Introducere

În Declaraţia generală a Asamblei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile

omului,adoptată în 1945,se spune:”Fiecare are dreptul la odihnă”. Omul îşi găseşte satisfacţie în
deplasarea în alte ţări pentru a cunoaşte alte frumuseţi ale naturii,flora şi fauna altor
pământuri,oameni şi obiceiuri necunoscute, precum şi pentru a-şi întrema sănătatea.
A fost alesa drept aceasta temă de cercetare din mai multe considerente .
Actualitatea temei.În primul rând , orice tip de turism conţine o anumită doză de recreere a
persoanelor.Odihna şi tratamentul constituie punctele forte ale turismului. În al doilea rând,
Moldova, după aprecierile mai multor specialişti în materie,dispune de un bogat arsenal de
destinaţii atractive, care trezesc interesul turiştilor de peste hotare.
„Organizaţia Mondială a Turismului(O.M.T.),a cărei membră este şi ţara noastră,acordă o
deosebită atenţie petrecerii timpului liber, apreciind că, în perspectiva anilor viitori, tinzînd tot mai
mult să se transforme într-o nouă calitate,în sensul lărgirii orizontului de cunoaştere şi de odihnă
activă pentru reconfortare.”
Analiza efectuată a studiilor privind acest domeniu al turismului arată că agrementul în
genere şi turismul recreativ în Moldova ,în particular, nu este organizat la nivelul posibilităţilor şi
al doleanţelor consumatorilor de produse turistice,de aceea cercetarea din această lucrare va
contribui la adîncirea cunoaşterii posibilităţilor din domeniu, precum şi a valorificării adecvate a
acestora.După aprecierile mai multor specialişti în domeniu, produsul turistic al Moldovei se află ,
în general, la un nivel calitativ scăzut, turiştii fiind atraşi mai mult de preţurile ieftine decît de
calitatea produsului .
Reieşind din cele menţionate mai sus,scopul lucrării este de a cerceta resursele turismului
recreativ din Moldova din perspectiva tendinţelor ce se conturează pe plan mondial.
Obiectivele lucrării sînt următoarele:
- de a analiza sfera serviciilor în economia naţională;
- de a defini şi clasifica serviciile de recreere ;
- de a enumera formele de recreere practicate în turismul mondial;
- de a evidenţia rolul agrementului în industria ospitalieră;
- de a specifica eficienţa economică şi socială a turismului;
- de a sistematiza punctele forte ale turismului recreativ în Moldova;
- de a analiza gradul de valorificare a resurselor naturale turistice din cadrul Moldovei;
- de a trasa propuneri în vederea sporirii eficienţei economice şi antropice ale acestora.
 Suportul metodologic al lucrării constă în studierea şi analiza mai multor izvoare de carte ale
autorilor autohtoni și străini. (Turcov E., Platon N., Glăvan V., Livandovschi R., Ostrofeț L.).s.a
Metodele de cercetare aplicate în cadrul lucrării au fost:documentarea ştiinţifică, analiza
opiniilor cercetătorilor în domeiu, compararea,sistematizarea şi generalizarea materialului.
Noutatea lucrării constă în aprecierea rolului produsului turistic recreativ şi a serviciilor
recreative în dezvoltarea turismului în Republica Moldova .
Scopul general, obiectivele lucrării au determinat şi structurarea compoziţională a acesteia,
care constă din Introducere, trei capitole,Concluzii și Bibliografie
În Introducere am expus premisele lucrării,scopul şi obiecivele,metodele utilizate în cadrul
cercetării,noutatea teoretică şi importanţa practică a lucrării,precum şi structurarea compoziţională a
acesteia.
În capitolul I Agrementul-parte componentă a turismului modern-se cercetează
componentele şi ponderea economică a turismului,conceptul de recreere şi clasificarea serviciilor de
odihnă, manifestarea turismului internaţional în Moldova, precum şi evoluţia turismului în ţara
noastră.
În capitolul II Agrementul și animația ca mijloc de atragere a turismului în Republica
Moldova-se analizează agrementul,animația şi turismul durabil, impactul turismului asupra
situaţiei sociale din Moldova;de asemenea, în acest capitol se examinează perspecivele dezvoltării
durabile a turismului.
În capitolul III Turismul rural-direcţie de perspectivă a turismului în Republica Moldova-
se evaluează experienţa internaţională în domeniul turismului rural,prognoze în cazul
implementării Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Turismului în ţara noastră ,sunt evidenţiate
problemele dezvoltării turismului rural în Republica Moldova,sunt trasate direcţiile de dezvoltare a
turismului, precum şi modalităţi de promovare a unei imagini noi, adecvate secolului nostru şi
imperativelor vremii Moldovei pe piaţa internaţională,care este, în concepţia mai multor specialişti
din domeniu, un factor esenţial de stimulare a turismului recreativ în ţinutul nostru.
În Concluzii am expus tezele generalizatoare,la care am ajuns în urma cercetării temei
„ Turismul recreativ și de animație în activitatea turistică”.
Importanţa practică a lucrării constă în faptul că ideile ei pot fi utilizate în munca de zi cu
zi a operatorilor turistici din numeroase firme, precum şi în calitate de material didactic pentru
viitorii specialişti în turism .
Capitolul I. AGREMENTUL- PARTE COMPONENTĂ A TURISMULUI MODERN
Sistema „Turism ” este constituită din două subsisteme interne:
- subiectul
turismului,care,de fapt,este consumatorul de produse
turistice cu toată multitudinea motivaţiilor turistice;
- obiectul
turismului,compus din trei elemente: localităţi turistice,
întreprinderi turistice şi
organizaţii turistice (structuri internaţionale, care
reglementează activitatea turistică).
Schematic această corelaţie internă dintre componentele
turismului poate fi reprezentată în :

