LUCRARE DE LICENTA

2008

Titlul lucrarii: PERSPECTIVE DE INTEGRARE A TURISMULUI

ROMANESC IN U.E.

CUPRINS:
CAP. I. INTRODUCERE 1.1. Turismul, notiuni generale4 CAP. II. TURISMUL N UNIUNEA EUROPEAN 2.1. Politici comunitare n domeniul turismului..7

2.2. Organizarea turismului n statele membre UE..9 2.3. Echipamentele turistice...12 2.4. Circulatia turistica...15 CAP. III. CARACTERISTICILE TURISMULUI DIN ROMANIA 3.1. Potentialul turistic...18 3.2. Analiza bazei tehnico materiale..23 3.3. Fluxuri turistice...27 CAP. IV. DIRECTII DE DEZVOLTARE SI INTEGRARE A TURISMULUI ROMANIEI IN U. E. 4.1. Alinierea la standardele calitatii din U.E 4.2. Adoptarea unui management eficient. 4.3. Programe turistice internationale 4.4. Integrarea pe plan promotional... BIBLIOGRAFIE 31 ACTE NORMATIVE 33 ANEXE.... 34

CAPITOLUL I
INTRODUCERE TURISMUL, NOTIUNI GENERALE

Turismul, ca modalitate de petrecere placuta si utila a timpului liber, a cunoscut o explozie fara precedent, constituind una dintre cele mai remarcabile trasaturi ale epocii contemporane. Mai multe studii care au urmarit depistarea tendintelor dezvoltarii tehnicoeconomice, efectuate cu ani in urma au scos in evidenta extraordinara gama a transformarilor tehnice, economice si sociale din perspectiva anilor ce vin. Unele dintre aceste transformari au influenta asupra fenomenului turistic, fiind acceptate de majoritatea specialistilor in prognoza turistica: - cresterea numarului populatiei si in special a populatiei ubane; pentru anul 2010 se estimeaza ca populatia Romaniei va ajunge la 28 milioane de locuitori, din care 75% populatie urbana; - sporirea sperantei de durata medie a vietii la aproape 80 de ani; - cresterea veniturilor pe cap de locuitor; - dezvoltarea si diversificarea mijloacelor de transport, care fac ca factorul distanta-timp sa fie practic anulat; - automatizarea proceselor de productie si cresterea productivitatii muncii ce duc la scurtarea saptamanii de lucru si, ca o consecinta, cresterea timpului destinat destinderii si recreerii; - cresterea continua a nivelului de cultura a maselor care duce la sporirea setei de cunoastere; - urbanizarea aproape totala a populatiei ocupata in industria prelucratoare si in ramura serviciilor; Pornind de la aceste transformari si luand in considerare si influenta factorilor de ordin biologic si psihologic, se poate aprecia ca, in viitor, in mai toate tarile lumii, turismul se va transforma dintro preocupare ocazionala intruna permanenta, cu tendinta de a deveni o nevoie, o necesitate de evadare, resimtita din ce in ce mai mult de omul modern. Cuvantul turism provine din termenul francez tour (calatorie, plimbare, miscare in aer liber, drumetie), fiind ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de calatorie de agrement, destindere, recreere, placere. Din termenul turism a derivat si cel de turist, adica persoana care efectueaza calatoria pentru placerea proprie. De la aceste speculatii lingvistice, mai tarziu s-a ajuns la adevarate definitii stiintifice ale notiunilor de turism si turist. Ca orice activitate in plina evolutie si afirmare, turismul a fost obiect de cercetare pentru numeorsi specialisti, care, o data cu semnalarea lui ca fenomen, au incercat sa-i stabileasca dimensiunile in timp si spatiu, continutul, adica sa-l defineasca. R. Guyer-Freuler (1905), arata ca turismul in sensul modern al cuvantului este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitatii de refacere a
4

sanatatii si schimbarea mediului de viata, pe nasterea si dezvoltarea sentimenului de receptivitate pentru frumusetile naturii. In 1933, englezul F. W. Oglivie definea turistii drept niste persoane care satisfac doua conditii: sunt departate de casa pentru o perioada care nu depaseste un an si cheltuiesc bani in acele locuri fara sa-i castige, in timp ce compatriotul sau A. C. Norwal (1936) considera ca turistul este acea persoana care intra intr-o tara straina pentru orice alt scop decat pentru a-si stabili o resedinta permanenta sau pentru afaceri si care isi cheltuieste, in tara unde se stabileste temporar, banii castigati in alta parte Profesorul elevetian dr. W. Hunziker a elaborat in 1940, o definitie a turismului, acceptata pe plan mondial: turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor, atata timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si o activitate lucrativa oarecare. O lucrare de prestigiu The Shorter Oxford English Dictionary (1950) defineste turismul ca fiind teoria si practica din sfera calatoriilor, calatoria fiind de placere, iar turistul drept cel care face un tur sau mai multe tururi, in special cel ce face aceasta pentru recreere; cel care calatoreste de placere sau pentru motive culturale, vizitand diverse locuri pentru obiectivele interesante ale acestora, pentru peisaj sau altele asemanatoare. Dictionarul Enciclopedic roman (1966, vol. IV) propune urmatoarea definitie a turismului: Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constand din parcurgerea, pe jos sau cu diferite mijloace de transport, a unor distante, pentru vizitarea regiunilor pitoresti, a localitatilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice. Dictionnaire touristique internatioanl (1969) contine si el o formulare: Turismul reprezinta ansamblul de masuri, puse in aplicare pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agentii specializate, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistilor, si tot in Dictionarul turistic international (traducere 1980) se precizeaza ca turismul se distinge de calatorie, prin aceea ca implica pentru persoana in cauza, pe de o parte, alegerea deliberata a tintei, pe de alta parte, preocuparea exclusiva pentru satisfacerea placerii sale. In conceptia noastra, prin turism se intelege, in primul rand, ansamblul de activitati prin care omul isi petrece timpul liber calatorind in alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si imbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament, iar in al doilea rand, industria creata pentru satisfacerea tuturor bunurilor si serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un inalt nivel calitativ, si in

conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, in special, si a mediului inconjurator in general. Turismul reprezinta un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si, ca atare, influentat de evolutia ei. Adresandu-se unor segmente sociale largi si raspunzand pe deplin nevolilor acestora, turismul se detaseaza printr-un inalt dinamism, atat la nivel national cat si international. De asemenea, prin caracterul sau de masa si continutul complex, turismul antreneaza un vast potential material si uman, cu implicatii importante asupra evolutiei economiei si societatii, asupra relatiilor internationale. Eforturile pe care le angajeaza si efectele pe care le introduce in economie, argumenteaza interesul tarilor, guvernelor si agentilor economici fata de fenomenul factorilor de influenta si parghiilor de actiune, a particularitatilor actiunii legitatilor economice in sfera sa de activitate. Romania dispune de un vast si valoros potential turistic natural si antropic, ca si de o bogata traditie in domeniul calatoriilor, ceea ce argumenteaza pentru viitor inscrierea turismului intre ramurile de baza ale economiei.

CAPITOLUL II
TURISMUL N UNIUNEA EUROPEAN

2.1. Politici comunitare n domeniul turismului Instituiile Uniunii Europene au recunoscut rolul major al turismului n cadrul economiilor lor. n Uniunea European turismul genereaz 8 milioane de locuri de munc i contribuie cu 5 % la formarea PIB, fiind considerat o industrie important cu un mare potenial de cretere n viitor. n 1992, turismul a fost menionat, pentru prima oar n Tratatul de la Maastricht care a prevzut n premier msuri n domeniul turismului (articolul 3T) n lista de activiti care vor beneficia de sprijinul comunitar. La nivelul Comisiei Europene exist totui un organism specializat pentru turism Direcia Turism din cadrul Directoratului pentru Servicii, Comer i Turism, e-business i IDA din cadrul Directoratului General pentru ntreprinderi (engl. DG Enterprise). Direcia Turism (engl. Tourism Unit) i desfoar activitatea n strns cooperare cu Comitetul Consultativ pentru Turism care are reprezentane n statele membre, ca i alte instituii europene: Parlamentul European, Consiliul de Minitri, Comitetul Economic i Social i Comitetul Regiunilor. De fapt misiunea Direciei Turism este de a se asigura c interesele sectorului turistic sunt luate n considerare: - mbuntirea cunotinelor de turism i diseminarea informaiilor; - stimularea cooperrii transfrontaliere; ncepnd cu anul 2002 se organizeaz un forum anual privind turismul european care va asigura cooperarea sectorului public i privat la nivel comunitar. n 2004 acesta a fost organizat n Ungaria, iar n 2005 n Malta. n perioada 1994-1997 contribuia Fondurilor Structurale la proiectele din turism a fost de 7,3 miliarde de ECU. nainte de anul 2000 la nivelul Consiliului European exista separat un Consiliu al Minitrilor de Turism. n aprilie 2000 Consiliul Minitrilor de Turism s-a desfiinat, chestiunile de turism fiind preluate de Consiliul Pieei Interne, Protecia consumatorului i turismul. n 2002 acest consiliu a fost desfiinat, turismul fiind inclus la Consiliul Competitivitii.
7

