MINISTERUL EDUCAIEI REPUBLICII MOLDOVA

Colegiul Naional de Comer al ASEM Catedra Economie, Turism i Servicii

RAPORT
privind practica tehnologic al elevei Ceban Elena,

grupa Tur-101
specialitatea: Turism la ntreprinderea: Nala Tur

Conductorul practicii:

Frtescu Natalia

Chiinu, 2012

Cuprins
I. Caracteristica general a companiei SC Prinvud SRL 1.1 Determin i caracterizeaz forma organizatorico-juridic a ageniei de turism. 1.2 Prezint avantajele i dezavantajele acestei forme comparativ cu celelalte forme de organizare a activitii de antreprenoriat. 1.3 Caracterizeaz amplasarea ageniei de turism n teritoriu i studiaz care snt avantajele i dezavantajele amplasrii. II. 2.1 2.2 Documentaia ageniei de turism.
Studiaz i analizeaz tipuri de documente de baz necesare Descrie condiiile i modul de obinere a licenei pentru

activitii ageniei de turism. activitatea turistic i enumer care snt condiiile de obinere a licenei.

2.3 2.4

Studiaz i caracterizeaz statutul ageniei de turism i descrie Analizeaz cadrul legislativ privind reglementarea activitii

principalele componente ale acestuia. ageniei de turism.

III. III.1

Serviciul de secretariat. Studiaz i caracterizeaz portofoliul documentar privind relaiile

ageniei de turism cu clienii.

III.2
interne.

Studiaz corespondena privind diverse aspecte ale activitii

III.3

Studiaz i caracterizeaz corespondena contractual.

IV. Baza tehnico-material a ageniei de turism. 4.1 Descrie i analizeaz patrimonial i dotarea tehnico-material ale ageniei de turism. 4.2 Studiaz nivelul utilizrii diferitelor sisteme informaionale n cadrul ageniei de turism (internet, sisteme computerizate de rezervri hoteliere i de transport). V. Activitatea ageniei de turism

5.1 Analizeaz oferta turistic a ageniei de tursim dup destinaiile turistice (turism intern, turism emitent, turism receptor) prezentarea itinerarelor turistice existente n cadrul ageniei. 5.2 Caracterizeaz procedeele i tehnicele utilizate de ctre agenia de turism n procesul elaborrii excursiilor i vizelor turistice, privind ncadrarea resurselor turistice naturale i antropice ale R.M. 5.3 Studiaz procesul de organizare a formelor de turism oferite de ctre agenia de turism potenialilor lor turiti (tursim rural, cultural, balnear, montan, social i de litoral). 5.4 Analizeaz i caracterizeaz evoluia cererii tursitice pe parcursul ultimilor doi ani n cadrul ageniei n funcie de destinaiile turistice 5.5 Analizeaz tehnicile i metodele de promovare utilizate n cadrul ageniei de turism VI . Structura personalului ageniei de tursim 6.1 Analizeaz structura personalului ageniei de tursim, componena nominal a lucrtorilor administrativi, specialitilor, lucrtorilor auxialiari 6.2 Studiaz obligaiunile funcionale a personalului ntreprinderii (managerul principal, managerul de vnzri, ef contabil) i anexeaz o fi de post 6.3 Descrie programul de lucru al ageniei de turism i modul de stabilire. 6.4 Studiaz care snt principiile de selectare, angajare, a personalului n cadrul ageniei de turism, anexeaz copia contractului de munc, ordinului de angajare. Concluzii i propuneri Bibliografie Anexe

Introducere
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenand deopotriva economisti , geografi, psihologi si sociologi. Primele mentiuni privind preocuparile de a voiaja, apar in antichitate in operele geografului Strabon. Descrierile lasate de Marco Polo cu ocazia periplului sau asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocuparile viitoare privind practicarea calatoriei. Turismul devine un complex fenomen de masa la sfarsitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat in mediul inconjurator.Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a fost defint in variante dinte cele mai felurite: "arta de a calatori pentru propria placere" (M. Peyromarre Debord); "activitate din timpul liber care consta in a voiaja sau locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei si culturi, datorita cunoasteri unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute" (Jan Medecin); "fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitati de refacere a sanatati si de schimbare a mediului inconjurator, cultivare a sentimentului pentru frumusetile naturi ca rezultat al dezvoltari comertului, industriei si al perfectionari mijloacelor de transport" (Guy Freuler). Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic - natural antropic - diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism.Mai cunoscute in practica turismului mondial sunt:turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avand alte motivatii terapeutice; turismul montan si de sporturi de

iarna, practicat pe arie larga pentru drumetie, cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna;turismul de cura balneara, prin care se valorifica insusirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal si minerale, namoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta, cultura si a altor realizari ale activitati umane; turismul comercial expozitional, a carui practicare este ocazionata de mari manifestari de profil (targuri, expozitii), care atrag numerosi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestari cultural-artistice (etnografice, folclorice) nationale sau internationale; turismul sportiv, de care cunoastem o mare extindere pe plan national si international, avand ca motivatie diferite competitii pe discipline sportive, interne si internationale , pana la manifestari sp0ortive de amploare (olimpiade, competitii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vanatoare (safari), practicat de tarile occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, in teritoriile artice si antartice. Este o forma de turism "distractiv", a carui dezvoltare - marcata de spectaculos si inedit - aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, amenintand cu diminuarea sau, dupa caz cu disparitia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei. Tipurile de turism de diferentiaza de la tara la tara, asigurand varietatea si, prin acesta, atractia asupra turistilor autohtoni si straini.Una dintre bogatiile actuale de baza in domeniul turismului priveste studiul elementelor regionale, in functie de care se organizeaza activitati turistice tipice anumitor zone, si se pun in evidenta posibilitatile de amenajare complexa a acestora. Desi nu s-a ajuns la o viziune taxonomica unitara in domeniu, diferitele acceptiuni utilizate pe plan international si in tara noasta releva urmatoarele unitati ce pot fi luate in consideratie: Regiunea turistica, conceputa ca un spatiu de mari dimensiuni, cu o structura organizatorica bine consolidata si un patrimoniu turistic diversificat (de exemplu, regiunea Alpilor Dianarici, iar pentru Romania - cea a Carpatilor Orientali) Zona turistica - un areal mai restrans consacrat pentru activitatea turistica de un anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau alte motivatii pentru turism (exemplu : zona turistica a Coastei Dalmatiei din Alpii Dinarici sau zona Bucovinei din Carpati Orientali)

SC Prinvud SRL
Nota conductorului practicii

Data, luna, anul

Coninutul activitii practice

Capitolul I. Caracteristica general a companiei
SC PRINVUD S.R.L. 1.1 Forma organizatorico-juridic a ageniei de turism. Compania Nala-Tur este fondata n septembrie anului 2010 i este o societate cu rspundere limitat, e societatea n care prile nu sunt reprezentate prin titluri negociabile i care nu pot fi cedate altor persoane dect dac acestea din urma sunt agreate de majoritatea celorlali asociai. Din acest punct de vedere SRL e O societate cu rspundere limitat (abreviat curent ca S.R.L. ori SRL) este o form legal decompanie, o anumit form de persoan juridic, care are o rspundere limitat n faa legii i fa de proprietarii acesteia. Este o form hibrid de business avnd caracteristici att ale unui parteneriat ct i ale unei corporaii, fiind mai flexibil dect alte forme de societi comerciale i mai adecvat pentru un proprietar unic sau pentru un numr mic de membri. Constituirea societii cu rspundere limitat - SRL

21.05.12

SRL se constituie prin contract i statut n cazul n care e constituit din 2 sau mai muli asociai sau numai prin statut n cazul asociatului unic. Societatea ia hotrri cu votul majoritii absolute a asociailor i a prilor sociale cu excepia hotrrii de modificare a contractului i statutului care se pot efectua numai cu acordul tuturor asociailor. Societatea cu rspundere limitat Nala-Tur este nregistrat la camera nregistarii de stat la data de 14 ianuarie 2008. Compania NalaTur activeaz pe piaa turistic naional i internaional, susine turismul autohton i servete drept pilon conexiunii dintre cumparatorii de oferte i vnztorii de

servicii turistice. Agenia de turism "Nala-Tur" ofer urmtoarele servicii: organizarea de excursii de var i de recreere de iarn; excursii n strintate; organizarea de excursii n Moldova pentru vizitatori strini i turiti; deschiderea vizelor; asigurare medical i carte verde pentru vehicule; reduceri pentru clienii permaneni, copii, tineri cstorii, posibilitatea de organizare a transportului de grup la tarife avantajoase. Caracteristica general a structurii i organizrii activitaii ntreprinderii Denumire: Forma juridic: Sediu central: 12/11 Telefon: Web: Data nregistrarii: Cod tva: Cod bancar: Cont bancar: Idno: (+373 22) 23 - 23 - 18 www.nalatur.com 14.01.2008 2224710 MOBBMD22, Mobiasbanca Groupe Societe 2224912101 1009600003629 SC PRINVUD S.R.L. societate cu rspundere limitat Republica Moldova, Chiinu, MD-2012, str.Dacia

Marca comercial: Nala-Tur Odihna pe cele mai celebre staiuni

Licen de activiate: Seria A MMII 038438, eliberat 22 septembrie de ctre Camera de Liceniere din Republica Moldova. Produse/servicii: excursii pentru studeni i elevi, cltorii peste hotare, vize i asigurri. Concluzie: Nala Tur este o societate cu raspundere limitata, forma oraganizatorico-juridica destul de raspindita in Republica Moldova. Necatind la faptul ca este o agentie de virsta frageda, ea isi gaseste un rol aparte in ramura economiei R.M. turismul. Nala Tur se mindreste cu succesele sale care lea

capatat in acest scurt timp cit activeaza.

