UNIVERSITATE TEFAN CEL MARE SUCEAVA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAIE PUBLIC

STRATEGII SI POLITICI DE MARKETING IN CADRUL BRANDULUI TURISTIC BUCOVINA

Un mare intelept spunea ca Dumnezeu a lasat oamenilor locuri binecuvantate pentru a le reaminti ca raiul exista. Veniti in Bucovina si veti pleca spunand: Cu adevarat exista!

1. Brandul Bucovina

Conceptul de produs turistic apare ca fiind legat att de oferta ageniilor de turism ct i de cea a unor zone turistice, ca de exemplu Bucovina, Maramureul, Delta. Acestea au devenit adevrate branduri turistice ale Romniei. Asociaiile regionale de promovare a turismului, centrele de informare turistic i birourile de promovare turistic ale Romniei, mpreun cu factorii de decizie din administraia public n special din ministerul de resort, respectiv Autoritatea Naional n Turism ar trebui s conceap strategii de concepere, structurare i promovare a brandurilor turistice reprezentative ale Romniei. n ceea ce privete brandul turistic, acesta reprezint acel element de imagine care identific produsele sau serviciile turistice ale unei zone, genereaz sentimentul de mndrie al locuitorilor regiunii, recunoatere i satisfacie n rndul consumatorilor. n jurul unui brand se ese un sistem complex de legturi ce contribuie la comunicarea valorilor create. Un brand se construiete plecnd de la un logo i un slogan dar puterea acestuia rezult din toate suporturile pe acesta este comunicat i promovat: direct, prin spoturi audiovideo, ad print-uri, bannere online, postere, cataloage, coresponden direct. Chiar dac se investesc sute de mii de dolari n campanii de comunicare a brandului turistic, consumatorii sunt cei care decid dac el se ridic la nivelul ateptrilor, dac se poate achita de promisiunea pe care o face clientului. Lupta ntre branduri se d ntotdeauna n mintea i sufletul omului i n nici un caz n cadrul calupurilor de publicitate sau n paginile publicaiilor, care nu sunt dect unelte i n nici un caz eluri ale unui brand adevrat. Turismul in Bucovina poate fi orientat spre mai multe directii: turismul istoric si religios, turism sportiv si turism de agrement. Incarcata de o bogata si indelungata traditie romaneasca, avand vetre culturale de importanta internationala, Bucovina doreste sa revina in atentia turistilor ca o zona de turism pur ecologic.
2
Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in turism , teza de doctorat, Cluj-Napoca 2003 Alexandru Nedelea, politici de marketing in turism

Valoarea si densitatea monumantelor istorice biserici (de la Volovat, Solca, Horodnic, Bogdana din Radauti) si manastiri (Putna, Voronet, Sucevita, Arbore, Moldovita, Humor, Slatina, Dragomirna, Sf. Ioan cel Nou, Rasca, Rarau etc.) unele unicate pe plan mondial. Suceava reprezinta o atractiva zona turistica de interes international prin patrimoniul cultural-istoric, laic si religios, si prin conditiile naturale de mare valoare peisagistica. Potentialul turistic exceptional al zonei ofera posibilitatea dezvoltarii accentuate a turismului, sector ce poate constitui o sursa de crestere economica semnificativa in urmatorii ani. Bucovina, provincie situata in nord-estul Romaniei este renumita pentru frumusetea peisajelor sale, pentru bogatia traditiilor si, mai ales, pentru manastirile sale pictate. Aceste lacasuri monumentale de cult sunt principala atractie a Bucovinei, datorita frescelor in culori vii de pe zidurile bisericilor. Acestea ilustreaza scene biblice si alte scene religioase si sunt realizate intr-un stil asemanator cu cel al benzilor desenate, adica pe segmente. Ele aveau rolul de a starni imaginatia localnicilor si de a-i educa in spirit ortodox. Ceea ce altii au reusit sa cladeasca acum cateva sute de ani in urma constituie o atractie deosebita pentru turistii zilelor noastre. O manastire poate fi vanduta de o mie de ori de agentiile de turism fara ca prin aceasta sa-si piarda din valoare, ci , dimpotriva. Aici, de obicei, vizitatorul vede dou mnstiri, apoi se satur i pleac mai departe spre alte atracii turistice (s admire, de exemplu, o poart maramureean). De altfel, aici trebuie s menionm, ca strategie de marketing, promovarea n cadrul aceluiai produs turistic (de tip circuit) a dou sau mai multe destinaii turistice complementare. n cazul nostru este vorba de Bucovina i Maramure sau Neam. Ca urmare, o atracie precum mnstirile din Bucovina sau Dracula Park trebuie s constituie numai motivul principal prin care turitii strini s fie atrai n Romnia, urmnd ca, odat ajuni aici, acetia s fie orientai spre celelalte obiective turistice.Din pcate, realitatea din teritoriu arat c activitatea de incoming este slab dezvoltat n Bucovina ca, de altfel, n Romnia. Marea majoritate a ageniilor de turism romneti desfoar preponderent o activitate de outgoing, considerat n prezent de ctre operatorii autohtoni ca fiind mai profitabil.
3

Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in cadrul Brandului Turistic Bucovina Alexandru Nedelea, Politici de marketing in turism , ed Economic 2003

Dac avem n vedere faptul c, n momentul de fa, cererea pentru turismul intern este n scdere i va urma acest trend pn cnd situaia economic a populaiei se va mbunti, eforturile de marketing trebuie orientate spre atragerea n Bucovina a ct mai muli turiti strini ce provin din rile dezvoltate. Or, datele oferite de statistic ne arat c numrul turitilor strini i al nnoptrilor este mic n comparaie cu posibilitile de cazare i potenialul turistic al regiunii, iar din primele cinci ri de provenien a turitilor (Federaia Rus, Germania, Republica Moldova, Austria, Ucraina), doar Germania i Austria ar putea fi considerate ri ai cror turiti au i un buget consistent pentru petrecerea unei vacane n Bucovina. Ceea ce vrem s subliniem este c nu att numrul de turiti strini care viziteaz o zon conteaz, ci ponderea ncasrilor efectuate de pe urma acestora. n plus, remarcm faptul c turitii din rile vecine vin i vor veni n Bucovina n special pentru acel mic trafic de frontier (de altfel, conform unor opinii, acele persoane nu intr n categoria turitilor, cu toate c ele apar n statistica vamal). n general, n Bucovina, turitii vin n grupuri organizate, n cadrul unor circuite concepute, distribuite i promovate de ageniile turoperatoare din Bucureti. Suceava constituie din pcate numai o zon de tranzit. Ca urmare, se impune conceperea unor strategii de marketing care s urmreasc reinerea turitilor cel puin nc o zi n zon. Pentru a mplinii acest deziderat este necesar elaborarea unei strategii de marketing coerente la nivelul ntregii zone turistice a Bucovinei. n acest sens este nevoie de o colaborare a tuturor celor implicai i interesai de dezvoltarea industriei ospitalitii n regiune pentru a stabili coninutul programelor turistice care vor fi promovate sub brandul Bucovina.

4
Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in turism , teza de doctorat, Cluj-Napoca 2003 Alexandru Nedelea, politici de marketing in turism

2. Analiza SWOT a produsului turistic Bucovina

In vederea atingerii deziderat trebuie pornit de la realizarea unei analiza SWOT a produsului turistic Bucovina. Astfel, printre punctele tari ale produsului turistic Bucovina putem mentiona: Potentialul turistic alternativ, casele traditionale, artizanatul, posibilitatile de turism

sportiv ( vara-iarna), potential natural ridicat (de exemplu, existenta unor izvoare naturale), formele de relief deosebite, mediul natural bine conservat, diversitatea deosebita, peisajele naturale atractive (cu paduri, rauri, lacuri, munti), specialitatile gastronomice locale, bucataria traditionala, obiceiurile de Anul Nou, mastile, muzica/dansul traditional, sportul de iarna, agroturismul, ecoturismul (turismul verde);