La nivelul Parlamentului European exist Comitetul privind Politica regional, transportul i turismul care are aproape 120 de membrii, dar acesta i depete atribuiile care in de turism adugnd i transportul i politica regional. n acest context se poate spune c Parlamentul European este cel mai important organism pentru turism, care a avut numeroase iniiative n domeniul turismului. Nevoia de existen a unor mecanisme care s includ i interesele turismului n politicile comunitare s-a reflectat n comunicarea Comisiei din anul 2001: S lucrm mpreun pentru viitorul turismului european care au luat n considerare patru chestiuni cheie: informaia; pregtirea profesional (training-ul); calitatea i dezvoltarea durabil; noile tehnologii. Comisia a subliniat importana schimbului de informaii i de experien ntre prile interesate, pentru a pregti implementarea aciunilor recomandate n comunicare. Unele dintre activitile cheie evocate n Comunicare sunt: - promovarea dialogului ntre operatorii industriei turistice i alte pri interesate, organiznd un forum anual al turismului i extinznd la Comitetul Consultativ pentru Turism; - sprijinirea serviciilor de reea i factorilor de sprijin, de exemplu prin Centre de competen (observri, Centre de studiu i de cercetare) la nivel naional, regional i local; - asigurarea bunei funcionri a instrumentelor financiare i nefinanciare n beneficiul industriei turismului n cooperare cu autoritile naionale sau regionale i cu operatorii; - promovarea dezvoltrii durabile prin elaborarea i implementarea principiilor Agendei 21; Extinderea istoric a Uniunii Europene n 2004 cu nc 10 noi state a fcut ca suprafaa acesteia s creasc cu 25%, populaia cu 20%, iar PIB-ul cu 5%. n 2007 se preconiza a se altura UE Romnia i Bulgaria, fcnd astfel ca numrul statelor membre s ajung la 27. Apar astfel o serie de provocri i oportuniti pentru dezvoltarea turismului: Cooperarea la nivelul Uniunii Europene este relevant dac aduce un plus de valoare. Au fost identificare trei domenii n care aciunile Uniunii Europene pot aduce un plus de valoare statelor membre. Acestea sunt:

1. mbuntirea bazelor de date statistice comune - pentru a oferi informaii corecte cu privire la industria turismului reprezint o precondiie pentru analize comparative, pentru schimb de idei i de experien i se adreseaz n special problemelor strategice din sectorul turistic; 2. Concentrarea pe analize comparative pentru a putea cunoate detaliat activitile turistice n rile membre i n acest fel dezvoltarea calitii definiiilor i indicatorilor, prin formularea unei viziuni a turismului durabil; 3. Consolidarea integrrii politicii de turism n cadrul celorlalte politici cu care are legtur. Cadrul legal general al Uniunii Europene exercit o influen asupra sectorului turistic i asupra aciunilor rilor membre i a celor n curs de aderare. Extinderea Uniunii lrgete considerabil sfera legislaiei europene care va acoperi o arie geografic mai mare. n acest fel legislaia n domeniul concurenei, inclusiv n ceea ce privete asistena asigurat de stat n industrie, n domeniul proteciei consumatorilor, al securitii, al transporturilor i al mediului nconjurtor va influena industria turistic din cele 27 de ri membre ale Uniunii Europene. Adoptarea acquis-ului comunitar n domeniul proteciei mediului va duce la un mediu mai curat i la crearea unor destinaii verzi. Turitii care sosesc n toate cele 27 de ri membre ale Uniunii Europene, vor avea garantat minimul de protecie pe care rile membre le ofer consumatorilor. Eventuala adoptare a monedei EURO va uura comparaiile ntre destinaii, din punct de vedere al costurilor i va nltura riscurile i costurile datorate unor rate de schimb valutar diferite. Politicile de transport ale Uniunii Europene sunt, de asemenea, un factor major n creterea interdependenelor dintre rile membre ale Uniunii Europene. Transportul i turismul sunt strns legate, iar o reea de transport eficient este esenial pentru orice destinaie turistic. n acest sens exist o nevoie ct mai mare de securitate i de o integrare a reelei de transport, cu transferuri convenabile ntre diferite mijloace de transport, pentru a satisface nevoile turitilor. 2.2. Organizarea turismului n statele membre UE

Industria turistic include o gam larg de activiti n care sunt implicai diveri factori ce se implic n buna desfurare a activitii turistice. Acetia pot fi din sectorul privat sau public, societi comerciale sau asociaii profesionale, organisme locale, regionale, naionale sau internaionale. Astfel, pot fi identificate: - organizaii sectoriale specializate pe verigi ale lanului de distribuie a produsului turistic: ntreprinderi hoteliere, de alimentaie, de transport, agenii de voiaj, touroperatori, centre de formare profesional, birouri de promovare. - organizaii pe destinaii, respectiv pe staiuni turistice, pe zone geografice sau uniti administrativ-teritoriale; - organizaii ale turismului privit ca un ntreg, pe plan naional sau global, ce au ca atribuii studierea i previzionarea fenomenului turistic, elaborarea de strategii i politici n domeniu.

Figura 1. Ierarhizarea organizaiilor turistice

n rile UE, activitatea turistic este coordonat de un organism central, cu atribuii mai largi sau mai restrnse, n funcie de nivelul de dezvoltare a turismului i importana acestuia n economie. Aceste organisme centrale pot fi: - minister de sine stttor sau departament public, direcie sau directorat, secretariat n cadrul unor ministere cu structur mai complex (al Industriei i Comerului, al Turismului i Comerului, al Transportului i Turismului); aceste forme sunt caracteristice Franei, Marii Britanii, Portugaliei, Spaniei, Italiei. - comisie sau comisariat: Belgia, Olanda; - oficiu guvernamental: Grecia;

10

- organizaie semiguvernamental, cu atribuii mai restrnse, n principal n state federale dar i n altele: Austria, Danemarca, Finlanda. Aceste organisme ndeplinesc mai multe roluri: coordonare a activitii turistice n plan naional; elaborarea strategiei de dezvoltare a turismului; ndrumarea i controlul agenilor economici specializai; promovarea turismului intern i internaional; formarea profesional; reprezentarea n organismele internaionale. Activitatea turistic n Frana se afl sub tutela unui ministru delegat din Ministerul Industriei i Comerului (dup 1992) care are n subordine: - servicii centrale: Direcia Industriei Turistice, Delegaia Investiiilor i Produselor Turistice, Serviciul de Inspecie General a Turismului; - servicii exterioare: Delegaiile regionale ale turismului, care reprezint serviciile centrale n teritoriu; - structuri de consultan i intervenie administrativ: Consiliul Naional al Turismului. Organizarea turismului n Spania prezint particularitatea c accentul se deplaseaz de la nivel naional la nivel local. n plan naional activitatea se desfoar sub coordonarea Secretariatului General al Turismului care face parte din Ministerul Industriei Comerului i Turismului. Administraia central a turismului spaniol este reprezentat de Direcia General a Politicii Turistice, cu dou compartimente: unul pentru coordonarea activitii turistice i relaii internaionale i un altul pentru strategie i prospectare turistic. Industria turistic din Italia se afl sub autoritatea unui ministru delegat i este poziionat n structura Ministerului Turismului, Sportului i Spectacolelor. Administraia central este reprezentat de un Secretariat de Stat al Turismului. Pentru activitatea de promovare turistic, la nivel naional funcioneaz Oficiul Naional de Turism, cu 26 de birouri n strintate. n Grecia Administraia central este asigurat de Ministerul Turismului ataat Ministerului Economiei care are un rol limitat datorit suprapunerii activitii cu cea a Oficiului Elen de Turism (EOT). n Germania administraia central este asigurat de un Secretariat de Stat aflat n structura Ministerului Afacerilor Economice ce are ca atribuii crearea condiiilor pentru dezvoltarea turismului, elaborarea strategiei n domeniu,