1.2 Avantajele i dezavantajele acestei forme de antreprenoriat n comparaie cu celelalte forme de organizare. Cea mai raspandit form juridic de nfiinare a unei firme este societatea cu rspundere limitat. Compania Nala-Tur este o astfel de form organizatorico-juridic. Exist multe avantaje dar i dezavantaje a societiilor cu rspundere limitat. AVANTAJELE S.R.L : organizarea i funcionarea se face n baza actului constitutiv al SRL numrul asociailor : minim unu ( asociat unic ) maxim 50 asociai rspunderea pentru obligaiile asumate de societate nu se ntinde pna la asociaii acesteia, ci se oprete la capitalul social al societii; asociaii participa la luarea deciziilor n unanimitate; excepie fac situaiile n care prin actul constitutiv este prevzut altfel; capitalul social al unei societi cu rspundere limitat nu poate fi mai mic de 200 de lei si se divide n parti sociale de valoare egal, pari sociale care nu pot fi mai mici de 10 lei; participarea la capitalul social se poate face n numerar i n natura, dar cel puin 1 parte social sa fie varsat n numerar din valoarea total a acestuia; Aporturile n natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise la toate formele de societate i sunt vrsate prin transferarea drepturilor corespunztoare i prin predarea efectiv ctre societatea bunurilor aflate n stare de utilizare. Aporturile n creante au regimul juridic al aporturilor n natura, nefiind admise la societaile cu rspundere limitat. Aporturile n creante sunt liberate. obiectul de activitate al firmei se va stabili n functie de codul CAEN rspunderea asociailor se reduce la plata prilor sociale un asociat poate sa nfiineze i/sau s participe la oricare SRL, cu meniunea c un asociat unic nu poate fi asociat unic dect ntr-o singur firma.

 singura forma juridica ce poate avea un proprietar asociatul unic adminiastrare: unic administrator sau consiliu de administraie control pentru SRL cu mai multi de 15 asociai controlul este asigurat de cel puin trei cenzori, care au toi tot at ia supleani, sau auditorul financiar. n cazurile prevzute de lege numirea sau alegerea unui cenzor extern independent este obligatorie. DEZAVANTAJELE SRL : o persoan nu poate fi asociat unic dect intr-un SRL de la un numr de 15 asociai intervine obligativitatea existenei comisiei de cenzori hotrrile privind activitatea firmei se iau n comun de toi asociaii n cazul ntreprinderilor de mai mica anvergura, complexitatea administrrii i mecanismul adunrilor generale ale societailor comerciale pot complica desfurarea activitii posibiliti mai limitate de acces la credite. pentru constituirea capitalului social i / sau i pentru majorarea capitalului social, aporturile n creante au regimul juridic al aporturilor n natura, nefiind admise la societaile cu rspundere limitat. Aporturile n creante sunt liberate. prestaiile n munca sau servicii nu pot constitui aport la capitalul social. Concluzie: Comparativ cu celelalte forme ale antreprenoriatului, societatea cu rspundere limitat prevede un ir de avantaje, care se rsfrng in cadrul companiei turistice Nala-Tur. Societatea cu rspundere limitat este limitat n numarul de asociai pe care poate s-I dein, dar n acelai timp doar un S.R.L poate s aib un singur proprietar. Pentru Nala-Tur consider c avantajele pe care S.R.L le prezint snt mai pronunate dect dezavantajele acesteia, agenia de turism bucurndu-se de pozitivul acestui tip de antreprenoriat.

1.3 Caracterizeaz amplasarea ageniei de turism n teritoriu i studiaz care

snt avantajele i dezavantajele amplasrii.

Agenia de turism Nala-Tur, la moment este localizat pe str. Sciusev 102/1 la intersectia cu Sfatul Tarii, n centrul capitalei, factor important i chiar primordial n amplasarea unei agenii de turism. Ea este amplasat chiar n stnga Stadionulii ,,Dinamo Hotelului ,,Vila Natali unde se nregistreaz un mare flux de turiti care viziteaza chishinaul anual. Aceasta zon este traversat att de persoane juridice, ct i de o ambunden de studeni i persoane n etate. Datorit amplasrii n centru, calea spre aceast agenie este nlesnit, existnd acces liber din toate sectoarele oraului Chiinu. Nala Tur se localizeaz la aproximativ 1 km de la Muzeul de Etnografie a Republicii Moldova, 10 km de Telecentru, 5 km de Buiucani, 15 km de Botanica, existnd diferite mijloace de transport care traverseaz aceast zon i fac conexiunea ntre sectoarele administrative ale capitalei. Inca un avantaj este ca agentia Nala-Tur nu nu are prin apropiere alte agentii de turism si astfel concurenta este redusa.Prin apropierea ei sunt o multime de centre comerciale,terase si alte. Dezavantajele amplasrii ageniei Nala-Tur este ca ea se afla la itersectia a doua strazi in spatele unei constructii desfasurate alaturi de ea. Concluzie: Amplasarea unei agenii de turism joac un rol foarte
important n succesul i numarul de turiti care vor pi pragul acestei societi. Pentru compania Nala-Tur pot spune ca localizarea este una de success, pentru ca centrul capitalei nu va fi niciodata lipsit de turiti i vizitatori dornici de vacane de neuitat. Amplasarea acestei agentii de turism joaca un ror important in dezvoltarea ei pe piata economica.

Capitolul II. Documentaia ageniei de turism . 2.1 Studiaz i analizeaz tipuri de documente de baz necesare activitii ageniei de turism.

22-23.05 2012

Documentele de baz necesare activitii ageniei de turism n Moldova snt urmatoarele: Certificat de nregistrare, licena, autorizaia de funcionare. Aceste acte reprezint fundaia unei agenii de turism, pe fundalul acestora manifestndu-se totalitatea aciunilor economice i comerciale existente ntr-o agenie de turism, i fr ele nefiind posibil micarea pe piaa turistic a ageniilor. Pentru a nfiina o agenie de turism trebuie s urmai mai multe etape: 1. Prima dat trebuie s avei nfiinat o firma care s aib ca activitate principal sau secundar turismul. n cazul n care firma dvs nu are acest domeniu de activitate, trebuie s mergei la registrul comerului i s cerei introducerea lui. Ulterior se va elibera un certificat constatator care o s conin codurile CAEN 7911, 7912. Numele agentiei de turism va fi diferit de cel al firmei (este preferabil pentru numele agentiei sa alegeti cuvinte reprezentative activitatii dvs.) 2. Dupa ce aveti certificatul constatator cu noul domeniu de activitate trebuie sa intocmiti dosarul agentiei care va contine urmatoarele acte : - dosar - cerere de eliberare a licentei de turism - copie dupa certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului - licenta in original (in cazul schimbarii sau reinnoirii licentei) - Copie dupa certificatul constator( declarare punct de lucru - numai daca sediul agentiei nu corespunde cu sediul social) - polita de asigurare

- Copie de pe Contractul de Munca al persoanei care detine brevetul de turism, inregistrat la itm - copie brevet turism - Copie de pe actul de spatiu pentru agentia de turism (proprietar sau contract de inchiriere de spatiu). - model voucher (se afla in atasament mai jos sub google map) 3. Cat timp asteptati aprobarea dosarului trebuie sa va ocupati de amenajarea sediului agentiei care va fi la parter sau etajul unu pentru agentii tour operatoare iar in cazul celor detailiste se acepta si mai sus. In functie de cu este amennajat sediul se va elibera dupa controlul autoritatilor se va elibarea Licenta de Turism care va va permite inceperea activitatii. 4. Puteti demara activitatea avand afisate la vedere : - comisionul agentiei - brevetul de turism - licenta de turism - telefoane pentru reclamatii. Concluzie: Etapele obinerii documentelor necesare privind activitatea i dreptul la aceasta a unei agenii de turism, snt diverse i pot necesita o durat ndelungat de timp. Cele mai importante acte necesare pentru a nfiina o agenie de turism cu dreptul de activitate pe piaa turistic snt licena i certificatul de nregistrare . Nala-Tur a obinut aceste acte n anul 2007. 2.2 Descrie condiiile i modul de obinere a licenei pentru activitatea turistic i enumer care snt condiiile de obinere a licenei. Licena de turism reprezint documentul prin care se ates capacitatea titularului de a comercializa servicii turistice n condiii de calitate i siguran pentru turiti i posibilitatea de a nfiina o agenie de turism. Licena se elibereaz, la cererea agentului economic, de ctre actualul Minister al Transporturilor, Construciilor i Turismului, n conformitate cu prevederile

H.G. nr. 238/2001 i Ord. M.T. nr. 170/2001 . Documentaia necesar agenilor economici n vederea obinerii licenei de turism este urmtoarea: cerere de eliberare a licenei de turism; certificat constatator de la oficiul registrului comerului din care s rezulte urmtoarele informaii: obiectul de activitate al societii, structura acionariatului, datele de identificare a societii ce se nscriu n certificatul de nmatriculare i sediul punctului de lucru unde se nfiineaz agenia de turism; copie de pe brevetul de turism al persoanei care conduce agenia de turism; copie de pe contractul de munc al persoanei care deine brevetul de turism; dovada achitrii contravalorii prestaiei efectuate pentru eliberarea licenei. Potrivit Ord. M.T. nr. 170/2001, documentaia se transmite reprezentantului zonal al ministerului spre verificare, iar soluionarea cererii se va realiza n termen de 30 de zile de la data nregistrrii documentaiei. Licena va fi eliberat dup consultarea cu reprezentanii din teritoriu ai asociaiilor profesionale de profil i verificarea la faa locului a ndeplinirii anumitor criterii. Dac agentul de turism sau titularul i schimb sediul se va solicita o nou licen. Pentru aceasta vor fi necesare: sediu; licena de turism eliberat anterior, n original; dovada achitrii contravalorii prestaiei efectuate. cerere; certificat constatator de la oficiul registrului comerului privind noul

