Disertație Molfea

UNIVERSITATEA SOPHIA UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
ANTIPOLIS, NICE
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

MASTER - SPORT, TURISM ȘI ACTIVITĂȚI DE TIMP LIBER
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Studiu privind promovarea produsului turistic

Maramureș zonă de legendă, tradiție și cultură
Conducător științific
Lect.univ.dr. Amzăr Luminița
Absolvent
MOLFEA Mariusan
Nice
2016
LISTĂ TABELE, GRAFICE ȘI FIGURI
Tabel. 1 Suprafaţa totală – România 20

Tabel. 2 Suprafaţa totală – Județ 20
Tabel. 3 Suprafaţa terestră – România 21
Tabel. 4 Suprafaţa terestră –judeţ 21
Tabel 5 Suprafaţa acoperită de ape – România 21
Tabel. 6 Suprafaţa acoperită de ape – judeţ 21
Tabel. 7 Suprafaţa în funcţie de formele de relief – România 21
Tabel. 8 Suprafaţa în funcţie de formele de relief – judeţe 22
Tabel. 9 Temperatura aerului (media anuală și lunară) 23
Tabel. 10 Precipitaţii atmosferice (cantitatea medie anuală şi lunară) 23
Tabelul 11. Vârfuri montane (numele celor mai înalte şi altitudinea) 24
Tabelul 12. Lista ariilor protejate în judeţul Maramureş 28
Tabelul. 13 Destinaţii turistice din judeţul Maramureş 31
Tabelul 14. Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în anul 2014 32
Tabelul 15. Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în anul 2014 în toate
zonele din Maramureş 33
Tabelul. 16 Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în anul 2014 în staţiunile
montane din Maramureş 33
Tabel 17. Reprezentarea pe tară/județ a persoanelor chestionate. Rezultate turiști români 35
Tabelul. 18 Localităţi/ţări de domiciliu pentru turiştii străini 35
Grafic 1. Reprezentarea după criteriul urban /rural 36

Grafic. 2. Durata sejur 36
Grafic. 3. Surse de informare pentru alegerea destinației de vacanță 37
Grafic. 4. Modalități de informare 37
Grafic. 5. Unitatea turistică aleasă 38
Grafic 6. Suma de bani alocată de persoanele chestionate pentru o vacanță de 5-7 zile 38
Grafic 7. Suma de bani potențial investită pentru cumpărarea unui produs touristic care vizează unitățile de tip sportive și
de recreere 39
Grafic 8. Reprezentarea interesului pentru produsul turistic propus 39
Grafic 9. Reprezentarea practicării activităților sportive 40
Grafic 10. Preferința de practicare a activităților sportive 40
Grafic. 11. Procentaje activități favorite ăn Maramureș 41
Grafic 12. Interesul turiștilor pentru zone și produse noi 41
Graficul 13. Reprezentarea repartizării persoanelor chestionate pe vîrste 42
Grafic 14. Reprezentarea grafică a persoanelor chestionate după criteriile de sex și stare civilă 42
Figura 1. Regiuni şi ţări învecinate cu judeţul Maramureş 22

Figura 2. 1 Harta turismului rural din România 31
Figura. 3 Structura numărului de turişti, după motivul principal 53
2
Planul lucrării de disertație
Introducere..…………………………………………………………………….4
Partea 1. Explorarea contextului profesional și știintific
1.1. Investigarea contextului

professional…………………………………………………....6
1.2. Investigarea științifică a cadrului theoretic de referință………………………………8
1.3. Ipoteze…………………………………………………………………………………
…10
Partea 2. Acțiunea profesională efectuată în cadrul studiului
2.1. Descrierea contextului unde se desfășoară acțiunea …………………………………11

