele trăsături specifice,
conferite atât de particularităţile fizico – geografice ale Carpaţilor, care îi diferenţiază de alte
lanţuri montane europene, cât şi de contextul economic şi social în care s-a situat valorificarea
lor turistică. Astfel, principala trăsătură a ofertei montane româneşti pare să fie discrepanţa între
valoarea şi atractivitatea potenţialului turistic şi gradul actual de valorificare, cu minusuri
cantitative şi mai ales calitative.Configuraţia variată a teritoriului ţării noastre, cadrul natural
complex şi armonios structurat fac România să deţină un potenţial turistic deosebit de valoros, ca
premisă a dezvoltării unei activităţi turistice eficiente. Zona montana, una dintre cele trei
componente definitorii ale structurii peisagistice din ţara noastră (alături de fluviul Dunărea şi de
Marea Neagră, cu fâşia de litoral), contribuie într-o foarte mare măsură la această diversitate şi
complexitate a potenţialului turistic al României.
Relieful constituie cadrul general în care se desfăşoară turismul unul din cei mai Importanti
factori naturali de atractie. Relieful formeazä suportul esential în amenajärile turistice, flind un
element de bazä în crearea unui decor specific fiecärui loc turistic. Orice statiune turisticä este
descnsä, mai întâi, prin raportarea la formele de relief: montan, de litoral, vulcanic, carstic etc.
Marea putere de atractie a reliefului muntos, generatä de altitudinea fragmentarea sa, aerul curat
ambianta silentioasä, creeazä posibilitatea practicärii diferitelor sporturi (alpinism, ciclism
montan, sporturi de iarnä). De asemenea, valoarea turisticä a reliefului alpin depinde de prezenta
şi modul de îmbinare a unor forme variate, din care rezultä frumusetea peisajului. Acestea, prin
intermediul unor senzatii optice pläcute, actioneazä pozitiv asupra psihicului uman. Elementele
componente ale reliefului muntos, care prezintä atractivitate turisticä, sunt vârfurile alpine, ele
jucând rolul unor puncte de belvedere. De asemenea, parcurgerea unor trasee alpine complicate,
cu escale pe vârfurile cele mai înalte mai spectaculoase, reprezintä o modalitate originalä de
afirmare a personalitätii, de demonstrare perfectionare a capacitätii rezistentei fizice morale.
Sunt binecunoscute, în aceastä privintä, escalele montane cätre vârfurile Mont Blanc (4807 m,
Franta/ltalia), Matterhom (4478 m Elvetia/ltalia), Grand Paradiso (4061 m, Italia), Moldoveanu
(2544 m) din muntii (România), Musala (2925 m) din muntii Rila (Bulgaria), Myticas (2918 m)
din muntii Olimp (Grecia). Si mai grandioase sunt vârfurile muntoase de peste 5000 m
altitudine, precum Everest (8848 m, Nepal/China), Aconcagua (6959 m, Argentina), Huascaran
(6768 m, Peru), Elbrus (5642 m) din muntii Caucaz, McKinley (6195 m din Alaska).
Relieful carstic posedä o valoare turisticä, $iintificä ecologicä deosebitä. Cele mai atractive
forme de relief carstic sunt pe$erile, care impresioneazä prin originalitatea, dimensiunile
farmecul lor, prin ansamblul de compozitii carstice de pe tavanul podeaua pe$erilor, Iacurile
labirinturile galeriilor subterane, mediul de trai subteran, diversitatea speciilor a biotopurilor.
Mai mult decât atât, pe$erile repremntä un mediu perfect de afirmare a personalitätii, de
dezvoltare a rezistentei fizice morale, de verificare a prieteniei a responsabilitätii colective etc.
Foarte spectaculoase sunt complexele de stalactite care atârnä sub formä de turturi de tavan de
stalagmite concrescute pe podeaua pe$erii, coloanele formate la contopirea stalactitelor cu
stalagmitele care pot atinge dimensiuni mari forma unei rachete cosmice, precum înpe§tera
Ur§ilor din muntii Apuseni. Multe dintre pe$eri reprezintä adevärate muzee naturale, care
adäpostesc märturii umane nu doar ale perioadelor preistonce, dar o mo$enire istorico-culturalä
valoroasä din perioadele de restri$e ale diverselor popoare, vestigii religioase unicale. In plus,
pe$erile saline au o Importantä industrialä terapeuticä colosalä. Acestea concentreazä rezerve
de sare de bucätärie oferä un mediu foarte prielnic pentru tratarea diverselor boli
respiratorii. De o mare popularitate se bucurä salinele (fig. A 4.4) Praid, Târgu Ocna Turda
(România), Wieliczka (Polonia), Saline Galos (SUA), Banska Bystrica (Slovacia), Cisorska
(Cehia), Miskolc (Ungaria), Solotvino (Ucraina), Bad Beiberg (Austria), Sezana (Slovenia) sau
Tskhaltubo (Georgia). Printre cele mai mari mai vizitate pe$eri din lume, se remarcä: Lascoux
(Franta), Sistema del Trave Altamira (Spania), Holloch (Elvetia), Skocjan (Slovenia), Scäripara,
Turda, Praid Ialomitei (România), Emil Racovitä (Moldova/Ucraina), Optimisticinaia (Ucraina),
Sarma (Georgia), Mamut (Kentucky, S.U.A.), Jewel Wind (Dakota de Sud, SUA), Cristalelor
(Mexic), Rio Camay (Puerto Rico), Fantomei (Venezuela), Fântâna Fermecatä (Brazilia),
Zhoucondian Longmen (China), Hang Son Doong (Vietnam), Clear Water Sistem (Malaesia),
Nasib Bagus (Indonezia), Ali Sadr (Iran), pe$erile din Capadocia (Turcia), Qumran de la tärmul
Märii Moarte (lordania) unde s-au gäsit manuscrise biblice, Jeita (Liban), Majlis al Jinn (Oman),
Sudwala din Africa de Sud, Thylacoleo (Australia). Foarte apreciate sunt alte forme carstice,
precum izbucurile avenele (endocarsturi), lapiezurile, dolinele, ponoarele, arcurile podurile
naturale (exocarsturi), îndeosebi complexul carstic „Cetãfile Ponorului" din muntii Apuseni.