n anumite conditii, ministerul poate suspenda licena de turism, pe o perioad de pn la 1 an. Una din urmatoarele condiii poate fi motiv pentru suspendarea licenei de turism: comercializarea pachetelor de servicii turistice se realizeaz fr respectarea reglementrilor legale n vigoare; neasigurarea de ghizi atestai pentru derularea n bune condiii a programelor turistice, conform reglementrilor n vigoare; utilizarea de autocare neclasificate; asigurarea de servicii de cazare i alimentaie n structuri de primire turistice care nu dein certificate de clasificare; funcionarea ageniei de turism sau a filialei acesteia

din alt localitate dect cea n care este situat sediul ageniei fr ca persoana care asigur conducerea s dein brevet de turism; prestarea de servicii turistice prin filiale ale ageniei turistice care nu au obinut licena de turism. n cazul n care se constat c nu mai sunt ndeplinite condiiile care au stat la baza acordrii licenei, aceasta se suspend pna la remedierea deficienelor. Licena de turism se suspend din oficiu n perioada n care agentul economic nu mai are achitat polia de asigurare pentru riscul de insolvabilitate sau faliment al ageniei. De asemenea, licena de turism poate fi retras de minister n anumite situaii, cum ar fi:

repetarea unuia din motivele pentru care a fost suspendat licena, caz n
agentul economic comunic ministerului, din proprie iniiativ, cnd licena de turism este transmis n scopul utilizrii de

care nu va mai avea dreptul s solicite eliberarea unei noi licene de turism;
renunarea la desfurarea activitii de turism; ctre alt agent economic care nu a obinut licena, n acest caz nu se va mai elibera licen timp de doi ani; cnd agentul economic nu mai ndeplinete criteriile care au stat la baza eliberrii licenei. Cadrul juridic de funcionare a ageniilor de turism are n vedere, n mai multe ri, departajarea activitilor, n sensul licenierii sau autorizrii n mod diferit. Astfel, n Grecia, Belgia, Luxemgurg, Spania, Portugalia i dup cum am vzut i n Romnia, se acord licene ageniilor de turism, n funcie de activitatea desfurat (de agenii tour-operatoare, de agenii detailiste). n Frana licena reprezint o autorizare comun a ageniei i managementului sau pentru executarea operaiilor turistice. n Germania, Danemarca sau Marea Britanie activitatea ageniilor de turism nu este supus obinerii unor licene speciale. Totui, n majoritatea rilor europene este prevzut obligativitatea oricrei agenii de turism de a depune la banc o garanie financiar, ca o condiie a autorizrii sale.

Acest lucru se regsete n Directiva Consiliului Comunitii Europene nr. 90/314 din 13 iunie 1990 care nu prevede n mod expres licenierea ageniilor de turism, ci doar necesitatea garaniei financiare.

Concluzie: Licena este actul de baz care st la activitatea unei

agenii de turism. Obinerea acesteia include mai multe etape care se desfoar treptat, de la scrierea unei cereri pn la prezentarea tutoror actelor necesare prind obinerea ei. Nala-Tur este o societate cu rspundere limitat care i-a obinut licena n anul 2010, pe 22 septembrie.

2.3

Studiaz i caracterizeaz statutul ageniei de turism i descrie principalele componente ale acestuia.
Denumirea societatii:

Societatea comerciala se numeste S.C. PRINVUD S.R.L. n toate

actele, facturile, publicatiile ce vor fi emise de la societate, denumirea acesteia va fi precedata de expresia S.R.L, S.A. si de numarul de nregistrare fiscala a firmei.

Forma juridica:

Societatea Comerciala are forma juridica de Societate cu Raspundere Limitata, si desfasoara activitatea conform legislatiei n vigoare, a contractului de societate si a statutului societatii. Conform statutului societatii pe parcursul functionarii va detine autocare, restaurante, hotele si altele necesare realizarii obiectului de activitate. Obiectul de activitate

S.C. PRINVUD S.R.L. va avea urmatoarele obiecte de activitate: -prestari servicii catre populatie: -activitate de turism intern, international, agrement, animatie, divertisment -activitate hoteliera -servicii cu caracter sportiv -activitati de vnatoare si pescuit

-servicii de dactilografie, copiere, stenografie -congrese, conferinte, expozitii -servicii de ocrotirea sanatatii -servicii de informare a turistilor, de publicitate, reclame Licenta de turism categoria A MMII 038438 atesta faptul ca agentia de turism S.C. PRINVUD S.R.L. are conditii materiale, dotarea necesara si capacitatea profesionala de a comercializa produse turistice proprii si de a rezerva pentru turisti servicii de cazare, masa, tratament, transport, cura balneara, asistenta turistica de specialitate, nchirieri autoturisme cu sau fara sofer, obtinerea de vize turistice si alte servicii specifice. Agentia de turism S.C.PRINVUD.S.R.L. organizeaza cu prioritate 3 tipuri de tour-uri specializate: -tour-uri cu ghid n Europa; -pachet de servicii oferite turistilor pentru tratament balnear n principalele statiuni;
-pachete de servicii specializate, tour-uri n tara si strainatate; sporturi extreme.

Concluzie: Agenia de turism Nala-Tur este o societate cu

rspundere limitat care ofer i presteaz servicii turistice din anul 2010 pe piaa turistic naional i internaional.Nala-Tur organizeaz pachete turistice pentru elevi i aduli, att in spaiul Republicii Moldova, ct i n cadrul european, manifestndu-se printr-o larg gam de servicii.

2.4 Analizeaz cadrul legislativ privind reglementarea activitii ageniei de turism Cadrul general de reglementare favorizeaz dezvoltarea antreprenoriatului, inclusiv n turism. Republica Moldova are una dintre cele mai avansate legislaii de turism din rile CSI, iar criteriile de clasificare a unitilor de primire a turitilor este euroconform. La fel se ncurajeaz investiiile n zonele turistice naionale. Legislaie turistic elaborat ns neaplicat. n linii mari legislaia turistic

creaz cadrul corespuntor necesitilor domeniului i stabilete principiile juridice, aspectele social-economice ale activitii turistice, criteriile de meninere a calitii n structurile de cazare i alimentare sau calificarea personalului. Odat cu obinerea statutului de membru cu drepturi depline n cadrul Organizaiei Mondiale a Turismului, legislaia turistic naional a beneficiat iniial de un suport profesionist internaional. De remarcat c din rile CSI, Republica Moldova are una dintre cele mai avansate legislaii de turism. Astfel pe lng cadrul general de reglementare a sectorului, sunt definitivate criterii clare pentru asigurarea calitii bazei materiale a unitilor de primire turistic, este aplicat clasificarea unitilor de cazare conform cerinelor UE, se reglementeaz accesul cadrelor calificate la piaa muncii din sector, se asigur protecia vizitatorului prin aplicarea vaucherului turistic unic, etc. ns aceasta nu este aplicat ferm i susinut ( ex: ospitalitatea moldoveneasc nu este garantat pe deplin - nu toate unitile de cazare sunt clasificate, iar personalul nu este pe deplin pregtit i brevetat/certificate). Totodat sectorul turistic este unul excesiv reglementat prin mai instrumente uneori sufocante: liceniere n turism n condiii discriminatorii pentru ageniile mici, clasificarea selectiv a unitilor de cazare, evidena vaucherelor nominale a cltorilor, acordarea brevetelor/certificatelor fiecrui angajat din ageniile de turism i structurile de turism, inerea. Registrului obiectelor turistice, verificarea anual tripl (de organele fiscale, statistice i turistice) a tranzaciilor comerciale. La aceste se mai adaog obligaii neacoperite cu competene (administrative, de personal, financiare): reglementarea rutelor turistice, administrarea direct a zonelor turistice naionale. Delegarea unor atribuii turistice fie altor autoriti naionale (MAIA pentru gestionarea unicului program turistic Drumul vinului), fie seciilor raionale de cultur, care nu au nici personal pregtit i nici metodologie clar de sporire a antreprenoriatului, nu este n msur s impulsioneze turismul n teritoriu. Acestea fr a fi contrabalansate cu instrumente reale i eficiente de

susinere a antreprenoriatului turistic n special n pentru turismul intern i receptor, care se gsete timp de 8 ani n descretere continu. Concluzie: Cadrul legislativ cu privire la turismul din Republica Moldova este unul dintre cele mai dezvoltate, ns cu toate acestea nu se poate oferi o garanie deplin serviciilor prestate de agenii turistici, existind mici divergene de la o agenie la alta. 24.05. 2012 Capitolul III. Serviciul de secretariat 3.1 Studiaz i caracterizeaz portofoliul documentar privind relaiile ageniei de turism cu clienii. Obiectivul primordial pentru o agenie de turism este satisfacerea nevoilor clientului i prestarea serviciilor turistice cu scopul obinerii unui venit. La baza relaiilor cu clientul, pachetul documentar const n: Voucher; biletul de odihn i tratament; voucherul pentru excursie opional dup caz; bonul de comand; programul turistic, n cazul aciunilor turistice organizate; biletele de avion sau voucherele pentru autocar; asigurare medical; contract; viza.

Contractul este unul din cele mai importante documente a agentiei de turism, obiectul acestuia l constituie vnzarea de ctre agenie, n schimbul
plii preului, a uneia dintre variantele de pachete de servicii turistice:

a) servicii turistice la cererea clientului, care se referla programele

organizate in mod special, ca urmare a solicitrlor turiilor, denumite servicii

la cerere asa cum sunt prevazute in Anexa 1 care face parte integranta din contract; b) servicii turistice preorganizate de agentia de turism si puse la dispozitie
clientului prin materiale de prezentare de tipul: cataloage, brosuri, pliante, pagina WEB si alte oferte letrice, denumite in continuare servicii din oferta standard; c) servicii turistice interne, comercializate pe baza de vouchere de servicii turistice interne sau bilete de odihna si/sau de tratament, denumite n continuare bilete de odihna si/sau de tratament.