11

ncurajarea cooperrii internaionale specifice, promovarea turismului german pe pieele externe. n Marea Britanie organismul central al turismului este Ministerul Turismului; la nivelul fiecrei naiuni i zone (Anglia, Scoia, ara Galilor, Irlanda de Nord) exist cte un minister naional al turismului. Organismul naional reprezentativ pentru turismul englez este BTA (British Tourism Autority) cu atribuii n domeniul promovrii n strintate a destinaiilor din Marea Britanie. La nivelul UE principalele domenii prin care este sprijinit din punct de vedere financiar turismul sunt: Calitatea serviciilor. Multe destinaii europene au recunoscut importana mbuntirii calitii, iar prin finanrile oferite de Fondurile Structurale s-au materializat multe iniiative n acest domeniu. Calitatea este o parte integrant a industriei turismului si se aplic tuturor prestaiilor turistice de la transport i cazare, la orice servicii de care beneficiaz turistul dar i la calitatea mediului. Se folosete conceptul de management integrat al calitii (Integrated Quality Management) care este aplicat difereniat pe zone rurale, urbane i de litoral (costiere). Dezvoltare durabil i turism ecologic. Obiectivul major al politicii comunitare de mediu este de a contribui la dezvoltarea durabil. Dezvoltarea turismului poate fi durabil prin respectarea principiilor conceptului de durabilitate: - durabilitate ecologic care face dezvoltarea compatibil cu respectarea resurselor i diversitii biologice; - durabilitate social i cultural care contribuie la dezvoltarea i protecia identitii culturale; - durabilitate economic care se asigur de dezvoltarea societii n condiiile unui management ale resurselor prin obinerea beneficiilor economice att n prezent ct i n viitor. Competitivitatea destinaiilor turistice. Depinde n mare msur de calitatea diferitelor faciliti pe care aceasta le ofer. Att timp ct multe activiti turistice sunt prestate de instituii publice, competitivitatea unei destinaii depinde i de o bun funcionare a parteneriatului public - privat. Marketingul produselor turistice. Asistena acordat marketingului produselor turistice nseamn o imagine mai dinamic i mai performant. Eforturile comune n chestiuni ce in de marketing sunt sprijinite de Comisie prin Fondurile Structurale sau alte programe comunitare.

12

 Patrimoniul cultural. Unul din factorii cheie care poate fi exploatat de sectorul turistic european, l reprezint patrimoniul cultural rspndit n ntreaga Europ. Dezvoltare regional. Turismul este un domeniu de vrf al dezvoltrii regionale i pentru a stimula dezvoltarea economic a regiunilor mai puin dezvoltate, UE sprijin activitile care genereaz efecte multiple. Crearea de reele, cooperarea (parteneriatele public-private). Diversificarea produselor turistice i dezvoltarea de noi produse presupune relaii mai bune ntre ntreprinderi, oficiile de turism i autoritile locale. La 13 Noiembrie 2001 n comunicarea Comisiei Europene S lucrm mpreun pentru viitorul turismului european se recunoate rolul semnificativ al parteneriatelor, reelelor i centrelor de competen pentru dezvoltarea turismului european i se propune mobilizarea competenelor existente pentru sprijinirea dezvoltrii cunotinelor n turism. Pregtirea profesional a lucrtorilor din turism. Programul Leonardo da Vinci este programul comunitar de cooperare transnaional n domeniul formrii profesionale a forei de munc. In perioada 1995 - 1999, aproape 3% din toate proiectele finanate prin programul Leonardo da Vinci au avut impact indirect asupra turismului. Astfel au fost finanate mai mult de 80 de proiecte totaliznd 18 milioane de euro. 2.3. Echipamentele turistice Turismul intern i internaional al UE este bine susinut de dotri moderne pentru asigurarea unor servicii corespunztoare (cazare, mas, agrement, transport), acestea constituind pulsul real al micrii turistice. Dinamica circulaiei turistice i legtura indestructibil dintre aceasta i dotrile tehnice au determinat mutaii cantitative i structurale ale bazei materiale, modernizarea i perfecionarea acesteia. Componenta cea mai important a bazei tehnico-materiale este reeaua unitilor de cazare, aceasta rspunznd uneia dintre necesitile fundamentale ale turistului: odihna, nnoptarea, ( La nivelul anului 2005 n grupul primelor 10 ri cu

13

cele mai multe locuri de cazare din lume se aflau 6 state ce aparin UE (Italia, Germania, Frana, Spania, Austria i Grecia). Europa este continentul cu cele mai multe locuri de cazare iar n interiorul su UE deine mai mult de 70% din capacitatea de cazare (Anexa 1).
Figura 2. Evoluia locurilor de cazare n UE (mil)

Sursa: Eurostat

Hotelria ofer principalele capaciti de cazare n statele UE. In multe dintre statele UE ponderea cea mai mare n totalul hotelurilor o nregistreaz unitile de mic capacitate, pn la 9 camere. n Frana, Spania, Italia, Germania, Austria ponderea acestora era cuprins ntre 75-90% n totalul hotelurilor anului 2003. Se disting dou categorii principale de lanuri hoteliere: lanurile voluntare i lanurile integrate. Lanurile voluntare grupeaz hotelieri independeni pentru a face fa concurenei lanurilor integrate (sau francizate) si sunt constituite n jurul unei imagini de marc de calitate, arhitectura i amenajre. n Frana sunt circa 20 de lanuri voluntare ntre care se remarc Logis de France care reprezint cca. 75% din unitile hoteliere ce ader la un lan voluntar. Avantaje oferite de un lan voluntar unitilor aderente sunt urmtoarele: editarea de ghiduri i brouri pentru promovarea fiecrui hotel, difuzate n toate hotelurile lanului, prin touroperatori; lansarea de campanii de promovare n ar i strintate; participarea la un sistem de rezervare centralizat i informatizat;
14

La nivel mondial, principalele lanuri integrate sunt de origine american, acestora alturndu-li-se dou lanuri europene: ACCOR i Holiday Inn Worldwide. Chiar dac Uniunea European este principala destinaie turistic a lumii, exist diferene mari n ceea ce privete numrul locurilor de cazare ca i al innoptrilor turitilor ntre regiunile NUTS2. n funcie de aceti indicatori, n Uniunea European turismul regional mbrac o serie de caracteristici: Destinaiile tradiionale ale turismului estival din UE dispun de cele mai mari capaciti de cazare; Dup numrul locurilor de cazare se remarc existena a 7 regiuni franceze n primele 20 regiuni ale UE; Regiunile insulare au cele mai ridicate ponderi ale numrului de turiti internaionali; Regiunile care includ orae de art i capitale ca i regiunile insulare nregistreaz cei mai muli turiti strini; Din cele 254 regiuni NUTS2 din UE, 16 (cca. 6%) au mai mult de 200 paturi/1000 locuitori ceea ce demonstreaz i importana activitii turistice pentru aceste regiuni. Aceste regiuni aparin statelor: Belgia, Grecia, Spania, Frana, Italia, Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda. Trei dintre aceste state au cte trei regiuni: Grecia, Italia i Austria. Cele mai multe paturi la 1000 locuitori se nregistreaz n regiunile: Notio Aigaio din Grecia (532), Insulele Baleare din Spania (464), Bolzano din Italia (455 paturi). Un interes deosebit pentru practica turistic l reprezint amenajrile cu valene turistice bine conturate, aprute ndeosebi n ultimele decenii: parcurile de distracii, satele turistice.
Cele mai mari parcuri de distracii din UE

15

Sursa: Quid, 2002

2.4. Circulatia turistica Turismul internaional reprezint componenta cea mai dinamic a circulaiei turistice. Indicatorii cei mai expresivi ai circulaiei turistice internaionale sunt: sosirile/plecrile de turiti i ncasrile/cheltuielile din turismul internaional. La nivel mondial s-a constatat c deceniile 6 i 7 au fost caracterizate de un avnt n ceea ce privete numrul sosirilor dup care a urmat o perioad de ncetinire a creterii ca urmare a apropierii de un prag de saturaie. Trebuie luate n considerare o serie de mutaii din economia mondial: cele dou ocuri petroliere din anii 1973 i 1974, rzboiul din Golf, criza financiar asiatic, conflictele din Orientul Apropiat i Mijlociu.
Figura 3. Evoluia sosirilor n lume i n Europa (mil)