Statiunile turistice: Vatra Dornei ( balneoclimaterica), Campulung; izvoarele minerale,

folclorul si festivalurile (festivalul de folclor Radauti, festivalul international Intalniri Bucovinene de la Campulung Moldovenesc), muzeele istorice si etnografice de la Suceava, Radauti, Gura Humorului, Campulung Moldovenesc etc; aerul curat, casele memoriale, cadrul natural propice relaxarii, ospitalitatea agroturistica, cetatile medievale, expozitiile de ceramica si pictura traditionala, monumentele unice pe plan mondial, rezervatiile naturale numeroase, posibilitatea de organizare unui circuit turistic ( turul manastirilor fiind cel mai solicitat), mestesugaritul, santierele arhiologice, ceramica neagra ( Marginea); Infrastructura turistica de baza din anumite locuri poate fi dezvoltata de la zero; Multitudinea formelor de turism practicate din zona Bucovinei; turismul itinerant cu

valente culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vanatoare si pescuit, turismul pentru echitatie, turismul pentru sportul de iarna, turismul de congrese si reuniuni, turismul de odihna, recreere si agrement. Turismul cultural prezinta mari posibilitati de atractie pentru turisti straini prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural national in cel european si mondial.

5
Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in cadrul Brandului Turistic Bucovina Alexandru Nedelea, Politici de marketing in turism , ed Economic 2003

Revelator in privinta potentialului cultural al zonei este faptul ca in presa germana se vehiculeaza sloganul Bucovina- tara celor 1000 de manastiri, atragand atentia asupra dezvoltarii deosebite a turismului ecumenic si de pelerinaj. In plus, o atractie deosebita a zonei o constituie numeroasele activitati artizanale ce au loc aici: pictarea icoanelor, incondeierea oualor, mestesugul lemnului, olarit, sculptura in piatra, tesutul si lucraturile din piele, blanarie, masti populare. Turismul balnear este relativ dezvoltat dar necesita multe imbunatatiri pe linia modernizarii bazei materiale. Turismul rural , forma particulara de turism, mai complexa, cuprinzand atat activitatea turistica propriu-zisa (cazare, pensiune, circulatie turistica, prestare de servicii suplimentare) cat si cea economica (de regula agricola) gaseste in satele bucovinene permise favorabile de dezvoltare. Turismul de tranzit necesita imbunatatiri multiple legate de modernizarea si extinderea cailor rutiere si feroviare, cat si a serviciilor aferente. Turismul pentru vanatoare si pescuit, ca si cel pentru practicarea sporturilor nautice necesita a fi promovat avand in vedere potentialul existent- cinegetic, piscicol si hidrografic. Turismul pentru sporturi de iarne este practicat in zona oraselor Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei dar acesta poate o extindere mult mai mare. Turismul de congrese si reuniuni se propune a se intensifica utilizand infrastructura turistica imbunatatite a unor orase ca Suceava, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, zona avand atuuri mari pentru a fi inclusa in oferta turistica nationala si internationala pentru acest tip nou de turism. Turismul de recreere, odihna si agrement tebuie extins prin amenajari mai ales in zona periurbana.

6
Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in turism , teza de doctorat, Cluj-Napoca 2003 Alexandru Nedelea, politici de marketing in turism

Puncte slabe ale produsului turistic Bucovina( cu precizarea ca acesta, in majoritatea,

se regasesc si la nivelul intregii Romanii); lipsa de comunicare si de coeziune intre comunitatile umane pentru realizarea unor

obiective de interes comun; mentalitatea unor oameni de a face rapid bani, mai degraba decat sa ofere servicii de calitate, indiferenta oamenilor fata de mediu; numarul mare de cersetori; insuficienta pregatire de specialitatea unor lucratori din industria ospitalitatii, lipsa de

motivare a personalului; interes scazut pentru investitii; calitatea relativ slaba a serviciilor turistice oferite in regiune; indicele redus de ocupare a capacitatii de cazare (cca 30); deficiente ale infrastructurii turistice: lipsa magazinelor de specialitate (articole sportive,

suveniruri, harti, ghiduri, pliante), starea de conservare si de curatenie a unor monumente, lipsa unor marcaje turistice; insuficienta oferta de agrement; teritoriul nu dispune decat de echipamente foarte