După cum urmează din figura de mai sus,turismul este un sistem coerent, încadrat în sisteme
superioare (mediul economic, social, ecologic, politic, tehnologic ) şi este format din subiectele şi
obiectele turismului,care se integrează prin diferite conexiuni cu supersistemele.
Este evident că,odată cu creşterea veniturilor reale,sporeşte cererea turistică,iar
repartizarea mai proporţională a veniturilor în societate contribuie la creşterea numărului de turişti.
Influenţa turismului asupra economiei se poate măsura prin valorificarea funcţiilor economice ale
turismului;corelaţia dintre aceste funcţii este prezentată în figura N2, din care reiese ierarhizarea
funcţiilor social-economice ale turismului:funcţia de producţie ocupă în această ierarhie locul
prim,după care urmează crearea locurilor de muncă,acumularea veniturilor,funcţia de atenuare a
situaţiilor contorsionate şi, în fine,funcţia de ameliorare a balanţei de plăţi dintre diferiţi factori
economici. Funcţiile economice ale turismului

Funcţia de producţie

Crearea locurilor de muncă

Acumularea veniturilor

Funcţia de atenuare

Funcţia de ameliorare a balanţei de plăţi

 1.2. Precizări terminologice
În „Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova”se
stipulează următoarele noţiuni :
„turism - ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din amplasarea şi sejurul persoanelor în
orice alt loc, decît locul lor de reşedinţă, pe o perioadă mai mică de un an şi în alt scop decît
desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat„. Mai departe în aceleaşi lege se simplează
unele forme de turism, care prin însăşi denumirea lor implică într-un fel sa altul ideea de recreere în
cadrul activităţii respective.
1.3 Conceptul de recreere şi clasificarea serviciilor de odihnă
Turismul (de la termenul francez “tourisme”; tour - înseamnă plimbare, vizită) în sensul larg
al cuvîntului reprezintă o forma de activitate umană legată de recreaţie,ce se asociază cu odihna
activă a populaţiei.
Recreaţia(din termenul polonez “recreacia”,provenit la rîndul său de la latinescul “recreatio”-
restabilire)întruneşte în sine anumite activităţi umane orientate spre restabilirea,menţinerea şi
dezvoltarea forţei fizice şi intelectuale a omului.
Prin recreaţie se subînţelege folosirea timpului liber pentru odihnă,distracţii,satisfacerea
cerinţelor estetice ale oamenilor,îmbogăţirea lor informaţională. De aici rezultă că activitatea
recreativă include şi activitatea turistică.
Recreaţia se manifestă în formă activă,semiactivă şi pasivă.
1.4.Turismul internaţional în Moldova
Moldova rămîne o destinaţie apreciată de un număr limitat de turişti străini.Ţările generatoare
de turişti pentru statul nostru rămîn: Rusia, Turcia, România, Ucraina şi, mai nou , Germania, Italia,
Bulgaria. Însă agenţiile de turism deservesc anual mai puţin de 4 mii de turişti din fiecare dintre
aceste ţări. Acest fapt se datează numărului mare de vizite turistice neorganizate, precum şi de
oferta turistică naţională precară. Pentru exemplificare ne vom referi la figura 3,
1.5.Evoluţia turismului în Republica Moldova