Pretul cuprinde costul serviciilor turistice efective, comisionul agentiei, TVA. Drepturile si obligatiile agentiei de tursim conform prevederilor contractului:
1. Poate inlocui hotelul, restaurantul sau mijlocul de transport initial cu altele de categorie similara sau superioara, avand obligatia de a informa turistul inainte de inceperea calatoriei sau in timpul calatoriei, acest fapt neconstituind motiv de anulare a excursiei. 2. Poate sa modifice pretul inscris in contract ca urmare a variatiilor costurilor de transport, a redeventelor si a taxelor aferente serviciilor de aterizare, debarcare/imbarcare in porturi si aeroporturi si a taxelor de turist ori a variatiilor cursurilor de schimb aferente pachetului de servicii turistice. 3. In cazul in care dupa inceperea calatoriei turistice, o parte importanta din serviciile prevazute in contract nu este realizata sau agentia organizatoare constata ca nu le va putea realiza, agentia este obligata: a) sa ofere turistului alternative corespunzatoare in vederea continuarii calatoriei turistice, fara majorarea pretului, b) sa restituie turistului sumele ce reprezinta diferenta dintre serviciile achitate si cele efectiv prestate in timpul calatoriei

turistice, c) in cazul in care nu pot fi oferite turistului alternative corespunzatoare sau acesta nu le accepta din motive intemeiate, sa asigure, fara costuri suplimentare, transportul retur al turistului la locul de plecare ori in alt loc agreat de acesta si, dupa caz, despagubirea pentru serviciile neprestate. 4. Agentia nu raspunde de buna executare a obligatiilor asumate prin contract in urmatoarele cazuri : a) cand neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a obligatiilor asumate prin contract se datoreaza turistului, b) cand indeplinirea obligatiilor este atribuita unui tert care nu este parte in contract iar cauzele nerealizarii nu puteau fi prevazute sau evitate, c) cand neindeplinirea obligatiilor se datoreaza unor cauze de forta majora sau unor imprejurari pe care nici agentia de turism, nici prestatorii de servicii nu le puteau prevedea sau evita (modificari de orar sau itinerar ale transportatorilor, intarzieri in traficul mijioacelor de transport, schimbari intervenite din cauza de forta majora ratiuni politice, dezastre, conditii meteorologice etc. 5. Agentia nu poate sa modifice pretul inscris in prezentul contract, cu exceptia cazurilor prevazute la pct.2. Pretul stabilit in contract nu poate fi majorat cu mai mult de 10%, in caz contrar turistul poate rezilia contractul, agentia avand obligatia de a-i rambursa sumele platite. 6. In cazul in care agentia este nevoita sa modifice una din prevederile esentiale ale contractului are obligatia de a informa turistul cu cel putin 15 zile inainte de data plecarii. 7. Pentru biletele de calatorie cu avionul se aplica notele tarifare corespunzatore tarifului indicat in bilet. 8. Agentia de turism nu este raspunzatoare pentru decolarea/aterizarea avioanelor la o alta ora decat cea inscrisa in

program precum si de alte neregularitati de zbor care se datoreaza transportatorilor aerieni. In aceste cazuri, se aplica reglementarile transportatorului asa cum sunt ele inscrise in biletele de calatorie. 9. Agentia nu raspunde de consecintele nerespectarii de catre turisti a reglementarilor in vigoare privind conditiile pe care trebuie sa la indeplineasca minorii pentru a fi lasati sa iasa din tara si anume: sa calatoreasca cu cel putin un adult insotitor, sa aiba asupra lor acordul ambilor parinti (sau al parintelui care nu-i insoteste) legalizat la notariat, iar adultul care ii insoteste, in cazul in care acesta nu este unul dintre parinti, trebuie sa aiba cazier judiciar pe care sa-l prezinte la frontiera.

Drepturile si obligatiile turistului conform prevederilor contractului:

1. In cazul in care turistul nu poate participa la calatorie el poate transfera, cu cel putin 5 zile inaintea plecarii contractul unei persoane care satisface conditiile aplicabile calatoriei in cauza. Transferul se face in baza unei cereri scrise a titularului contractului care precede rezilierea contractului incheiat intre turist si agentie si incheierea unui alt contract intre agentie si terta persoana. Turistul care cedeaza pachetul sau de servicii, precum si cesionarul sunt responsabili, in mod solidar, pentru plata pretului calatoriei si a eventualelor costuri suplimentare aparute cu ocazia acestei cedari. Pentru calatoriile individuale, in cazul in care mijlocul de transport este avionul, transferul poate fi efectuat numai daca exisia posibilitatea transferarii locului la zbor cu plata penalitatilor corespunzatoare. 2. In cazul biletelor de odihna si/sau de tratament, turistul are obligatia de a respecta programul de acordare a serviciilor in Romania, respectiv: in statiunile de pe litoral cazarea se face la ora 18:00 a zilei de intrare si se termina la ora 12:00 a zilei inscrise pe biletul de odihna si /sau tratament: in statiunile din tara - altele decat cele de pe litoral, cazarea se face incepand cu ora 12:00 a zilei de intrare si se termina cel tarziu la ora 12:00 a zilei urmatoare celei

inscrise pe bilet. 3. In cazul in care este anuntat de catre agentie de modificarea unor prevederi esentiale ale contractului are obligatia sa comunice acesteia - in termen de 3 zile de la primirea instiintarii - hotararea sa de a opta pentru rezilierea contractului fara plata de penalitati sau acceptarea noilor conditii ale contractului. 4. In cazul in care turistul reziliaza contractul potrivit pct. 3 sau agentia de turism anuleaza calatoria turistica inaintea datei plecarii. turistul are dreptul: a) sa accepte, la acelasi pret, un alt pachet de servicii turistice de calitate echivalenta sau superioara, b) sa accepte un pachet de servicii turistice de calitate inferioara cu rambursarea imediata a diferentei de pret, c) sa i se ramburseze toate sumele achitate. 5. Nu poate sa solicite despagubiri agentiei in urmatoarele situatii: a) anularea calatoriei s-a datorat nerealizarii numarului minim de persoane mentionat in contract si/sau anexele la acesta, b) anularea calatoriei s-a datorat unui caz de forta majora evenimente intervenite dupa incheierea acestui contract, independente de vointa partilor, imprevizibile si inevitabile (greve, demonstratii, calamitati naturale, decizii ale guvemelor si/sau alte/altor institutii similare, schimbarea orarelor companiilor de transport etc). Concediile medicale nu reprezinta forta majora. c) neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a obligatiilor asumate prin prezentul contract cauzata din vina turistului d) ambasada refuza acordarea vizei sau organele de frontiera nu permit turistului trecerea granitei unui stat chiar daca acesta are viza de intrare. f) in cazul in care turistul care a intrat pe teritoriul statului in care

se realizeaza pachetul de servicii turistice refuza sa se mai intoarca in Romania si autoritatile din tara respectiva fac cheltuieli de orice natura cu acesta. 6. Poate rezilia contractul in orice moment, dar in cazul in care rezilierea contractului ii este imputabila, turistul are obligatia sa despagubeasca agentia pentru prejudiciul creat astfel: a) pentru retragerea cu mai mult de 45 zile inaintea plecarii, 10% din pretul pachetului de servicii, reprezentand comisionul agentiei si eventualele penalizari/cheltuieli deja efectuate care nu sunt rambursabile in relatia prestator/agentie cum ar fi: taxa viza, asigurarea medicala, biletul de avion, biletul de autocar, hotel etc, b) pentru retragerea in intervalul 44-30 zile inaintea plecarii: 25% din pretul pachetului de servicii, c) pentru retragerea in intervalul 29-15 zile inaintea plecarii: 50% din pretul pachetului de servicii, d) pentru retragerea cu mai putin de 14 zile inaintea plecarii: 100%. Aceasta penalizare se aplica si in cazul in care turistul nu ajunge la timp la aeroport sau la locul de plecare, daca nu poate pleca in calatorie pentru ca nu are actele in regula sau daca este intors de la granita de catre politia de frontiera. 7. Turistul are obligatia de a achita la receptia hotelului toate taxele neincluse in pretul inscris in contract (taxa statiune, taxa salubritate, taxe de parcare si alte taxe conform legii). 8. Turistul este raspunzator pentru consecintele ce decurg din nerespectarea programului excursiei, pierderea actelor de identitate sau a documentelor de calator.

Concluzie: n cadrul unei agenii de turism, actele i documentele

cu privire la clienii acesteia-reprezint portofoliul ei turistic, care de fapt conine toate hirtiile importante ntocmirii pachetelor turistice. Viza, asigurrile medicale de cltorie, contractul pe care clientul l

ncheie cu firma, snt doar cteva acte care prezint faa i reflect adevrata calitate a serviciilor prestate de companiile turistice.

3.2

Studiaz corespondena privind diverse aspecte ale activitii interne.

Voucherul turistic este un document specific turismului individual i grupurilor mici care const ntr-un nscris emis de agenia de voiaj partener, coninnd: numele turistului, perioada de sejur i serviciile turistice comandate. De regul, pe verso sunt imprimate o serie de condiii (booking conditions), pe baza crora se vnd serviciile turistice clientului. Agenia de voiaj partener recunoate voucherul pe care l emite drept o garanie de plat, care trebuie s fie onorat n conformitate cu sumele i termenele convenite. Conform HG 513/1998 privind activitatea de comercializare a serviciilor turistice i de acordare a brevetelor i licenelor de turism, biletele de turism pot fi: bilet de odihn; bilet de tratament; bilete de odihn i cur balnear; bilet de excursie; VOUCHER

i alte documente utilizate pe plan internaional, cu denumirile lor specifice.

Voucherul este cunoscut i sub denumirea de: buono di cambio (italian), bon d'echange (francez), Gutschein (german). El este emis de ageniile de voiaj ctre furnizorii de servicii pentru prestarea ctre beneficiarii documentelor a serviciilor nscrise n ele i pentru plata furnizorilor.

Voucherele au urmtoarele caracteristici: sunt comenzi pentru prestarea serviciilor; reprezint servicii turistice i nu bani i deci nu pot fi convertite n bani

de ctre furnizorul de servicii. Voucherul are un ciclu de valabilitate care cuprinde patru faze: emiterea, onorarea, prezentarea la plat i plata. A emite un voucher nseamn: a se ngriji de rezervarea anticipat a serviciului; a completa voucherul n ntregime.