Sursa: OMT 16

Pe de alt parte s-a constatat c ncasrile din turism au cunoscut o dinamic mult mai accentuat dect sosirile de turiti. Circulaia turistic din ultimii 10 ani s-a caracterizat printr-o concentrare puternic a activitii la nivelul continentului european (peste 50% din totalul sosirilor i din cel al ncasrilor) i ndeosebi a rilor UE. O asemenea concentrare este argumentat de puterea economic acestor ri, ce ofer locuitorilor largi posibiliti de cltorie, de faptul c ele adpostesc un imens i valoros potenial de atracii i de experiena turistic a acestor zone. Ritmul nalt de cretere pe care l-a nregistrat Europa pn n 1970 s-a reflectat n perioada ulterioar n ritmuri mai modeste de cretere (situate sub media mondial), ceea ce s-a concretizat n reducerea proporiei participrii acesteia la circulaia turistic mondial de la 72,5% n 1960 la 54,9% n 2005 la capitolul sosiri de turiti, i de la 56,8% la 50,9% la capitolul ncasrilor pentru aceeai ani (Anexa 2).
Figura 4. Ponderea sosirilor n Europa din total mondial

Sursa: OMT

Aceast scdere a ponderii a fost provocat de ascensiunea rilor asiatice i de o serie de mutaii economice: scderea competitivitii produselor oferite, deteriorarea raportului calitate/pre, vrsta naintat a echipamentelor, saturarea cererii turistice n acest spaiu. n cadrul bazinului turistic european se remarc faptul c rile din Europa de Vest i din Europa de Sud care aparin n
17

marea lor majoritate UE dein ponderea principal att n ceea ce privete numrul sosirilor turitilor internaionali ct i al ncasrilor din turismul internaional (Anexa 3). Cele dou regiuni dein mpreun circa 70% din sosirile i ncasrile la nivelul Europei. n 11 state numrul cltoriilor de cel puin 4 zile n afara rii l-a depit pe cele cu o durat similar n interiorul rii (Luxemburg 99%, Belgia 79%, Slovenia 71%). Destinaiile care au atras cei mai muli turiti au fost cele estivale din Grecia, Spania, Frana, Italia i Portugalia. n perioada 1992-2004 la nivelul Uniunii Europene, tendina general a turismului receptor a fost de cretere pn n anul 2000 i de declin n perioada 2001-2003. n anul 2004 numrul nnoptrilor nonrezidenilor n cadrul UE a fost de peste 600 ml nopi (peste 40% din totalul nnoptrilor). Unitile de cazare preferate au fost cele de tip hotelier i similare care au contribuit cu peste 50% la total nnoptri n UE (n Spania, Italia i Frana peste 70%). n Romnia turismul receptor a cunoscut o perioad de relativ stagnare numrul de nnoptri ale nerezidenilor n hoteluri i uniti similare fiind n 2003 apropiat de valoarea nregistrat n 1998. Balana de pli a rilor din UE .Turismul transfrontalier este un factor economic foarte important pentru UE. n 2004 Uniunea European (cu 25 de state membre) a ctigat din turismul internaional peste 222 miliarde de euro. Totui balana turismului n UE este deficitar nregistrnd o pierdere net de aproape 1 miliard euro (ncasri de peste 223 miliarde euro) datorat n principal prezenei marilor ri emitoare de turiti Germania, Marea Britanie, Suedia i Olanda. Spania este liderul la ncasri din turism cu aproape 37 de miliarde de euro (17% din ncasrile din UE), urmat de Frana cu 32 de miliarde i Italia cu 28 de miliarde euro (Anexele 4 i 5).Cheltuielile din turism in Germania sunt peste 57 de miliarde de euro n 2003, ceea ce face din Germania a doua mare ar emitoare de turiti pe plan internaional dup SUA.
Cheltuielile din turism n UE n 2003 (milioane euro)

18

Sursa: Eurostat, Tourism in the enlarged European Union, Statistics in focus

CAPITOLUL III
CARACTERISTICILE TURISMULUI DIN ROMANIA

3.1. Potentialul turistic

3.1.1. Premise naturale si social-economice ale dezvoltarii turismului in Romania Romnia dispune de un potenial turistic de o mare complexitate i valoare turistica, recunoscute pe plan mondial. Poziia geografic i confer Romniei trei componente naturale definitorii n structura peisagistica i a teritoriului, care contureaz parial i potenialul turistic al rii: Munii Carpai, fluviul Dunrea i Marea Neagr cu fia de litoral.
19

Funcia de tranzit turistic este data de aezarea sa, Romnia asigurnd legtura dintre tarile Europei Centrale, Nordice i Estice cu cele din sudul continentului i din Orientul Apropiat i mijlociu. Reeaua de drumuri europene cu cele 7 artere rutiere i doua coridoare europene (IV i IX) magistralele feroviare i fluviul Dunrea (coridorul VII), prin legturile ce se stabilesc ntre tarile continentului evideniaz poziia geopolitica a Romniei n bazinul Marii Negre. Cu toata diversitatea reliefului i a structurii geologice teritoriul Romniei este unitar constituit, printr-o mbinare armonioasa, proporionala i simetrica a marilor trepte de relief, care circumscriu ca un vast amfiteatru n jurul Podiului Transilvaniei (muni, dealuri subcarpatice i podiuri, cmpii, litoral marin i delta fluviala). Acestor mari uniti de relief le corespund diverse tipuri de roci, nuane de clima i specii floristice i faunistice, ruri i oglinzi de ape, care dau o mare varietate peisagistica i reprezint totodat, importante resurse, care stimuleaz i polarizeaz diferite activiti turistice. Cadrul natural al Romniei, ca o nmnunchere a acestor elemente fizicogeografice este o componenta de baza i relativ constanta a ofertei turistice, care determina sau influeneaz direciile, mrimea i structura activitii de turism pe ansamblu rii sau la nivel regional i local. Dezvoltarea economica i sociala a Romniei are implicaii mari i asupra activitii de turism att prin crearea unei infrastructuri generale (cai de comunicaie i mijloace de transport) dotarea cu utilaje i construirea bazei tehnico-materiale specifice turismului, diversificarea bunurilor de consum i a produselor agroalimentare etc., ct i prin realizarea unor obiective economice aparinnd altor ramuri, dar care intereseaz i turismul (baraje i lacuri de acumulare, hidrocentrale, obiective industriale, lucrri de arta inginereasca, palate de cultura etc.) unele dintre ele devenind obiective de mare atracie turistica. Progresul tehnico-economic, dezvoltarea tiinei, culturii i nvmntului n Romnia permit extinderea i diversificarea relaiilor externe pe plan economic (mai ales n condiiile economiei de piaa) tehnico-tiinific, cultural etc. marin de interesul cetenilor strini de a ne vizita ara ca parteneri de afaceri, pentru studii, ca turiti . Prin politica s consecventa de colaborare i cooperare de buna cunoatere i nelegere, Romnia si-a cptat un binemeritat prestigiu pe plan european i mondial devenind sediul unor instituii i organisme ale Organizaiei Naiunilor Unite i Uniunii Europene, iar municipiul Bucureti, ca i alte centre urbane, locul unor ntruniri internaionale. 3.1.2. Potentialul turistic natural Potenialul turistic al unui teritoriu reprezint elementul fundamental n crearea produselor turistice, respectiv a ofertei turistice. Potenialul natural presupune o diversitate a componentelor cadrului natural, ca atracii turistice i
20

