Raportul stagiului de practică

Numele şi prenumele elevului:CasapciucLiviu

Instituţia de învăţământ:Colegiul Internaţional de Administrare şi Bussines
Tipul stagiului de practică:Practica de iniţiere în specialitate
Locul de efectuare: Colegiul Internaţional de Administrare şi Bussines
Perioada şi durata stagiului de practică:25.05.2019-14.06.2019
Conţinutul activităţilor şi sarcinilor de lucru :

Cuprins:
UC1. Identificarea și descrierea activității și rolului instituțiilor naționale și internaționale
din domeniul turismului.............................................................................................................

UC2. Studierea și analiza Legii Nr.352 cu privire la organizarea și desfășurarea activității

turistice din 24.11.2006 și a altor acte legislative ce reglementează activitatea turistică din
Republica Moldova.....................................................................................................................

UC3. Studierea și analiza Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020” şi a Planului de

acţiuni pentru implementarea acesteia în anii 2014 – 2016, aprobată prin HG Nr. 338 din
19.05.2014....................................................................................................................................

UC4. Analiza, prezentarea și identificarea datelor statistice ce reflectă activitatea agențiilor de

turism și principale destinații turistice ale moldovenilor pentru 2010-2016………………..

UC5. Identificarea și elaborarea trăsăturilor specifice eticii profesionale pentru un agent de

turism...........................................................................................................................................

UC6. Determinarea tipurilor de pensiuni turistice după categorii și gradul de confort și

identificarea actelor în baza cărora activează acestea...............................................................

UC7. Descrierea potențialului muzeistic al Republicii Moldova...............................................

1
UC8. Cunoașterea și valorificarea resurselor turistice ale zonei de nord a Republicii Moldova
........................................................................................................................................................
UC9. Studierea și prezentarea resurselor naturale, antropice și etnografice a regiunii de
centru a Republicii Moldova.........................................................................................................

UC10. Descrierea potențialului etnografic, resurselor naturale și antropice a regiunii de sud a

Republicii Moldova.......................................................................................................................

2
I. Instituţiile naţionale şi internaţionale din domeniul turismului
 Aprecierea rolului Agenţiei Turismului din Republica Moldova
-Misiunea, funcţiile de bază, atribuţiile şi drepturile Agenţiei
Misiunea Agenţiei constă în elaborarea şi implementarea cadrului legislativ şi normativ, a
strategiilor şi politicilor statului în domeniul turismului; dezvoltarea turismului intern şi
promovarea ţării ca destinaţie turistică pe plan extern; protecţia drepturilor subiecţilor
raporturilor juridice din domeniul turismului; precum şi asigurarea prestării la standarde
internaţionale a serviciilor turistice.
În vederea realizării misiunii sale, Agenţiei ii revin următoarele funcţii de bază:
a) asigurarea dezvoltării durabile a turismului;
b) crearea condiţiilor pentru pregătirea şi perfecţionarea continuă a cadrelor din industria
turismului, inclusiv prin crearea unităţilor de instruire şi producere;
c) asigurarea utilizării raţionale a resurselor turistice şi respectării măsurilor de conservare şi
protecţie a mediului în zonele şi staţiunile turistice;
d) asigurarea colaborării internaţionale în domeniul turismului, prin încheierea şi executarea
tratatelor internaţionale din domeniu;
e) contribuirea, în limitele competenţei, la crearea premiselor pentru dezvoltarea turismului rural,
în scopul reducerii disparităţilor regionale;
f) coordonarea dezvoltării turismului intern şi internaţional într-un mod integrat, echilibrat şi
durabil, prin includerea în circuitul turistic internaţional a patrimoniului turistic naţional;
g) contribuirea la crearea unui climat favorabil pentru atragerea investiţiilor în domeniul
turismului.
Pentru realizarea funcţiilor care îi revin, Agenţia îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) elaborează şi prezintă Guvernului spre aprobare, după coordonarea prealabilă cu autorităţile şi
instituţiile interesate, documentele de politici în domeniul turismului;
b) elaborează acte normative în domeniul turismului, armonizate cu normele internaţionale, şi
mecanisme economice de stimulare a dezvoltării turismului;
c) coordonează măsurile privind realizarea politicilor publice în domeniul turismului şi poartă
răspundere, în limita competenţei sale, pentru implementarea acestora;
d) efectuează analize şi pronosticuri privind dezvoltarea turismului în ţară şi prezintă informaţii
ce ţin de domeniul respectiv;
e) organizează şi desfăşoară activitatea de promovare a imaginii Republicii Moldova ca ţară ce
prezintă interes atît pentru turismul intern, cît şi pentru cel internaţional, organizează activităţi
expoziţionale în domeniul turismului în ţară şi peste hotare;

3
f) reprezintă în organismele internaţionale şi regionale interesele statului în domeniul turismului,
coordonează şi monitorizează colaborarea Republicii Moldova cu Organizaţia Mondială a
Turismului şi cu alte organisme internaţionale din domeniu;
g) coordonează implementarea programelor de asistenţă tehnică acordată de Uniunea Europeană,
de Organizaţia Mondială a Turismului şi de alte organisme internaţionale, precum şi a
programelor de integrare europeană în domeniul turismului;
h) organizează ţinerea evidenţei patrimoniului turistic, asigură valorificarea şi protejarea
acestuia, protecţia şi conservarea obiectivelor patrimoniului natural şi antropic din zona turistică,
în conformitate cu legislaţia;
i) iniţiază şi monitorizează crearea, funcţionarea şi lichidarea zonelor turistice;
j) administrează Registrul zonelor turistice;
k) avizează documentaţia de urbanism privind zonele şi staţiunile turistice, precum şi
documentaţia referitoare la construcţiile din domeniul turismului;
l) efectuează, în condiţiile legii, reglementarea şi controlul calităţii serviciilor turistice prestate;
m) elaborează şi prezintă Guvernului spre aprobare normele metodologice şi criteriile de
clasificare a structurilor de primire turistică şi a agenţilor economici din industria turismului,
efectuează clasificarea structurilor respective şi exercită controlul asupra respectării criteriilor de
clasificare;
n) elaborează norme metodologice privind deschiderea rutelor turistice, aprobă şi înregistrează
rutele turistice;
o) colaborează cu diverse asociaţii şi organizaţii neguvernamentale în probleme ce ţin de
domeniul turismului;
p) acordă asistenţă metodologică şi informaţională agenţilor economici din industria turismului,
asociaţiilor obşteşti din domeniu, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale;
q) organizează şi supraveghează activitatea editorială şi de publicitate în domeniul turismului;
r) organizează pregătirea şi perfecţionarea continuă a cadrelor în domeniul turismului,
coordonează activitatea Centrului Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului;
s) elaborează modelul contractului de servicii turistice şi modelul voucherului turistic şi le
prezintă Guvernului spre aprobare;
t) monitorizează circulaţia turistică, reglementează, în colaborare cu autorităţile administraţiei
publice locale, activitatea turistică în teritoriu;
u) participă la activitatea Consiliului Consultativ pentru Turism, aprobă Regulamentul şi
componenţa nominală ale acestuia;
v) exercită alte atribuţii stabilite de lege.

4
Agenţia este învestită cu următoarele drepturi:
a) să adopte şi să emită, în limitele competenţei stabilite de legislaţia în vigoare, instrucţiuni şi
alte acte normative ce ţin de reglementarea relaţiilor din domeniul de activitate;
b) să elibereze şi să anuleze autorizaţii (acte de clasificare, brevete etc.), în conformitate cu
legislaţia în vigoare;
c) să solicite şi să primească, în condiţiile legii, de la autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale, societăţile comerciale şi organizaţiile necomerciale informaţia necesară pentru exercitarea
atribuţiilor care îi revin;
d) să participe, în calitate de membru cu drepturi depline, în activitatea asociaţiilor şi uniunilor
regionale şi internaţionale specializate în domeniu;
e) să utilizeze, în scopul realizării sarcinilor sale, ajutorul tehnic şi financiar oferit de
organizaţiile internaţionale şi de donatorii interni şi externi;
f) să posede şi să administreze bunurile ce i-au fost transmise, precum şi cele procurate ca
urmare a activităţii desfăşurate în conformitate cu împuternicirile sale;
g) să antreneze, prin acord reciproc, reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale
şi locale la examinarea şi soluţionarea problemelor din domeniul turismului;
h) să poarte tratative şi să încheie contracte şi acorduri, în condiţiile legii, cu persoane juridice şi
fizice din Republica Moldova şi din alte state;
i) să înainteze Guvernului propuneri de creare, reorganizare sau dizolvare, în condiţiile legii, a
instituţiilor subordonate;
j) să efectueze expertiza proiectelor ce ţin de domeniul turismului;
k) să coordoneze activitatea instituţiilor din subordine şi a altor persoane juridice de drept public
şi privat în problemele ce ţin de competenta sa;
l) să administreze, în numele statului, cota-parte pe care acesta o deţine în societăţile comerciale.
Organizarea activităţii Agenţiei
Agenţia este condusă de directorul general, numit în şi eliberat din funcţie de Guvern.
Directorul general este asistat în activitatea sa de către un director general adjunctl. Numirea în
funcţie, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu a acestuia se face, în
condiţiile legii, de către Guvern.
Directorul general:
a) asigură respectarea conformă a actelor legislative şi normative, realizarea sarcinilor ce decurg
din prezentul Regulament şi poartă răspundere personală pentru exercitarea funcţiilor atribuite
Agenţiei;

5
b) aprobă regulamentele subdiviziunilor Agenţiei; repartizează obligaţiile de funcţii şi stabileşte
gradul de responsabilitate a directorului general adjunct, a şefilor subdiviziunilor şi ai instituţiilor
subordonate;
c) modifică şi ajustează statul de personal al aparatului central, în funcţie de necesitatea
optimizării formelor organizatorice, în limitele structurii şi efectivului aprobate de Guvern,
precum şi ale fondului de retribuire a muncii;
d) numeşte în funcţie, modifică, suspendă şi încetează, în condiţiile legii, raporturile de serviciu
ale funcţionarilor publici, angajează, modifică, suspendă şi încetează raporturile de muncă cu
personalul contractual al Agenţiei şi conducătorii instituţiilor subordonate;
e) coordonează elaborarea proiectului bugetului anual al Agenţiei şi, în caz de necesitate,
intervine cu propuneri privind alocarea suplimentară a resurselor financiare pentru acţiuni
concrete; exercită controlul asupra utilizării conform destinaţiei a mijloacelor bugetare;
f) emite ordine ce vizează activitatea de bază a Agenţiei şi controlează executarea lor;
g) propune Guvernului componenţa nominală a Colegiului Agenţiei, organizează şi prezidează
şedinţele acestuia;
h) reprezintă Agenţia în relaţiile cu persoanele juridice de drept public şi privat;
i) reprezintă, în numele Guvernului, interesele statului în relaţiile cu persoane juridice şi fizice
din ţară şi străine, încheie şi reziliază contracte şi alte acte juridice, conform competenţelor
atribuite;
j) exercită şi alte împuterniciri atribuite prin lege.
În îndeplinirea atribuţiilor sale, directorul general poate fi asistat de un cabinet, care este o
subdiviziune interioară distinctă cu personal propriu, avînd statut de serviciu.
În cadrul Agenţiei se creează un organ consultativ, Colegiul Agenţiei, compus din 9 membri.
Componenţa nominală a Colegiului se aprobă de Guvern, iar Regulamentul privind organizarea
şi funcţionarea acestuia – prin ordinul directorului general.
Actele oficiale ale Agenţiei şi corespondenţa acesteia sînt semnate de directorul general, iar în
lipsa acestuia – de directorul general adjunct sau de o altă persoană desemnată prin ordinul
directorului general.
Semnătura pe actele Agenţiei este în formă scrisă sau, în conformitate cu legislaţia, poate avea
alte forme.
Persoanele învestite cu dreptul de semnătură poartă răspundere personală pentru legalitatea,
veridicitatea şi corectitudinea documentului semnat.
din Republica Moldova.