Un voucher este alctuit din mai multe file: originalul- ncredinat clientului; duplicatul- transmis imediat furnizorului serviciului; copia contabil pentru casier; copia biroului pltitor- nainte de plata serviciului ctre furnizor, acesta

va confrunta copia cu originalul i cu factura furnizorului; copia ageniei - pstrat n actele ageniei emitente.

Un voucher trebuie s conin urmtoarele indicaii: numele i adresa ageniei emitente; sigla (sau numrul de serie); numele i adresa furnizorului serviciului (hotel, ntreprindere de

transport etc.); . tipul serviciului pentru care este emis; diverse date referitoare la serviciu; tampila datat a firmei; numele clientului i data efecturii serviciului; semntura celui ce a ntocmit voucherul.

Asigurare medicala

Multe persoane aleg s i petreac vacanele n afara rii, aspect care aduce pe de o parte posibilitatea de a petrece timpul liber ntr-un mod plcut i inedit, dar n acelai timp implic i numeroase riscuri n ceea ce privete starea de sntate. Pentru acest aspect exist asigurarea medical n strintate, cu ajutorul creia poi beneficia de servicii medicale de urgen n valoare de la 5 000 la 60 000 de EURO/USD, pentru care vei plati un pre simbolic. Multe persoane se pot baza pe faptul c nu vor plti nimic atunci cnd vor ajunge n alt ar i c nu se vor mbolnvi. Nu ai ns nici un fel de garanie n momentul n care ajungi acolo ca vei rmne sntos. Pot aparea situaii imprevizibile, precum o durere brusc de dini sau o fractur sau o simpl rceal, care poate avea cosecine grave asupra snti tale. n asemenea cazuri, pacientul, daca nu are o asigurare medicala n strintate ncheiat, va trebui sa plteasc integral costurile medicale, care pot fi de pn la 100 de ori mai scumpe decat o polia care ar fi acoperit gratuit toate aceste intervenii. O asigurare medicala n strintate acopera: diagnosticarea medical (pentru medicin conventional, nu cea homeopat sau alternativ), tratamentul medical ambulatoriu, medicamentele i materialele auxiliare care se afla pe o prescripie medical, transportul de urgenta cu ambulana al asiguratului, repatrierea medical, interveniile dentare doar pentru situatii de urgenta, de cele mai multe ori n limita unei sume, cheltuieli impuse de intreruperea calatoriei n strainatate, n caz de deces, natere prematur, cheltuieli pentru transportul cu avionul al unei rude pentru a vizita asiguratul care este spitalizat.

Concluzie: n ageniile de turism din Republica Moldova un rol foarte important l joac ofertele disponibile, i serviciile care se includ n aceste oferte. Voucherul turistic i asigurrile medicale de cltorie snt nite acte care atest o buna colaborare intern a ageniei cu asociaii si.

25-28.05 2012

Capitolul IV. Baza tehnico-material a ageniei de turism. 4.1 Descrie i analizeaz patrimoniul i dotarea tehnico-material ale ageniei de turism. Baza tehnico-materiala a turismului desemneaza totalitatea mijloacelor materiale intrebuintate in activitatea turistica pentru indeplinirea functiilor sale economice s i sociale. Sfera sa de cuprindere include nu numai mijloacele materiale specifice turismului (infrastructura specifica), ci si pe cele comune, apartinand patrimoniului altor ramuri, dar folosite si de turism (infrastructura generala). Prioritar, in cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, capacitatile de cazare, cele de alimentatie publica, de agrement etc., prin volumul si structura lor reflecta gradul de inzestrare si dezvoltare turistica, atat pe ansamblu cat si la nivel comunitar-teritorial. Baza tehnico-materiala a turismului prezinta o serie de particularitati fata de baza tehnico-materiala a celorlalte activitati de productie materiala si de servicii. In primul rand, intre baza tehnico-materiala si resursele naturale turistice trebuie sa existe o corespondenta ca volum al dotarilor, atat pe plan cantitativ cat si pe plan calitativ-structural. De exemplu, prezenta unor forme de relief si a conditiilor climatice propice practicarii sporturilor de iarna necesita dotarea

statiunilor de un asemenea profil cu echipamentele specifice. Sau, existenta unor resurse de ape termale justifica edificarea unei statiuni cu o baza de tratament adaptata la specificul de valorificare al resursei respective si dimensionata la nivelul debitului care sa asigure un numar optim de proceduri. In al doilea rand, tinand seama de rigiditatea ofertei turistice - una din trasaturile amintite ale acesteia - ce nu trebuie nici un moment subevaluata, de notat este faptul ca baza tehnico-materiala turistica se cere astfel conceputa incat sa fie adaptata s i unui anumit segment al cererii turistice, cunoscute sau estimate. De regula, dupa cum o demonstreaza si realitatea, racordarea bazei tehnico-materiale se face la cel mai apropiat segment al cererii turistice, avand in vedere importanta distantei in directionarea cererii. Intr-un asemenea context, investitiile pentru construirea, modernizarea si diversificarea echipamentului ce intra in componenta bazei tehnice a turismului sunt determinate de doua variabile independente: resursa naturala si cererea turistica. In al treilea rand n-ar trebui neglijata o observatie suplimentara, permanent invocata de specialisti, care exprima dealtfel una dintre multiplele particularitati ale relatiei cererii si ofertei turistice, anume aceea ca investitiile in baza materiala a ofertei sunt dependente ca volum absolut de dimensiunea s i calitatea resurselor naturale, fiind in raport direct cu acestea. Ca investitie specifica insa, pe unitatea de echipament (loc de cazare, de divertisment, de agrement etc.) efortul investitional este invers proportional cu calitatea atractiei turistice a resurselor naturale. Exemplele sugestive ne sunt cunoscute. Astfel, resursele naturale originale si atractive, de exemplu, de tipul Deltei Dunarii, sau mai nou, de tipul agroturismului si turismului rural, necesita investitii specifice reduse in baza materiala. Invers, localizarile turistice situate in zone cu resurse naturale sarace, cum ar fi statiunea Las Vegas construita in plin desert, suplinesc lipsa resurselor naturale prin cele mai ridicate investitii specifice in baza tehnicomateriala, aceasta constituind de fapt sursa de atractivitate a unei destinatii din

aceasta categorie. Nu este mai putin adevarat si faptul ca, pe ansamblul unui complex economic national, efortul investitional este redirectionat spre prevenirea degradarii mediului natural, chiar si in cazul zonelor geografice cu un potential turistic natural superior. 4.2 Studiaz nivelul utilizrii diferitelor sisteme informaionale n cadrul ageniei de turism (internet, sisteme computerizate de rezervri hoteliere i de transport). Sistemele informatice, ca parte integrat a sistemului informaional la nivelul companiei, cuprind att fazele manuale ct i cele automatizate ale culegerii i nregistrrii informaiilor, analizei informaiilor i cele ale prelucrrii informaiilor. Sunt ntlnite doua mai categorii de sisteme informatice ce deservesc serviciile turistice, dup cum urmeaz: sisteme informatice tip front-office, sistemele informatice utilizate pentru rezervri turistice ce folosesc Internetul. Sistemele informatice tip front-office Acest tip de sisteme prelucreaz informaii i ofer rapoarte n form scris sau vizual. Sunt folosite att n structurile de primire turistic de dimensiuni medii i mari, dar i n ageniile de turism. Aceste sisteme sunt destinate pentru nregistrarea turitilor, pentru gestiunea i managementul camerelor, pentru comercializarea produselor turistice sau pentru evidena ncasrilor. Dou astfel de sisteme care nglobeaz toate activitile prezentate mai sus sunt Medallion PMS si Epitome PMS, aplicaii care lucreaz cu pachete complexe de servicii, cum sunt: organizarea timpului liber, optimizarea profitului, facturare, coresponden sau nregistrarea plecrilor i sosirilor de turiti. Sistemele informatice destinate rezervrilor turistice Pot opera att cu turiti individuali, dar i cu ageniile de turism. Ele reunesc serviciile de rezervare i vnzare propriu-zis cu cele de informare. Sistemele sunt modularizate i permit interconectarea departamentelor ticketing, outgoing, incoming i intern etc. din cadrul structurilor de primire turistice sau din cadrul ageniilor cu departamentele financiar-contabile i cu

managementul acestora. Printre altele, acestea permit expedierea i recepia de date ctre i de la sistemele de distribuie global, precum Worldspan i Amadeus. Turismul electronic vine n ajutorul turitilor prin portaluri tematice i sisteme informatice ce reduc timpul pentru informare asupra destinaiilor, facilitez procesele de rezervare n hoteluri sau pe cele de rent-a-car, ajut la planificarea cltoriei i la luarea deciziei. World Wide Web este ca un crater n interiorul cruia se gsesc alte cratere mai mici, informaii mai detaliate despre festivalurile de oper, i ofertele turistice pe pieele de ni, informaii despre agroturismul n regiuni nu prea cunoscute sau informaii despre modalitile diferite de cazare. Dat fiind imensitatea mediului Web, e destul de dificil pentru utilizatori s acceseze ultimele informaii, la fel i pentru interpretarea acestora i conectarea lor la ofertele fcute de marii touroperatori. n acest context, un rol important l au sistemele semantice de cutare pe Internet sau agenii inteligeni de cutare n baze de date. Concluzie:Agentia de turism Nala-Tur dispune de o baza de informatie si sisteme elctronice performante, care presteaza publiciate si realizeaza legaturile dintre agentia de turism si partenerii de afaceri ai acesteia. Site-ul oficial al agentiei este www.Nalatur.com, portalul elctronic care inglobeaza informatia despre ofertele agentiei, istoria si contactele acesteia.