Relieful glaciar. Spre deosebire de alte forme de relief, atractivitatea turisticä a reliefului glaciar
este mult mai redusä, ceea ce se explicä prin conditiile climaterice mai aspre posibilitätile de
acces foarte dificile, flind apreciat, la modul direct, doar de cätre alpini$i profesioni$i. Totodatä,
farmecul unicitatea peisajelor glaciare, eforturile fizice psihice deosebite, sporesc atractivitatea
reliefului glaciar numärul de turi$i capabili sä ri$e parcurgerea acestor trasee foarte dificile. De
asemenea, în ultimul timp, printre turi$ii extremali spore$e Interesul pentru vizitarea explorarea
pe$erilor de gheatä din muntii Alpi Caucaz, Cordilierii, Groenlanda Antarctica. De o mare
popularitate se bucurä „Pe$era Mamutului", cu o lungime de 55 km (locul I în Europa), „Pe$era
de Gheatä" din Austria, ghetarii din Islanda, Mère de Glace, Chamonix (Franta), Calderone cel
mai sudic din Europa (Italia), Briksdal Jostedal (Norvegia) — cel mai mare din Europa, ghetarul
suspendat Luise din Cordilierii canadieni, Perito Morena din Parcul National Los Glaciares
(Argentina) — singurul ghetar montan activ din lume, ghetarii din Pamir Himalaya.
Relieful vulcanic. Prin conurile lor gigantice, vulcanii reprezintä, de asemenea, obiective
de o mare atractivitate turisticä. Sunt binecunoscuti vulcanii Fujiama Asama (Japonia), Merapi,
Ijen Krakatau (Indonezia), Cotopaxi (Ecuador), Popocatepetl (Mexic), Mouna Loa Mouna Kea
(Hawai, S.U.A.), Hekla (Islanda), Pico de Teyde (insulele Canare), Vezuviu, Etna Stromboli
(Italia), Kliucevscaia Sopka (Kamciatka, Rusia), Kilimanjaro (Tanzania) etc.
In ariile vulcanice active o atractie turisticä majorä o prezintä gheizerele, care au forma
unor havuze naturale spectaculoase. Foarte renumite sunt gheizerele din Islanda, peninsula
Kamceatca, Noua Zeelandä, Parcul National Yellowstone (vestul S.U.A.), insula Yava
(Indonezia)
Tibet. Zonele cu vulcani stin$ abundä în izvoare de ape termale terapeutice. Foarte apreciate
sunt statiunile cu ape termale , precum Baden-Baden (Germania), Bath (Anglia), Karlovy Vary
(Cehia), Bäile Felix (România), Vichy (Franca), Atami (Japonia) etc.
Relieful fluvial are o importantä turisticä deosebitä impresioneazä prin varietatea
spectaculozitatea peisajelor, microclimatul prielnic, flora fauna specificä. Cele mai atractive
obiective geomorfologice fluviale sunt cheile, defileurile canioanele, pragurile cascadele
meandrele insulele de pe cursurile râurilor, deltele de la gura de värsare a râurilor. Cheile,
defileurile canioanele se formeazä ca urmare a erodärii fluviale a unor portiuni de stânci dure,
aflate în calea de scurgere a râurilor. Cheile se întâlnesc mai frecvent la intrarea în masivele
montane (de unde denumirea) sau la hotarul dintre acestea au forma literei „V" In zonele de
câmpie pot fi observate acolo unde în calea albiei râului se aflä stânci de calcar sau dolomitice,
care pot fi spälate mai lejer. Printre cele mai spectaculoase chei putem mentiona: Cheile râului
Aar (Elvetia), Cheile Bicazului, Cheile Tätarului (muntii Bucegi), Cheile Dâmbovicioarei
(muntii Piatra Craiului), Cheile Turzii, (judetul Cluj), Cheile Bute$i (raionul Glodeni), Cheile
Räutului etc.
Dupä formä procesul de formare, defileurile se aseamänä cu cheile, însä au dimensiuni mult mai
mari pot include un sistem din mai multe chei. Unele defileuri nu au trecut prin etapa de cheie
au peretii dispu$ în plan vertical, dar se îndepärteazä orizontal formeazä väi largi adânci.
Printre cele mai spectaculoase defileuri putem evidentia: „Cele Trei Defilee" din valea râului
Yangtze, China, defileurile de pe râurile africane: Nil, Congo, Zambezi, asiatice: Indus,
Mecong, europene: Rin, Dunäre, Rhône Verdon (Franta), iar în America — râurilor cordiliere
(Colorado Columbia), andine (Urubamba *a.). In România, se remarcä defileurile Dunärii
(Cazanele Dunärii), Oltului, Muršului, Jiului, Arišului, Ilvei, Buzäului, Prahovei, iar în
Republica Moldova — defileurile Räutului, Tipova, Saharna, Buzdugeni-Brânzeni Trinca-Fete$i
(m. Edinet), Duruitoarea (m. Nârnovei (m. Nisporeni) Borta Ciuntului (Corjeuti, m. Briceni)
Canioanele reprezintä väi fluviale adânci înguste, cu versanti abrupti dispLhi în trepte.