Deşi mică ca suprafaţă, Republica Moldova are ce arăta turiştilor, care s-ar aventura să vină
în ţara noastră în căutare de locuri pitoreşti. Chiar dacă nu avem zgîrîe-nori, zone muntoase, castele
medievale sau mori de vânt – care în alte ţări constituie puncte de atracţie pentru turişti –
moldovenii au şi ei ce arăta lumii.
În prezent aportul turismului în economia naţională este relativ nesemnificativ.Nivelul
calitativ scăzut al capacităţilor de cazare şi venitul obţinut din activitatea turistică plasează
Republica Moldova printre ţările în care turismul este slab dezvoltat.Turismul ar putea să se
dezvolte destul de bine pe seama agenţilor economici în cadrul unei strategii comune de parteneriat
public-privat în localităţile unde acest lucru este posibil.

Capitolul II. AGREMENTUL ȘI ANIMAȚIA CA MIJLOC DE ATRAGERE A

TURISMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2.1 Importanța agrementului în turism

În sens mai larg agrmentul înseamnă petrecerea active a timpului liber,însoțită de distrație,dispoziție
și relaxare.Astfel,distracția și divertismentul pot fi considerate,drept sinonime cu agrementul.

Agrementul constituie mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice,de diversificare a

produselor firmelor și destinațiilor aflate într-o permanent competiție,devenind o importanță sursă de
încasări,de creștere a eficienței economice. Organizația Mondială a Turismului(O.M.T) definește
turistul de agreement ca fiind persoana ce călătorește sau locuiește în afara zonei lor de reședință
permanent pentru o durată de minimum douăzeci și patru de ore,dar nu mai lungă de un an
consecutive,în scop de recreere,odihnă sau diferite activități de agreement.Turismul de agreement
este călătoria realizată în scopul recreerii,odihnei sau petrecerii timpului liber(figura 4).
 Industria agrementului este considerată o ramură a economiei naționale,componentă a industriei
turismului,în cadrul căreia se desfășoară activități recreative pentru petrecerea cât mai plăcută a
timpului liber pe perioada călătoriei și la destinație.

Realităţi foarte diferite: de la simplele reprezentaţii ale unor amatori, până la marile festivaluri, la
care participă unii dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi profesionişti ai genului.
Evenimente si festivaluri de toamna din R.M:

1.FESTIVALUL BOSTANIADA.Festival Etno Gastronomic are loc pe 28 septembrie in s.Lozova

r.Straseni. Festivalul sarbatoreste roadele toamnei precum si splendoarea acestui anotimp, printr-o
expozitie deosebita unde dovleacul este prezentat în diferite forme şi ipostaze de la cele mai mari si
ciudati. Programul festivalului cuprinde: târgul gastronomic, muzică, târgul obiectelor de artizanat,
târgul fructelor şi legumelor proaspete.

2.FESTIVALUL VINULUI DIN MOLDOVA ―Ziua Naţională a Vinului‖ an de an are loc în

Chişinău, în primul weekend al lunii octombrie (4,5 Octombrie ) după recoltarea strugurilor
celebrind tradiţiile bogate ale vinificaţiei în Moldova. În timpul festivalului, vinăriile din Moldova
îşi expun cu mare fast vinurile pe standuri individuale care sunt decorate în stil naţional si oferind
vizitatorilor posibilitatea de a degusta din produsele lor..