sporadic de recreere si sport accesibile turistilor; insuficienta dezvoltare a potentialului turistic existent; insuficienta promovare a unor obiective turistice (lipsa unor indicatoare rutiere si a unei

semnalizari eficiente, a unor informatii turistice), numarul redus de centre de informare turistica; lipsa materialelor promotionale de tipul brosurilor oferite gratuity in cadrul unitatilor de cazare, lipsa unor ghiduri cultural din care turistul sa poata afla activitatile si evenimantele cultural ce se desfasoara pe parcursul sejurului sau; aparenta saracie vazuta din exterior si impresia neglijarii multor monumente chiar din

zonele istorice;

Oportunitati
dezvoltarea unor noi statiuni turistice: Campulung, Cacica, Botus (statiune etnografica); refacerea retelei judetene de drumuri, prioritate avand cele care asigura accesul spre

punctele de interes turistic, de regula fregvent cautate; constituirea parcului natural regional al manastirilor din Bucovina;
7

Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in cadrul Brandului Turistic Bucovina Alexandru Nedelea, Politici de marketing in turism , ed Economic 2003

dezvoltarea activitatii asociatiei pentru turism in Bucovina si consolidarea reletiilor de

parteneriat intre toti operatorii turistici din zona; in acest sens trebuie concepute si promovate programe turistice care sa combine vizitarea obiectivelor turistice din Bucovina cu cele din Maramures, Neamt sau realizarea unui circuit Dracula care sa include Bucovina si Bistrita (Castelul Dracula din pasul Tihuta); organizarea de inchirieri de case traditionale pentru perioada de vacanta. Aceste case ar

putea fi integrate in una sau mai multe retele europene profesionale de locatie si distribuite de reteaua de agenti de turism din Romania; incurajarea dezvoltarii unor forme noi de turism ( de exemplu, de aventura, stiintific,

treking etc); sustinerea proiectelor care introduc valoarea turistica, obiective si evenimente cultural si

spiritual din Bucovina; crearea de noi locuri de munca si aparitia oportunitatilor de a face cariera in domeniul

industriei ospitalitatii; imbunatatirea infrastructurii; constituirea unei retele de centru de informare turistica in apropierea principalelor

obiective turistice; crearea unui centru international de afaceri in apropierea aeroportului din Suceava; proiectul realizarii legaturi rutiere Polonia-Turcia care va traversa Bucovina.

Amenintari
eventuala degradare a monumentelor de arta si arhitectura; cresterea competitivitatii intre regiuni si lipsa de colaborare intre acestea; scaderea veniturilor reale ale populatiei, inflatia; diminuarea disponibilitatilor de timp liber; schimbarea preferintelor consumatorilor de turism cultura, respective migrarea turistica

catre alte tari si/sau regiuni; instabilitatea politicilor guvernamentale privind turismul si fiscalitatea; conditii meteo nefavorabile, combinate cu eventuale dezastre naturale; proasta perceptie a Romaniei in exterior.
8
Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in turism , teza de doctorat, Cluj-Napoca 2003 Alexandru Nedelea, politici de marketing in turism