resurse poteniale (relieful, potenialul speologic, reeaua hidrografica, clima). Relieful rii noastre cu precdere cel Carpatic se nscrie n cel mai variat i important potenial turistic, cu valoare peisagistic dar mai ales pentru activiti turistice de diverse tipuri, fr deosebire de sezon. Pe culmile carpatice cele mai nalte de peste 2000 de m o mare atracie o reprezint peisajele alpine cu pajiti bogate i vegetaie pitica, leagn al Mioriei. Astfel pe platourile munilor Godeanu, Tarcu, Sureanu, Parng, Cindrel, Lotru, Rodna, Bucegi au loc festivaluri montane unele cu specific folcloric, etnografic. Arealele calcaroase, puin rspndite n ara noastr (2%) se remarca totui prin peisaje carstice, uneori aride, dar de o mare spectaculozitate, cu o paleta larga de forme i fenomene carstice de suprafaa i de adncime. O importanta deosebita o reprezint pentru turism platourile de doline i lacuri carstice temporare, cheile, abrupturile, izbucurile, stncriile i crestele, precum i peterile (10 900 de peteri), rurile subterane cu cascade. ara noastr din punct de vedere speologic este pe locul al treilea n Europa pentru peterile sale de dimensiuni mari, adevrate complexe carstice, cu ruri i cascade (Topolnita, Cetile Ponorului), cu picturi murale (petera Cuciulat, Petera lui Adam) dar nu toate intereseaz sau pot fi valorificate pentru turism. De mare frumusee sunt peterile Urilor (de la Chiscau), Scrioara, Izvorul Tausoarelor, Cetile Ponorului, Topolnita intrate dealtfel n circuitul turistic. In rocile conglomeratice din unele masive montane, agenii externi au sculptat un microrelief cu forme bizare i de mare atractivitate pentru turiti:turnuri, ciuperci, cli, sfinci. Cele mai reprezentative asemenea opere ale naturii sunt n Bucegi (Babele, Sfinxul) n Ceahlu (stncile Panaghia Toaca, cciula Dorobanului, Turnu lui buda etc.) n Ciuca (Ciupercile, Tigile Mari, Turnu lui Goliat ). Relieful vulcanic n general neexpresiv, se nscrie totui i prin forme spectaculoase ca Detuna goala creata n bazaltul Munilor Metaliferi i Creasta Cocosului, cizelata n andezitul din Gutii sau introduce variaie n peisaj, precum i craterele din Munii Calimani-Gurghiu-Harghita i conurile vulcanice din Munii Tibles-Gutii. Impresionante i spectaculoase sunt cheile carstice (Bicazului, Turzii,Nerei, Carasului, Cernei, Oltetului) i defileele Dunrii Jiului, Oltului,Mureului, Criului Repede. Crestele i piscurile alpine, verticalitatea pereilor stncoi prezeni la tot pasul n Carpai, au conturat i un important domeniu pentru practicarea alpinismului, mai ales n partea de est a Carpailor, centrele de alpinism de la Buteni, Braov i Sibiu fiind recunoscute pe plan naional i internaional. Dealurile i podiurile se nscriu ca un potenial turistic al reliefului mai modest, reprezentat prin aspecte peisagistice legate mai ales. De alternanta
21

dealurilor cu depresiunile i vile iar ntinsele pduri de foioase, plantaii de pomi i vita de vie, covorul pasiunilor sau fineelor i bogata apelor (mai ales minerale) completeaz i mbogesc valoarea turistic a acestora. In Podiul Dobrogei relieful prezint o mai mica varietate, predominnd cel carstic cu peteri, abrupturi, chei i cel rezidual format pe granie sau isturi verzi cu mguri necate n grohotiuri i stncrii care nvioreaz peisajul stepic al Dobrogei de nord. Cmpia, dei monotona, prin prezenta unor vai cu lunci largi i nsoite de zvoaie de slcii, plopi sau pduri de foioase, prin configuraia formelor fluviatile (meandre, belciuge, sau cursuri prsite cu oglinzi de apa, maluri abrupte) i a crovurilor, uneori cu apa srat, fondul piscicol i cinegetic, dispune de un potenial turistic redus i puin valorificat n prezent. Reeaua hidrografica reprezint unul din factorii determinani ai turismului. Apele curgtoare, care mpnzesc ntreaga tara, se nscriu cu un potenial ridicat, att prin peisajul creat, ct mai ales prin posibilitile pe care le ofer pentru practicarea pescuitului sportiv i agrementului nautic pentru baie i plaja. Amenajrile hidrotehnice realizate pe principalele ruri (Bistria, Arge, Olt, Sebe, Cerna, rul mare, rul Sadu etc.) mbogesc zestrea turistic a acestora, sporindu-le atractivitatea i utilizarea pentru recreere. Oglinzile de apa naturale sau artificiale deosebit de numeroase din ara noastr, constituie un remarcabil potenial turistic. Lacurile de munte fie ca sunt glaciare (Bucura, Znoaga n Retezat, Capra i Bilea n Fagaras, Cilcescu i Roiile n Paring, Lala i Buhaiescu n Rodna), vulcanice (lacul sf. Ana n Muntele Ciomatu din masivul Harghita) sau de baraj natural (lacul Rou pe Bicaz i n Munii Hasmasu Mare). In arealul dealurilor i podiurilor predomina lacurile cu apa srata, utilizate balnear n staiunile care au aprut n apropiere (Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Dejului, Slanic). Alte acumulri de apa, unele realizate nc din secolul al XIX-lea (Dracani lng Botoani) sunt iazurile, importante domenii pentru irigaii, alimentare cu apa i pescuitul sportiv din Cmpia Transilvaniei sau Cmpia Moldovei. Lacurile de cmpie, destul de multe i n parte amenajate de om au valene importante turistice balneare: (Amara, Balta Alba, Lacul Srat), agrement i pescuit sportiv (Snagov, Caldarusani, Mostistea, Cernica. Litoralul romnesc deine o importanta salba de lacuri fie cu apa dulce (Siutghiol, Tasaul, Neptun, Jupiter) ori cu apa srata (Techirghiol, Nuntai) i sulfuroasa (Mangalia) folosite pentru agrement sau terapeutic. Lacurile din lunca i Delta Dunrii sunt destul de numeroase i de mare
22

atractivitate pentru turism prin aspectele peisagistice i domeniul piscicol (Bistret, Suhaia, Oltina, Dunreni, Crapina, complex Razlem-Sinoe, Gorgova, Lumina-Pui, Rou). Marea Neagra deine un loc important n potenialul hidrografic i turistic al rii (agrement nautic, baie, plaja, talazoterapie, pescuit). Apele minerale i termominerale de mare bogaie i varietate, reprezint o componenta de baza a potenialului natural. Clima are o importanta considerabila pentru turism, ea determina ambianta necesara desfurrii turismului, n general, o serie de indici bioclimatici (de confort termic de stres climatic cutanat i pulmonar), influeneaz n funcie de sezon (sporturi de iarna, plaja pe litoral). Vegetaia se asociaz de regula, altor componente de peisaj, completndu-le (peisaj carstic, montan, de dealuri etc.) dar reprezint i un valoros potenial n toate regiunile tarii. Un real interes turistic prezint vegetaia submediteranean din Defileul Dunrii, Munii Banatului, i Valea Cernei, ca i pdurile de liliac de care se leag srbtorile folclorice de la Carasova i Eftimie Murgu (jud Caras Severin) Ponoare (Mehedinti). Fauna sub aspect turistic prezint importanta prin valoarea s cinegetica, estetica i tiinifica. Fauna acvatica este un element de mare atractivitate constituind o componenta principala de potenial. Lacurile i rurile de munte dein un important fond salmonicol (pstrv, lipan) iar lacurile i apele de dealuri i ipie sunt populate cu clean, mreana, tiuca, biban, alu, scrumbie etc. pn la sturioni ca morun, nisetru, cega, pstruga. In spiritul Legii nr.5/ 2000 se vor delimita 17 zone naturale protejate de interes naional care vor fi categorisite n Rezervaii ale biosferei, Parcuri naionale si Parcuri naturale. Alturi de rezervaiile naturale mai sunt ocrotite ca monumente ale naturii i o serie de arbori izolai sau n mici grupuri, cum este gorunul lui Horea de la Tebea, animale (capra neagra) formaiuni i fenomene geologice (Detunata goala, Focurile nestinse) peteri frumos concreionate (Petera urilor de la Chiscau) chei carstice (Cheile Corcoaia) etc. toate obiective de mare interes turistic. 3.1.3. Potenialul turistic antropic Aceast form de potenial deriv din istoria multimilenar i bogat a poporului romn, continuitate de locuire n spaiul carpato-danubiano-pontic, ca i din realizrile economice i sociale mai vechi i mai noi ale rii noastre.