29.05. 2012

Capitolul V. Activitatea ageniei de turism 5.1 Analizeaz oferta turistic a ageniei de tursim dup destinaiile turistice (turism intern, turism emitent, turism receptor) prezentarea itinerarelor turistice existente n cadrul ageniei. Societatea cu raspundere limitata ,,PRINVUD este o companie care presteaza servicii turistice la nivel national, cit si in cadrul european si cel asiatic. Ofertele existente in cadrul agentiei se marginesc de la excursii si drumetii pe plaiurile Moldovei pina la organizarea calatoriilor si vacantelor de odihna pe litoralurile straine. Clientii Nala -Tur se pot bucura de numeroase peisaje pitoresti si tablouri naturale, care inglobeaza istorie, cultura si arta toate intr-o experienta de neuitat. Agentia are grija de clientii sai intr-un mod cu totul deosebit, organizind pina la cele mai mici detalii calatorii si vacante in Bulgaria, Turcia, Ucraina, Romania, cit si in Republica Moldova. Toate serviciile necesare unei calatorii de neuitat sint facilitate cu ajutorul agentiei Nala-Tur care nu doar incheie contracte de cazare, transport si divertisment cu clientii sai, ci isi asuma responsabilitatea pentru deschiderea vizelor internationale, intocmirea asigurarilor medicale si pentru automobile.

Orice vacanta incepe cu Nala-Tur, nehotarirea si problema lipsei timpului se vindeca in cadrul agentiei noastre. Angatii profesionisti si calitatea serviciilor oferite garanteaza o calatorie sigura, all inclusive (in dependenta de dorinta clientului), care inspira incredere si dorinta de a te reintoarce la serviciile prestate de agentia noastra. n cadrul ageniei Nala-Tur se pot ntlni cele mai diverse produse i pachete turistice, care includ att odihna estival ct i cea din sezonul rece. Ofertele acestei societi nu se limiteaz la un singur tip de turism, ci dimpotriva snt diverse i variate, de la munte la mare, de la hotele pensiuni pna la vile de 5*. La moment n cadrul ageniei exista un lan de oferte pentru sezonul estival, care snt n mare parte pe litoralul nsorit al Ucrainei, i n special n staiunile turistice Coblevo, Primorsk i Lebedevka. n acest an ofertele variaz de la cteva zile pn la o sptmn, preurile variind n funcie de cazare, masa i transport. n general compania Nala-Tur tinde s ofere clienilor si servicii ct mai rentabile i de nalt calitate, de accea hotelurile i pensiunile turistice n care snt cazai turitii snt mereu localizate n apropierea rmurilor, 5-8 minute de mers pe jos, n regiunea plajelor din satul Curortnoe. Concluzie: Agenia de turism Nala-Tur deine la momentul de fa o mare diversitate de oferte turistice, care cuprind att turismul naional ct i cel de peste hotarele geografice ale Republicii Moldova. Nala-Tur oraganizeaz vacane peste hotarele rii, att la mare ct i la munte, asigurndu-se de intregul pachet documentar necesar n acest caz, de la vize pn la asigurri medicale i ghidaj n cltorie. 5.2 Caracterizeaz procedeele i tehnicele utilizate de ctre agenia de truism n procesul elaborrii excursiilor i vizelor turistice, privind ncadrarea resurselor turistice naturale i antropice ale R.M. Agentia Nala-Tur este o companie turistica in Republica Moldova care incurajeaza si sustine turismul national, valorificind patrimoniul turistic al

acestui stat. In cadrul agentiei exista mai multe oferte turistice, cu caracter de drumetie si excursie pentru grupuri scolare, in cadrul zonelor istorice si naturale ale republicii. Alvian Tur presteaza servicii interne in urmatoarele zone ale tarii.
.Orheiul

Vechi este un muzeu n aer liber i reprezint, prin

valoarea sa excepional, o autentic perl din Patrimoniul naional al Republicii Moldova. Actualmente, UNESCO examineaz proiectul ca Orheiul Vechi s fie luat sub protecia sa.

Mnstirea Cpriana se afl n pitoreasca regiune a Codrilor

Moldovei, la 40 km nord-vest de Chiinu. Este una dintre cele mai vechi mnstiri din Moldova, fiind ntemeiat n anul 1429.

Mnstirea Hncu este ctitoria stolnicului Mihail Hncu, care,

la anul 1678, la rugmintea fiicei sale, ntemeiaz n Codrii centrali ai Moldovei, la izvorul rului Coglnic (cca. 55 km vest de Chiinu), o mnstire de maici cu Hramul Sfintei Parascheva.

pova, este cea mai mare mnstire rupestr ortodox din

Moldova se gsete fiind spat n malul stncos al Nistrului. Situat la aproximativ 100 km nord de Chiinu, aceasta este un punct de atracie puternic pentru turitii autohtoni i strini, deoarece este un unicat nu numai pentru Moldova, ci i pentru Europa.

Mnstirea Curchi este o mnstire de clugri din Republica

Moldova, una din cele mai nsemnate monumente ale arhitecturii basarabene. Este situat n Codrii Orheiului, pe teritoriul satului Curchi, raionul Orhei. Ca ansamblu arhitectural s-a constituit n secolele XVIII - XIX. Este compus din cinci biserici, dou cldiri cu chilii, streie, mai multe ncperi auxiliare livad, un schit cu arhondaric aflat la 500 m de mnstire i un bazin de piatra.

Padurea Domneasca- Rezervaia Pdurea Domneasc, cu o

suprafa de 6032 hectare, a fost fondat n anul 1993 i are menirea de a proteja una dintre cele mai btrne pduri din lunca Prutului. Rezervatia naturala "Padurea Domneasca" reprezinta un tezaur national, care urmeaza sa

fie imbogatit, valorificat si extins in tot arealul Prutului de Mijloc, de la Criva pana la Pruteni.Padurea din lunca Prutului, luata sub protectia statului din anul 1993, este una dintre cele mai valoroase si batrane paduri de lunca din Europa. Concluzie: Turismul n Republica Moldova la nivelul actual este unul deficitar, de aceea este susinut turismul autohton, i valorificarea patrimoniului naional. Agenia Nala-Tur are o gam larga de pachete turistice i trasee turistice n zona Republicii Moldova, dezvoltnd turismul cultural i religios, la mnstirile vechi i cu prestigiu din ara noastr.

5.3 Studiaz procesul de organizare a formelor de turism oferite de ctre agenia de turism potenialilor lor turiti (turism rural, cultural, balnear, montan, social i de litoral). Agenia Alvian Tur este recunoscut pentru diversitatea i diferena ofertelor turistice de la an la an, n cadrul acesteia ntlnindu-se ciclic o mare gam de forme ale turismului. De la un obiectiv turistic la altul, poi cunoate nu doar istoria i cultura unei regiuni, ci n acelai timp, ai posibilitatea i ansa s guti din viaa tradiional i social ale acelor meleaguri. n dependen de forma turistic prestat, Alvian Tur destinge urmatoarele tipuri de turism :

-turismul montan
Zona montan, una dintre cele mai atractive dintre zonele naturale ntilnite, n cadrul companiei n cauz , este exploatat prin turismul de iarna n Romnia. Munii Carpai ocup aproximativ 1/3 din suprafaa rii (66.700kmp), oferind o divers palet de atracii turistice, multe din ele originale sau deosebit de valoroase. Munii Carpai prezint o serie de caractere proprii, care i diferentiaz att de Munii Alpi, ct i de Munii Balcani nu numai sub aspect geografico-morfologic, dar si dup diversitatea elementelor de atracie turistic.Ca altitudine, depsesc pe alocuri 2500m.Ca lime, cunosc o ntindere maxim de 160 km ( in Carpaii Orientali grupa de nord, ntre Baia

Mare i Cucica) i minimum de 35 km ( Carpaii Meridionali, Munii Fgrai ntre oraul Victoria Nord i Nucoara Sud). n sezonul de iarn, Alvian Tur planific i ntocmete pachete turistice n Bran, oraul Braov i Sinaia.

-turismul de litoral
Turcia este una dintre primele 10 destinatii turistice de litoral de top din lume, primind mai mult de 23 milioane de vizitatori in fiecare an. Cu deschidere la Marea Neagra, Marea Mediterana si Marea Marmara, Turcia are o oferta foarte larga pentru litoral. Pe langa avantajele naturale care le detine, Turcia este "o mare maestra" in servicii, turcii avand o puternica traditie ospitaliera. Statiuni precum Bodrum, Marmaris sau Kusadasi sunt renumite atat ca statiuni de litoral, dar si pentru vecinatatea cu obiective cultural istorice, unele chiar monumente UNESCO.

Bulgaria este o ar care dezvolt turismul de litoral anual, pe armurile mrii

Negre, n cele mai mari staiuni turistice ca Albena, Bansko, Borove, deinnd la fel ca i Turcia un mare numr de staiuni istorice i culturale atractive.

-turismul balneo-medical
Turismul n scopuri medicinale, este prestat de Alvian Tur doar n cadrul Republicii noastre, apele minerale fiind localizate doar n unele regiuni perifericeale rii, la diferite adncimi, avnd o larg gam de proprieti fizico-chimice i terapeutice n funcie de geneza lor. Se ntocmesc cltorii la Cahul, la centrul medical balneoclimateric Nufrul Alb, unde persoanele cu probleme de sntate se pot bucura din plin de proprietile curative ale apelor minerale-naturale.