6
  Prezentarea succintă,contribuţia ANAT,ANTREC,OMT şi a altor instituţii în
dezvoltarea turismului

Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural - ANTREC

este o organizaţie neguvernamentală, membră a Federaţiei Europene de Turism Rural –

EuroGites, constituită prin unirea liberă a persoanelor fizice şi juridice în scopul de a practica
sau sprijini dezvoltarea or
ganizată a turismului rural, ecologic şi cultural şi pentruîmbunătăţirea continuă a produsului
turistic.Înfiinţată în 1994, a ajuns în prezent la un număr de 3000 de membri în 32 de judeţe –
proprietari de pensiuni turistice şi agroturistice, meşteri populari, dar şi oameni
obişnuiţi,susţinători ai turismului rural.ANTREC sprijină şi promovează un proiect de lege privind
stabilirea unor mecanismeeconomice pentru promovarea şi dezvoltarea turismului ecologic.
Asociatia Româna pentru cazare si turism ecologic Bed&Breakfast
promovează sistemul de cazare "bed and breakfast" (cazare şi mic dejun) ce se adresează
atâtcetăţenilor români, cât şi străini, rezidenţi sau în tranzit, ce călătoresc
în scopuri diverse(afaceri, relaxare, tratamente balneare etc.). Elementul distinctiv al ARCTE
B&B este natura
produsului turistic bed&breakfast, orientat către practici ecologice. ARCTE B&B esteimplicată
în derularea unor programe privind implementarea etichetei ecologice în reţeaua de pensiuni a
asociaţiei.
Federatia Industriei Hoteliere din România - FIHR
este o organizație profesional
-patronală națională, reprezentând și promovând interesele industriei hoteliere și restaurantelor
din România, organizație non profit și non guvernamentală. FIHR este afiliată la cele
doua organizații internaționale de
profil - IH&RAla
nivel internațional si HOTREC la nivel european.

OMT definește calitatea serviciilor turistice ca ”rezultatul unui proces care implică satisfacerea
tuturor nevoilor, exigențelor și așteptărilor legitime ale consumatorului în materie de produs și
serviciu, la un preț acceptabil, în conformitate cu condițiile contractuale ale unui acord mutual și
determinanții adiacenți ai calității care sunt securitatea și protecția, igiena, accesibilitatea,
transparența, autenticitatea și armonizarea activității turistice vizate cu mediul uman și natural”.

7
II. Cadrul legal ce reglementează domeniul turismului din Republica Moldova
 Extras din legea Nr.352 din 24.11.2006
Articolul 1. Domeniul reglementării
Prezenta lege reglementează raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de
stat în domeniul turismului, organizarea şi coordonarea activităţii turistice şi a activităţii de
întreprinzător în domeniul turismului, formele de turism, crearea şi activitatea zonelor turistice
naţionale, stabileşte cerinţele privind calitatea serviciilor turistice şi asigurarea securităţii turiştilor,
precum şi principiile de colaborare internaţională în domeniul turismului.
Articolul 3. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:
activitate turistică - activitatea turoperatorilor şi agenţiilor de turism, precum şi altă activitate de
organizare a călătoriilor turistice;
agenţie de turism (denumită, de asemenea, detailist) – persoană fizică sau juridică care vinde
sau oferă spre vînzare servicii turistice proprii sau contractate de la alţi furnizori, precum şi pachete
de servicii turistice stabilite de turoperator;
[Art.3 noțiunea în redacția LP6 din 26.02.16, MO79-89/01.04.16 art.144; în vigoare 01.10.16]
agenţi economici din industria turismului - persoane fizice şi juridice prestatoare de servicii în
domeniul turismului: servicii hoteliere, servirea mesei pentru turişti, transportarea turiştilor,
excursii, ghidaj, agrement, tratament balnear, precum şi alte servicii complementare;
asigurare de călătorie - contract încheiat, prin intermediul agenţilor economici din
industria turismului, între turişti şi companiile specializate de asigurări care prevede plata unor
despăgubiri în cazul producerii de riscuri asigurate (accidente rutiere, vătămarea sănătăţii etc.);
asociaţie profesională din domeniul turismului - asociaţie constituită de agenţi economici din
industria turismului, avînd ca obiect de activitate coordonarea, monitorizarea, apărarea,
promovarea şi reprezentarea intereselor membrilor săi, precum şi organizarea de diverse acţiuni
specifice activităţii turistice;
[Art.3 noţiunea "brevet de turism" exclusă prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08
art.349]
birou de informare turistică - serviciu destinat să comunice publicului informaţii utile privind
călătoriile şi turismul;
casă rurală – structură de cazare turistică și, după caz, de alimentare, organizată în baza unei
case (gospodării) proprietate privată care respectă stilul arhitectural tradițional (regional, zonal sau
local), cu o capacitate de pînă la 3 camere pentru cazarea a maximum 10 persoane, respectînd în
deservirea turiștilor tradițiile populare de trai, muncă și odihnă. Alimentația turiștilor la casa rurală
se asigură cu produse din producția proprie sau cu produse crescute în gospodăriile din localitate
ori din localitățile din preajmă;
[Art.3 noțiunea introdusă prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450]
contract de servicii turistice - acord de voinţă prin care o parte (turoperator, agenţie de turism)
se obligă să acorde celeilalte părţi (turist) serviciile stipulate, iar aceasta din urmă se obligă să
achite costul lor;
destinaţie turistică - spaţiu geografic sau loc spre care se îndreaptă o persoană în scop turistic;
excursionist - persoană care vizitează o zonă sau o destinaţie turistică pe durata unei zile (fără a
efectua o înnoptare la destinaţie);
facilităţi turistice - ansamblu de echipamente destinate satisfacerii nevoilor turiştilor într-o
anumită destinaţie;

8
 ghid turistic - persoană fizică care însoţeşte un vizitator sau un grup turistic şi acordă acestora,
în limitele contractului de servicii turistice, asistenţă calificată, oferind informaţii despre ţara
(localitatea) de sosire, patrimoniul ei natural şi antropic;
[Art.3 noţiunea modificată prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349]
grup turistic - şase sau mai multe persoane afiliate în vederea efectuării unei călătorii, petrecerii
unui sejur, vizitării unor obiective turistice;
industria turismului - ansamblu de activităţi economice şi comerciale destinate producerii de
servicii turistice, corespunzătoare standardelor de clasificare, realizate prin structurile de cazare şi
alimentaţie, de agrement şi de tratament balnear, de prestare a serviciilor de transport, de
organizare a congreselor şi conferinţelor, cu destinaţie sportivă, prin birouri de informare turistică,
prin turoperatori şi agenţii de turism;
infrastructură turistică - ansamblu de construcţii necesare unei zone turistice pentru primirea şi
deservirea turiştilor (structuri de cazare, de alimentaţie, de agrement şi de tratament balnear, de
prestare a serviciilor de transport, de organizare a congreselor şi conferinţelor, cu destinaţie
sportivă, birouri de informare turistică, centre de confecţionare/comercializare a articolelor de
artizanat, parcări etc.);
localitate turistică - aşezare rurală sau urbană care prezintă un interes turistic deosebit datorită
existenţei în interiorul său ori în imediata apropiere a mai multor obiective turistice, precum şi a
unor facilităţi turistice;
obiectiv turistic - element al resurselor naturale sau antropice care poate atrage vizitatorii într-
un anumit loc;
obiectiv turistic naţional - obiectiv turistic de importanţă naţională;
pachet turistic (pachet de vacanţă, pachet de călătorie) - combinaţie prestabilită a cel puţin două
servicii turistice, vîndute sau oferite spre vînzare ca un singur produs, la un preţ în care costul
fiecărui component nu este identificat separat, aceste prestaţii depăşind 24 de ore;
patrimoniu turistic - ansamblu de elemente ce stau la baza desfăşurării activităţii turistice pe un
anumit teritoriu, incluzînd resursele turistice naturale şi antropice, baza tehnico-materială,
infrastructura generală, infrastructura turistică şi bunurile destinate consumului turistic;
produs turistic - ansamblu complex de bunuri şi de servicii oferit consumatorilor (vizitatorilor);
Registrul rezidenţilor zonelor turistice naţionale - registru care conţine informaţii privind
rezidenţii zonelor turistice naţionale;
Registrul turismului - registru care conţine informaţii din domeniul turismului şi despre
patrimoniul turistic al ţării;
[Art.3 noţiunea modificată prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349]
resurse turistice - ansamblu de elemente naturale şi antropice care, prin calităţile şi specificul
lor, sînt recunoscute şi valorificate prin turism în măsura în care nu sînt supuse unui regim de
protecţie integrală. Resursele turistice pot fi naturale (elemente geomorfologice, de climă, de floră
şi de faună, peisaje, zăcăminte de substanţe minerale etc.) şi antropice (monumente şi site-uri
arheologice, monumente, ansambluri şi rezervaţii de arhitectură, monumente şi ansambluri
memoriale, monumente tehnice şi de artă, muzee, elemente de folclor şi artă populară etc.);
rezident al zonei turistice naţionale - persoană fizică sau juridică, înregistrată în modul stabilit
de legislaţie, care desfăşoară activitate de întreprinzător în zona turistică naţională în conformitate
cu prevederile prezentei legi;
rută turistică (itinerar turistic) - traseu turistic pe care se desfăşoară o călătorie cu indicarea
localităţilor de pe parcurs;

9
 rută turistică naţională - traseu turistic de importanţă naţională, recunoscut în această calitate
conform prevederilor prezentei legi;
sejur - durată de timp petrecută în scop turistic într-o anumită destinaţie turistică sau pe un
anumit itinerar;
servicii turistice - servicii prestate de către agenţii economici din industria turismului, care
includ cazarea, masa şi transportarea turiştilor, serviciile de agrement, tratamentul balnear,
asistenţa turistică şi alte servicii complementare;
structură de primire turistică - construcţie sau amenajare destinată cazării turiştilor şi/sau servirii
mesei pentru turişti;
turism - ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în orice
loc, altul decît locul lor de reşedinţă, pe o perioadă mai mică de un an şi în alt scop decît
desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat;
turism balnear - formă de turism practicată de persoanele ce au ca destinaţie staţiunile
balneoclimaterice în scopul îngrijirii sănătăţii sau prevenirii unor boli;
turism cultural - formă de turism care valorifică obiectivele turistice de ordin cultural ale unei
localităţi, zone sau ţări;
turism de afaceri - formă de turism practicată în interes de serviciu, incluzînd participarea la
întîlniri de afaceri, expoziţii şi tîrguri, conferinţe, congrese şi reuniuni;
turism ecologic - formă de turism orientată spre cunoaşterea naturii şi conservarea ei;
turism emiţător - deplasarea rezidenţilor unei ţări în afara graniţelor acesteia în scop turistic, cu
un sejur mai mare de 24 de ore;
turism intern - deplasarea rezidenţilor Republicii Moldova în interiorul ţării în scop turistic;
turism internaţional - ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul
persoanelor ce vizitează, în scop turistic, o ţară alta decît ţara lor de reşedinţă. Cuprinde turismul
receptor şi cel emiţător;
turism organizat - formă de turism caracterizată prin înţelegeri prealabile în ce priveşte prestaţia,
inclusiv serviciile legate de deplasarea şi sejurul turistului, prin intermediul contractelor sau al
altor tipuri de aranjamente;
turism pe cont propriu (neorganizat) - formă de turism ce exclude orice aranjamente prealabile,
deplasarea şi sejurul fiind organizate de turistul însuşi;
turism receptor - primirea de către o ţară, în scop turistic, a persoanelor străine, cu un sejur mai
mare de 24 de ore;
turism rural - formă de turism desfăşurată în mediul rural şi orientată spre utilizarea resurselor
turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaşterea mediului rural, activităţilor specifice acestuia,
obiceiurilor şi tradiţiilor locale, gospodăriilor ţărăneşti şi de fermier etc.;
turism social - formă de turism practicată de persoanele cu venituri mici sau dezavantajate social
(prin vîrstă, dizabilitate, situaţie familială), al cărei cost este suportat parţial sau integral de Guvern
(prin subvenţii), de sindicate sau de case de asigurări sociale;
[Art.3 noțiunea modificată prin LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630; în vigoare
09.09.16]
turism sportiv - formă de turism practicată în scopul desfăşurării unor activităţi sportive;
turism vitivinicol - formă de turism orientată spre vizitarea agenţilor economici care activează
în domeniul vinicol şi a regiunilor vinicole cu scopul de a îmbina plăcerea degustării produselor
vitivinicole cu cunoaşterea mediului rural, stilului de viaţă şi activităţilor culturale locale;
turist - persoană fizică care se deplasează în orice loc, altul decît locul său de reşedinţă, pe o
durată de cel puţin 24 de ore şi în alt scop decît desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul

10
vizitat;
turoperator (denumit, de asemenea, organizator) – persoană fizică sau juridică care organizează
pachete de servicii turistice şi le vinde sau le oferă spre vînzare direct sau prin intermediul unei
agenţii de turism;
[Art.3 noțiunea în redacția LP6 din 26.02.16, MO79-89/01.04.16 art.144; în vigoare 01.10.16]
vizitator - persoană care se deplasează în orice loc, altul decît locul său de reşedinţă, pentru o
perioadă mai mică de un an şi în alt scop decît desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul
vizitat;
voucher turistic - document de însoţire a turistului, excursionistului (grupului de turişti, de
excursionişti), care confirmă programul de şedere sau asistenţa ce ţine de excursii şi efectuarea
plăţii pentru serviciile notificate în el;
zonă turistică naţională - parte a teritoriului Republicii Moldova, cu frontiere delimitate distinct,
în interiorul căreia sînt amplasate unul sau mai multe obiective turistice; este creată în scopul
protejării şi valorificării eficiente a resurselor turistice şi al dezvoltării infrastructurii turistice.