23

3.1.4. Potenialul cultural-istoric Tara noastr este deintoare a unui tezaur imens de vestigii arheologice, monumente de art sau arhitectur, ca i a unui inestimabil patrimoniu etnofolcloric, care atest evoluia i perenitatea pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii i artei turistice i o component a imaginii turistice a Romniei pe piaa internaional. Monumente de art medieval sunt att n Bucovina ct i la Adamclisi-Tropaeum Traiani, att n Maramure, ara daco-geilor ct i pe magistrala Dunre-Marea Neagr. In Legea 5/2000 s-au cuprins 688 de valori de patrimoniu cultural de interes naional (monumente istorice de valoare naional excepional) ntre care 197 biserici i ansambluri mnstireti, 36 de monumente i ansambluri de arhitectur, 11 castele conace, palate, 70 de ansambluri arhitecturale urbane (cldiri civile), 20 de centre istorice. Amintim astfel vestigiile arheologice preistorice, care atest prezena omului nc din paleoliticul inferior i mijlociu (cultura musteriana 100.000-40.000 ani .Hr) mrturii aflate n diferite muzee din Craiova, Slatina, Bucureti, Deva. Vestigiile antichitii sunt numeroase i de mare valoare pentru istoria culturii civilizaiei poporului nostru, ruinele cetilor greceti nfiinate de colonitii greci (sec VII-VI I Hr; pe coasta Marii Negre Histros-Istria, TomisConstana, Callatis-Mangalia) prin care populaia autohton geto-dacic a venit n contact cu marile civilizaii ale antichitii : elenistic, persan, roman. Monumentele de arta i arhitectura medievala (religioasa i laica) realizate n cele mai diverse stiluri arhitectonice sunt rspndite pe ntreg cuprinsul tarii, reprezentnd un valoros potenial cultural. Edificiile laice reprezentative ale stilului Renaterii (italiene sau transilvnene) sunt presrate pe tor cuprinsul tarii, avnd o mare valoare artistic, precum castelele de la Cri (sec.XVI-XVII), Brncoveneti (sec.XVI), Casele Suller (sec.XVI) din Miercurea Ciuc, Argintarului din Bistria i Negustorilor din Braov. Muzeele i casele memoriale sunt i ele componente culturale valoroase pentru turism reprezentnd o mare varietate dup coninut i importanta fondului de exponate. Monumentele de arta plastica numeroase ca realizri ale genului evoca memoria naintailor notri, a lupttorilor pentru libertatea patriei i a poporului sau a marilor evenimente sociale i politice. Elementele etnografice i de folclor sunt nenumrate, n diverse domenii ale artei populare (muzical, coregrafic etc.). Ele se caracterizeaz prin originalitate, continuitate, ingeniozitate i inventivitate reflectate n creaii, datini, obiceiuri, n cntecul i dansul popular. In cmpul vast al textilelor i portului popular lucreaz i azi un numr Considerabil de estoare, custoare, ndeletnicirea pstrndu-i caracterul de masa mai ales n Maramures, Vlcea, Marginea Sibiului, Pdureni Hunedoarei
24

arta ce poate fi comparata cu broderiile nordului european ca la Brugein Belgia.

3.2. Analiza bazei tehnico materiale

Baza tehnico-materiala a turismului, numita si generic si structuri de primire turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context se au in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului cat si cele comune, apartinand altor ramuri. In cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, spatiile de cazare, alimentatie pentru turism, agrementul, prin numarul, capacitatea si structura lor, reflecta in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica in ansamblu sau la nivel teritorial. 3.2.1. Structuri turistice cu functie de cazare (cazare turistica) Componenta principala a bazei tehnico-materiale, cazare turistica, prin numarul sau important de locuri si prin structura acestora, aflata intr-o permanenta adaptare la evolutia cererii turistice, constituie un puternic sprijin pentru intreaga activitate turistica din tara noastra. In ultimii ani structurile de primire turistica s-au diminuat datorita scoaterii din circuitul turistic a unor unitati de cazare, ca necorespunzatoare, trecerea unora dintre ele la alte departamente, schimbarea destinatiei initiale sau cedarea propietatilor de drept, devenind spatii cu circuit inchis. 1 La sfarsitul anului 1998 , numarul locuitorilor de cazare turistica in tara noastra a fost estimat de circa 287.268 locuri (fata de 340.000 in 1989), ceea ce reprezinta circa 12,7 paturi la 1000 locuitori si 1,2 paturi la 1 km. Aceste locuri de cazare se afla cuprinse in 894 hoteluri, 95 moteluri, 9 hanuri, 498 vile, 116 cabane, 149 campinguri, 445 pensiuni turistice si agroturistice. In acest fel, Romania, desi nu se afla la nivelul celor mai dezvoltate tari turistice europene cum sunt Spania si Austria, se situeaza printre tarile cu o structura de cazare similara Elvetiei si tarilor din fosta Iugoslavie. Analizand ponderea fiecarui tip de structuri de primire turistica, in total capacitate de cazare, se observa ca intr-o prima grupa intra hotelurile, care detin peste jumatate din numarul locurilor (56,7%), urmate la o diferenta destul de mare

In anul 1999 numarul de locuri de cazare a scazut la 282.806, din care: statiuni balneare 45.768 locuri; statiuni montane 34.129; statiuni de litoral si Delta Dunarii 121.920; alte localitati si trasee turistice 80.989 (CNS, 1000).

25

de taberele pentru prescolari si elevi (14,9%), campinguri (13,8%) si vile (8,1%), iar in cea de-a doua grupa intra unitatile cel mai putin reprezentative ca pondere cabane (2,8%), hanuri si moteluri (2,4%), pensiuni turistice si agroturistice, cazare pe nave. Structuri de primire turistica (cazare) pe tipuri de unitati (1998) Tipul de unitate TOTAL TARA, din care: Hoteluri Moteluri + hanuri Vile Cabane Campinguri + bungalouri Tabere scolare Pensiuni si pensiuni agroturistice Spatii de cazare pe nave
Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, 1999

Nr. locuri 287.268 162.861 6.509 23.170 8.066 39.638 42.719 3.857 448

% 100,0 56,7 2,3 8,1 2,8 13,8 14,9 1,3 0,1

O ierarhizare a judetelor dupa ponderea capacitatii de cazare instalate in ansamblul structurilor de primire turistica la nivel national, situeaza pe primul loc judetul Constanta cu 42%, urmat de Valcea cu 3,9%, Brasov 3,6% si Prahova cu 3,6%, care impreuna detin mai mult de de jumatate din numarul locurilor de cazare turistica. In aceste judete se afla statiuni turistice de valoare internationala, respectiv statiunile de pe litoral, cele balneoclimatice (Baile Olanesti, Govora, Calimanesti-Caciulata) sau montane (Poiana Brasov, Predeal, Sinaia si Busteni). 3.2.2. Structuri de alimentatie publica pentru turism Alimentatia publica pentru turism din tara noastra a cunoscut ritmuri inalte de dezvoltare, superioare celor inregistrate de alte sectoare. In anul 1998, spatiile de alimentatie din Romania dispuneau de peste 28.000 unitati de stat si particulare cu aproape 500.000 de locuri (in restaurante, baruri de zi si de noapte, terase si braserii, patiserii, cofetarii). Spatiile de alimentatie pentru turisti apartin de obicei marilor hoteluri, dar sunt si unitati independente in statiunile turistice. Judetul Constanta detine cca 40% din
26

locurile de alimentatie, urmat de Brasov 4,9%, Prahova 3,7%, Valcea 3,2%, Bihor 3,0%, judete cu importante statiuni turistice. In conditiile economiei de piata reteaua de alimentatie pentru turism se va largi, diversifica si va capata, in final, un caracter privat, cu deosebire aceea aferenta structurilor turistice de cazare. 3.2.3. Structuri turistice pentru tratament balnear (baza de tratament balnear) In statiile balneare, concomitent cu spatiile de cazare s-a dezvoltat si o baza de tratament balnear integrata in acestea sau independenta. Principalele 24 statiuni pentru turism international (Baile Felix, Baile Herculane, Calimanesti-Caciulata, Baile Olanesti, Slanic Moldova, Baile Tusnad, Covasna, Vatra Dornei, Sovata, Govora, Buzias, Eforie Nord, Mangalia, Neptun) dispun de baze de tratament, din care peste jumatate sunt bine dotate si in cea mai mare parte aflate sub acelasi acoperis. In acestea se pot efectua zilnic aproape 100.000 de proceduri, din care peste 50.000 proceduri majore, ceea ce atesta existenta unei baze de tratament dezvoltate, puternic diversificata, apta sa satisfaca cerinte de tratament pentru toate afectiunile incadrate in nomenclatorul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (cardiovasculare, locomotorii, gastrice, renale, respiratorii, alergsice). 3.2.4. Structuri turistice cu functie de agrement (baza tehnica pentru agrement) In reteaua de turism functioneaza o importanta baza de agrement, care sugereaza varietatea si importanta acestei componente a bazei tehnico-materiale: mijloace destinate distractiilor (cluburi de agrement, sali de jocuri, sali polivalente, parcuri de distractie), mijloace de transport pe cablu de aproape 35.000 persoane/ora, desigur, aceasta baza de agrement este concentrata indeosebi pe litoral si in principalele statiuni balneare si montane; mijloace de agrement sportiv; bazine de inot, deschise si acoperite unele cu apa termala; complexe de fitness. Daca pe litoral, in cadrul agrementului in aer liber, sporturile nautice sunt cele preponderente, in statiunile montane partiile de schi si sanius, ca si transportul pe cablu aferent fac parte din oferta acestora pentru sporturi de iarna. 3.2.5. Domeniul schiabil si transportul pe cablu