Canioanele sunt unele dintre cele mai valoroase obiective turistice naturale, care atrag anual
milioane de turi$i din întreaga lume. Cele mai vizitate mai frumoase canioane din lume se
întâlnesc pe platourile intramontane ale muntilor Cordilieri Anzi, inclusiv: Marele Canion
(Arizona, SUA) din valea râului Colorado — patrimoniu UNESCO, Bryce Canion, pe râurile
Yosemite Yellowstone; Antelope Canyon, considerat cel mai frumos canion din lume; Hells
Canion (Canionul Infernului) pe râul Snake; Red Rock Canion la 20 km de Las Vegas; canionul
Maligne din Parcul National Jasper (Canada), Sumidero Barraca del Cobre din Mexic; Colca din
Peru, Kavak din Venezuela. In perimetrul canioanelor andine, se poate urmäri un fenomen
neobGnuit — celades aurora — räsäritul apusul brusc al Soarelui.
Printre cele mai spectaculoase canioane din Europa sunt: Ordesa — patrimoniu UNESCO
localizat în muntii Pirinei de versantul spaniol (provincia Huesca), cu adânclmea de pânä la
3000 m suprafata de 2 000 ha; Ardeche din parcul national Cevennes (Franta), cu Podul Arcului
(înältimea de 60 m), Tara din Muntenegru, cu lungimea de 80 km adâncimea de pânä 1 300 nr
Gorj din România (unul din cele mai înguste din lume); canioanele caucaziene Adir Su
Canioanele marilor fluvii asiatice au adâncimi de pânä la 6000 m, însä, din cauza subdezvoltärii
infrastructurii de acces, sunt slab vizitate. Totodatä, în statele cu infrastructurä de transport
dezvoltatä, precum Japonia, Thailanda, partea de est a Chinei, defileurile canioanele reprezintä
atractii turistice importante. Printre acestea putem mentiona Canionul de Zäpadä (Yuki-no-
Otaki) din Japonia, Ob Luang din Thailanda, Charyn din Kazahstan (Mecca Aventurierilor).
În Africa de Sud, se aflä unele dintre cele mai atractive canioane, inclusiv Blyde River, cu o
suprafatä de 25 mii ha Fhish River cu o lungime de 650 km. Canionul Mides din sudul Tunisiei
are o suprafatä de 5 mii km2 a servit ca decor pentru filmul Pacientul englez. De asemenea,
meritä vizitate canioanele australiene, precum Canionul Regelui din nordul tärii cel mai adânc
canion submarin (1 800 m), cu o lätime de 32 km, situat la sud de Esperance.
Un factor de atractie de prim ordin, caracteristic zonelor montane care se datoreazä
pantelor mari, structurii rocilor, pragurilor altor cäderi de apä, îl reprezintä cascadele. Oriunde s-
ar afla, cascadele au un grad sporit de atractivitate creeazä senzatii optice acustice deosebite.
Atractivitatea cascadelor este relevatä de dimensiunile, debitul formele sale, de senzatiile
acustice optice (curcubeie) generate de cäderea de apä, precum de nivelul de dezvoltare al
infrastructurii de acces al celei de observare. Astfel, cea mai vizitatä cascadä din lume se
considerä Niagara (înältimea de 51 m lätimea de 1336 m), aflatä la hotarul dintre S.U.A.
Canada, care dispune de o infrastructurä variatä modernizatä, inclusiv ascensoare, balcoane de
belvedere, poteci amenajate etc. Printre cele mai spectaculoase cascade mentionäm (tabelul
A2.2): Belba-Foss (Norvegia), Yossemite (California, S.U.A.), Olloupena (Hawai, S.U.A.),
Anhel (Venezuela), Trei Surori (Peru), Iguaçu (Brazilia/Argentina), Victoria (Zambia), Tughela
(Africa de Sud), Mattenbachfall (Elvetia), Duruitoarea (România), Tipova (Republica Moldova).
Deltele râurilor reprezintä arii majore de atractie turisticä, care fascineazä vizitatorii prin
contopirea meditä a peisajului fluvial cu cel marin, prin diversitatea biologicä foarte bogatä,
productivitatea piscicolä înaltä, ocupatiile traditionale bucätäria localä etc. Toate deltele sunt
adevärate minuni ale Naturii, aglomeräri magnifice în care apele, pämânturile, vegetatia
animalele creeazä continuu neuitatul spectacol al vietii. Sunt destinatii foarte valoroase pentru
practicarea ecoturismului, pescuitului vânätorii sportive, dar necesitä o supraveghere adecvatä a
fluxurilor turistice pentru a nu distruge aceste zone sensibile. Printre cele mai spectaculoase
delte ale lumii se numärä deltele Dunärii, Volgäi, Nilului, Nigerului, Gangelui, Mecongului,
langtze, Lenei, Amazonului, Orinoco, Ocawango (Botswana) — cea mai mare deltä de interior
din lume.
Deosebit de atractive sunt meandrele râurilor atât în zonele de câmpie, cât în cele montane, unde
însotesc deflleurile canioanele. O Importantä turisticä majorä o au meandrele Prutului la Tetcani,
m. Briceni, meandrele cursului de mijloc al Nistrului.
Relieful eolian premntä o atractie turisticä importantä pentru zonele climatice aride semiaride,
precum pentru crestele montane lipsite de vegetatie. Se deosebesc 2 subtipuri principale de relief
eolian cu valoare turisticä: forme de acumulare, formate în urma deflatiei forme de coraziune.