Articolul 4. Politica autorităţilor publice în domeniul turismului

(1) Statul sprijină turismul, ca unul din domeniile prioritare ale economiei naţionale, prin
mecanisme economice şi prin acţiuni de amenajare şi protecţie a patrimoniului turistic în
conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative, prin crearea de condiţii pentru dezvoltarea
durabilă a turismului.
(2) În scopul realizării politicii de stat în domeniul turismului, Parlamentul stabileşte cadrul
juridic pentru activitatea turistică în concordanţă cu legislaţia naţională şi cu normele
internaţionale.
(3) Guvernul:
a) stabileşte politica de stat în domeniul turismului, aprobă strategia şi programele naţionale în
domeniu;
b) asigură dezvoltarea durabilă a turismului;
c) stabileşte modalităţile de administrare a proprietăţii de stat în domeniul turismului;
[Art.4 al.(3), lit.d) abrogată prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450]
e) asigură utilizarea raţională a resurselor turistice şi promovarea măsurilor de conservare şi
protecţie a mediului înconjurător în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu;
f) contribuie la dezvoltarea industriei turismului prin investiţii directe în crearea şi construcţia
de obiective ale infrastructurii generale şi a celei turistice;
[Art.4 al.(3), lit.g) abrogată prin LP109 din 14.06.18, MO295-308/10.08.18 art.450]
h) realizează colaborarea internaţională în domeniul turismului prin încheierea şi executarea
tratatelor internaţionale;

11
  Lista actelor legislative extrase de pe site-ul Agenției Turismului

-Lege privind regimul străinilor în Republica Moldova nr. 200 din 16.07.2010

-Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova nr. 352-
XVI din 24.11.2006

 Glosar de termeni specifici turismului

agentie de turism: Societate comerciala al carei principal obiect de activitate este
comercializarea unor produse sau servicii turistice. Agentia de turism are doua roluri, actionand
atat pentru consumatori, prin angajamentele turistice pe care le face, cat si ca agent pentru
firmele care ii furnizeaza serviciile (agentii tur-operatoare, companii aeriene, hoteluri, etc.).
agroturism: Forma de turism practicata in mediul rural care foloseste ca structura de gazduire a
turistilor gospodaria turistica si facilitatile ei.
aperitiv: Bautura alcoolica (rachiu, cocteil sec, etc.) sau gustare (salate, branzeturi) servita
inainte de masa pentru stimularea poftei de mancare.
asigurare de calatorie: Contract incheiat intre turisti si firmele de asigurari pentru plata unor
despagubiri in cazul unor eventuale evenimente neplacute aparute in timpul sejurului. (accidente,
cheltuieli medicale, etc.)
asistenta turistica: Serviciu prestat de angajatii unei firme de turism, ce consta in preluarea,
insotirea si conducerea turistilor de la punctul de sosire spre locul de cazare sau a unui alt
obiectiv.
autoservire de tip bufet suedez: Modalitate de servire a unei mese (intalnita cel mai des in
complexele hoteliere de categorie superioara) ce consta in expunerea preparatelor si a bauturilor
pregatite pentru a fi preluate direct de catre consumator in combinatia si cantitatea dorita.
avion charter: Avion inchiriat pentru transportul unui grup de persoane.
bed and breakfast: Pachet ce include cazarea si micul dejun
birou de turism: Birou informativ a unei statiuni, regiuni sau tari, unde pot fi obtinute
informatii, despre destinatia respectiva. Unele birouri de turism sunt situate in afara statiunii,
zone sau tarii respective avand ca scop promovarea ofertei turistice a acesteia.
boarding pass: Autorizatie emisa pentru un turist care ii permite accesul la bordul avionului sau
a navei. Boarding pass-ul cuprinde numele turistului, numarul, locul si data cursei. Boarding
pass-urile folosite pe nave se mai numesc si “embarkation passes”

12
bon de comanda: Document ce se completeaza de catre turist cu toate caracteristicile serviciilor
de care doreste sa beneficieze. Be baza bonului de comanda se intocmeste Contractul de
calatorie.
bufet cu auto servire: Bufet unde consumatorii se servesc dintr-o gama larga de mancaruri si
bauturi expuse. Bufetul cu autp servire se mai numeste si bufet suedez.
bufet expres: Bufet in care consumatorii se autoservesc si platesc preparatele la casierie.
bungalow: Structura de cazare de dimensiuni mici, de multe ori construita din lemn.
cabana: Contructie mica, de obicei fabricata din lemn, sumar amenajata ce serveste ca adapost
pentru turisti.
cabina: – camera amenajate pentru incercarea articolelor de imbracaminte
– camera pentru schimbarea hainelor sau a costumelor de baie aflata pe plaja sau la stranduri si
piscine.
– camera de dormit pe o nava
cafeteria: cantina
camera de bagaje: – incapere pe o nava unde bagajele turistilor sunt depozitate si disponibile
acestora pe parcursul calatoriei.
– incapere in hotel in care sunt depozitate bagajele turistilor pana in momentul in care acestia isi
iau in primire camera.
caravana: Convoi format dintr-un grup de persoane si mijloacele acestora de transport pentru a
traversa zone dificile. Caravanele transporta de obicei tot ce este necesar pentru consum,
protectie si innoptare.
carte de credit: Document emis de banci, cu ajutorul caruia posesorul cartii poate lua credite pe
o anumita perioada de timp. Cartile de credit sunt o metoda practica si convenabila pentru a face
cumparaturi.
carte verde: Document emis de firmele de asigurare care atesta ca un vehicul este asigurat in
afara tarii in care a fost emis, pentru eventualele pagube produse de acesta.
catering: Serviciu ce consta in pregatirea, distributia si servirea mancarurilor si a bauturilor pe
traseele turistice.
cazare: Locul unde turistul va fi gazduit. Infrastructura pentru cazare este foarte variata, ea
incluzand hoteluri, moteluri, pensiuni, vile, cabane, hanuri, etc.
cazare tip self catering: Cazare dotata cu facilitati ce permit turistilor sa isi prepare singuri
mancarea.
cazare tip serviced: Pachet ce include cazarea si servirea mesei.

13
calatorie individuala: Calatorie efectuata de o persoana care isi cumpara serviciile direct de la
prestatori sau isi efectueaza transportul pe cont propriu.
calatorie in circuit: Calatorie efectuata de obicei cu trenul sau autobuzul, cu un itinerar
prestabilit, si care se termina in locul din care a inceput.
cec: Document nominal sau la purtator prin care posesorul unui cont curent sau de decontare
dispune plata unei sume de bani din disponibilul aflat in contul titularului.
cecul de calatorie: Cec utilizat de calatori pentru calatoriile in strainatate. Cecul de calatorie este
emis de banci in anumite valute si este, de obicei, convertibil in moneda tarii unde este incasat.
charter: Avion inchiriat partial sau la intreaga sa capacitate pentru a transporta un grup de turisti
la o anumita destinatie.
check in: Inregistrarea sosirii unui turist la unitatea de cazare. Mai poate insemna si procesul de
completare a documentelor necesare inainte de imbarcarea pe un avion, tren sau nava.
check out: Inregistrarea plecarii turistului de la o unitate de cazare, inclusiv achitarea notei de
plata.
circuit turistic: Calatorie care se termina in locul in care a inceput si care are un itinerar
prestabilit pentru vizitarea mai multor obiective turistice.
clasificarea hotelurilor: Clasificarea hotelurilor este facuta in functie de tipul, gama si calitatea
facilitatilor si serviciilor oferite. Numarul de stele avute de fiecare unitate hoteliera reprezinta
categoria in care acesta se afla.
condominiu: Aranjament prin care pe o proprietate comuna fiecare proprietar detine unitati de
cazare. Uneori condominiu se refera la o constructie proprietate comuna in care fiecare proprietar
detine un apartament.
condotel: Hotel construit pe principiul condominiului, unde terenul si constructia sunt
proprietatea mai multor persoane.
croaziera: Calatorie efectuata de placere la bordul navelor-hotel pe rauri, canale, mari sau
oceane. Croazierele au o durata variata si nu se termina tot timpul in locul in care incep.
Croazierele pot fi combinate de asemenea si cu vizitarea unor obiective turistice, aceasta avand
un itinerar prestabilit.
cuseta: Compartiment de dormit avand unul sau mai multe paturi, aflat pe un mijloc de transport
destinat persoanelor.
demipensiune: Pachet ce include cazarea, micul dejun si o masa principala pe zi, de obicei cina.
dineu: Masa oficiala servita seara, de obicei intre orele 18-21
document de calatorie: Document emis de autoritatile tarii de resedinta unei persoane pentru
efectuarea de catre aceasta a unei calatorii in strainatate. Documentul de calatorie trebuie sa
includa vize pentru toate tarile pe care le va vizita si care cer acest lucru.

14
camera double double: Camera in care se afla doua paturi duble.
camera double: Camera in care se afla doua paturi, fiecare de dimensiunea 140×190 cm.
duplex: Unitate de cazare aflata pe doua etaje.
ecoturism: Forma de turism care are ca scop cunoasterea fenomenelor naturii si a mediului
inconjurator si a protejarii ecosistemului.
escala: Oprire de scurta durata facuta pe parcursul unei calatorii cu avionul sau cu nava. Escala
are de obicei ca scop aprovizionarea cu produse, imbarcarea sau debarcarea pasagerilor, etc.
excursie: Calatorie sau plimbare individuala sau in grup, pe jos sau cu mijloace de transport.
extrasezon: Perioada din afara sezonului de referinta.
feribot: Nava specializata care transporta pasageri, autovehicule sau vagoane de cala ferata de la
un mal la altul.
fly cruise: Pachet turistic ce combina zborul cu o croaziera.
fly drive: Pachet turistic ce combina zborul cu deplasarea cu masini.
front office: Locul in care consumatorii vin in contact cu personalul unei firme turistice (spre
exemplu biroul unei agentii de turism sau receptia unui hotel).
funicular: Mijloc de transport pentru pasageri care circula pe cabluri suspendate pe stalpi.
gondola: Barca lunga si cu capetele ridicate, manevrata cu o singura vasla si utilizata in Venetia
happy hour: Perioada de timp in care se ofera reduceri de preturi sau alte promotii in diverse
unitati de alimentatie. happy hour-ul are ca scop atragerea de clienti si stimularea consumului.
hotel boutique: Hotel mic care ofera servicii de inalta si confort de inalta calitate, care se afla in
cladiri traditionale restaurate.
yacht / iaht: Imbarcatiune de agrement ce poate transporta un numar mic de pasageri. Acestea
pot fi motorizate sau cu vele.
inclusive tour (descriere la toate formele- all inclusive): Pachet de vacanta ce include
transportul, cazarea, in unele cazuri si mancarea si bauturile precum si alte servicii.
itinerar: Calatorie bine planificata in care sunt stabilite detaliile referitoare la data sosirii si a
plecarii, la locurile vizitate, activitatile desfasurate.
insotitoare de bord: Persoana care asigura pasagerilor unei curse aeriene diverse servicii.
king room: camera de hotel in care patul dublu are dimensiuni mai mari decat cele normale.
meniu: Totalitatea produselor oferite intr-o unitate de alimentatie spre consum.
mic dejun: masa servita dimineata, de obicei intre orele 7-10