-turismul cultural,istoric
Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu cultural, care poate fi cu succes valorificat n turism. n total, au fost identificate 140 de monumente

ale patrimoniului cultural, care pot fi incluse n circuitul turistic. Cele mai timpurii monumente snt aezrile geto-dacice i fortificaiile romane. O diversitate de atracii pentru turiti ofer vestigiile fortificaiilor medievale, diverse complexe arheologice, n primul rnd, Orheiul Vechi, mnstirile rupestre, conacele boiereti i casele rneti. i n capitala rii exist un numr impuntor de monumente, exemple reprezentative ale arhitecturii locale din secolele XIX i XX, capabile s trezeasc interesul turitilor. n Republica Moldova funcioneaz 87 de muzee, ele avnd bogate colecii de exponate. n plus, cele mai multe din acestea snt amplasate n cldiri de o deosebit importan arhitectural. n temei, muzeele snt destinate unui contingent special de vizitatori, ns, cel puin 20 dintre acestea, merit atenia publicului larg. Concluzie: In cadrul ageniei Nala-Tur am ntilnit o mare varietate de oferte turistice, care includ att turismul montan ct i de litoral, cultural dar i istoric. Aceast agenie se manifest pe mai multe sfere de interes turistic, prin aceasta captnd atenia i curiozitatea potenialilor turiti. Ofertele existente la moment snt pentru turismul estival de litoral n mare parte n Bulgaria, Turcia i Grecia, iar cel montan n Romnia i uneori Carpaii Ucrainei.

5.4 Analizeaz i caracterizeaz evoluia cererii tursitice pe parcursul ultimilor doi ani n cadrul ageniei n funcie de destinaiile turistice Pe piaa turistic, cererea este un component mereu schimbtor, in dependen de venitul naional i individual. Creterea sau descreterea acesteia depinde de mai muli factori, care la rndul lor au un rol decisiv n formarea ofertelor i n stabilirea veniturilor ageniilor de turism dintr-o ar sau de pe un continent. n ultimii doi ani, n Europa, ct i n celelalte zone ale globului pmntesc s-a nregistrat un dezechilibru economic care a determinat scderea fluctuaiilor turistice n cadrul tuturor ageniilor din Moldova. n cadrul ageniei Nala-Tur biroul de vnzri a nregistrat o scdere a cererii, o scdere acut care a dus la consecine i urmri negative i neplcute.

Venitul personal al clenilor este cel care influenteaza urmatoarele aspecte ale unei calatori: destinatia (in functie de venit) obtiunea intre o calatorie in interiorul sau in afara granitelor, mijlocul de transport, durata sejurului, gradul de comfort, serviciile contractate, excursiile optionale. Printre aceste aspecte ale unei calatori care sunt influentate de venit se afla si distanta .Aceasta poate fi de 2 tipuri: obiectiva(cate ore sau km, este exprimata in unitati fizice si ca ex: nr km parcursi ); subiectiva ( exprimata prin elemente de ordin emotional psihologic ex: confort, atmosfera). ntruct venitul alturi de timpul liber snt singurele principii de baz dup care turitii se ghideaz, orice turbulen sau dezechilibru economic duce la piederi pentru ageniile de turism. n ultimii 2 ani n Alvian Tur clienii s-au orientat mai mult pe Bugaria, renuntnd la Turcia sau Grecia, datorit sumelor de bani limitate pe care le aveau la dispoziie. Concluzie: Oferta turistic se afl n strns legatur cu cererea turistic, care de fapt reprezint venitul companiei i dezvoltarea afacerii epntru proprietari. n timp pe piaa turistic i economic s-au nregistrat pierderi, datorate crizelor economice aprute n lume. La fel s-a ntimplat i n agenia Nala-Tur care a simit o micorare procentual a turitilor n comparaie cu ani precedeni. 5.5 Analizeaz tehnicile i metodele de promovare utilizate n cadrul ageniei de turism Distributia si promovarea ofertelor turistice sprijina realizarea efectiv a politicii de produs a ntreprinderii, asigurnd finalizarea pe pia a bunurilor i serviciilor acesteia. Ele se interfereaz, n continuare, cu politica de preuri prin faptul ca cheltuielile cu distributia si promovarea participa cu o pondere insemnata in structura preturilor. In cazul prestarilor de servicii, asa cum este, in esenta, activitatea turistica, distributia reprezinta mediul in care este prestat serviciul, unde firma si clientul interactioneaza, precum si orice obiecte tangibile ce faciliteaza performantele ori desfasurarea serviciilor. Ea prezinta o

serie de aspecte esentiale pentru vanzatorul de servicii - amplasarea localurilor, aspectul acestora si canalele de distributie utilizate. Ea trebuie sa fie convingatoare si atragatoare, sa determine clientela turistica sa ia decizii de cumparare. n aceste conditii, instrumentarul promovarii produsului turistic se cere diversificat, iar calitatea mesajelor, mult imbunatatita. n principiu, promovarea turistica trebuie realizata in asa fel incat sa inspire si sa obtina increderea publicului consumator. O alta trasatura specifica a turismului, de care trebuie tinut seama in definirea strategiei de promovare, este legata de piata turistica. Piata turistica, mult mai eterogena in ceea ce priveste motivatia de cumparare (fiecare om isi manifesta cu adevarat personalitatea atunci cand se distreaza), face ca in promovarea turismului accentul sa cada pe vanzarea personala. Aceasta se explica prin faptul ca decizia petrecerii concediului este una din deciziile dificile ale omului modern, ale familiei, fiind, practic, ireversibila. Ca urmare, si argumentele necesare convingerii viitorului turist vor trebui sa fie cat mai pertinente si cat mai diferentiate pentru diferitele segmente de utilizatori. In cazul turismului, intre politica promotionala si cea de distributie exista o relatie foarte stransa, deoarece este foarte importanta, hotaratoare chiar, promovarea la locul vanzarii. De asemenea, distribuitorii ofertei pe piata trebuie sa urmareasca o politica promotionala adecvata. Ca urmare, in numeroase cazuri, distributia reprezinta, ea insasi, o componenta importanta a mixului promotional. Compania Nala-Tur utilizeaz o gam larg de produse i servicii care promoveaz activitatea acesteia i produsele existente la un moment dat pe pia. n cadrul acestei societi publicitatea i promovarea ofertelor disponibile se realizeaz prin mai multe metode, ca publicitatea pe internet, panouri publicitare, afie, uneori fly-ere i reclame publicitare la unele posture de televiziune. Desigur ns c cea mai buna publicitate i promovare este facilitat de clienii mulumii pe deplin, care atrag n agenie pe lng sine nc un numr mare de prieteni i cunoscui, prin zvonurile positive i povetirile pe care le mprtesc cu acetia.

Concluzie: Publicitatea se ocup cu promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor i ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje pltite. Scopul direct ale acestor 30.05. 2012 mesaje este stimularea dorinelor clienilor poteniali, i formarea asociaiilor pozitive n legtur cu produsul sau compania promovat, scop care este atins prin folosina metodelor de manipulare psihologic mai mult sau mai puin subtile. Pentru aceasta, este necesar ca firmele s utilizeze n mod corespunztor instrumentele de promovare n mas ale publicitii, promovrii vnzrilor i relaiilor publice.

VI . Structura personalului ageniei de tursim 6.1 Analizeaz structura personalului ageniei de tursim, componena nominal a lucrtorilor administrativi, specialitilor, lucrtorilor auxialiari Din punctul de vedere al rolului sau importantei functiei, lucratorii din turism indeplinesc functii directe (proprii domeniului) in hotelarie, alimentatie, agentii de voiaj, transport care antreneaza circa 90% din totalul angajatilor precum si functii. Structura personalului unei agentii de turism este formata din: Personalul administrativ-indeplineste sarcini de gestiune generala (contabili,casieri etc.) si este compus din: personal cu functii de conducere; personal ordinar; personal de ordine; personal de ingrijire.

Personal tehnic, format din:

personal cu functii de conducere; personal destinat vanzarilor; personal de executie.

Personalul specializat (sau de asistenta turistica), format din: Curieri profesionistii ce insotesc turistii in voiajuri, punandu-le la dispozitie serviciile comandate cu anticipatie de catre agentie, pentru ca voiajul sa se desfasoare conform programului fixat, iar clientii sa nu aiba nici o preocupare vizand utilizarea mijloacelor de transport si pentru ca acestia sa se bucure de diversele bunuri si servicii in localitatile de tranzit sau de destinatie. Asistentele turistice femei tinere care indeplinesc rolul de gazda perfecta pentru clientii din avioane, trenuri, nave sau autobuzele de linie, pe care ii ajuta sa petreaca o calatorie cat mai agreabila, furnizand informatii si adesea referiri explicative asupra localitatilor parcurse. Ghizi turistici profesionisti care se ocupa cu intampinarea turistilor in localitatile de destinatie pentru a-i insoti in vizitarea acestora si a le prezenta frumusetile naturale, obiectivele arheologice, artistice, folclorice si istoria localitatilor. Interpreti profesionisti care se ocupa cu intampinarea clientilor in localitatile de sosire sau de tranzit, punandu-se la dispozitia lor pentru a-i ajuta in diferite operatiuni ce trebuie efectuate pentru a ajunge la locurile unde vor trebuie sa utilizeze serviciile receptive sau alte mijloace de transport pentru a continua voiajul. Concluzie: n orice companie de turism, primii care intr n contact cu clienii sunt asistentele tursistice, ghizii turistici, interpreii, care gzduiesc i acompaniaz turitii pe parcursul cltoriilor. Ei pun bazele bunei impresii despre companie

i alegerea ageniei pe viitor este intr-u totul n miinile lor. Personalul administrativ, cel tehnic i mpreun cu cel auxiliar formeaz o echip, echipa care susine, ncurajeaz i sporesc profitul ageniei.

6.2 Studiaz obligaiunile funcionale a personalului ntreprinderii (managerul principal, managerul de vnzri, ef contabil) i anexeaz o fi de post

Contabil-ef Eficientizare activitate financiar; Politica de reducere a costurilor; Asisten directa n politica de personal i motivaie clieni; Asisten n prestare servicii; Asisten n asigurare funcionararii companiei. Managerul Vnzri - Rolul principal ramine de a acorda ntreaga asistenta cu privire la vnzarea programelor n interiorul companiei. Atragerea segmentului de clieni care corespunde unui program n parte. Explicarea n detaliu caracteristica unui program.