27

Domeniul schiabil al Romaniei este restrans si partial amenajat, cuprinde partii pentru schi alpin, partiile de fond fiind putine si destinate competitiilor sportive, iar cele de promenada (de plimbare) aproape lipsesc. Cele 16 judete montane dispun de circa 374 ha domeniu schiabil alpin, fiind inventariate circa 72 de partii de schi mai mult sau mai putin amenajate, in lungime de peste 91.000 m si o capacitate orara de peste 33.000 persoane/h. Pentru domeniul schiabil din Romania sunt insignifiante fata de cele similare din tarile alpine: Austria (1.050 km partii de schi alpin), Franta (2.900 km piste alpine si 2.500 km partii de fond). Domeniul schiabil se concentreaza in aria montana circumscrisa judetelor Brasov, Prahova si Dambovita ca suprafata (235 ha; 62,9%) numar de partii (40, 62,5%) si debit orar (19.950 pers./h; 60%). Statiunile cu dotari mai consistente pentru sporturile de iarna, se numara Poiana Brasov, Sinaia si Predeal, dar nici acestea nu se apropie de o dotare apropiata de normale internationale. 3.2.6. Baza tehnico-materiala de transport turistic Structuri turistice cu functiuni de transport, cuprinde mijloacele de transport destinate in exlusivitate turismului. Transportul rutier isi mentine intaietatea prin mobilitatea sa mare, independenta in timp sau fata de programul grupurilor de turisti, de unde si preponderenta mijloacelor auto in baza materiala de transport turistic. Parcul de masini s-a imbogatit si diversificat continuu, ridicandu-se totodata si gradul de confort si siguranta. Pentru transportul turistic fluvial sau maritim tara noastra dispune de o adevarata flotila alcatuita din nave de croaziera, hidrobuze, nave rapide, salupe, pontoane, remorchere, barci cu motor cu peste 1500 locuri. Aproape 53% din flota fluviala este concentrata in Delta Dunarii (hidorbuze, salupe, turbojeturi, pontoanedormitor, barci cu motoare, barci cu rame), iar pentru croazierele pe Dunare se folosesc confortabil motonavele Carpati, Oltenita si Steaua Dunarii, cu o capacitate de peste 480 de locuri. Transportul turistic cu avionul (in sistem charter sau pe curse regulate) si pe calea ferata este asigurat de companiile aeriene interne sau externe si de catre Societatea S.N.C.F.R. Calatori din ministerul de resort.

3.3. Fluxuri turistice

28

Diversitatea si valoarea potentilului turistic, precum si dezvoltarea continua a structurilor specifice au impus Romania ca o destinatie turistica importanta in randul tarilor europene, fapt confirmat de fluxurile turistice ce se dirijeaza spre tara si, in parte, de cele care sunt retinute intre granite. De asemenea, dupa 1989, democratizarea vietii socioeconomice si facilitarea circulatiei peste granita, au intensificat plecarile romanilor in alte tari, in scopuri variate. 3.3.1. Fluxuri turistice internationale spre Romania In 1998, in tara noastra s-au inregistrat la frontiera cca. 4.830.000 de vizitatori straini1, cu o scadere cu 1,5% fata de 1989 si cu 11,3% raportat la 1995. In 1998 se evidentiaza faptul ca circa 95,3% provin din Europa (16,5% din UE), 2,6% din Asia (Israel 40,2 %, China 9,7%, Japonia 7,0%), 1,8% din America (SUA 82,4%, Canada 12,8%), 0,2% din Africa (Egipt 53,2%) si 0,1% din Oceania (Australia 79,4%). De pe continentul nostru, pietele importante se concentreaza in Europa CentralEstica, 70,5% (din 4.601.588 vizitatori europeni in 1998), urmata de Europa de Sud, 13,8%, Europa de Vest 9,7% si Europa de Nord cu 6,0%. Pe nationalitati, se remarca provenienta vizitatorilor din tarile vecine Romaniei, cca. 65,6%, respectiv: R. Moldova 25,9%; Ungaria 17,2%; Bulgaria 9,6%; Ucraina 8,8% si Iugoslavia 2,3%, ceilalti provenind de pe pietele traditionale Romaniei: Turcia, Germania, Italia, Federatia Rusa, Slovacia, Polonia, SUA, Austria, Anglia, Franta. Sosirile vizitatorilor straini in 1998, sunt motivate, in primul rand, de odihna, recreere, vacante, vizite si tratament balnear, care reprezinta 57,6% fata de 47,9% in anul 1995.
Sosiri ale cetatenilor straini in Romania pe Continente, 1998 Nr. crt. i 1 2 3 4 5 Continentul de origine Numar de vizitatori % 100 95,3 2,5 1,9 0,2 0,1

TOTAL 4.830.838 Europa 4.601.588 Asia 121.933 America 90.389 Africa 10.339 Oceania-Australia 6.589 Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, 1998

Vizitatori la 31 decembrie 1999: 5223,9 mii din care sositi pe: mijloace auto 75,2%, feroviare 11,2%, aeriene 10,9% si navale 3,7%.

29

Sosiri ale cetatenilor straini in Romania dupa principalele tari de provenienta, 1998 Nr. crt. Tara de origine Numar de vizitatori 4.829.338 1.191.795 829.080 464.275 424.072 262.534 258.980 151.300 123.756 120.361 107.172 104.598 74.122 70.792 70.601 56.549 54.252 47.795 % 100 25,9 17,2 9,6 8,8 5,4 5,4 3,1 2,5 2,3 2,2 2,1 1,5 1,4 1,4 1,2 1,1 1,0

i TOTAL 1 Republica Moldova 2 Ungaria 3 Bulgaria 4 Ucraina 5 Turcia 6 Germania 7 Italia 8 Federatia Rusa 9 Iugoslavia 10 Slovacia 11 Polonia 12 SUA 13 Grecia 14 Belarus 15 Cehia 16 Marea Britanie 17 Olanda Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, 1998

3.3.2. Fluxuri turistice romanesti spre alte tari Posibilitatea romanilor de a calatori peste hotare a facut ca numarul plecarilor acestora sa se dubleze dupa 1989, ajungandu-se la peste 10,9 milioane in 1992, dar treptat, cifra s-a diminuat la circa 6.892.640 in anul 1998, cauzele fiind: diminuarea veniturilor si a puterii de cumparare a populatiei, cresterea preturilor si tarifelor pentru pachetele de servicii turistice, masurile restrictive impuse de cateva tari din U.E.Se remarca totusi o crestere a numarului de turisti in ultmii ani: 110,4% in 1998 fata de 1997 si 120,1% in raportat la 19953. Intre principalele destinatii ale vizitatorilor romani, in 1998, se numara tarile din Europa, 97,8% (7,9% U.E.), urmand Asia 1,5% (Israel 75,8%, China 4,5%, Thailanda 4,5%, Liban 3,7%), (SUA 95,3%), Africa 0,2% (Egipt 66,8%, Tunisia 19,4%), alte tari 0,1%.In Europa, vizitele romanilor s-au derulat cu precadere in Europa Central-Estica 59,6% (din cei 6.743.678 oaspeti romani ai continentului), Europa de Sud 33,9%, Europa de Vest 5,8% si Europa de Nord 0,7%.
3

Plecari de turisti romani in alte tari, la 31 decembrie 1999, 6273,5 mii, folosind mijloacele de transport: rutiere 79,7%, feroviare 10,4%, aeriene 7,8% si navale 2,1%.