15
mini bar: spatiu (de obicei frigorific) din o camera de hotel in care se afla diverse aperitive
(alune, biscuiti, etc.) si bauturi la dispozitia clientului. In cazul consumului lor acestea se platesc
de catre client in momentul inregistrarii plecarii acestuia.
motel: Structura de cazare cu capacitate mica sau medie, aflata de obicei in afara localitatii in
apropierea retelei rutiere si care ofera servicii turistice in special turistilor automobilisti.
pachet de servicii turistice: Combinatie prestabilita de doua sau mai multe servicii vandute ca
un singur produs la un pret total. Exemplu, cazare si masa, transport si cazare, etc.
pensiune completa: Pachet de servicii turistice care include cazarea si trei mese pe zi.
program turistic: Program de desfasurare a unei actiuni turistice. Acesta cuprinde perioada in
care se desfasoara activitatea, traseul, obiectivele turistice de vizitat in ordine cronologica.
rezervare: Retinerea pe o anumita perioada de timp a unuia sau mai multor locuri intr-o unitate
de cazare, unitate de alimentatie, mijloc de transport, etc.
room service: Servirea mesei in camera de hotel, la cererea clientului.
safari: Excursie de vanatoare, observare sau explorare a zonelor salbatice din Africa sau alte
regiuni ale globului.
sejur: Perioada de timp in care turistul consuma serviciile turistice.
sezon: Interval de timp in care activitatea turistica este mai intensa decat de obicei. Exemplu
sezonul de vara.
sezon de varf: Perioada in care cererea de servicii turistice este cea mai ridicata intr-o anumita
destinatie.
sezonier: Persoana angajata de obicei in timpul sezonului de varf pentru o slujba temporara.
statiune (clasificare si descriere): Asezare sau localitate in care se afla structuri de cazare si
echipamentele si instalatiile necesare turistilor. Statiunile se clasifica in functie de scopul pentru
care au fost creeate si de conditiile naturale locale, acestea fiind:
– statiuni balneare
– statiuni termale
– statiuni climaterice
– statiuni de litoral
– statiuni pentru sporturi de iarna
stewardesa: Angajata la bordul unui mijloc de transport ce are rolul de a asigura servicii
specifice pentru asigurarea confortului calatorilor.
suvenir: Produse care simbolizeaza elementele specifice unei zone sau unui obiectiv turistic,
vandute turistilor.

16
telecabina: Mijloc de transport care foloseste cabine care circula pe cabluri suspendate la
inaltime, pe piloni. Pasagerii stau de obicei in picioare.
telescaun: Mijloc de transport care foloseste scaune care circula pe cabluri suspendate la
inaltime, pe piloni, cu unul, doua sau patru locuri.
teleski: Mijloc de tranport care are rolul de a urca schiorii spre locurile de unde vor incepe
coborarea.
transfer: serviciu, inclus in pachetul turistic, care consta in preluarea si transportul calatorilor
intre porturi si aeroporturi, hoteluri sau alte destinatii.
transport: Reprezinta deplasarea turistilor de la un punct la altul. Transportul este de asemenea
unul din cei trei piloni ai industriei turistice, alaturi de cazare si agrement. Principalele forme de
transport sunt cel aerian, maritim sau fluvial, rutier si feroviar.
camera tripla: Camera in care pot fi cazate trei persoane.
turism: totalitatea activitatilor efectuate in scopul deplasarii turistilor ,pentru o vizita temporara,
in alta localitate decat in cea in care traiesc si muncesc, pentru perioade mai scurte de un an.
Turismul poate avea ca scop relaxarea, afacerile, etc.
touroperator: Persoana fizica sau juridica a carei obiect de activitate este vanzarea directa sau
prin intermediari a pachetelor de servicii turistice achizitionate de la prestatori. Tour-operatorii
pot fi considerati si producatori de servicii turistice, acestia producand produse turistice proprii
ce combina diverse produse individuale (exemplu transport, cazare, masa, etc.)
tarm: portiune de pamant aflata la marginea unei suprafete acoperite cu apa (mare, ocea, etc.)
vacanta: Perioada de odihna in care o persoana persoana cel putin patru zile in alta localitate
decat cea de resedinta. Pachetul de vacanta este format din totalitatea serviciilor oferite in acest
scop.
vagon: Vehicul care transporta persoane sau marfa pe calea ferata. Vagoanele pentru transportul
de persoane sunt clasificate in functie de confortul oferit, acestea fiind de categoria I si de
categoria a II-a, prima categoria fiind cea cu cel mai ridicat grad de confort.
valuta: Moneda oficiala emisa de guvernul unui stat, folosita pentru cumpararea de bunuri si
servicii atat in interiorul tarii respective cat si in afara ei.
plata cash: Plata unui bun sau serviciu folosind bancnote sau monede.
viza: Aprobare aplicata intr-un pasaport sau un alt document oficial, care ii permite posesorului
sa intre intr-un anumit stat.
voucher: Document de calatorie, emis unei persoane fizice sau juridice, de o firma
de turism care reprezinta contravaloarea serviciilor prestate

17
III. Strategia de dezvoltare a turismului „Turism 2020”
 Extras din Strategia de dezvoltare a turismului “Turism 2020”

În temeiul Legii nr. 352-XVI din 24 noiembrie 2006 cu privire la organizarea şi

desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2007, nr. 14-17, art. 40), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în
scopul stabilirii priorităţilor statului privind dezvoltarea turismului în anii 2014 - 2020,
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Strategia de dezvoltare a turismului „Turism 2020”, conform anexei nr. 1;
Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism
2020” în anii 2014 – 2016, conform anexei nr. 2.
2. Realizarea acţiunilor incluse în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de
dezvoltare a turismului „Turism 2020” în anii 2014 – 2016 se va efectua din contul şi în
limitele alocaţiilor bugetare prevăzute autorităţilor responsabile de executare, precum şi
din contul altor surse, conform legislaţiei în vigoare.
3. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale responsabile de implementarea
Strategiei nominalizate:
a) vor întreprinde măsurile necesare pentru executarea integrală şi în termenele
stabilite a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a turismului
„Turism 2020” în anii 2014 – 2016;
b) vor prezenta Agenţiei Turismului, anual, pînă la data de 31 martie a anului următor
celui de referinţă, informaţia despre executarea Planului de acţiuni pentru implementarea
Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020” în anii 2014 – 2016, conform
competenţelor stabilite;
c) vor prezenta Agenţiei Turismului, pînă la data de 1 septembrie 2016, propuneri
privind elaborarea Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a
turismului „Turism 2020” în anii 2017 – 2018.
4. Agenţia Turismului va monitoriza implementarea Strategiei de dezvoltare a
turismului „Turism 2020” şi va prezenta Guvernului, pînă la data de 15 aprilie a anului
următor celui de referinţă, raportul anual privind realizarea Planului de acţiuni pentru
implementarea Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020” în anii 2014 – 2016.
5. Controlul asupra executării prezentei Hotărîri se pune în sarcina Agenţiei
Turismului.

18
  Concluzii privind implementarea strategiei
Strategia de dezvoltare a turismului „Turism 2020”, va conţine acţiuni pentru sporirea
competitivităţii produselor şi serviciilor turistice moldoveneşti şi integrarea mai intensă a
Republicii Moldova în piaţa turistică internaţională.

Evaluarea finală a prezentei Strategii se realizează în anul 2020 şi serveşte drept bază
pentru elaborarea unui nou document de politici pentru următoarea perioadă de planificare. Scopul
acestei evaluări este identificarea nivelului de realizare a obiectivelor Strategiei, a impactului ca
urmare a realizării acestora, a schimbărilor care s-au produs la compartimentul probleme, pe care
programele sectoriale urmau să le soluţioneze etc. Totodată, evaluarea finală include analiza
contribuţiei generale a autorităţilor la realizarea obiectivelor Strategiei şi recomandări pentru
strategia următoare. Evaluarea finală a Strategiei va include rezultatul consultărilor interne şi
externe în vederea obţinerii opiniei celor din exterior, precum şi în vederea asigurării unei evaluări
mai obiective şi imparţiale. La fel pot fi implicaţi şi experţi din exterior pentru a contribui la
raportul de evaluare final. Rezultatele evaluării finale a Strategiei vor servi drept bază pentru
elaborarea unui nou document de politici pentru următoarea perioadă de planificare.

Prognoza creşterii numărului turiştilor şi a volumului încasărilor în anii 2014 – 2020

în cadrul turismului intern şi receptor

Anii 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total

Numărul
de turişti, 51492 53420 55422 57499 59655 61893 64216 403597
persoane
Volumul
încasării, 119,6 130,3 142,1 154,6 168,7 183,8 200,2 1099,3
mil.lei

IV. Date statistice privind activitatea turistică a Republicii Moldova pentru anii 2010-2016
 Date statistice privind evoluția turismului în Republica Moldova

Biroul Naţional de Statistică informează, că în ianuarie-iunie 2015 numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în
Republica Moldova*, înregistrate la punctele de trecere ale frontierei de stat au fost de 1071,2 mii, în creştere cu
13,6% faţă de perioada similară din anul 2014. Din numărul total de sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova
cele mai multe au fost înregistrate din Ucraina (41,5%), România (36,7%), Federaţia Rusă (10,9%), Bulgaria (1,7%),
Italia (1,2%), Turcia (0,9%), Germania şi Israel (cîte 0,8%), Statele Unite ale Americii (0,7%). Vizitatorii străini au

19
preferat să călătorească cu mijloace de transport auto (77,9% din numărul total de sosiri), aerian (19,6%) şi feroviar
(2,6%).

Plecările vizitatorilor moldoveni în străinătate*, înregistrate la punctele de trecere ale frontierei de stat, în ianuarie-
iunie 2015 au fost de 2575,9 mii, cu 14,8% mai mult decît în aceeaşi perioadă din anul 2014. Mijloacele de transport
auto au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate a vizitatorilor moldoveni, reprezentînd 85,5 % din numărul
total de plecări.

 Tabele cu date statistice

din care cu mijloacele de transport:
TOTAL
auto aerian feroviar fluvial
Sosirile vizitatorilor străini în
Republica Moldova 1071202 834268 209513 27337 84
din care:
Ucraina 444769 418134 11299 15321 15
România 393664 354560 35524 3555 25
Federaţia Rusă 116883 11067 99701 6108 7
Bulgaria 18390 16777 1565 42 6
Italia 13084 2965 10085 34 -
Germania 8209 3286 4848 75 -
Israel 8147 3108 5006 33 -
SUA 7664 2029 5496 139 -
Belarus 4087 1829 919 1339 -
Polonia 3581 2252 1314 15 -
Alte ţări 52724 18261 33756 676 31
Plecările vizitatorilor moldoveni
în străinătate 2575887 2202565 272659 100661 2

V. Deontologia profesională
 Specificul eticii în turism

Turismul contemporan este un proces social; el este un mod de viață al omuluide astăzi.

Până în timpurile moderne, relațiile sociale de baza erau o funcțiune a proximitatiisociale. Comunitățile locale, cu
un mediu cultural local, împărtășind valori fundamentale,au făcut mai ușoară pentru indivizi definirea identității și
au dat sens grupurilor sociale,în general stabile.

Procesul de urbanizare a condus la o schimbare substanțială. Migrația de masadinspre zonele rurale spre orașe și
dezvoltarea intensivă a orașelor au cauzatdezintegrarea comunităților locale tradiționale și decăderea relațiilor de
prietenie, deapartenenta la un grup social stabil. Într-un oraș mare, distanță dintre familie și natiuneeste marcată de
vid și numai parțial acoperită de relațiile profesionale. În societatea
“culturii de masă”, toate valorile sunt amalgamate, ceea ce duce la izolarea unui individin
“mulțimea singuraticilor”.
Se ajunge astfel la cel de-al treilea stadiu, cel al “turistificarii” lumii. Procesul se

20
derulează în diverse părți ale Globului. În principal, acesta vizează țările și regiuniledezvoltate, dar, treptat, el se
extinde în toată lumea.

Turismul este, înainte de toate, o formă a comportamentului uman. Omul estesubiectul esențial al turismului. Iar
acesta nu poate fi explicat decât dacă intelegemomul, ființă umană.

Turismul nu este numai un mod de a petrece timpul liber

–
cu toate că cele maimulte vacanțe sunt corelate cu activitățile de agrement -, ci este un mod de a atinge sialte
scopuri
–
cunoaștere, relații sociale, îmbogățirea cunoștințelor, pelerinaje etc.

Turismul în sine nu poate fi apreciat că o acțiune “bună” sau “rea”, “pozitivă” sau“negativă”; con
secintele sale însă, foarte diverse, pot fi evaluate sub această formă.Efectele activității turistice, atât în plan
economic, cât și în plan social, depind decomportamentul tuturor celor implicați, dar și de respectarea unor norme
de etică.