3.ZIUA ORAȘULUI CHIȘINĂU are loc la 14 octombrie a fiecărui an. Oaspeţii capitalei aşteaptă
cu nerăbdare aceasta sarbatoare cînd va fi posibilă petrecerea sărbătorii în spiritul autohton. Unii
oameni poartă costume naționale valorificind traditiile. De obicei în Scuarul Piața Marii Adunări
Naționale se organizează un concert, care se sfârșește cu un impresionant foc de artificii.

4. FESTIVALUL rîului BîC „Iubește-ți rîul!” Festivalul rîului Bîc – locul, unde natura şi dragostea
se contopesc în folclor. Are loc pe 21 septembrie, în cadrul complexului etno-cultural „Vatra‖, unde
artişti populari din regiune vor reînvia tradiţiile strămoşilor noştri pentru a transmite o suflare nouă
rîului Bîc. Oaspeții și invitații festivalului vor putea savura bucate tradiţionaleEvenimentul va
include şi un târg la care veţi găsi cele mai frumoase și autentice ii și costume naționale, obiecte din
lemn și lozie, tablouri, oale din lut, suvenire și cadouri confecționate de iscusiți meșteri populari din
regiune.

2.2. Animația ca mijloc de atracție în Republica Moldova

Animaţia este un concept care derivă din verbul a anima, care înseamnă a da viaţă, a pune în
mişcare. În legătură cu activitatea turistică, animaţia desemnează un ansamblu de activităţi
organizate, de genul sporturilor recreative sau simplelor jocuri, la care participarea este liberă, având
drept scop destinderea fizică şi psihică şi facilitarea contactelor reciproce, respectiv crearea unei
bune dispoziţii.

Cele mai cunoscute forme de animaţie, în funcţie de conţinutul activităţilor, sunt următoarele:
 animaţia de pură deconectare,sunt cuprinse în această categorie activităţi precum băile de soare şi
mare, plimbăriledrumeţia, vizitarea diferitelor obiective, întâlnirile cu rudele şi prietenii etc;

 animaţia recreativă,

 animaţia comercială, generată de faptul că efectuarea unor cumpărături uzuale sau specifice

 animaţia orientată spre realizarea unei depline forme fizice - modalitate de întreţinere a sănătăţii.

 animatia culturală, având ca obiectiv cunoaşterea, formarea şi educarea turistului, se realizează

printr-o gamă largă de activităţi între care: vizite la muzee şi case memoriale, participarea la diverse
evenimente culturale, circuite legate de viaţa şi opera unor personalităţi ale literaturii, muzicii, artei
naţionale şi universale, burse de studii, sejururi de învăţare a unor limbi străine

 animaţia spectacol, la fel ca şi cea culturală are o mare adresabilitate şi cunoaşte o varietate de
forme de manifestare.

 animaţia gastronomică, exprimată prin prezenţa la expoziţii sau concursuri de artă culinară precum
şi circuite cu tematică specifică (cunoaşterea bucătăriei tradiţionale a unor zone, degustări de vinuri);

 animaţia profesională, care se adresează, de regulă, unui public specializat, avizat; între formele
sale cele mai cunoscute sunt târgurile şi expoziţiile, congresele, circuite având un conţinut industrial,
agricol.

 animaţia din categoria „agrementului atipic” Există şi alte forme de animaţie, greu de clasificat în
categorii omogene, datorită eterogenităţii lor.
Tipologia animatiei turistice

• Animaţia de tip «socializare» - având ca scop facilitarea comunicării între turişti, prin organizarea
unor manifestări, a unor acţiuni de animaţie, cum ar fi seratele dansante sau unele jocuri de societate
(jocuri de cărţi, scrabble etc.);

• Animaţia de tip «mişcare» - ce contribuie la dezvoltarea activităţilor fizice şi sportive;