30

Tarile vizitate de romani sunt cele vecine sau traditionale pentru turismul romanesc, precum Ungaria 44,7%, Iugoslavia 22,1%, Turcia, Bulgaria, Germania, R. Moldova, Austria, Israel, Italia.
Plecari ale vizitatorilor romani in strainatate in anul 1998 Locul in top Continentul/tara de destinatie Numar de vizitatori I PE CONTINENTE Total, din care: 6.892.640 1 Europa 6.743.678 2 Asia 97.381 3 America 30.515 4 Africa 12.591 5 Oceania-Australia 8.475 II PRIPRINCIPALELE TARI DE DESTINATIE 1 Ungaria 3.086.543 2 Iugoslavia 1.524.849 3 Turcia 629.906 4 Bulgaria 602.627 5 Germania 178.107 6 R. Moldova 134.313 7 Ucraina 110.925 8 Austria 102.543 9 Israel 73.861 10 Italia 62.412 Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, 1999 % 100 97,8 1,5 0,4 0,2 0,1 44,7 22,1 9,1 8,7 2,5 2,0 1,6 1,5 1,0 0,9

3.3.3. Fluxuri turistice in Romania In Romania, anul 1989, au fost cazati peste 12,2 milioane de turisti, din care 1,3 milioane straini (cca. 11,5%), realizandu-se o crestere fata de anul 1970 cu 117,8% si 123,9% la turistii de peste hotare. Dupa 1989 numarul de turisti cazati, la nivelul tarii, a scazut continuu, ajunand in anul 1998 la 5.552.093 turisti (45,3%), iar pe relatia internationala la 809.913 turisti (59,3%). Ca structura, in anul 1998, turistii romani reprezentau 85,4%, iar cei straini 14,6%. Indicatorul numar de inoptari a realizat o crestere cu 120,0% in anul 1989 fata de 1970 (+ 2,2%), in raport cu numarul de turisti inregistrat in structurile de cazare, dar dupa acest an valoarea indicatorului a scazut drastic pana la 1998, atat pe total (37,3%), cat si pe relatia externa (41,4%). Optiunile turistilor fata de structurile de cazare comercializate in anul 1998, evidentiaza preferintele acestora pentru hoteluri, cca. 79,3% pe total si 92,3% in cazul turistilor straini, hotelurile fiind preferate atat in statiunile balneare (11,5%) si

31

cele montane (11%), cat si pe litoral (14,1%) sau pe trasee turistice (62,4%), dupa C.N.S., in 1998. Sejurul mediu a fost redus, atat 1989 (4,2 zile/turist pe total si 3,9 zile/turist pe relatia internationala) cat si in 1998 (3,5 si 2,7). Coeficientul de utilizare a capacitatilor de cazare a avut valor mai mici in anul 1998 in comparatie cu 1989, nedepasind 50%, astfel: 36,1% pe total, 41,1% in statiunile balneare, 49,0% pe litoral, 29,4% la munte si 33% pe traseele turistice, hotelurile inregistrand, pe toate destinatiile, indici de peste 40,0%. Litoralul romanesc al Marii Negre constituie o destinatie importanta a Romaniei si ocupa locul II in ceea ce priveste numarul de turisti (15,4%) si numarul de inoptari (27,4%) la nivelul tarii, pozitie ocupata si in anul 1989. Statiunile balneare (turismul balnear) ocupa ultimul loc la numarul de turisti (11,3% si 4,1% la straini), locul al II-lea la total inoptari (26,7%) si locul al IV-lea cu 9,0% la turisti straini. Destinatia munte (tursim montan) ocupa in anul 1998 locul al III-lea la numaul total de turisti (14,7%) si locul al III-lea la turisti straini (9,5%). Indicatorul de inoptari trece pe locul IV cu 13,1% pe total si locul III cu 12,4% turisti straini. Traseele, centrele si localitatile turistice sunt destinatii pentru practicarea turismului itinerant cu valente variate (culturale, religioase, stiintifice, tranzit, sporturi). In anii `80, turismul itinerant a inregistrat fata de anii `70 o crestere cu 189,47% turisti cazati si cu 154,92% la cei din strainatate, iar la indicatorul inoptari 214,03% si, respectiv 156,41%. Dupa 1989, fluxurile turistice au scazut treptat, iar in anul 1998 turismul itinerant reprezenta 58,6% din circulatia generala (turisti cazati) si 79,2% din cea cu turisti straini. BIBLIOGRAFIE

1. Baltaretu, Andreea, Turismul in Romania, Editura Economica, 2000. 2. Barbu Gh., Turismul n economia naional, Ed. SportTurism, Bucureti 1981.

3. Bran, Florina, Marin, Dinu, Simon, Tamara, Economia Turismului si

mediului inconjurator, Editura Economica, 1998.

32

4. Cristureanu, Cristiana, Neacsu, Nicolae, Baltaretu, Andreea, Turism

International, Editura Oscar Print, 1999.

5. Cristureanu, C., Economia si Politica turismului International, Editura

Abeona, 1992.

6. Erdeli, G., Istrate, I., Potentialul turistic al Romaniei, Editura Universitate

din Bucuresti, 1995.

7. Gazes, G., Turismul International, miraj sau strategie a viitorului, Paris,

1981.

8. Gherasim, Daniel, Gherasim, Toader, Marketing Turistic, Editura

Economica, 1999.

9. Glavan, Vasile, Turismul in Romania, Editura Economica, 2000. 10.

Glavan, Vasile, Potentialul turistic si valorificarea sa, Editura Fundatia Romania de Maine, 2006. 11. Hanciuc, Nina, Iordache, Carmen, Simionescu, Aurel, Economia si Managementul Serviciilor, Editura Independenta Economica, 2006.

12.

Minciu, Rodica, Economia Turismului, Editura Uranus, 2000.

13.Neacsu, Nicolae, Turismul si dezvoltarea durabila, Editura Expert. 14. Nistoreanu, Puiu, Economia Turismului, Editura Uranus, 2000.

33

15. Rojanschi, Vladimir, Bran, Florina, Grigore, Florian, Elemente de

Economia si Managementul mediului, Editura Economica, 2004.

16. Stanciulescu, Gabriela, Tehnica Operatiunilor de Turism, Editura All

Educational, 1998.

17.WTTC- Romnia, Impactul turismului i cltoriilor asupra locurilor de

munc i economiei, 2005.

ACTE NORMATIVE SI ANUARE STATISTICE Anuarul statistic al Romaniei 1990-2005 Commission Europeenne. Raport 2004

Declaraia de la Manila, Conferina Mondial asupra turismului, O.M.T., Manila, 1980

Eurostat yearbook 2005. Europe in Figures Programul Economic de Preaderare 2002, Evaluarea Comisiei Europene

34

 Revista Capital, nr. 2, 9 ianuarie 2003 Mediul inconjurator, Studii si rapoarte, privind eco-eticheta turistica, Comisia Europeana, Bruxells, 2003 Material de uz intern al Ministerului Turismului. Dosar cu privire la Programul Ministerului Turismului pentru anul 2003

OMT- Barometre OMT du tourisme mondial, vol 2, nr. 3 octombrie 2004 OMT- Barometre OMT du tourisme mondial, vol 3, nr. 1 ianuarie 2005 OMT - Barometre OMT du tourisme mondial, vol 5, nr. 1 ianuarie 2006

Studies on Tourism, Structure, performance and competitivenes of European Tourism and its enterprises The European Commission, Bruxells, 2002

Turism, Propuneri ale Uniunii Europene i ale Statelor Membre, GATS, decembrie 2000

L union Europeenne et le tourisme, AFEST, 2004

ANEXE
Anexa nr. 1 Evoluia numrului locurilor de cazare n hoteluri i uniti similare n UE

35

Sursa: Eurostat (:) Non disponibile Eurostat

(p) Valoare provizorie

(s) Estimare

Anexa nr. 2 Sosiri n perioada 2000-2005

Sursa: OMT Anexa nr. 3 Evoluia sosirilor n regiunile Europei

36

Sursa: OMT

Anexa nr. 4 Evoluia ncasrilor n rile UE n perioada 2000-2004

Sursa: WTTO

Anexa nr. 5 Topul primelor 10 state ale lumii dup ncasri din turism

37

Sursa: OMT

38