În ultimii ani, a devenit tot mai evident faptul că etică ar trebui să fie luată inconsiderare în procesul dezvoltării
turistice. De aceea, din 1992, s-a propus creareaunei comisii speciale care să se ocupe de problemele de etică în
turism, iar în anul1999, Organizația Mondială a Turismului a elaborat un cod de etică pentru turism.

Pe lângă efectele economice și sociale benefice, au fost evidențiate de uniioameni de știință și numeroase efecte
negative, printre care declinul tradițiilor,materialismul, creșterea ratei infracționalității și a criminalității, conflictele
sociale,aglomerarea, deteriorarea mediului și dependență de țările industrializate (principale le finantatoare ale
activității de turism, prin investiții și prin emisia de turiști)

 Codul deontologic al agentului de turism

“Turismul – puntea de legătură dintre culturi”, evidenţiază rolul puternic al turismului în

construirea înţelegerii şi respectului reciproc la nivel internațional.
Nu există nici o modalitate mai bună de a învăţa despre o nouă cultură decât să o experimentezi
din prima sursă. Turismul oferă o conexiune extraordinară dintre vizitator şi comunitatea gazdă.
Acesta promovează dialogul şi interacţiunea. O astfel de interacțiune dintre oameni din diferite
medii stă la baza toleranţei. Într-o lume care luptă pentru o coexistenţă paşnică, turismul poate
construi punți şi contribui la pace.

Contribuţia turismului la dezvoltare promovează, de asemenea, cauza solidarității la nivel global.

Într-un moment de profundă incertitudine economică globală, capacitatea turismului de a genera
oportunităţi socio-economice şi de a contribui la reducerea decalajului dintre bogaţi şi săraci, este
mai important ca oricând.

Îi încurajez pe toţi cei care activează în domeniul turismului să îmbrăţişeze cele zece principii ale
Codului Global de Etică pentru Turism. Aceste directive pentru dezvoltarea turismului durabil şi
responsabil, aprobate de către Adunarea Generală a ONU în 2001, se bazează pe interacţiunea
demonstrată dintre turism şi pace, drepturile omului şi înţelegere.

21
VI. Pensiuni turistice și agroturistice din Republica Moldova

 Tipuri de structuri de primire turistică– pensiuni turistice și agroturistice

Prin structuri de primire turistice clasificate, în sensul prezenței hotarâri, se întelege orice
construcții și amenajări destinate, prin proiectare și execuție, cazării sau servirii mesei pentru
turiști, împreuna cu serviciile specifice aferente.Structurile de primire turistice includ:

a)structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică: hoteluri, hoteluri - apartament,

moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanță,
campinguri, apartamente sau camere de închiriat în locuințe familiale ori în clădiri cu altă
destinație, nave fluviale și maritime, pensiuni turistice și pensiuni agro-turistice și alte unități cu
funcțiuni de cazare turistică;

b)structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică: unități de alimentație din incinta
structurilor de primire cu funcțiuni de cazare, unități de alimentație publică situate în municipii,
pe trasee și în stațiuni turistice;

c) structuri de primire turistice cu funcțiuni de transport: transport feroviar, transport rutier,

transport fluvial, trasport maritim, transport pe cablu;

d) structuri de primire turistice cu funcțiuni de agrement: club, casinol instalații dei dotări specifice
agrementului turistic;

e) structuri de primire turistice cu funcțiuni de tratament balnear.

Clasificarea structurilor de primire turistice se face de către Ministerul Turismului care

eliberează certificatul de clasificare. Agentul economic proprietar sau administrator de structuri
de primire turistice va solicită Ministerului Turismului clasificarea acestora cu minimum 60 de
zile înainte de darea lor în folosință. În termen de 60 de zile de la dată înregistrarii cererii Ministerul
Turismului va efectua verificările necesare și va elibera certificatul de clasificare. În cazul în care
nu sunt îndeplinite criteriile pentru categoria minimă de clasificare, Ministerul Turismului va
comunica agentului economic motivul pentru care structura de primire turistică nu poate fi
clasificată.În situația în care s-au modificat condițiile care au stat la baza acordării clasificării,
agentul economic este obligat să solicite o nouă clasificare a structurii de primire turistice în cauza
în termen de 30 de zile de la apariția modificărilor.

Certificatele de clasificare eliberate vor fi preschimbate din 3 în 3 ani. Agentul economic va

solicită preschimbarea certificatului cu cel puțîn 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani
de la emiterea acestuia.

În termen de 60 de zile de la dată înregistrarii cererii agentului economic de preschimbare a

certificatelor de clasificare Ministerul Turismului va proceda la reverificarea structurii de primire
turistice în cauza și va elibera un nou certificat de clasificare, în măsură în care sunt îndeplinite
criteriile minime de clasificare pentru categoria respectivă. În caz contrar structura de primire
turistică va fi clasificată la un nivel inferior. Dacă nu sunt îndeplinite criteriile pentru categoria
minimă de clasificare, se procedează la retragerea certificatului de clasificare.

22
  Enumerarea criteriilor de clasificare a pensiunilor turistice în baza HG Nr. 643

Compartiment Nr. Criterii Hotel, Hotel- Motel,

d/o categoria apartament, categoria
(stele) categoria (stele)
(stele)
5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1
Starea generală a 1. Aspect foarte bun al clădirii* X X - - - X X - - - - -
clădiri 2. Aspect bun al clădirii** - - X - - - - X - X - -
3. Aspect corespunzător al clădirii*** - - - X X - - - X - X X
4. Firmă luminoasă (denumirea, tipul X X X - - X X X - X - -
şi categoria structurii)
5. Firmă (denumirea, tipul şi categoria - - - X X - - - X - X X
structurii)
6. Plachetă reprezentînd categoria X X X X X X X X X X X X
structurii
7. Parcaj auto propriu, cu numărul 30 20 30 20 - 50 50 30 30 100 100 100
locurilor de minimum (% de la
numărul camerelor)
8. Garaj, cu numărul locurilor de 30 20 - - - 50 50 - - - - -
minimum (% de la numărul
camerelor)
9. Intrări separate pentru turişti şi X X X X X X X X X X X X
bagaje
10. Intrări separate pentru personal X X X - - X X X - X - -
11. Intrări separate pentru primirea X X X X - X X X X X X -
mărfurilor
12. Rampă de acces al cărucioarelor X X X X - X X X X - - -
pentru persoanele cu handicap fizic
Holul de primire, 13. Hol de primire cu suprafaţa 2,5 2,0 2,0 1,5 1,0 1,5 1,0 0,5 0,5 X X X
holuri şi coridoare minimum de (m2 / 1 cameră)
de etaj dar nu mai puţin de (m2) 80 80 30 30 15 40 40 20 20 30 30 15
la structurile cu peste 200 camere se 500 400 400 300 200 300 200 100 100 - - -
admite (m2)
14. Spaţii comerciale distincte de X X X - - X X X - X - -
excepţie, gen boutique
15. Spaţii pentru păstrat bagajele X X X X X X X X X - - -
clienţilor
16. Spaţiu pentru administraţie X X X X X X X X X X X X
17. Serviciu de recepţie X - - - - X - - - - - -
18. Recepţie 24 ore, cu concierge - X X - - - X - - - - -
19. Recepţie 24 ore - - - X X - - X - X - -
20. Recepţioner prezent 12 ore - - - X X - - - X - X X
21. Serviciu de primire accesibil prin - - - X X - - - X - X X
clopoţel sau telefon în afara orelor
de funcţionare a recepţiei
22. Portar-uşier, bagajist, comisionar- X X X - - X X X - - - -
curier, serviciu de securitate şi pază
23. Oficii pentru cameriste (minimum o X X X X X X X X X X X X
cameristă pentru maximum 20 de

23
 camere, dar cel puţin una pe un etaj
cu peste 10 camere)
24. Pardoseli acoperite cu mochetă sau X X X X - X X X X X X -
covoare
25. Pardoseli acoperite cu carpete sau - - - - X - - - - - - X
covoare
26. Comptuar recepţie X X X X X X X X X X X X
27. Calculator pentru gestionarea X X X - - X X X - - - -
spaţiilor de cazare şi a serviciilor la
recepţie
28. Canapele X X - - - X X - - - - -
29. Fotolii X X X - - X X X - X - -
30. Demifotolii - - - X X - - - X - X X
31. Mese de hol X X X X X X X X X X X X
32. Aparate de curăţat încălţămintea X X - - - X X - - - - -
33. Seif / posibilităţi de depozitare a - X X X X - X X X X X X
valorilor la recepţie sau în camere
34. Telefon public în hol - - X - - - - X - X - -
35. Telefon accesibil la recepţie - - - X X - - - X - X X
36. Telefax la recepţie X X X - - X X X - X - -
Instalaţii 37. Sistem de climatizare (între 180 şi X X - - - X X - - - - -
250 C)
38. Încălzire centrală (minimum 180 C) - - X X X - - X X X X X
39. Izolare fonică a spaţiilor X X X X X X X X X X X X
40. Sursa principală de iluminare în X X X X X X X X X X X X
spaţii de cazare echivalentă cu
becuri de 100 W
41. Sursa individuală de iluminare X X X X X X X X X X X X
pentru fiecare loc echivalentă cu
becuri de 60 W
42. Grup electrogen la hoteluri cu 50 50 100 - - 50 50 100 - - - -
capacitatea de peste (camere)
43. Ascensoare la clădiri cu cel puţin 3 4 4 5 6 3 4 4 5 - - -
(niveluri)
44. Ascensoare silenţioase şi rapide X X - - - X X - - - - -
45. Ascensoare în stare bună de - - X X X - - X X - - -
funcţionare
46. Ascensoare pentru turişti (minimum X X X X X X X X X - - -
2 la unităţile de 5 şi 4 stele, precum
şi la cele de 3 şi 2 stele, cu
capacitatea de peste 200 locuri)
47. Ascensoare pentru bagaje (excepţie X X - - - X X - - - - -
unităţile de pînă la 100 camere)
48. Ascensoare pentru personal, scopuri X X X - - X X X - - - -
gospodăreşti şi serviciu în cameră
Spaţii de cazare 49. Numărul minimum al spaţiilor de 20 20 15 10 5 10 10 10 5 10 10 5
cazare (camere sau apartamente)
50. Suprafaţa minimă a camerei cu 1 16 15 13 11 10 - - - - 13 10 9
pat (single) (m2)
51. Suprafaţa minimă a camerei cu 2 20 18 15 12 11 - - - - 15 11 10
paturi (m2)

24
52. Suprafaţa minimă a camerei cu 3 - - - - 14 - - - - - - 13
paturi (m2)
53. Suprafaţa minimă a camerei cu 4 - - - - 20 - - - - - - 18
paturi (m2)
54. Suprafaţa minimă a salonului din 20 18 16 13 12 20 18 16 13 14 12 11
apartament (m2)
55. Suprafaţa minimă a dormitorului 20 18 15 12 11 20 18 16 13 14 12 11
din apartament (m2)
56. Înălţimea spaţiilor de cazare (m) 2,8 2,8 2,7 2,6 2,5 2,8 2,8 2,7 2,6 2,7 2,6 2,5
57. Numărul maxim de paturi într-o 2 2 2 2 4 2 2 2 3 2 2 4
cameră
58. Numărul maxim de paturi în 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
dormitorul din apartament sau
garsonieră
Dotare camere:
59. Mochetă sau covoare (pardoselile X X X - - X X X - X - -
din marmură, ceramică sau alte
materiale similare pot fi acoperite
doar parţial)
60. Covoare sau carpete - - - X X - - - X - X X
61. Pat tip hotelier cu somieră şi cu X X - - - X X - - - - -
saltea tip "relaxa" (patul va avea
lungimea de minimum 200 cm)
62. Pat tip hotelier cu somieră sau cu - - X X X - - X X X X X
saltea tip relaxa (patul va avea
lungimea de minimum 200 cm la
structurile de 3 stele şi de minimum
190 cm la structurile de 2 şi 1 stele)
63. Saltea de lînă în grosime de 5 cm X X X - - X X X - X - -
(poate fi încorporată în salteaua de
bază)
64. Salteluţă-husă de protecţie din X X X X X X X X X X X X
material textil, lavabil şi
hidroabsorbant
65. Noptiere (etajere pentru structurile X X X X X X X X X X X X
de 2 şi 1 stele)
66. Fotolii, demifotolii sau scaune X X X - - X X X - X - -
tapisate (1 bucată /loc)
67. Scaune semitapisate - - - X X - - - X - X X
68. Masă sau măsuţă X X X X X X X X X X X X
69. Masă de toaletă cu scaun tapisat X X X - - X X X - X - -
(unităţi 3 stele - taburet tapisat)
70. Suport sau spaţiu pentru bagaje X X X X X X X X X X X X
71. Ansamblu cuier cu oglindă în hol X X X - - X X X - X - -
72. Cuier, oglindă - - - X X - - - X - X X
73. Dulap sau spaţiu amenajat pentru X X X X X X X X X X X X
lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe
(4 bucăţi/ persoană)
74. Veioză sau aplică la capătul patului X X X X X X X X X X X X
(1 bucată /loc)
75. Scrumiere de masă X X X X X X X X X X X X
76. Pahare pentru apă (1 bucată /loc) X X X X X X X X X X X X