Destinatia turistica in Bucovina este inclusa in 80-90% din circuitele turistice din Romania , insa, in general, este considerata o zona de tranzit, durata medie a sederii turistilor fiind intre 1-5 nopti. Ca urmare, consideram ca se impune conceperea unei oferte unitare personalizate a Bucovinei. Aceasta trebuie sa includa programe turistice proprii, care sa permita retinerea turistilor 6 nopti in zona. O astfel de oferta ar trebui sa cuprinda propuneri combinate, o diversitate de programe de vanatoare si pescuit, drumetii, plimbari cu caii, montain-bike, vizite la stana, alpinism, parapanta etc. In vederea facilitarii conceperii unor programe turistice unitare pentru Bucovina este necesara existenta unei comunicari eficiente intre reprezentantii agentiilor de turism si ai structurilor de primire (hoteluri, vile, pensiuni etc) In concluzie, crearea unei marci turistice Bucovina trebuie sa aiba in vedere faptul ca este necesar ca acest produs sa fie unul complet, care sa includa: vizitarea unor atractii culturale ( manastiri, muzee, biserici, cetati etc); tratament balnear; turism sportiv (vanatoare si pescuit, parapanta, mountain-biking, treking, river-rafting); turism de odihna si recreere; turismul rural inclus in mai multe programe obtionale. In ceea ce priveste construirea de structuri de primire (activitatea ce a luat un avant deosebit in ultimul timp), cosideram ca trebuie avuta in vedere realizarea unei arhitecturi traditionale, atat exterioare cat si interioare care sa creeze o atmosfera specifica zonei. Este evident ca turistii straini in special nu sunt atrasi de unitatile de cazare standard, care nu corespund dorintei lor de a vedea ceva special, deosebit care sa incante si sa-I determine sa revina in aceste locuri si sa povesteasca experientele avute in Bucovina cunoscutilor. Pentru a sustine importanta dezvoltarii unor oferte ce tin de turismul sportiv remarcam faptul ca turistii care provin din Cehia sau Slovacia, de exemplu, prefera in Romania turismul de aventura, cum ar fi: cataratul pe munti, drumetiile in zonele greu accesibile, mersul pe bicicleta, calatoriile pe raurile montane si practicarea de sporturi extreme.

9
Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in cadrul Brandului Turistic Bucovina Alexandru Nedelea, Politici de marketing in turism , ed Economic 2003

3. Politica de pre

Principala msur care trebuie ntreprins n cadrul acestei politici de marketing este evident c trebuie s vizeze redimensionarea raportului dintre preul produselor turistice i calitatea serviciilor prestate, astfel nct tarifele mari practicate s fie justificate de o calitate pe msur. Avnd n vedere c principala atracie a zonei o constituie mnstirile, trebuie conceput o strategie n ceea ce privete tarifele de vizitare a acestor obiective. Diferenierea acestora n funcie de proveniena turitilor (romni, respectiv strini) creeaz frustrare n rndul turitilor strini care nu neleg aceast discriminare, ns este agreat de turitii romni care o consider o msur de protecie social a populaiei autohtone. Remarcm stabilirea unui tarif exprimat inclusiv n euro la Mnstirea Vorone (respectiv echivalentul n lei a 1 euro). Pentru a promova vnzrile se poate concepe un instrument de marketing care s permit vizitarea tuturor mnstirilor n schimbul plii unui pre global, inferior sumei tarifelor individuale de acces la fiecare mnstire n parte. n mod similar poate fi conceput i comercializat un voucher care s permit vizitarea tuturor muzeelor din zon la un pre promoional. Att n unitile de cazare ct i la vizitarea obiectivelor turistice considerm c este benefic practicarea unor tarife reduse pentru grupuri, elevi, studeni. Ceea ce recomandm structurilor de primire din Bucovina este promovarea unor preuri mici pentru un pachet minim de servicii oferite pentru a-i atrage pe turiti la destinaie, urmnd ca aici s-i determini pe acetia s cheltuiasc mai mult prin oferirea unor servicii suplimentare: excursii n zon, drumeii, vizitarea unor atracii locale (stn, rezervaii), organizarea unor programe folclorice, comercializarea de suveniruri (obiecte de artizanat), produse agricole, participarea la muncile cmpului etc.

10
Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in turism , teza de doctorat, Cluj-Napoca 2003 Alexandru Nedelea, politici de marketing in turism