Deflatia este actiunea de spulberare a dezagregärilor fine de la suprafata rocilor transportul
acestora pe diferite distante, unde se acumuleazä sub diverse forme de relief dšertic, printre care
o valoare turisticä apreciabilä posedä formele mai mari, precum dunele barcanele de nisip.
Acestea formeazä peisajele dšertice inconfundabile ale Asiei Centrale (Gobi Tar, Karakum), ale
pustiurilor africane Sahara sau Kalahari, asociate ocupatiilor obiceiurilor traditionale ale
localnicilor fenomenelor optice ca mirajul. Coroziunea este actiunea de roadere de a rocilor,
exercitatä de vânt. Coroziunea deflatia în asociere cu dezagregarea, atacä cu precädere straturile
de roci friabile, formatiunile mai dure rämânând tot mai proeminente. Astfel, apar diverse forme
ciudate de relief eolian, precum crestele ciupercile eoliene, stâlpii picioarele eoliene, care sunt
frecvent räspândite pe crestele montane sau pe platformele continentale vechi în zonele cu climä
aridä vegetatie säracä (Australia, Africa de Nord). O valoare turisticä deosebitä o posedä
Sfinxul, picioarele ciupercile eoliene de pe piscul Babele (Masivul Bucegi), formele bizare din
apropierea Bahcisaray (Crimeea), Ayers Rock din Australia. Ca rezultat al actiunii sinergice a
proceselor de dezagregare fizicä de coroziune a rocilor, a fortei de gravitatie, iar în masivele
calcaroase a proceselor carstice, se "modeleazä" balcoane, foarte apreciate de turi$i.
Foarte spectaculoase sunt balcoanele din Piatra Craiului sau Muntii Apuseni.
Relieful biogen se formeazä ca urmare a depozitärii resturilor de organisme marine calcaroase,
în special a coloniilor de corali care vietuiesc în lagunele intertropicale cu climä caldä umedä.
Sunt foarte räspândite în Oceanul Pacific, unde formeazä numeroase lanturi insulare, numite
atoli. Acestea sunt folosite, pe larg, pentru practicarea turismului de litoral, scufundärilor
subacvatice, pescuitului sportiv al scoicilor pentru perle cercetäri $iintifice etc. Cea mai
cunoscutä formatiune biogenä actualä este Marea Barierä de Corali a Australiei — un adevärat
paradis turistic, care se întinde pe o lungime de peste 2500 km. O valoare turisticä deosebitä
posedä recifele biogene fosile, cunoscute sub denumirea de toltri. Toltrii Prutului posedä o
valoare ecologicä $iintificä enormä concentreazä obiective turistice importante unicale, precum
defileurile Buzdugeni Trinca, Cheile Bute$i, Stânca Tigläu, numeroase pe$eri grote.
Edificii culturale
Edificiile culturale. Cele mai vwitate obiective culturale sunt muzeele, galeriile de artã, casele
memoriale, teatrele, arenele de circ, cinematografele 'i studiourile de cinema, sãlile de concerte
De o mare popularitate se bucurä muzeele Louvre D'Orsay din Paris, Ermitaj din Sankt
Petersburg, Richmuzeum Muzeul Van Gogh din Amsterdam, British Museum din Londra,
Acropole din Atena, Del Prado din Madrid, din Florența, Viena, Berlin, Vatican, New York,
muzeele de istorie naturalä, de arheologie de etnografie, muzeele ocupației din statele baltice, din
alte republici ale ex.-U.R.S.S. din fostele colonii. Foarte populare sunt muzeele tematice, precum
cele dedicate automobilelor, cinematografiei, ceasurilor, schiurilor, umbrelelor, figurilor de
cearä, $iintei, parfumului, sticlei, hârtiei, torturii, perlelor chihlimbarului, obiectelor ciudate etc.
O valoare turisticä deosebitä posedä muzeele etnofolclorice, Muzeele Satelor rezervațiile
culturale în aer liber. Merite vizitate Muzeul Satului din Bucure$i, Sibiu Sighetul Marmației
(România), Ujgorod (Ucraina), Roznov (Cehia), Martin (Slovacia), Gabrovo (Bulgaria), Stübing
(Austria), Gagliari (Italia), Yokohama (Japonia), renumitul „l-lapcrçoe
Țarului" din suburbia Sankt-Petersrburgului, Kiji din zona Märii Albe Ahty din
Caucaz. De o mare popularitate se bucurä satele turistice din: zona culoarului Rucär-Bran munțîi
Apuseni, Bucovina Maramurš (România); Arbanasi, Gabrovo Sozopol (Bulgaria); Volos Vlaha
(Grecia); Parcul Alconchin cu triburi de indieni (Canada); Plymouth Plantation de lângä Boston
sau rezervația Navaho din munțîi Stânco$ (SUA); Zihuataneho (Mexic); Val Paraiso insula
Pă$elui (Chile); Humanca (Argentina); Melbourne (Australia); Walesse (Cote d'Ivoire).
Cele mai vizitate galerii de artã sunt Galeria Tretiakov din Moscova, Galeria de Artä Academicä
din Veneția, galeriile Borgheze din Roma, galeriile din Madrid, Barcelona, Londra, Amsterdam,
Lisabona, New York, Tokyo, Viena, Berlin, Praga, Budapesta etc.
Casele memoriale sunt foarte räspândite în Europa Occidentalä, în special în Germania, Austria,
Olanda Marea Britanie, dar se întâlnesc, practic, în fiecare țarä. Deosebit de populare sunt casele
memoriale ale oamenilor celebri, precum vestiți muzicieni, scriitori poeți, pictori actori
renumiți, tehnicieni savanți valoro$, fo$i conducätori de stat. Foarte vizitate sunt caselemuzeu
ale lui Rembrant Van Gogh din Amsterdam, Beethoven, Bach, Mozart, Schumann din
austriece germane, Schopen în Polonia, Stradivarius Puccini în Italia, Ceaikovski în Rusia,
Salvador Dali în Spania, Enescu sau Brâncu$ în România etc. O valoare turisticä deosebitä au
casele primilor pršedinti ai S.U.A., Franței, statelor latino-americane a celor socialiste.