25
 77. Perii pentru haine şi perii pentru X X X X X X X X X X X X
încălţăminte
78. Trusă pentru cusut X X X - - X X X - X - -
79. Ac şi aţă - - - X X - - - X - X X
80. Vaze cu flori X X X X - X X X X X X -
81. Televizor color X X X - - X X X - X - -
82. Radio X X X - - X X X - X - -
83. Prize pentru calculator şi Internet X X - - - X X - - - - -
84. Telefon - - - X - - - - X - X -
85. Telefon cu instrucţiuni de utilizare - - X - - - - X - X - -
şi tarife
86. Telefon cu instrucţiuni de utilizare X X - - - X X - - - - -
şi tarife, acces direct
87. Seif X - - - - X - - - - - -
88. Sistem de trezire X X - - - X X - - - - -
89. Minibar frigorific dotat cu produse X X X - - X X X - - - -
de tip minibar contra cost
90. Pled sau alte obiecte similare de X X X - - X X X - X - -
calitate superioară
91. Pled - - - X X - - - X - X X
92. Cearşaf plic X X X X X X X X X X X X
93. Cearşaf pentru pat X X X X X X X X X X X X
94. Pernă mare înfăţată X X X X X X X X X X X X
95. Pernă mică înfăţată X X X - - X X X - X - -
96. Cuvertură pentru pat X X X - - X X X - X - -
97. Lenjeria de pat va fi schimbată la 1 2 3 4 4 1 2 3 4 3 4 4
(zile)
98. Perdele, draperii sau alte mijloace X X X X X X X X X X X X
obturante
Dotare salon din apartamente şi garsoniere:
99. Masă de scris (birou) şi scaun cu X X X X - X X X X - - -
braţe tapisat
100. Măsuţă X X X X X X X X X X X X
101. Tavă cu pahare adecvate pentru X X X - - X X X - - - -
băuturi în minibar
102. Fotolii, demifotolii X X X X X X X X X X X X
103. Canapea pentru 2-3 persoane (la X X X X X X X X X X - -
garsoniere este facultativ)
104. Corpuri de iluminat adecvate X X X X X X X X X X X X
(lustră, lampadar, aplice etc.)
105. Lampă de birou X X X X - X X X X - - -
106. Serviciu de birou X X - - - X X - - - - -
107. Vază cu flori sau aranjamente X X X X X X X X X X X X
florale
108. Televizor cu suport (color pentru 5 X X X X X X X X X X X X
şi 4 stele)
109. Frigider sau minibar frigorific cu X X X X X X X X X X X X
produse tip minibar contra cost
110. Prize pentru calculator şi Internet X X - - - X X - - - - -
Grupuri sanitare 111. Suprafaţa minimă a camerei de baie 4,0 4,0 3,5 3,0 - 4,0 4,0 3,5 3,0 3,5 3,0 -
(m2)

26
112. Pardoseli din materiale ceramice, X X X - - X X X - X - -
marmură sau alte asemenea
materiale estetice şi de bună calitate
113. Pardoseli din mozaic lustruit - - - X X - - - X - X X
114. Pereţi placaţi cu materiale ceramice, X X X - - X X X - X - -
marmură sau alte asemenea
materiale estetice şi de bună
calitate, pe întreaga suprafaţă (pînă
la tavan)
115. Pereţi placaţi cu materiale ceramice, - - - X - - - - X - X -
marmură sau alte asemenea
materiale estetice şi de bună
calitate, pînă la înălţimea de 180 cm
116. Pereţi acoperiţi cu zugrăveli X X
lavabile
117. Grup sanitar în cameră (cadă sau X X X X - X X X X X X -
cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă
caldă şi rece permanent)
Dotare grup sanitar din cameră (crt.119-139):
118. Oglindă cu suport pentru articole la X X X X X X X X X X X X
lavoar
119. Suport separat de oglindă pentru X X X - - X X X - - - -
articole la lavoar
120. Savonieră X X X X X X X X X X X X
121. Coş pentru gunoi X X X X X X X X X X X X
122. Cuier de baie X X X X - X X X X X X -
123. Perie WC şi dezodorizant X X X X - X X X X X X -
124. Covoraş de protecţie sau alt X X X X - X X X X X X -
echipament pentru evitarea
alunecării
125. Suport pentru prosoape X X X X X X X X X X X X
126. Priză pentru aparate de ras X X X X - X X X X X X -
127. Derivaţie de telefon X X - - - X X - - - - -
128. Pahare pentru apă (1 bucată X X X X X X X X X X X X
/persoană)
129. Uscător de păr X X - - - X X - - - - -
130. Hîrtie igienică X X X X X X X X X X X X
131. Mîner de sprijin pentru intrare- X X X X - X X X - X X -
ieşire din cadă
132. Şampon spumant sau gel pentru X X X - - X X X - X - -
duş, ambalat, săpun tip turist, cască
de baie, şerveţele parfumate
133. Săpun pentru turişti - - - X X - - - X - X X
134. Prosop pluşat pentru faţă X X X X X X X X X X X X
135. Prosop pluşat pentru baie X X X X X X X X X X X X
136. Prosoapele vor fi schimbate la (zile) 1 2 2 3 3 1 2 2 3 2 3 3
137. Halat pluşat pentru baie (schimbat X X - - - X X - - - - -
la 2 zile)
138. Papuci de unică folosinţă X X - - -X X - - - - -

139. Grup sanitar comun, separat pe - - - - X - - - - - - X

sexe, pentru camerele ce nu dispun

27
 de baie proprie, cu: sală de baie
(cadă sau duş) pentru maximum 15
locuri, cabine WC şi lavoare (cu
apă curentă caldă/ rece cu program
permanent) pentru maximum 10
locuri. Cu dotarea: însemn pentru
marcarea pe sexe (luminat în timpul
nopţii), cuier pentru haine (ferit de
stropire), covoraş împotriva
alunecării, portprosop, anou,
oglindă, găleată cu capac, dozator
de săpun lichid, prosop rolă din
hîrtie sau din pînză, priză pentru
aparate de ras + lavoar în cameră
(apă caldă şi rece permanent)
140. Grupuri sociale pentru personal, X X X X X X X X X X X X
vestiare, duşuri, WC pe sexe
141. Grup sanitar, separat pe sexe, în X X X X X X X X X X X X
holul de primire (la unităţile de 3, 2,
1 stele acesta poate fi comun cu
cele din restaurant, dacă sînt legate
funcţional de holul de primire, iar
unităţile cu capacitate mai mică de
50 locuri, fără spaţii pentru
alimentaţie, se exceptează)
Spaţii pentru 142. Restaurant X X X - - - - - - X - -
alimentaţie 143. Spaţiu pentru prepararea şi servirea - - - X X - - - - - - -
micului dejun
144. Bucătărie complet echipată în - - - - - X X X X - - -
apartament
145. Bufet - - - - - - - - - - X X
146. Bar de zi X X X - - X X X - X - -
Alte facilităţi 147. Încasarea contravalorii serviciilor şi X X X - - X X X - - - -
pe bază de cărţi de credit
148. Posibilităţi pentru organizarea de X X - - - - - - - - - -
întîlniri de afaceri, congrese,
recepţii, conferinţe etc.
Servicii minime 149. Spălat, curăţat, călcat şi reparat X X X X - X X X X X - -
oferite turiştilor, încălţăminte şi lenjerie
care pot fi cuprinse 150. Serviciu pentru curăţat şi lustruit X X X X X X X X X X X X
în tarif sau cu plată încălţăminte
separată 151. Servicii poştale X X X - - X X X - - - -
152. Servicii telefonice locale, X X X X X X X X X X X X
interurbane, internaţionale, cu plata
tarifului şi a comisionului
153. Vînzări de mărfuri şi de articole de X X X X X X X X X X X X
strictă necesitate, suvenire, ziare,
vederi etc.
154. Rent-a-car (închiriere de maşini) X X X - - X X X - - - -
155. Room-service X X X - - X X X - X - -
156. Servirea micului dejun în sistem X X X - - X X X - X - -
bufet

28
 157. Asigurarea cu umbrele în caz de X X X - - X X X - X - -
ploaie
158. Informaţii turistice şi culturale X X X X X X X X X X X X
159. Păstrarea obiectelor de valoare ale X X X X X X X X X X X X
turiştilor
160. Serviciul pentru transportul X X X - - X X X - - - -
bagajelor
161. Serviciu comisionar-curier X X X - - X X X - - - -
162. Acordarea de prim ajutor în caz de X X X X X X X X X X X X
urgenţă (trusă medicală), la
categoriile de 4,5 stele este
obligatorie prezenţa lucrătorului
medical
163. Trezirea clienţilor la cerere X X X X X X X X X X X X
164. Primirea şi transmiterea mesajelor X X X X X X X X X X X X
şi a corespondenţei pentru turişti
165. Rezervarea de bilete la mijloace de X X X - - X X X - X - -
transport
166. Informaţii privind orarul X X X X X X X X X X X X
mijloacelor de transport
167. Serviciu de pază la parcare X X X - - X X X - X - -
Alte criterii 168. Personalul structurii de cazare să X X X X X X X X X X X X
deţină brevete de turism în
conformitate cu Nomenclatorul
funcţiilor din domeniul turismului
169. Personalul de servire din structurile X X X X X X X X X X X X
de primire turistică cu funcţiuni de
cazare trebuie să poarte
îmbrăcăminte specială şi ecuson cu
nume, prenume şi funcţia deţinută
170. Organizarea unor activităţi de jocuri X X X X X X X X X X X X
distractive sau de noroc numai în
spaţii distincte, cu intrări separate
faţă de fluxul turiştilor cazaţi
171. În spaţiile de cazare se admite - - - X X - - - X - - -
amenajarea activităţilor de birouri
sau firme pînă la 15% din
capacitatea de cazare, cu intrări
separate şi fluxuri de circulaţie
distincte pentru turişti
172. Sistem automat de stingere a X X - - - X X - - - - -
incendiului în toate spaţiile
173. Sistem de înştiinţare a incendiului - - X X X - - X X X X X
prin radio
174. Sisteme moderne de securitate a X X - - - X X - - - - -
clienţilor, bagajelor şi
autoturismelor
175. Securitatea clienţilor şi bagajelor lor - - X X X - - X X - - -
176. Paza autoturismelor X X X - - X X X - X X X
177. Gararea autoturismelor şi predarea X - - - - X - - - - - -
lor la plecarea clienţilor

29
VII. Potențialul Muzeistic al Republicii Moldova
 Legea muzeelor Nr. 1596-XV
Art.1. - Prezenta lege stabileşte cadrul juridic general de organizare şi funcţionare a muzeelor în
Republica Moldova.
Art.2. - Statul garantează condiţii egale pentru organizarea şi funcţionarea muzeelor, indiferent de
profilul şi tipul de proprietate ale acestora.
Art.3. - (1) Legislaţia în domeniul muzeelor se constituie din Constituţia Republicii Moldova,
decretele Preşedintelui Republicii Moldova, legile şi hotărîrile Parlamentului, hotărîrile,
ordonanţele şi dispoziţiile Guvernului, acordurile internaţionale la care Republica Moldova este
parte, prezenta lege şi alte acte normative...

 Lista muzeelor naționale şi descrierea lor

-Prezentarea Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală

Este cel mai Vechi Muzeu din Republica Moldova. Fondat ca Muzeu Agricol, pe parcursul existenţei sale
şi-a lărgit treptat domeniul de activitate, creînd
colecţii ce reflectă istoria naturală, natura
contemporană, evoluţia societăţii umane şi
cultura tradiţională de pe teritoriul Basarabiei iar
mai tîrziu a Republicii Moldova.În prezent deţine
un patrimoniu de circa 135 mii de piese. A creat
numeroase expoziţii care au pus în valoare
lumea animală şi vegetală, bogăţiile naturale ale
ţinutului, au reflectat îndeletnicirile populaţiei.
Piese din colecţiile muzeului au fost prezentate la
diferite expoziţii organizate în multe ţări din
Europa, Asia, America şi Africa.