4. Politica de distribuie
n momentul de fa, n Bucovina nu par s existe agenii de voiaj locale care s fie recunoscute ca agenii receptoare (ground operator) de ctre societile de turism naionale i europene. Ageniile de turism locale (ca, de altfel, majoritatea celor din Romnia) prefer s desfoare o activitate de outgoing (trimiterea turitilor romni n strintate), prestnd o activitate de detailiti pentru turoperatorii din Bucureti sau alte orae mari din ar. Ca urmare, o oportunitate deosebit a ageniilor de voiaj locale o constituie dezvoltarea activitii de incoming, constnd n atragerea turitilor strini n Bucovina. n acest sens, este necesar colaborarea cu marii turoperatori internaionali precum TUI, Thomson, American Expres, Thomas Cook etc. n acest domeniu, operatorii din turism au semnalat problemele care apar uneori n relaia ntre ageniile de turism i unitile de cazare, comunicarea dintre acestea fiind uneori defectuoas. Astfel, au aprut situaii n care tarifele contractuale ntre aceste uniti au fost mai mari dect cele afiate la recepie. Rezultatul a fost acela c preul practicat de ageniile de turism a fost mai mare dect cel practicat de unitatea de cazare pentru turismul neorganizat (pe cont propriu). Ca urmare, turitii care au apelat la serviciile intermediarilor din industria ospitalitii, odat ajuni la recepie au fost nemulumii de discrepana dintre tarife.

11

Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in cadrul Brandului Turistic Bucovina Alexandru Nedelea, Politici de marketing in turism , ed Economic 2003

5. Politica de promovare a turismului bucovinean

5.1. Organizaii implicate n promovarea brandului turistic Bucovina
Bucovina a fost promovat intens n anii '80 cnd oficialitile de atunci au finalizat restaurarea majoritii mnstirilor Muatinilor (zidrie, pictur, acoperiuri, incinte, muzee locale, infrastructura drumuri, moteluri, faciliti). Rezultatul a fost obinerea trofeului Mrul de Aur pentru patru dintre mnstirile lui tefan cel Mare. n anul 1990 aceste atracii ale Bucovinei figurau ntr-un ghid de cltorie japonez unde se spunea c pictura de la Vorone rivalizeaz cu Capela Sixtin. Promovarea brandului turistic Bucovina a devenit o prioritate a oficialitilor din judeul Suceava mai ales dup intrarea Romniei n Uniunea European. Prefectul Sucevei, Orest Onofrei, a propus chiar ca regiunea pe care o administra s se numeasc judeul Bucovina deoarece acest brand cunoscut n strintate i, n consecin, mai uor de promovat n vederea atragerii de turiti i investitori n zon. Direciile de dezvoltare i promovare a turismului n Bucovina vor trebui s in seama de faptul c judeul Suceava va deveni pentru muli ani de aici nainte jude de grani al Uniunii Europene i poate deveni un cap de pod ntre rile vest-europene i cele din spaiul exsovietic. Printre organizaiile implicate n promovarea turismului din Bucovina se numr: Centrul Judeean de Informare Turistic Infoturism Suceava, Asociaia pentru Turism Bucovina, Centrul de informare i marketing turistic Bucovina.

5.2. Strategii de dezvoltare i promovare a turismului bucovinean

Considerm c se impune conceperea unei oferte unitare personalizate a Bucovinei. Aceasta trebuie s includ programe turistice proprii, care s permit reinerea turitilor 6 nopi n zon.
12
Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in turism , teza de doctorat, Cluj-Napoca 2003 Alexandru Nedelea, politici de marketing in turism

O astfel de ofert ar trebui s cuprind propuneri combinate, o diversitate de programe de vntoare i pescuit, drumeii, plimbri cu cai, mountain-bike, vizite la stn, alpinism, parapant etc. n vederea facilitrii conceperii unor programe turistice unitare pentru Bucovina este necesar existena unei comunicri eficiente ntre reprezentanii ageniilor de turism i ai structurilor de primire (hoteluri, vile, pensiuni etc.). Iniiative n acest sens exist. Astfel, o serie de agenii din Suceava au conceput programe pentru turismul de aventur, oferte care ns nu au trezit pn n momentul de fa interesul. Relativa lips de interes a unor agenii prezente la trgurile internaionale de turism fa de oferta Bucovinei poate fi explicat prin faptul c, n majoritatea lor, acestea prezint programe de incoming, fiind astfel interesate n principal s-i vnd propriile produse turistice. Printre activitile turistice ce trebuie dezvoltate i promovate se numr: programele (drumeiile) tematice, favorizate de existena n zon a mai multor trasee