• Animaţia de tip «creativitate» - prin care se oferă turiştilor posibilitatea să desfăşoare activităţi
manuale, de îndemânare, de creativitate (desen, picturi, împletituri, olărit etc.);

• Animaţia de tip «cultură, descoperire, viaţă» - ce permite satisfacerea nevoilor de informare, de

curiozitate, de schimbare, prin participarea la manifestări sau activităţi diverse (festivaluri de
muzică, seminarii,

• Animaţia de tip «aventură» - ce se adresează turiştilor aflaţi în căutare de neprevăzut, de

necunoscut, dar şi de dificultăţi, de pericole, fie prin întoarcerea către natură, într-un mod mai mult
sau mai puţin organizat fie prin practicarea unui sport considerat riscant, precum paraşutismul,
alpinismul şi chiar a unor sporturi extreme

• Animaţia de tip «linişte, calm, odihnă» - menită să compenseze stresul vieţii cotidiene, nu prin
distracţie zgomotoasă şi mişcare, ci prin activităţi precum: practicarea de exerciţii de tip yoga,
meditaţii în grup, plimbări uşoare în mijlocul naturii etc.

2.3. Perspectivele dezvoltării durabile a turismului

O dată cu dezvoltarea societății umane și mai ales după revoluția industrial,specifica secolului
al XIX-lea,turismul a început să ocupe un loc tot mai important în cadrul economiilor naționale
și,totodată,în economia mondială,manifestîndu-se ca un adevărat fenomen de masă.

Evoluţia sosirilor turistice internaţionale în anii 2009 – 2012, mil. persoane

Sursa: Organizaţia Mondială a Turismului

 În opinia noastră un argument în plus în favoarea elaborării Planului Naţional de dezvoltare a
turismului este şi experienţa ţărilor cu o veche tradiţie în acest domeniu care arată că planificarea
turismului este necesară pentru realizarea unui turism durabil şi profitabil.
Problema şi calea principală de stabilizare şi creştere economică constă în combinarea organică
a mecanismului de perfecţionare în continuare a economiei şi a strategiei de cooperare,optimizare
şi echilibrare a intereselor a trei componente: partidul de guvernămînt şi guvernanţii, sectorul privat
şi agenţii economici,societatea civilă şi organizaţiile non-statale.
În 2 sondaje (noiembrie 2011 şi iunie 2012), un număr total de 658 vizitatori internaţionali au
completat un chestionar detaliat la plecarea din Moldova. Respondenţilor li s-a solicitat să evalueze
anumite atracţii, ospitalitatea, peisajele, precum şi probabilitatea de a recomanda Moldova în
calitate de destinaţie turistică.

Datorită necesității uniformizării metodologiei de culegere și analizare a informațiilor legate de

circulația turistică,Organizația Mondială a Turismului(O.M.T) a elaborate criteriile de clasificare a
vizitatorilor internaționali,după cum sunt prezentate în figura.8:
Figura.8
Clasificarea vizitatorilor internaționali după criteriile Organizația Mondială a
Turismului(O.M.T)

Sursa : O.M.T.,Tourism Trends Worldwide and in Europe.

Capitolul III.TURISMUL RURAL AGREMENTUL ŞI ANIMAȚIE-
DIRECŢIE DE PERSPECTIVĂ A TURISMULUI ÎN REPUBLICA
MOLDOVA
3.1. Experienţa internaţională în domeniul turismului rural
Toate studiile în domeniu ajung la concluzia că ritmul de dezvoltare a recreerii în mediul rural este
puternic influenţat de clasa socială din care provine turistul şi de veniturile acestuia şi arată că cei
mai bogaţi au o mai mare participare la această dezvoltare.
În literatura de specialitate noţiunea de „turism rural ”este interpretată în mod diferit. Noi
considerăm că este valabilă o definiţie foarte simplă - „acea formă de turism practicată în regiunile
rurale”. În acest sens, precum se remarcă în materialul „Turismul rural”ca o direcţie de perspectivă
în renaşterea turismului în Republica Moldova, semnată de cercetătorul L. Ostrofeţ,” problema
delimitării,definirii turismului rural este mai complicată din cîteva considerente:
- turismul urban nu se limitează doar la ariile urbane, pătrunzînd adesea şi în cele rurale;
- regiunile rurale ca atare sunt dificil de definit, criteriile folosite în diferite ţări fiind extrem de
variate;