-Descrierea Muzeului Național de Istorie

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din
Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific. Expoziţia
permanentă a muzeului este proiectată şi realizată de un grup de specialişti care au ales o prezentare pe baza
unei tematici riguros ştiinţifice, conform
criteriului cronologico-tematic, pe epoci istorice,
susţinută de forţa evocatoare a exponatelor, a
mărturiilor originale reprezentative din
patrimoniul istoric şi arheologic muzeal. Spaţiul
destinat expoziţiei are o suprafaţă de 1700 m.p. şi
este folosit optim, respectând toate exigenţele de
conservare şi securitate a patrimoniului muzeal.

30
VIII. Potențialul turistic al regiunii de Nord a Republicii Moldova
 Setul de poze și descrierea resurselor naturale din regiunea de Nord a Republicii Moldova

Nordul Republicii este situat pe Podişului Moldovei, pe care se află regiunea de silvostepă a Moldovei,
care ocupă două cincimi din teritoriul republicii. În componenţa acestui teritoriu intră două zone de cîmpie
– Podişul de Nord şi Stepa de Bălţi, Colina Nistrului se mărgineşte cu regiunea periferică Volîno-Podolisk.
În trecut pe aceste locuri predominau cele mai pitoreşti şi mai productive configuraţii geografice naturale
de silvostepă, iar pe Cîmpia de Bălţi erau lunci dese de stepă.
Clima – e una foarte potrivită în Republica Moldova: cad cele mai multe precipitaţii, condiţiile termice sînt
favorabile de obicei, fără excese. Solurile tipice − cenuşii de
pădure şi de cernoziom cu o fertilitate sporită şi cu o alcalinitate
înaltă. Doar pe terasele de-a lungul rîurilor Nistru şi Prut au
pătruns aici din sud cerealele de stepă, sub care s-au format
cernoziomuri, caracteristice regiunii din preajma Dunării.
Condiţiile climaterice pe terasele rîului, în comparaţie cu alte
regiuni sînt mai aride şi mai calde. Pe pante, dimpotrivă, e mai
rece şi mai umed, aici observăm zonificarea verticală a
configuraţiilor geografice – de la stepele uscate pînă la dumbrave.
Pe scurt, partea de nord a Moldovei, e foarte diversă şi distinctă
în ceea ce priveşte configuraţia geografică, peisajul.
Acum, în această regiune în proporţie de mai mult de nouă zecimi predomină peisajele culturale agricole,
apărute cu mai mult de 100 de ani în urmă. Zonele de cîmpie cu cernoziom sănătos, viguros sînt ocupate
de semănăturile de grîu, de porumb, de sfeclă de zahăr, de floarea-soarelui. Sînt culturi de orz şi soia,
plantaţii de tutun şi culturi eterice şi chiar cîmpuri speciale − a cîte 300 de hectare – pentru cultivarea
cartofilor. Pe cîmpii au fost plantate livezi mari. Acesta este meleagul merelor bune şi al celor mai
savuroase pere din ţară. Aici sînt condiţii optime pentru concentrarea agriculturii − crearea unor vaste
domenii comune de cîmpuri şi livezi.
Insule separate de păduri de stejar şi carpen cu stejar pe soluri forestiere cenuşii de pe configuraţiile
geografice naturale s-au păstrat şi astăzi. Pădurile sînt concentrate pe locurile cele mai înalte ale reliefului
şi protejează foarte bine solul de eroziune, acţionează benefic asupra apelor, purifică aerul, animalele
sălbatice se simt în siguranţă, putem întîlni aici, chiar şi elani. Sînt răspîndite plantele melifere precum şi
alte plante folositoare.
Este originală, deşi modificată după păşunatul oilor, configuraţia geografică de recife străvechi − toltre.
Acestea sînt zone de stepă, alternate cu desişuri de arbuşti, grupuri de copaci pe rocile stîncoase cu soluri
de o adîncime mică. Există în această zonă o perspectivă frumoasă de creare a rezervaţiilor naturale de
proporţii mici, zone de odihnă locale. Pentru aceasta sînt potrivite terenurile – terase – toltre separate la
vest de Edineţ şi cele de lîngă Nistrul Mediu cu unele păduri de stejar în apropiere de Otaci.
Colinele de recif sau toltrele, care în Ucraina se numesc
„medoborî”, se întind începînd cu partea de nord-est a
republicii, de la Nistru, în direcţia sud-vest, spre Prut.
Deosebit de impresionante sînt reliefurile – toltre, care pot
fi văzute în raioanele Edineţ, Briceni, Glodeni, Rîşcani.
Există o mulţime de monumente naturale în Republica
Moldova şi mai multe rezervaţii naturale şi teritorii de
rezervaţii cu dimensiuni mai mici, mănăstiri vechi, biserici.

31
De-a lungul rîului Nistru, malul, căruia este aici abrupt şi stîncos, există multe locuri deosebit de atractive
în ce priveşte natura, cultura şi istoria. Dintre acestea majoritatea sînt concentrate în raioanele Ocniţa,
Soroca, Rezina, dar şi în Camenca şi Rîbniţa (din partea stîngă a Nistrului). În raionul Donduşeni, lîngă
satul Ţaul se află cel mai mare parc-pădure artificial.
Rîurile mici din nord sînt pitoreşti şi destul de
multe la număr: Ciugur, Lopatna, Draghiste,
Racovăţ, Ciuluc, Vilia. Văile acestor rîuri din
crestele − toltre crează peisaje de neuitat şi
atrag numeroşi turişti.
Partea de nord a republicii include raioanele
Briceni, Ocniţa, Soroca, Şoldăneşti, Drochia,
Rîşcani, Edineţ, Donduşeni, Glodeni, Floreşti şi
Sîngerei, dar şi Camenca şi Rîbniţa (stînga
Nistrului).

Peisaj de stepă, raionul Donduşeni

32
Meandrul Nistrului lîngă satul Naslavcea, Ocniţa

Malul lacului de acumulare Costeşti, Rîşcani

33
  Tradiții și obiceiuri specifice zonei

Neamul moldovenesc este bogat în tradiţiile pe care le posedă. Cu ajutorul lor devenim
deosebiţi şi unici.

Unul din cel mai important obicei este cel de a întâlni oaspeţii cu pâine coaptă în sobă,
sare şi un pahar de vin. În acest mod ne arătăm tot respectul şi căldura cu care vă
primim în casele noastre.

Avem o varietate de tradiţii la capitolul sărbători de iarnă.

Pe 6 decembrie sărbătorim Sfântul Nicolae, această sărbătoare deschizând uşile celor

de iarnă. Specific acestei zi, este faptul că o asteaptă cel mai mult copiii, deoarece în
noaptea de Sf. Nicolae, cei care au fost cuminţi pe tot parcursul anului, şi care îşi curăţă
mereu încălţămintea, găsesc în ea dulciuri sau multe alte daruri.

De Crăciun, maturii, dar în special copiii umblă cu colindatul de la casă la casă, astfel
vestind naşterea Domnului. Copiii fiind mascaţi corespunzător, după colind, sunt
răsplătiţi de către gazdă cu dulciuri sau bani.

De Revelion însă, copiii umblă cu uratul, dorindu-le stăpânilor caselor un an nou fericit,
prosper şi cu cât mai multe realizări frumoase; recompensele pentru urările copiilor pot
fi de asemenea dulciuri.

De Paşti tradiţiile sunt mai numeroase. În ajun de Paşti gospodinele încondeiază ouăle,
culoarea tradiţională fiind roşie, mai apoi coc cozonacul, după care în noaptea învierii
Domnului, membrii familiei merg la sfinţirea acestor bucate specifice. Iar în dimineaţa
după sfinţire, fiecare se spală pe obraji cu un ou roşu şi altul alb, ceea ce simbolizează
puterea şi puritatea, acest “ritual” fiind urmat de o masă la care toată familia
sărbătoreşte împreună.

O altă sărbătoare semnificativă este Sfântul Andrei, o zi în care fetele se distrează

făcând mici vrăjitorii. Cu ajutorul lor ele îşi afla sortitul. Iar băieţii, în această noapte, fură
porţile de la casele fetelor, pentru ca acestea, trezindu-se dimineaţa fără ele, să
pornească în căutarea lor.

1 Martie este sărbătoarea venirii primăverii. Începând cu această dată toţi locuitorii
Moldovei îşi pun pe haine, în regiunea inimii, mărţisoare. Ele prezintă simboluri unice, în
care este obligatorie prezenţa culorilor alb şi roşu. Albul semnificând puritatea, iar roşul
– viaţa.

34
  Specificul portului popular național din regiunea de Nord

Portul tradițional moldovenesc își are o tradiție lungă în mare parte comună cu cea a românilor
din Oltenia și mai puțin cu cea a românilor din Transilvania și Banat. Motivele acestui port,
tradițional, diferit pentru bărbați și femei în parte, își au începuturile din vremurile Daciei.
Un principal factor în exteriorul portului național, a jucat-o și clima. Astfel, porturile naționale a
multor popoare din Balcani, mai ales cele slave, împărtășesc multe similarități. Jucând un mare
rol, în viața culturală, artă populară, dar și viața de zi cu zi, aceste porturi erau frecvente în trecut,
în variante simple, și în variante mai colorate de sărbători și cu alte ocazii speciale. Republica
Moldova are o sumedenie de tradiții în acest aspect, din simplul fapt că nu exista niște principii
bine-conturate care ar limita sau ar impune unele accesorii sau culori. Astfel, meșterii, în primul
rând, femeile, se limitau doar la imaginația proprie.
Motivele și culorile specifice preponderent copiilor și femeilor, ce pot fi întâlnite frecvent sunt:
cruciulița, broderia pe fire, culorile aprinse, mai ales roșu și galben adeseori pe un fundal închis,
negru sau maro la fustă, și de obicei, aceleași culori pe fundal alb, la bluză și mâneci.
Lâna era un material ce stătea la baza hainelor și a căciulilor de atunci, indiferent de anotimp.
Existau și familii de boieri care își țeseau hainele din mătăsuri din Orient.Țesătoriile funcționau
adesea pe lângă mănăstiri și curți boierești, cu meșterițe ce îndeplineau un lucru destul de greu,
manual.
Pentru femei, un factor important îl juca vârsta celei care poartă costumul, astfel, fetele tinere
purtau haine cu broderii colorate intens, iar cele mai bătrâne, purtau broderii cu doar câteva
culori sau haine închise la culoare.
Îmbrăcămintea bărbaților este mai puțin colorată, cu o gamă de culori ce nu depășește 2-3 culori.
Pe timp de vară, aceștia purtau pe cap căciulițe, cu fire colorate sau cu flori.
Brâiele purtate de bărbați erau late, adesea lungi, de culoare închisă, ce contrastează cu restul
costumului. Brâiele purtau motive geometrice și erau adesea, greu de țesut, chiar și de cei mai
iscusiți meșteri.
Spre deosebire de vremurile de astăzi, în trecut, un costum tradițional avea un aspect irepetabil,
unic, fiind adesea împodobit cu motive specifice unei regiuni sau a unui sat sau a statutului social
al purtătorului.
Astăzi portul tradițional moldovenesc este purtat rar, preponderent la sărbătorile cu caracter
cultural sau artistic. Aceste costume sunt rar create de meșteri populari. Folosindu-se numai pe
scenă sau ca indicator al apartenenței etnice, acesta a dispărut complet din regiunile rurale.