2.2. Definirea obiectivelor de acțiune………………………………………………………19
2.3 Conceptul de acțiune…………………………………………………………………….36
2.4. Acțiuni concrete …………………………………………………………………...…...45
Partea 3. Rezultate și specificații
3.1. Discuții critice ale rezultatelor și specificații profesionale …..………………………54
Concluzii …………………………………………………………………………………….63
Bibliografie……………………………………………………………………..……………68
Anexe…………………………………………………………………………………………70
3
Introducere
Turismul Mondial - tendinte de dezvoltare
Un instrument exceptional care ne face sa intelegem mai bine schimbarile si tendintele la
nivel mondial din domeniul turismului este raportul international al companiei de cercetare de
piata, Euromonitor International, numit „2009 World Travel Market Global Trends’’, care a
fost lansat la un an de la inceperea crizei economice care a lovit si industria turistica.
Conform acestui raport, tendintele mondiale in turism difera in functie de zonele
geografice, sau de schimbarile economice si politice. Astfel, in America de Nord se poarta
“funemployment”, ceea ce inseamna ca somerii isi folosesc timpul liber pe care il au la
dispozitie pentru a gasi variante ieftine de turism, iar in Marea Britanie se semnaleaza aparitia
hotelurilor de tip “pup up”, un soi de hoteluri temporare, care ofera cazare la preturi speciale.
In Orientul Mijlociu au inceput sa apara locuri de cazare doar pentru femei, desi in unele tari
musulmane este considerat nepotrivit ca o femeie sa calatoreasca neinsotita. Africa este
reinsufletita odata cu venirea lui Barak Obama la Casa Alba, a carui origini se trag de pe acest
continent. Asiaticii sunt in continuare foarte atrasi de golf, iar America Latina investeste din
ce in ce mai mult in infrastructura, incercand sa atraga clientii cu venituri mari. Si nu in
ultimul rand, in Europa, serviciile de tip “concierge travel” atrag in prezent calatorii cu
venituri mari, oferind vacante “la cheie”, in concordanta cu gusturile personale. Majoritatea
turistilor insa, cer la randul lor, servicii din ce in ce mai personalizate, fiind obisnuiti sa
gaseasca optiuni diverse online si deschizand astfel o piata noua, vasta. In consecinta,
conform studiului Euromonitor, ofertele turistice ale viitorului vor contine servicii
personalizate, destinate oricarui buzunar, iar ofertele de concierge travel adresate pietei cu
venituri medii vor permite jucatorilor din industrie sa-si diferentieze produsele prin preturi
mai mici.
Turismul internaţional a crescut cu 5% în prima jumătate a anului 2013 şi a înregistrat cea
mai mare creştere în Europa Centrală şi de Est (+9%) şi în Europa Mediteraneană (+6%).
Turismul In Europa – tendinte de dezvoltare

Europa rămâne destinaţia de vacanţă preferată de către turiştii din toată lumea. Spania a
rămas cea mai populară destinaţie turistică, urmată de Italia, Franţa, Austria, Germania,
4
Grecia şi Marea Britanie. Cu toate acestea, câteva ţări, precum Lituania, Slovacia şi Letonia,
au înregistrat creşteri substanţiale în domeniul turismului.
Zeci de mii de locuri de muncă sunt disponibile în Europa în sectorul turistic, la care ar
putea spera o parte dintre cei 26 de milioane de şomeri din întreaga Uniune Europeană. Astfel
de locuri de muncă sunt extrem de atractive pentru tineri, care se confruntă cu o rată medie a
şomajului de 23,5% în Europa şi chiar cu o rată a şomajului de 50% în anumite state. Cu toate
acestea, deşi companiile din sectorul turistic sunt dispuse să facă angajări, adesea este dificil
pentru manageri să găsească oamenii potriviţi pentru anumite caracteristici ale locului de
muncă şi ale companiilor în care activează. Pentru a stimula ocuparea forţei de muncă şi
mobilitatea în domeniul turismului, Comisia Europeană a pus în aplicare proiectul EURES,
primul portal de job-uri pan-european care oferă, în prezent, multe oportunităţi de angajare în
sectorul turistic.
Spania conduce în clasamentul privind numărul de turişti care i-au trecut „pragul” în prima
jumătate a anului 2013. Statul spaniol se poate lăuda cu o creştere de 4% a numărului de
turişti şi cu impresionanta cifră de 34 de milioane de vizitatori înregistraţi în perioada
ianuarie-iulie 2013. Malta (+10%) şi Portugalia (+8%) au înregistrat creşteri semnificative.
Rezultatele din nordul Europei au fost încurajatoare, însă mai puţin semnificative (+3%), iar
Marea Britanie a cunoscut o creştere a numărului de turişti cu 4% ca urmare a desfăşurării
Jocurilor Olimpice de vară din 2012. Franţa a profitat de creşterea numărului de turişti
internaţionali, care au reuşit să compenseze scăderea numărului de turişti locali în 2013.
Vedetele Europei Centrale şi de Est sunt Slovacia (+20%), Letonia (+11%) şi Lituania (+9%).
Rezultate promiţătoare sunt aşteptate şi din partea celui mai nou membru al Uniunii
Europene, Croaţia, unde turismul a crescut cu 5,4%. În luna august, turiştii care au ales să
viziteze statul croat au fost cu 10% mai numeroşi decât în aceeaşi lună a anului 2012. Un
exemplu negativ este reprezentat de Cipru, unde turismul a scăzut, în perioada ianuarie-iulie,
cu 5,8%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Aceste date, furnizate de către Organizaţia Mondială a Turismului, confirmă trendul
pozitiv pe care se află sectorul turistic în cadrul celor mai vizitate regiuni ale lumii.
Pentru a exploata imensul potenţial turistic european, Comisia Europeană intenţionează să
simplifice şi să îmbunătăţească procedurile de obţinere a vizelor pentru cetăţenii ţărilor aflate
în curs de dezvoltare, precum Rusia sau China, încercând, totodată, să menţină la parametri
optimi gradul de securitate pentru cetăţenii europeni. În ultimii patru ani, numărul turiştilor
ruşi şi chinezi care au ales să viziteze statele Uniunii Europene s-a dublat, iar creşteri
semnificative sunt raportate şi în cazul turiştilor indieni.
5
Frumusețea naturală și diversitatea culturală a Europei fac din aceasta destinația turistică
favorită la nivel mondial.
Partea 1. Explorarea contextului profesional și știintific
1.1.Investigarea contextului professional
Activitatea turistică se numără printre fenomenele ce s-au impus în epoca