Amfiteatrele sunt cele mai vechi edificii culturale, care au apärut la mijlocul mileniului ÎI î. Hr.
în din nordul Greciei pentru a redă stärile emoționale ale naturii umane. Fiind destinat unui
numär redus de spectatori, dimensiunile arenei capacitatea de primire erau neînsemnate (câteva
zeci sau sute de spectatori). Ulterior, la semnificația culturalä a compozițiilor teatrale a fost
adäugatä semnificația misticä religioasä pentru a manifestă recuno$inta fătä de binevointa zeilor,
în special a lui Dionisos — zeul recoltei, al viței de vie al veseliei. O mare räspândire cäpätä
teatrele Herodos, Atticus, Delphi Epidarus, care se prezentau drept cele mai importante cärti de
vizitä ale polisurilor grece$i. O datä cu räspândirea competițiilor sportive olimpice, dimensiunile
capacitatea arenei se majoreazä substanțial (pânä la câteva zeci de mii). În timpul campaniilor
militare ale lui Alexandru Macedon, amflteatrele capätä o semnificație militarä, fiind destinate sä
amplifice ecoul glorios al armatei învingätoare al comandantului ei, precum amflteatrul de la
Side din Asia Micä cu o capacitate de peste 20 mii de locuri. Dupä cucerirea Greciei, românii au
preluat au perfecționat metodă construcției amfiteatrelor. Funcția culturalä religioasä inițialä este
schlmbatä cu funcția sportivä politicä. Capacitatea arenei a fost majoratä semnificativ (pânä la
100 mii de locuri), iar cele mai mari arene purtau denumrea de „colloseum". De regulä, arenele
erau folosite pentru gäzduirea competițiilor sportive dure, precum luptele de gladiatori sau
cursele de cai, dar care aträgeau un numär mare de spectatori, mulțumiți de grandiosul spectacol.
De asemenea, foarte relevantä era funcția politicä a arenelor, exercitatä în timpul spectacolelor
menționate sau separat în cadrul dezbaterilor publice sau al paradelor militare biruitoare. O
valoare turisticä primordialä posedä colizeumurile din Roma, El Djem (Tunisia), Aspenelos
(Croația).
Teatrele reprezintä cele mai populare edificii culturale ale lumii o carte de vizitä specialä a
majoritäțîi capitalelor centrelor regionale europene. Acestea sä readucä semnificația mitialä a
amfiteatrelor grece$i — redarea diverselor stäri emoționale ale naturii umane, flexibilitatea
mințîi plasticitatea fizicä a actorilor etc. De o mare popularitate se bucurä teatrele engleze,
japoneze chineze, „Teatrul Mare" (bOJ1b1110ñ TeaTP) Teatrul Dramatic pentru Copii din
Moscova, Teatrul Simfonic Mariinsky din Sankt-Petersburg, Teatrul „La Scala" din Milano,
Teatrul Național din Brasilia, teatrele din Paris, Veneția, Kiev, Odesa, Bucure$i, Cluj. Meritä
vizitate Teatrele de Operã din: Viena, Paris, Sidney, Praga, New York, Madrid, Barcelona, San
Remo Budapesta.
Sãlile de concerte sunt foarte solicitate în statele europene, în special pentru muzică clasicä, în
SUA Canada — pentru diverse stiluri de muzicä uparä compozițîi teatral-muzicale etc.
Arenele de circ erau cele mai räspândite obiective publice în Roma Anticä, fiind
destinate diverselor manifestățîi sportive, luptelor cu gladiatori, trucurilor acrobatice de
magie etc. În prezent, au o mare popularitate pentru turi$îi din întreaga lume, în special pentru
copii iubitorii de senzații țări. Printre cele mai apreciate circuri, se numärä Cirque du Soleil din
Montreal filialele lor din Las Vegas, Hong Kong, Amsterdam, Londra New York, circul
extravagant Jim Rose, Circus Cazino din Las Vegas, Ringling Brothers din SUA; Circul Național
din Beijing "Show-ul Paradisului Chinez"; Bulliogne Fratellini din Franța; circurile din Moscova
(lurii Niculin Circul Mare/b0J1b1110ìí 1-(HPK); circurile naționale din Kiev, Tokyo
Nairobi (Kenya), circul Cronè din Elveția; Circus Scott din Suedia; circurile Salome Bouch
Roland din Germania; Grand Varieté din Amsterdam, Berousek din Cehia Globus din Bucureşti.
Obiective turistice importante sunt studiourile de cinema, îndeosebi Hollywood, Beverly
Hills, Pasadena sau Santa Barbara din California, S.U.A., Boliwood din Bombey, India, Mosfilm
din Moscova, studiourile franceze, italiene, britanice, australiene, argentiniene, mexicane,
turceşti.