marcate, din care amintim vechiul Drum al ttarilor, pn n comuna Crlibaba i cellalt spre Mnstirea Moldovia. Aceste trasee pot fi parcurse fie pe jos, fie cu ajutorul cailor pe care localnicii i pot pune la dispoziia turitilor. Deasemeni, de un farmec deosebit sunt traseele montane ctre masivul muntos Raru i Giumalu. Din municipiul Vatra Dornei se poate pleca n drumeie, att pe jos, ct i cu autoturisme 4x4 n munii: Climani, Ineu, Rodan i Obcinele Mestecniului. Programele de echitaie: clria se poate practica n special la herghelia din oraul Rdui i la cea de la Lucina. Vizitatorii pot ncerca valoarea cailor de ras n manejul amenajat n incint. Pe hipodroamele de lng cresctorie se organizeaz concursuri hipice. Programe de tip Acas la meteri populari constnd n vizite la atelierele unor meteri n concluzie, crearea unui brand turistic Bucovina trebuie s aib n vedere faptul c este necesar ca acest produs s fie unul complet, care s includ: vizitarea unor atracii culturale (mnstiri, muzee, biserici, ceti etc.), tratament balnear, turism sportiv (vntoare i pescuit, parapant, mountain-biking, treking, river-rafting), turism de odihn i recreere, turismul rural inclus n mai multe programe opionale.
13

populari (unii dintre acetia avnd posibilitatea de a oferi cazare turitilor).

Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in cadrul Brandului Turistic Bucovina Alexandru Nedelea, Politici de marketing in turism , ed Economic 2003

Pentru a reui s reinem turitii n zon mai mult de 2 zile trebuie concepute atracii suplimentare n afara mnstirilor, ca, de exemplu, amenajarea unor prtii de schi la Gura Humorului (Arini), Cmpulung, Vama, Botu; trebuie promovat turismul de aventur (de exemplu, plimbrile cu barca pneumatic pe Bistria, alpinismul, parapanta, mountain-biking), turismul ecvestru (Lucina, Rdui), circuitele cu trenul de epoc (Suceava-Vama-Moldovia), plimbri cu trsuri cu cai n Suceava i Vatra Dornei (similar ca n Viena). Obiectivele i strategiile privind promovarea pe pia a brandului turistic Bucovina ar fi indicat s fie implementate printr-un Program Naional de Marketing i Promovare a Bucovinei, care s cuprind aciuni cu adresabilitate la nivelul profesionitilor din turism i/sau al potenialilor turiti. Programul va fi revizuit i adaptat periodic (de preferin anual) i va cuprinde: evaluarea rezultatelor activitii de turism; analiza activitii de promovare desfurate; analiza tendinelor cererii turistice; analiza serviciilor i produselor oferite; identificarea de noi produse i servicii ce pot fi oferite cu succes pe pia; stabilirea cheltuielilor necesare pentru implementarea programului; stabilirea cadrului organizatoric de realizare; evaluarea impactului pe care l va avea aplicarea programului propus asupra pieei turistice interne (numr de turiti, venituri din turism). Programul de promovare a brandului Bucovina trebuie s aib n vedere dou obiective principale: prezentarea ntr-un mod ct mai atrgtor a avantajelor vizitrii de ctre turiti a zonei i crearea unei bune reputaii pentru serviciile turistice din aceast regiune. O condiie esenial a elaborrii i implementrii Programului Naional de Marketing i Promovare a Bucovinei o reprezint crearea cadrului organizatoric adecvat de tip partenerial ntre organe ale administraiei centrale i locale de stat, ageni economici, asociaii i organizaii profesionale, cu statut propriu de organizare i funcionare.
14

Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in turism , teza de doctorat, Cluj-Napoca 2003 Alexandru Nedelea, politici de marketing in turism

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in cadrul Brandului Turistic Bucovina, Lucrare de licenta 2. Alexandru Nedelea, Politici de marketing in turism, ed Economic, Bucuresti 2003 3. Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in turism, Teza de doctorat, ClujNapoca 2003

15

Alexandru Nedelea, Strategii si politici de marketing in cadrul Brandului Turistic Bucovina Alexandru Nedelea, Politici de marketing in turism , ed Economic 2003