contemporană. Dorinţa oamenilor societăţii de astăzi, de a-şi petrece timpul călătorind,
căutând colţuri liniştite de natură, vizitând oraşe şi sate este nemărginită.
Turismul este un domeniu amplu dezbătut la nivel mondial, naţional, şi chiar regional,
însă multe cercetări în acest domeniu au un caracter teoretic general. Cele mai multe cercetări
şi publicaţii fac referire, în principal, la regionarea turistică a teritoriului ţării, iar cele care fac
referire la regiuni mai mici din cadrul ţării, sunt relativ puţine.
În ultima vreme se discută şi se analizează tot mai mult „turismul”, regiunile rurale cu
potenţial turistic, modalităţile de practicare ale acestora, dar mai ales despre beneficiile
socio- economice aduse de desfăşurarea turismului.
Turismul a devenit, în condiţiile contemporane, un fenomen de masă, dezvoltarea
acestui tip de activităţi fiind una dintre cele mai importante consecinţe ale creşterii
dimensiunii timpului liber.1
În perioada contemporană se manifestă un proces continuu de îmbogăţire a conţinutului
prestaţiei turistice cu noi tipuri de activităţi, expresie a receptivităţii şi adaptabilităţii
turismului la schimbările intervenite în structura nevoilor de consum, a creşterii rolului în
formarea şi educarea indivizilor.
Maramureșul, un ţinut cu rezonanţă, este o sursă inepuizabilă de cercetare pentru toate
domeniile, dovadă sunt multitudinea de lucrări ştiinţifice de până acum, la care se adaugă şi
prezenta lucrare.
Cele mai sus menţionate, alături de faptul că Maramureșul deţine un potenţial cu mari
perspective de dezvoltare din perspectiva turismului rural, constituie motivaţia mea pentru
alegerea temei.
Produsul turistic este considerat, astfel, a fi rezultatul asocierilor interdependenţelor
dintre atractivitatea unei zone şi facilităţile sau serviciile oferite cumpărătorului, resursele
luând forma diferitelor produse numai prin intermediul prestărilor de servicii specifice -
1
Angelescu, Coralia, Jula, D, op. cit., p. 236-240
6
găzduire, alimentaţie, transport, agrement. Se remarcă importanţa deosebită a serviciilor prin
faptul că în crearea şi în individualizarea produselor turistice accentul cade pe servicii2.
În societatea modernă sportul şi activităţile fizice ocupă un loc tot mai important,
cunoscând o creştere cantitativă şi calitativă cu atât mai însemnată, cu cât oferta varietăţilor
moderne de exprimare este mai variată.
Actualitatea și tendințe în sectorul de activitate