 Aplicarea diferitor strategii de vnzare n conformitate cu cerinele pieii i ale companiei. Deservirea direct ctre clieni. Explicarea i vinderea programelor work&travel. Pregatirea studenilor i nu numai pentru plecare. Pregatirea setului de documente pentru fiecare client. Manager principal Coordoneaz politica de personal a companiei Gestioneaz documentaia personalului; Recruteaz personalul; Contribuie i recomand activitile de motivare a personalului; Training & consultan; Dezvoltare echip. Concluzie: n cadrul unei agenii de turism, fiecare angajat este veriga firului de a, pe care se cldete reputaia ageniei. Orice lucrtor al ageniei Nala-Tur ii are funcia i rolul bine definit, astfel nct serviciile i pachetele turistice, care prsesc agenia sunt mereu calitative i ntocmite la nivel profesional. 6.3 Descrie programul de lucru al ageniei de turism i modul de stabilire. Societatea cu rspundere limitat Nala-Tur activeaz pentru toi i pentru fiecare n parte, ea deosebindu-se de celelate agenii de turism prin ospitalitatea sa remarcabil i dorina de a oferi momente inedite petrecute alturi de noi n ar sau peste hotarele ei. Programul de lucru al ageniei de turism este flexibil n dependen de fluxul de turiti i activitatea sezonier, i este direct proporional cu numrul persoanelor dornice de a cltori sau a organiza o vacan de vis. Nala-Tur i presteaz serviciile sale conform urmatorului orar : Luni-Vineri 8:00- 18:00 Smbt- 9:00- 16:00

Duminic- zi liber. Modul de organizare a muncii este ntr-o interdependen cu nevoile i dorinele clienilor. Principalul obiectiv al ageniei de turism fiind satisfacerea clinilor si. n timp ce personalul auxiliar ntmpin i atrag turitii prin diferite modaliti, personalul tehnic mpreun cu cel administrativ ncheie contracte cu uniti de cazare, alimentaie, transport i divertisment, precum i ntocmesc oferte i pachete turistice , i se ocup de vnzarea acestora. Att timp ct lucrurile merg bine n agenia de turism, directorului general i ramne doar funcia de a gestiona activitatea personalului n cadrul ageniei i s aprobe sau s abroge anumite proiecte naintate de ctre managerul executiv. Concluzie: Succesul i profitul unei agenii de turism depinde n totalitate de disponibilitatea acesteia. Programul ageniei de turism este ntocmit conform cerinelor clienilor, respectndu-se normele i regurile administraiei statale. Orice zi sau or n cadrul ageniei pentru angajai este un pas spre succes, iar pentru clienii care ne calc pragul o experien memorabil.

6.4 Studiaz care snt principiile de selectare, angajare, a personalului n cadrul ageniei de turism, anexeaz copia contractului de munc, ordinului de angajare. Persoana potrivita pentru postul ce necesita un ocupant nu este usor de gasit, si datorita importantei proceselor de recrutare si selectie o decizie n acest sens se poate dovedi cruciala pentru angajator, dar si pentru organizatie. Organizatia ncepe procesul de recrutare daca planificarea personalului reclama o nevoie de resurse umane, deoarece efortul de recrutare si metodele folosite n acest sens depind de procesul de planificare a resurselor umane si de cerintele specifice posturilor ce urmeaza a fi ocupate. Desfasurarea n bune conditii si cu succes a procesului de recrutare este

deosebit de importanta, deoarece acesta este un proces complicat si costisitor. Selectia reprezinta alegerea, potrivit anumitor criterii, a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui anumit post n cadrul organizatiei. Procesul de selectie implica cteva metode diferite de relizare. n practica, o persoana este considerata un bun valoros al firmei atunci cnd si ndeplineste munca cu eficienta si n concordanta cu standardele. Este deci necesar de subliniat ca alegerea acelor metode de selectie care nu corespund cerintelor postului poate avea repercursiuni n randamentul angajatilor la locul de munca. Un proces tipic de selectie urmareste parcurgerea unor faze, fiecare dintre ele identificndu-se cu o anumita metoda de selectie. Ca metode de selectie, n practica se ntlnesc: a) metodele empirice: aspect fizic, impresii etc.; b) metodele siintifice: folosesc tehnici speciale de evaluare a postului. O selectie riguroasa, efectuata dupa criterii siintifice presupune parcurgerea obligatorie, cel putin a urmatoarelor etape: Scrisoarea de prezentare (cererea de angajare, scrisoarea de intentie); Curriculum vitae; Interviul de angajare; Testarea candidatilor; Verificarea referintelor; Examenul medical; Angajarea propriu-zisa.

Concluzie: n industria turismului este esential sa se determine atitudinile si abilitatile interpersonale ale candidatului, deoarece peste 50% dintre angajatii dintr-o operatiune tipica de turism vin n contact direct cu clientii. Noul angajat va trebui "introdus" n cadrul organizatiei, n grupul de munca si la locul sau de

munca; din acest moment este vorba de integrarea noului venit. n desfasurarea oricarui proces de planificare a pregatirii angajatilor managerul trebuie sa porneasca de la: scopurile organizatiei, nevoile postului si ale angajatului, 31-.05 2012 varietatea metodelor de training si suporturilor disponibile, modalitatile de evaluare.

Propuneri
Nala-Tur, ca orice agentie de turism are neajunsurile ei si pentru a obtine respect, recunostinta si fidelitate din partea clientilor, in viziunea mea ar fi bine: 1. Sa organizeze perioade de reduceri, n perioada de extrasezon. 2. S deschida sedii n regiunile (Orhei,Soroca,Tiraspol, Bali), pentru a putea acapara un segment ct mai mare de clieni. 3. Sa inlture disonanele dintre necesitile consumatorului i calitatea serviciului prestate. 4. Sa menina relaii de fidelitate cu clienii companiei la un nivel mai nalt. 5. Sa recruteze i motiveze, nct personalul s dein un comportament ct mai amabil i politicos. 6. Sa trateze fiecare consumator, ca fiind un segment de pia distinct. 7. Sa organizeze periodic sondaje de opinie pentru determinarea nivelului de satisfacie n urma prestrii consumului serviciilor. Concluzie:Astfel, compania se va bucura de un succes mai pronuntat pe piata turistica, si va fi apta sa propuna servicii turistice la nivel mai ridicat.Astfel agentia va dispune de o gama de oferte,servicii sh va fi mai intrebata pe piata turistica.Si desigur doar in asa mod Nala-Tur se va dezvolta

pe piata economica.

Concluzii:
Serviciile turistice au ca scop crearea conditiilor care sa satisfaca capacitatea fizica a organismului, concomitent cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber, si dobandirea de catre turist a unui plus de unformatii, cunostinte sau chiar deprinderi noi. O alta cerinta a consumului turistic o constituie asigurarea odihnei active a turistului. In urma cresterii productivitatii muncii si perfectionarii proceselor de productie, a progresului tehnico-stiintific se reduce timpul de munca, iar timpul liber creste considerabil. Odihna activa tinde sa sa devina o componenta tot mai importanta a turismului, un procedeu modern, eficient de tratament pentru ameliorarea consecintelor negative ale suprasolicitarilor nervoase. Produsul turistic este considerat rezultattul asocierilor dintre atractivitatea unei zone (resurse) si facilitatile (serviciile) oferite solicitantului; astfel resursele vor lua forma diferitelor produse numai prin intermediul prestarilor de servicii specifice (gazduire, alimentatie, transport, agrement). Asfel, turismul reprezinta unul din domeniile sectorului tertiar, activitatea sa avnd un continul complex, fiecare componenta avind trasaturi proprii. Printre trasaturile care definesc turismul se numara: dinamismul, mobilitatea, capacitatea de adaptare la exigentele fiecarui consumator (turist). Serviciile turistice reprezinta deci un sir de trasaturi distinctive ce decurg din modul particular de desfasurare a activitatii, din natura proprie a productiei si a muncii. Unele sunt comune cu cele ale tuturor componentelor sectorului tertiar, fapt ce scoate in evidenta inca o data apartenenta turismului la acest sector. Trasaturile generale ale serviciilor turistice sint: caracterul imaterial al prestatiei; nestocabilitatea; intangibilitatea; ponderea mare a cheltuielilor cu munca vie; inseparabilitatea de prestator; simultanietatea productiei si consumului serviciilor turistice. ntr-o serie de ri cu vechi tradiii (Austria, Canada, Germania, Finlanda, Danemarca, Frana, S.U.A, Italia etc.), turismul este susinut de un patrimoniu natural i antropic de excepie, mai importante fiind parcurile i rezervaiile

naturale sau alte zone cu peisaj deosebit se adaug un bogat patrimoniu istoric constituit din elemente unicat ale culturi i civilizaiei universale, precum vestigiile antichitii din Italia, Grecia i Egipt, cele ale vechilor civilizaii din America Latin, monumentele istorice i de art ale rilor din vestul Europei, elementele ale culturi populare, etnografice i manifestri folclorice care personalizeaz modelele culturale naionale, fcnd din fiecare naiune a Terrei un unicat n timp i spaiu. In curind Nala Tur va fi capabila sa propuna excursii si vacante in toate tarile enumerate mai sus, odihnele date fiind sustinute si sprijinite pe pilonul turismului autohton si cel in tarile vecine... un mic inceput pentru un viitor mare.

BIBLIOGRAFIE
1. Balaur V., Marketing, Bucureti: Ed.Uranus, 2000 2. Kotler Ph., Managementul Marketingului, Bucureti: Ed. Teora, 1998 3. Luigi D., Marketingul Serviciilor, Sibiu: Ed. IMAGO, 1998 4. Palmer A., Principles of Marketing, New York: Oxford, 2000 5. Ruxandra A., Manual de tehnici operationale in activitate de turis, Bucureti: Ed. Teora, 2000 6. Tuclea C., Managementul strategic in turism-servicii, Bucureti: Ed.Uranus, 2002 7. Zeithaml V., Briner M., Services Marketing. Integrating Customer Focus Acrossnthe Firm, 8. www.alviantur.md 9. www.ase.ro/biblioteca 10. www.scribd.com 11. www.prsa.org Irwin McGraw Hill: second edition, 2000