Astfel, în lucrarea semnată de R. Livandovschi avem prezentate în formă generalizată cîteva

definiţii ale fenomenului care ne interesează. De exemplu:
Tabelul 6
Prezentarea comparativă a definiţiilor turismului rural
N-O Sursa Definiţia
1. Legea turismului Turismul rural este o formă a turismului care se desfăşoară în
Republicii Moldova mediul rural, orientată spre utilizarea resurselor locale
(materiale, culturale etc., cunoaşterea obiceiurile şi tradiţiilor
locale, gospodăreşti, ţărăneşti, de fermier etc. )
2. V. Glăvan Turismul rural include o paletă largă de modalităţi de
cazare, de evenimente, festivităţi, sporturi şi distracţii, toate
desfăşurîndu-se într-un mediu specific rural
3. D. Matei Turismul rural include o serie de activităţi, servicii,
amenajări oferite de fermieri, ţărani şi locuitori din mediul
rural pentru atragerea de turişti în zona lor, fapt ce
generează venituri suplimentare pentru afacerile lor
4. P. Nistreanu Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea
turistică, organizată şi condusă de populaţia locală şi care
are la bază strînsa legătură cu mediul ambiant, natural şi
 uman.
5. Definiţia autorului (R. Turismul rural este o formă de turism care se desfăşoară în
Livandovschi) mediul rural şi care presupune valorificarea resurselor
locale, participarea turiştilor la diferite activităţi tradiţionale
locale , cazarea şi alimentarea acestora în structuri de
primire turistică specifice.
Sursa : Turismul rural,ASEM 2009

Amenajarea turistică a spaţiului rural nu reprezintă un scop în sine,ci trebuie să se încadreze în

programele şi strategiile generale de amenajare şi dezvoltare economică şi socială a ariilor rurale
în
3.2. Prognoze în cazul implementării / neimplementării Strategiei de Dezvoltare
Durabilă a Turismului în Republica Moldova 2003-2015
Prognoze de ordin general

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului va necesita modificări odată cu rezultatele

obţinute şi cu schimbările condiţiilor economice şi celor de piaţă.Este un lucru normal de a avea în
sectorul turistic strategii de dezvoltare,reînnoite la fiece doi ani,această funcţie revenind comisiei
de supraveghere,condusă de Departamentul Dezvoltarea Turismului.

3.3.Probleme ale dezvoltării turismului rural în Republica Moldova

În lucrarea„Turismul în Moldova în condiţiile economiei de piaţă ” Simposyom ştiinţific
„Formarea economiei eficiente prin forţele pieţei”,Chişinău,1995,p.20-294 este menţionată
însemnătatea turismului ca ramură economică.Astfel, turismul deţine o pondere ridicată în raport
cu totalul eforturilor :în cazul Austriei – 24,2%, a Spaniei - 24,4%, în Grecia - 22,6%, în Italia -
19,6%, Portugalia - 17,6%. Tot aici se apreciază că anual întreprind călătorii 1,5 mlrd. de
persoane-o treime din populaţia globului.Se cheltuiesc astfel 2000 mlrd de dolari UA,dintre care
10%-în străinătate.După cum constată autorii,„ În Moldova turismul n-a cunoscut pînă în prezent o
dezvoltare intensivă;activitatea de turism a fost unidirecţionată de la centru 2,formele dominante
fiind cele de tranzit sau de afaceri ”.Constatînd faptul că „Industria turismului este ramura cea mai
tînără a economiei naţionale;în 1993 au fost înregistrate 228 de întreprinderi şi agenţii; în 193
beneficiul a constituit 233,2 mii de dolari - de 2,5 de ori mai mult decît în 1992” [ibidem].Pentru
îmbunătăţirea situaţiei autorii propun mai multe direcţii,printre care:fundamentarea ştiinţifică a
activităţii turistice, cooperarea economică,necesitatea elaborării unei noi concepţii de dezvoltare a
turismului. Aceasta din urmă presupune o sistematizare amănunţită a zonelor turistice.
Turismul rural este considerat o strategie de viitor şi pentru Republica Moldova, strategie ce
poate contribui la reducerea mobilităţii populaţiei, la crearea de locuri de muncă şi la promovarea
dezvoltării socio-economice a zonelor defavorizate.