35
 IX. Potențialul turistic al regiunii de Centru a Republicii Moldova

 Identificarea și descrierea resurselor naturale din regiunea de Centru a Republicii Moldova

În RD Centru există zăcăminte de minerale utile pentru producerea materialelor de construcţie –

rocile carbonatate: calcar, marnă, materie primă argiloasă, nisipuri, formaţiuni de nisip şi pietriş,
diatomit şi tripoli. Zăcăminte de piatră calcaroasă se găsesc în apropierea satelor Brăneşti,
Morovaia, Jeloboc din raionul Orhei. Zona Centru este bogată în roci carbonatate şi calcar, care
îşi găseşte o aplicare largă în construcţie, cît şi în calitate de suplimente în hrana pentru vite şi
păsări. Pe lîngă mineralele carbonatate, în regiune sînt dezvoltate zăcămintele de argilă, argilă
nisipoasă, folosite drept materie primă pentru producerea de cărămizi. În regiune există cel puțin
16 zăcăminte de ape minerale, multe dintre ele fiind și potabile, care se îmbuteliază şi se
comercializează pentru uz alimentar. Cele mai cunoscute rezerve de apă minerală sînt în Varnița,
Hîrjăuca și Mănăstirea Hîncu.
Clima în RD Centru este moderat continentală. Precipitaţiile medii anuale variază între 500 şi 700
mm, iar în ultimii ani se înregistrează sporirea variabilităţii generale a climei, însoţită de majorarea
evidentă a frecvenţei fenomenelor climaterice de risc. Temperatura medie a aerului este de 9°C,
temperatura minimă absolută în luna ianuarie este de -25 la -27°C, iar maximul lunii iulie este de
39-40°C. Perioada de iarnă este scurtă și cu puţină zăpadă, iar vara este lungă, caldă şi cu
precipitaţii limitate care, de obicei, cad în perioada caldă a anului în formă de ploi torenţiale de
scurtă durată. Pe lîngă perioada îndelungată caldă a anului, iarna blîndă, abundenţa de căldură şi
lumină, sînt şi fenomene de secetă. Abundența zilelor cu soare oferă o perspectivă benefică de
dezvoltare a surselor alternative de energie în regiune, în special a energiei solare, cu oportunități
de reducere a cantității surselor tradiționale și a mijloacelor financiare alocate pentru acestea. Flora
și fauna. RD Centru se caracterizează prin cel mai bogat fond forestier din țară, reprezentat de
Codrii Moldovei şi alte suprafeţe de teren forestier (perdele forestiere de protecţie a cîmpurilor
agricole, drumurilor, rîurilor şi bazinelor acvatice etc.). Actualmente, terenul forestier constituie
20,8% din suprafaţa regiunii (12,4% media pe ţară) şi 52,9% din terenurile forestiere din ţară. Cele
mai mari suprafețe de păduri se află pe teritoriul raioanelor Hîncești, Strășeni şi Călărași.
Majoritatea suprafețelor silvice au drept destinație protecția terenurilor agricole, de recreere sau
de conservare. Speciile de arbori şi arbuşti care cresc în pădurile din regiune pot fi folosite în
cantităţi limitate, ca materie primă preponderent pentru confecţionarea articolelor din artizanat de
dimensiuni mici. Fauna silvică a regiunii este relativ bine păstrată, fiind reprezentată de mistreţul
sălbatic, bursucul, nevăstuica, vulpea roşcată, pisica sălbatică. Mai rar se întîlnesc elani, cerbi,
jderi, căprioare. Dintre rozătoare aici găsim ondatra, veveriţa, 1
În Republica Moldova există cinci rezervaţii ştiinţifice cu suprafaţa totală de 19,4 mii ha. Două rezervaţii
forestiere – “Codrii” şi “Plaiul Fagului” – se află în centrul Moldovei

Regiunea de Dezvoltare Centru - include 13 raioane: Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Dubăsari,
Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni. RDC
cuprinde 354 unităţi administrativ-teritoriale: 14 oraşe şi 340 sate (comune). Cel mai mare oraş
din regiune este or. Ungheni cu o populaţie de 37,9 mii locuitori, urmat de or. Orhei - 33,7 mii

36
locuitori şi or. Străşeni - 21 mii locuitori. Numărul total de localităţi din regiune constituie
aproximativ 35,6% din numărul total de localităţi ale ţării, ponderea oraşelor fiind de circa 23%.
În Regiunea de Dezvoltare Centru, majoritatea localităţilor urbane sunt în zona de influenţă directă
a mun. Chişinău, cu o rază de influenţă de 50-60km, cu excepţia or. Ungheni, Teleneşti, Şoldăneşti,
Rezina, care se află la distanţe de 100-130 km.
Resurse turistice naturale în RD Centru Fondul ariilor naturale protejate de stat constituie unul
dintre principalele elemente, care prin atracţia lor sunt capabile să orienteze fluxul de turişti şi alţi
vizitatori spre localităţile moldave. Cu precădere în localităţile rurale, deoarece în preajma lor sunt
amplasate marea majoritate a obiectelor cu valoare turistică din fondul zonelor naturale. Astfel
sunt puse în valoare anumite arii protejate scoase din circuitul agricol sau al altor activităţi
gospodăreşti, unde sunt încurajate practicile nonpoluante şi turismul. Iar de aceasta profită
comunităţile locale în raza cărora se găsesc aceste resurse naturale. Se obţine o utilizare durabilă
a potenţialului turistic natural, capabil să atragă noi turişti. Legea privind fondul ariilor naturale
protejate de stat instituie un sistem complex de arii naturale. Potrivit acesteia în Republica
Moldova sunt luate sub protecţie de stat 12 categorii de zone naturale protejate (suprafaţa totală
66,5 mii ha), din care fac parte 178 de diverse tipuri de rezervaţii, 130 monumente ale naturii şi
433 arbori seculari. Opt tipuri dintre ariile protejate corespund clasificării Uniunii Internaţionale
de Conservare a Naturii, iar patru categorii sunt de interes naţional (grădina botanică, grădina
dendrologică, monument de arhitectură peisajeră, grădina zoologică). Printre cele mai
reprezentative în RD Centru sunt: rezervaţia ştiinţifică “Codrii” (5172 ha), rezervaţia ştiinţifică
“Plaiul Fagului” (5642 ha), rezervaţia peisajeră “Trebujeni” (500 ha), rezervaţia peisajistică
“Pădurea Hârbovăţ” (2218 ha), rezervaţia peisajeră “Căpriana-Scoreni” (1762 ha), etc. Din cele
relatate anterior, rezervaţiile ştiinţifice reprezintă teritorii pe care se efectuează prioritar protecţia
mediului, efectuarea de cercetări ştiinţifice, educarea şi instruirea ecologică a populaţiei, dar în
acelaşi timp sunt nişte atracţii motivatoare substanţiale pentru circulaţia turistică.
Rezervația științifică Codru este o arie protejată din Republica Moldova, ce servește ca depozit
al genofondului pădurilor central europene:

37
Rezervația științifică Plaiul Fagului este o arie protejată amplasată în raionul Ungheni, în
apropiere de satul Rădenii Vechi, din Republica Moldova:

 Poze cu descrierea elementelor portului popular din regiunea de Centru

în satele din centrul Republicii Moldova căciulile erau aşezate în toată înălţimea pe cap, după care
se încercau anumite modelări ale aspectului lor. Locuitorii de la sudvest obişnuiesc şi acum, ca şi
în secolele trecute, să poarte căciulile îndesat pe frunte, încât ele devin aproape egale cu lungimea
feţei omului. Corelând aceste reflecţii, intuim că în stabilirea proporţiilor căciulii s-ar putea să
existe şi alte repere. Desigur, întâi de toate, ea este raportată la mărimea feţei celui care o poartă.
O a doua corelare există între căciulă şi casa omului, ca cea mai frecventă şi mai reprezentativă
construcţie.
Costumul popular moldovenesc destinat pentru femei include în structura sa aşa componente ca:
învelitoarea de cap, de corp, încălţămintea, bijuterii şi accesorii, care reieşind din diferite situaţii
concrete sau condiţii de funcţionare, importanţa zilei şi sărbătorii, la rîndul său se modifică, se
schimbă. Toate acestea mai ţin şi de vîrsta şi statutul social al femeii, caracterul sezonier şi felul
ocupaţiei, simbolistică şi preferinţe, zonă de circulaţie şi etc.
Ca rezultat al acestor ajustări la situaţii concrete îmbrăcămintea tradiţională a ajuns la un şir de
variante, care diferă după material, croială, ornamentică, culoare. Femeile căsătorite şi cele în
vîrstă respectă anumite principii în realizarea costumului, preferînd culori mai reţinute, modele de
croi mai arhaice şi modeste, utilizînd anumite detalii de protejare a costumului, folosind un
material ţesut mai simplu. Fetele tinere purtau costume naţionale de culori mai deschise şi aprinse,
nu purtau pe cap unele detalii ca prosopul – ştergarul de îmbrobodit sau şorţul de protecţie pînă
nu obţineau statutul social de tînără nevastă – femeie căsătorită.

38
39
 X. Potențialul turistic al regiunii de Sud a Republicii Moldova

 Enumerarea resurselor naturale și antropice ce pot fi vizitate în regiunea de Sud a

Republicii Moldova

Regiunea de Dezvoltare Sud (RDS) - cuprinde 8 raioane: Basarabeasca, Cahul, Cantemir,

Căuşeni, Cimişlia, Leova, Ştefan-Vodă, Taraclia, ocupînd 24% din teritoriul Republicii
Moldova. Populaţia regiunii constituie 15% din populaţia totală a ţării. Infrastructura localităţilor
este compusă din 10 oraşe fără statut de municipiu (dintre care 8 centre raionale) şi 278 localităţi
rurale organizate în 177 comune. Oraşele regiunii sunt: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni,
Căinari, Cimişlia, Leova, Iargara, Ştefan-Vodă şi Taraclia. Cel mai mare oraş al regiunii este
oraşul Cahul.

În comparaţie cu alte regiuni de dezvoltare şi mediile pe ţară, Regiunea de Dezvolzate Sud are
cel mai mic grad de industrializare. Pămîntul este una din principalele resurse naturale, suprafaţa
terenurilor agricole constituind 74% din suprafaţa totală a terenurilor.

Ponderea populaţiei Regiunii de Dezvoltare Sud constituie 15% din totalul populaţiei Republicii
Moldova. Sporul natural în regiune înregistrează un ritm moderat de scădere, fiind cel mai mic
nivel în comparaţie cu celelalte regiuni de dezvoltare. Densitatea populaţiei în regiune este în
medie de 75 pers/km2, fiind cea mai mică densitate comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare.

Numărul populaţiei economic active constituie aproximativ 60% din numărul total al populaţiei.
Dintre aceştia, mai mult de jumătate (circa 60%) sunt angajaţi în domeniul agriculturii, 9% - în
învăţămînt, 8,7% - comerţ, 8,6% - industrie, 4,9% - transport, 4,4% - sănătate, 2,3% - construcţii
etc. Comparînd situaţia din regiune cu situaţia generală din ţară, poate fi afirmat că numărul
populaţiei ocupate în agricultură în RDS este mai mare decît media pe ţară.

 Tradiții și obiceiuri specifice regiunii de Sud

Din toate creatiile folclorice cu radacini împlântate adânc in frumoasele și bogatele noastre
traditii,dansul din sudul Moldovei se impune prin marea lui varietate coregrafică și muzicală.El
face parte din folclorul nostru autohton.Ca și cântecele, basmele, legendele, baladele și poeziile
populare,dansul românesc constituie o manifestare artistica ce exprima sentimentele, gândurile și
năzuințele poporului si istorialui multiseculara.
Jocul popular este strâns legat de viața oamenilor și odată dezvoltarea societații, el trece prin
necontenite transformări, se șlefuiește mereu, se cizelează,păsătrându-și miezul, esența și
debarasându-se de tot ce e trecator. Astfel,dansul popular moldovenesc s-a statornicit în forme
artistice proprii, originale, având trăsături comune, esențiale, care leaga toate formele de
exprimare coregrafică.
Caracterizînd jocurile din sudul Moldovei , putem spune cu toata convingerea că ele se
deosebesc prin virtuozitatea executiei si si varietatea stilurilor. Repertoriul satelor sudice
cuprinde: Hore de mâna, Hora în bătăi, Hora în două părți, Hora nunții, Hora flăcăilor, Hora
drăgaicelor, Mocăneasca, Mocăncuța, Țărăncuța, Țânțărașul, Geamparalele . Există o mare
diversitate de brâie – bătute, numeroase variante ale dansurilorCorăgeasca, Morișca, Floricica,

40
Turturica, Arnăuțeasca, Călusarii, Căprița, Alunelul, Maramele, Crăițele,
Drăgaica,Dunăreanca, Ciocârlanul, Bătaia, Mușamaua ș.a. De mare popularitate se bucură în
această zonă jocurile bulgare : Recenița, Horo, Fârlicundac, Oica , și cele găgăuze : Duy ava,
Kadânja ș.a.
Dansul cel mai vechi și cel mai răspândit în Moldova de sud, ca și pe întregul plai românesc ,
este Hora, Hora Mare sau Jocul cel Mare.

41
42