Carnavalurile atrag turiştii prin atmosfera de prin originalitate Imaginatie. Cele mai celebre
carnavaluri clasice se la Rio de Janeiro, Venetia, New Orleans, Antilele Olandeze, insulele
Canare, Nice, Trinidad Tobago, Goa (India) Quebec, Canada. Particularitätile comune ale
canavalelor clasice (catolice) sunt motivul, perioada desfăşurării distractiile fastuoase costumele
viu colorate. Cu câteva zile sau säptämâni înainte de Miercurea Cenuşie (de începerea Postului
Mare), localnicii turi$ii se avântä într-o mare petrecere, dupä care urmeazä sä se dezicä de
poftele trupeşti (în traducere din latinä carnavale, înseamnä adio carne). La începutul lunii
februarie, în America Latinä, vara e în toi, iar (dupä cum glumesc localnicii) costumele de
carnaval pot sä încapä într-un plic, în schimb dansurile samba, accesoriile pompoase siluetele
dansatoarelor sunt aproape de perfectiune. Carnavalul de la Venetia se remarcä prin abundenta
de culori, costumele mäştile originale, ornamentele din sticlä de Murano.
Un flux masiv de turişti genereazä sãrbãtorile religioase creştine Crãciunul, Pa§tele
Hramul. Actualmente, Cräciunul se asociazä frecvent cu särbätoarea iernii a Anului Nou nu are
doar o semnificatie religioasä. Deseori, însemnätatea comercialä culturalä prevaleazä asupra
celei spirituale, iar în perioada respectivä, se organizeazä diverse evenimente culturale, târguri
expozitii cu reduceri substantiale, ceea ce atrage un numär mare de turişti. Mai mult decât atât,
calendaristicä a anului se Oferä concedii plätite sau prime salariale, vacante pentru serbarea
adecvatä a acestui evemment. Foarte apreciate sunt sejururile de Cräciun în destinatii exotice,
precum Paris, Rio de Janeiro, Maldive, Tahiti, Miami. Pa§tele are o semnificatie, predominant
religioasä se serbeazä, de regulä, în statele ortodoxe catolice. Semnificatia culturalä este
subordonatä celei religioase. Caracterul comercial este mai slab pronuntat decât la Cräciun, însä
nu meritä neglijat de cätre operatorii turistici. In statele ortodoxe, se oferä vacante alte facilitäti
dar mai putin generoase în comparatie cu Cräciunul. Paştele este nu doar serbarea reînvierii
Mântuitorului, dar a Naturii, cea mai frumoasä särbätoare a primäverii, urmatä de evenimente
culturale etno-folclorice inedite.
Festivalurile artistice (muzicale, folclorice, teatrale, cinematografice etc.) atrag fluxuri de
turi$i care practicä turismul cultural. Printre acestea, de o rezonantä mondialä se bucurä festivalul
cinematografic de Ia Cannes; festivalurile de muzicä clasicä Mozart de Ia Salzburg, Wagner de Ia
Bayreut, Johann Strauss, Beethoven sau Schubert de Ia Viena; festivalurile de muzicä uparä de Ia
Brapv, Mamaia, Yurmala, Yalta, New Orleans sau San Remo etc. Nu mai putin importante sunt
festivalurile folclorice de mare notorietate pe plan mondial, precum cele de Ia Cleveland (Marea
Britanie), Montoire Dijon (Franta), festivalurile de dans: tango Ia Buenos Aires, samba Ia Rio
etc.
Festivalul Vinului din Moldova, denumit oficial “Ziua Naţională a Vinului”, tradițional, are loc
în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, dar și la vinăriile din Republică, în primul
weekend din luna octombrie, după recoltarea strugurilor. Festivalul celebrează tradiţiile bogate
ale vinificaţiei în Moldova, care datează cu secolul al XV-lea. Scopul manifestării constă în
promovarea și consolidarea imaginii țării noastre ca un important stat vitivinicol, asigurarea
suportului pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol, cunoașterea produselor vinicole, facilitarea
procesului de includere a Moldovei pe traseele internaționale turistice ale vinului, atragerea
investitorilor și turiștilor, sporirea consumului intern de băuturi de înaltă calitate, familiarizarea
cu obiceiurile, cultura și tradițiile poporului
Mărţişorul, care este oferit persoanelor dragi, pe 1 martie, ca vestitor al primăverii, a primit de-a
lungul timpului semnificaţii diverse, de la dar aducător de noroc la simbol al renaşterii naturii.
În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al
sosirii primăverii. În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor.
Împreună cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă
fiind ghiocelul.
Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare.
Ele au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la
gât. Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roşul poate semnifica vitalitatea femeii, iar
albul - înţelepciunea bărbatului. Astfel, şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a
celor două principii.
Complexul religios Vatican este cel mai important centru de pelerinaj al lumii cre$ine catolice.
Cele mai importante obiective turistice ale Vaticanului sunt Piafa Bazilica San Pietro, Posta
Vaticanului catedrala-cetate St. Angelo. Piata San Pietro este dominatä de 2 arcuri de coloane
(284), dispuse în 4 rânduri unite în partea superioarä. In centrul pietii, se gäse$e Obeliscul
Egiptean, cu înältimea de 40 m, care nu a fost rästurnat s-a pästrat intact. Catedrala Sf Petru nu
este doar ršedinta Papei, dar cel mai valoros muzeu de artä muralä cre$inä sculpturi religioase,
unul din cele mai valoroase sanctuare cre$ine, unde este îngropat Sf Petru. Eterna Capela Sextinã
reprezintä o bijuterie inestimabilä a artei credintei creatä cu aportul celor mai valoro$ pictori ai
Rena$erii. La ie$rea din Piata Sf. Petru, se aflä renumita Po$ä a Vaticanului, de unde turi$ii din
lumea întreagä transmit scrisori celor dragi. Domeniile Vaticanului continuä cu 2 rânduri
simetrice de clädiri pânä Ia cetatea St. Angelo podul omonim de pe râul Tibru.