3.4. Direcţii de dezvoltare a turismului

Estimări ale circulaţiei turistice.Pe plan mondial
Conform estimărilor specialiştilor,care au elaborat un studiu privind perspectivele dezvoltării
sectorului turisic,la nivelul anului 2020 se va înregistra cifra de 160 milioane de sosiri de turiști
internaţionali,corespunzătoare unei rate anuale de creştere de 4,3 % ( având ca bază anul 1995).

Principalele schimbări în topul destinaţiilor turistice,la nivelul anului 2020,constau în plasarea

Chinei pe primul loc, nesituată în prezent în rangul primelor zece preferinţe ale turiştilor..
De asemenea,dacă va fi tratat ca o entitate separată,Hong Kong poate deveni una dintre principalele
destinaţii turistice de călătorie.
Este de semnalat apariţia în acest clasament a Federaţiei Ruse şi a Republicii Cehe,în special-
care vor recepta 47,1 şi, respeciv – 44 de milioane de turişti .
Alte destinaţii care se vor apropia de locurile fruntaşe se apreciază că vor fi cele din continentul
Asiatic, ca : Thailanda, Singapore şi Indonezia şi, de asemenea , din Africa de Sud.
În topul primelor zece ţări emitente de turişti se vor situa,în anul 2020 ,următoarele ţări (a se vedea
tabelul).
Tabelul 14
Primele zece ţări emitente de turişti, la nivelul anului 2020
Rang Ţara Total turişti (mil.) Cota de piaţă (%)
1 China 163,5 10,2
2 S.U.A. 141,5 8,8
3 Franţa 123,3 7,7
4 Spania 100,0 6,2
5 Hong Kong 96,1 6,0
6 Italia 37,6 2,3
7 M.Britanie 35,4 2,2
8 Mexic 31,3 2,0
9 Fed. Rusă 30,5 1,9
10 Rep. Cehă 29,7 1,9
TOTAL 788,9 49,2
Sursa :Estimări ale circulaţiei turistice în Europa,www.oecd.org

În rîndul ţărilor emitente este de remarcat apariţia Chinei,pe locul al patru-lea şi al Federaţiei
Ruse,clasată pe locul al nouălea,înaintea altor ţări,situate în prezent pe primele locuri.
Tabelul 15
Repartiţia sosirilor pe zone geografice ale Europei
Zona 1995 2020 Creşteri (%)
Sosiri % Sosiri % 2020/1995 Rata medie
(mil.) (mil.) anuală
Total Europa 335,6 100,0 717 100,0 213,6 3,1
din care:
Europa 77,2 23,0 245 34,2 317,4 4,8
Centrală/Est
Europa de 36,2 10,8 98 13,7 270,7 4,0
Nord
Europa de 94,1 28,0 155 21,6 164,7 2,0
Sud
Europa de 116,7 34,8 184 25,6 157,7 1,8
Vest
Europa Est 11,4 3,4 35 4,9 307,0 4,6
Medieraneană
Sursa :Economia turismului,www.word-tourism.org

3.5.Promovarea imaginii Moldovei pe piaţa internaţională-factor de stimulare a turismului

recreativ
Direcţii de dezvoltare a turismului românesc
Elementul hotărîtor,în plan ştiinţific şi decizional, îl constituie definirea unei concepţii ferme şi
realiste privind valorificarea potenţialululi turisic şi obectivele turismului ca atare,ţinnd seama şi de
mutaţiile şi tendinţele semnalate pe plan internaţional,-cu precădere, în cel European- în domeniul
opţiunilor de călătorii şi petrecere a vacanţelor manifestate atât de turiştii străini,cât şi de cei
autohtoni. În acest domeniu un rol cresând ar trebui să-l aibă statul prin ministerele de resort.

Concluzii

În urma cercetării temei „Turismul recreativ în Republica Moldova şi experienţa mondială” am

ajuns la următoarele concluzii.
1. Turismul recreativ în Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu natural şi
antropic şi are rezerve mari pentru realizarea calitativă a agrementului.
2. Turismul rural– ca o componentă esenţială a turismului recreativ-din Republica Moldova
trebuie să ia în considerare experienţa firmelor de turism din alte ţări şi să nu repete unele carenţe
din activitatea acestora. În parte,este vorba despre păstrarea fonului peisagistic originar şi specific
pentru zonele geografice ale ţării noastre,păstrarea monumentelor istorice.
3. În acest context este necesară elaborarea unor prezentări atractive ale zonelor rurale pentru
formarea unei motivaţii adînci ale consumatorilor de produse turistice din alte ţări şi promovarea
acestora pe multiple planuri.
4. Turismul rural are nevoie la momentul actual de îmbinarea formelor de stat cu cea privată;
pledăm pentru o dezvoltare echilibrată a acestor forme, pentru a evita absolutizarea uneia dintre
ele,care ar însemna, în fond, distorsionarea elementelor componente.Dacă forma de stat poate să
ducă, aşa cum arată practica, la distrugerea unor monumente istorice, la destabilizarea
patrimoniului cultural al poporului, cea privată se prezintă cu un grad sporit de grijă pentru fiecare
element al produsului turistic,valorificîdu-i acestuia toate posibilităţile atractive.
5. Sunt necesare acţiuni diplomatice pentru a se crea o nouă condiţie legiferată a Moldovei ca
partener în activitatea de turism internaţional
6. Se cer acţiuni întru redresarea coraportului din cadrul domeniului turismului între
turismul emiţător şi turismul receptor.După cum s-a constatat în lucrare, în Republica Moldova
există o tendinţă de dezvoltare a turismului emiţător în detrimentul celui receptor. Aceasta, după
opinia noastră,este caracterizat de nivelul scăzut de prezentare a ofertei turistice naţionale pe
piaţa internaţională, precum şi de migrarea populaţiei în ţările Europei de Vest pentru găsirea unui
loc de muncă stabil.
7. Pentru lărgirea sferei recreative în cadrul turismului în Republica noastră se cer
promovate energic formele active de recreere,utilizate pe plan internaţional,precum ar fi cele
ce cuprind cele mai diverse domenii şi se individualizează în condiţiile concrete în care se
desfăşoară (mediu natural,mediucreat,sezonalitate etc.),potrivit preocupărilor turiştilor,
preferinţelor acestora, vîrstei etc.Pentru exemplificarea posibilităţilor pot fi menţionate:
- programele distractive colective (serate,baluri mascate, ceaiul de la ora cinci, şezători etc. );
-muzică de promenadă în parcurile publice din staţiuni ;
-activităţi de club;
-programe distractive ale unităţilor de alimentaţie;
-concursuri distractive dotate cu premii (de dans, de frumuseţe de tipul „Miss staţiune”, concursuri
pentru sculpturi în nisip etc. );
-parcuri de distracţii şi de agrement (de tipul „Luna Parc„);
-carnavaluri, serbări marinăreşti, serbarea florilor etc. ;
-plimbări în staţiune şi în împrejurimi (cu trăsura , cu sania etc.);
-jocuri distractive de societate de interior (şah,domino,bridje, popice,bowling) şi exterior (întreceri
sportive amicale, sub îndrumarea instructorilor,jocuri de societate, sub îndrumarea animatorilor
culturali etc.);
Realizarea dezideratelor expuse în lucrarea noastră va contribui, ne exprimăm speranţa, la
lichidarea notei de amărăciune din constatările mai multor cercetători referitor la perspectivele
turismului în Republica noastră.Pentru că mare dreptate conţin următoarele cuvinte:„Avem peisaje
superbe,sate cu trecut îndelungat,obiective naturale şi culturale de valoare”şi e păcat să nu le
arătăm spre admirare şi altora.