Foarte apreciate sunt pietele Romei, îndeosebi Piafa Spaniei, Piafa del Popolo, Piafa Navona,
Piafa Venefia, Piafa Victoria. Piata Spaniei este sträjuitä de un covor foarte frumos din flori vii
de biserica Sf. Treimi. Piata del Popolo este renumitä prin Obeliscul Egiptean fixat pe un elefant,
Arcul de Triumf cele douä clädiri simetrice ale teatrului omonim. Piata Navona este înalt
apreciatä datoritä celor 2 obeliscuri egiptene, havuzurilor sculpturilor sale, trucurilor artistice
care se prezintä aici seara târziu. In imediata apropiere, se aflä cel mai important monument
funerar roman — Panteonul Zeilor, care s-a pästrat foarte bine pânä în prezent. De asemenea,
meritä vizitate obeliscurile egiptene de Ia Latran (cel mai mare), din Piafa Quirinale, care sträjuia
intrarea în mausoleul împäratului Augustus, din Piata della Minerva de Ia Villa Celimontana.
De o mare popularitate se bucurä catedralele bisericile Romei, în special: Catedrala
Metropolitanã (San Giovani in Luterano), construitä în secolul al IV-lea, cu „Poarta Sfìntä"; Sf
Pavel (din spatele Catedralei Sf. Petru), cu statuia apostolului, fresce bizantine portretele a 264
de papi; Santa Maria Magiore cu turnul grandios interiorul Inedit; San Pietro in Vicoli, cu
Sf. Petru sculpturi de Michelangelo; San Clemente, cu Capela Sf. Ecaterina; San
Sebastian, cu catacombele ei; Biserica Sf. Maria Biserica Tuturor Sfintilor. O mare atractie
turisticä posedä: Grädina Botanicä, Grädina Zoologicä, stadionul de fotbal „Olimpico", parcurile
de distractii Rainbow Magicland Luna Park; complexurile memoriale Altarul Patriei Forul Italic,
Palatul Quirinale, Palatul Conservatorilor, Palatul Civilizatiei Muncii, Palatele-muzeu Barberini,
Corssini Farneze; Muzeele Capitoliului, Muzeul Civilizatiei Romane, Muzeul National, Muzeul
Vilei Julia; galeriile de artã Borgheze, Sordi, Doria Pamphili; havuzurile Fontana di Trevi,
Fontana dela Nayadi, Fontana dei Tritone din Piata Republicii, havuzurile din Piata Navona;
Cimitirul Cappucino; termele catacombele romane. In apropiere de capitalä, de o mare
popularitate se bucurä statiunile litorale Latina, Tivoli, Lidio, Ostio, statiunea balnearä Fiogi cu
ape termo-minerale foarte apreciate pentru tratarea bolilor de rinichi, Parcul Nafional
Civitavechio, cu fermecätoarea „cãrare a dragostei" — principalul traseu turistic de aici.
Japonia — Tara Soarelui Rãsare, Tara Sakurei, Crizantemelor, Gheivlor, Seogunilor Ceaiului,
este vizitatä anual de circa 9 mln. turi$i sträini. Tokyo, capitala tärii din 1866, este în prezent cea
mai mare aglomeratie urbanä japonezä (fig. A 12.4). Este cunoscut din sec. XII ca o veche de
pescari, iar mai apoi devine cetate capitalä a seogunilor (sec. XV-XVIII). Este un al traditiilor, al
templelor, pagodelor, parcurilor, dar al constructiilor artificiilor moderne. Cele mai importante
obiective turistice sunt: Palatul Imperial (sec. XIX); Parlamentul Prefectura; Templul Kanon
(sec. XVIII); Parcul Hybia cu clädirea Curtii Supreme; parcul Ueno, cu Universitatea, numeroase
muzee arena de desfä§urare a sãrbãtorii sacura (nedeie japonezä); Circul National; Centrul
National de Arte; cartierele luxoase Ginza Shin-Yuku, cu o piatä subteranä grandioasä;
cartierul de afaceri Kanda, metroul; trenul ultrarapid „Hikart" ce leagä Tokyo de Osaka; circa
2000 de temple; 32 de universitäti; 600 de cinematografe; zona portuarä întinsä. Palatul Imperial
este localizat în centrul Tokyo, în castelul Edo este înconjurat de parcuri, ziduri medievale cu
apä. Palatul Grädina Imperialä sunt deschise vizitatorilor doar pe data de 2 ianuarie (ziua în care
japonezii aduc multumirii împäratului) 23 decembrie (ziua de na$ere a Impäratului), iar
împäratul î$ face aparitia la unul din balcoane. Cele mai impunätoare obiective ale sunt turnurile
Tokyo Tower Tokyo Sky Tree. Primul a fost construit în 1958 dupä asemänarea Turnului Eiffel
din Paris, are o înältime de 334 m adäposte$e panorame de observare, restaurante, muzee
galerii de artä. Tokyo Sky Tree a fost finisat în martie 2011 (tabelul A 2.9) rämâne cel mai înalt
turn din lume (634 m). Secretul stabilitätii lui Tokyo Sky Tree constä în structura metalicä în
cele cinci niveluri sub formä de pagodä de la baza lui, construite din beton, capabile sä reziste
celor mai puternice cutremure. Foarte vizitate sunt centrele de distrac(ii Asakusa, Tokyo
Disneyland Tokyo Dom City. Asakusa are un specific traditional japonez. Tokyo Disneyland a
fost construit în 1983 în jurul castelului Cinderella, flind vizitat de cca 300 mln. de oameni.
Tokyo Dom City este renumit prin Roata de Observare atractioanele pentru senzatii tari.
In apropiere de Tokyo, se aflä vulcanul stins Fujiyama — un simbol nipon, cu înältimea de 3776
m, acoperit cu zäpadä, în timp ce la poalele lui înflore$e sakura crizantemele (fig. A 12.5). În
zona muntelui, sunt numeroase Iacuri statiuni cu ape termale. Nu departe de Tokyo, se aflä
Nikko, cu Podul Sfint Shinkio, cascade Iacuri, pagode temple din lemn de 5-7 etaje. Kamakura
este un exclusiv turistic, patrimoniu UNESCO, cu case traditionale din fiecare tarä a lumii. Aici
se aflä cea mai mare (48,7 m) mai veneratä statuie din bronz a lui Buddha din Japonia (fig. A
12.6). Atami (fig. A7) — Mecca japonezä — este cea mai importantä statiune balnearä litoralä
cu plaje ape termale. La est de Tokyo, în prefectura Nagano — gazda Olimpiadei de Iarnã din
1998 de o mare popularitate se bucurä complexurile sportive olimpice, cu peste 250 de piste de
schi, Inclusiv zonele Hakuba (200) Nosava Onsen (28), trambuline patinoare.
Pe malul splendidului lac Biwa, se aflä Kyoto, oraymuzeu, fostä ršedintä imperialä si renumit
centru economic cultural în prezent. Pentru cele peste 1500 de temple grädini miritice. Kyoto
mai este numit lini$ii. Meritä vizitate Templul cu cele 1001 fete ale lui Buddha, statuile din lemn
poleite cu aur, Pagoda de Aur din Parcul Kiakaku, muzeele, palatele sanctuarele imperiale.
Cartierul Gyon este renumit prin sale — unul din simbolurile nipone.
Brazilia este una din cele mai preferate destinatii turistice din lume, renumitä prin carnavalurile
dansurile sale, plajele întinse, parcurile nationale cu o florä faunä foarte variatä. Anual tara este
vizitatä de 6 mln. de turi$i sträini (tabelul A 1.2). Cea mai importantä zonä turisticä este tärmul
atlantic, cu renumitele Sao Paolo, Rio de Janeiro, Belo Horizonte, Salvador, Recife, Natal, Belen
s.a. In extremitatea sudicä a tärmului atlantic, se aflä Porto Alegre cu multe muzee monumente
Piata San Rafael. Sao Paolo — capitala economicä a Braziliei cel mai mare din emisfera de sud
(15 mln. locuitori). Aici se munce$e mult, pentru a se cheltui upr la Rio. Cele mai impresionante
obiective sunt: complexurile de zgârie-nori; Palatul Central, construit în întregme din marmurä
albä de Carara (italianä); podul suspendat Oliveira, Muzeul de Istorie, Parcul Carmo, cu
Mänästirea San Bento; Muzeul de Artã Contemporanã, Muzeul Imperania, Galeria de Artä;
Biserica ,Casa Noastrã Brazilia"; cartieruljaponez, cu Podul Ceaiului; Stadionul Pacaembu;
Grädina Zoologicä , cu o varietate mare de päsäri; statiunile litorale (fig. A6).
Rio de Janeiro este cel mai turistic al Braziliei, devenit celebru prin carnavalul grandios al
de dans latino-american (samba), care se petrece 4 zile în luna februarie, iar pregätirile
dureazä întregul an (fig. Al 1.8). O altä carte de vizitä a sunt plajele luxoase uimitoare, în special
Copacabana — ceti mai frumoasã 91' mai mare din lume, Ipanema, Flamengo, Leblon
Botafogo, cu un lant de vile, cazinouri hotele luxoase, aquaparcul Wet'n Wild. Printre alte
obiective importante mentionäm: stânca Corcovado, de 700 m înältime, pe vârful cäreia este
înältatä o imensä statuie a lui lisus Cristos cu bratele larg desfäcute (fig. Al 1.7); stânca
„Cãpãtâna de zahãÈ' de 395 m înältime, cu o platformä de observare, la care se poate ajunge cu
telefericul; Parcul Şi Palatul Imperial, Palatul Arhiepiscopiei, Parlamentul Vechi; clãdirile
coloniale ale Vamei, Bursei Academiei de Arte; Catedrala Metropolitanä, Biserica Penia, cu
365 trepte, Capela OrăşeneaBisericile San Antonio Santa Lucia; Podul Rio; Stadionul Maracana
— simbolul international al fotbalului, cu 92 mii locuri, Muzeul Carmen Merinda, Muzeul de
Artä Contemporanä, Muzeul Republicii, Muzeul Mineralogic; bulevardul Avenida Presidente
Vargas, Parcul Flamingo, Grädina Botanicä Zoologicä, centrele de distractii, parcul national
Tijuca.
Mexico - In zona celei mai mari aglomeratii urbane din lume — Ciudad de Mexico, se aflä
majoritatea vestigiilor aztece. Capitala actualä este construitä pe locul vechii cetäti Tenochtitlan,
cuceritä distrusä de Cortez (spanioli) în 1521. Cele mai importante obiective turistice sunt:
vestigiile cetätii aztece; Palatul Nafional (vechea ršedintä a viceregilor), cu ,Clopotul Libertätii",
Palatul Artelor Plastice, Templul Chalpultepec (sec. XIV); Catedrala Metropolitanä — cea mai
veche din America, cu 5 cupole, Catedrala de Guadelupe; Piaga Zocalo, unde se desfäparä
evemmente culturale, Teatrul National, în stil italian; Parcul Central Alameda cu multi plopi;
Academia San Carlos (sec. XVIII), Universitatea, cu 42 de blocuri Biblioteca; Muzeul de
Antropologie, cu statuia Coatlicul (mama zeilor) de 168 t, stadionul de fotbal Azteca, cu o
capacitate 114 mii de locuri; parcurile de distrac(ii La Feria Chalpultepec (Templul Focului), Six
Flags Mexico aquaparcul Sea Life Parc.