Stadiul dezvoltării turismului rural este necesar a fi cunoscut şi analizat pentru a
sublinia noi perspective de dezvoltare a acestei ramuri economice în regiune, în concordanţă
cu protejarea mediului pentru dezvoltarea unui turism durabil.
Dezvoltarea turismului în Maramureș se bazează în principal pe potenţialul diversificat
existent, dar depinde mai ales de metodele de promovare ale acestuia folosite la nivel local şi
regional. Legat de acest subiect, promovare, doresc să prezint actualele modalităţi de
promovare utilizate şi neutilizate în cadrul zonei, cu avantajele şi dezavantajele utilizării lor,
care pot fi implementate în cadrul turismului rural.
În ultimi ani au fost editate o serie de lucrări ce tratează conceptul de turism rural, însă
puţine sunt cele care exemplifică concret fenomenul într-un anumit areal.
De aceea, prin conţinut, doresc ca lucrarea să reprezinte o contribuţie valoroasă în
bibliografia de specialitate care analizează, teoretic şi practic, apariţia, dezvoltarea,
desăşurarea şi impactul turismului rural. Alături de acest aspect, lucrarea va conţine o bază
importantă de date statistice cu privire la unităţile de cazare, evoluţia cantitativă şi calitativă
a acestora, la circulaţia turistică, inventarierea obiectivelor naturale şi antropice. Bazele de
date pot constitui o sursă bibliografică pentru viitoarele cercetări asupra judeţului şi
regiunilor sale (lucrări de licenţă, dizertaţie, referate ştiinţifice, etc).
Lucrarea noastră se constituie dintr-un studiu privind valorificarea unui serviciu
touristic de recreere și divertisment sportiv în mediul rural, într-un ținut de legendă al
României, în zona nordică a țării, mai precis Maramureș.
Inovația realizată de noi se regăsește în faptul de a reuși să descoperim în cadrul unei
activități comerciale, a unui sâmbure de eficiență economică prin turismul rural. Nu este un
fapt revoluționar al domeniului, dar contextul: turism rural, divertisment, perfecționarea
dezvoltării fizice, activități sportive diverse este cel puțin original și sperăm să prezinte interes
atât pentru investitorii din turism, cât și pentru turiștii care doresc să consume noi produse
turistice.
2
Rodica Minciu, op.cit., p. 216-217
7
1.2. Investigarea științifică a cadrului theoretic de referință
Dezvoltarea turismului este în concordanţă cu Orientările Strategice Comunitare 2007-

2013 (...). Turismul crează oportunităţi de creştere economică regională şi locală şi contribuie
la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului natural şi cultural specific
(...) inclusiv din zonele marginale, dezavantajate din pnct de vedere economic şi social (...).
Valorificarea atracţiilor turistice poate contribui şi la creşterea economică a centrelor urbane
în declin sau a zonelor rurale periferice.
Considerând turismul o industrie dinamică şi durabilă, generatoare de beneficii
economice, sociale şi culturale, prin lucrarea noastră ne propunem dezvoltarea turismului
rural prin valorificarea turismului sportiv – recreativ în mediul rural, precum și valorificarea
resurselor culturale şi etnografice, într-un ținut de legendă al României, în zona nordică a
țării, Maramureș.
Nu suntem primii care desfășurăm această activitate, dar suntem pionieri în a adapta
această activitate ca serviciu de recreere și divertisment sportiv în cadrul unui produs turistic
promovat prin intermediul turismului rural.
Stadiul dezvoltării turismului rural este necesar a fi cunoscut şi analizat pentru a
sublinia noi perspective de dezvoltare a acestei ramuri economice în regiune Maramureșului,
în concordanţă cu protejarea mediului pentru dezvoltarea unui turism durabil.
În vederea realizării celor propuse, a fost necesară elaborarea prezentului plan de

marketing, fiind definite:
 obiectivele şi scopul,
 activităţile specifice prin intermediul cărora urmează să fie atinse
obiectivele formulate, rezultate şi indicatori,
 resursele necesare în vederea desfăşurării activităţilor,
 modalităţile folosite pentru monitorizarea şi implementarea planului.
Rezultatele planului de marketing vor genera un plus valoric, inerent revitalizării
economico-sociale, cultural-artistice, construind din turismul local, un avantaj competitiv pe
piaţă ţintă.
Vom realiza o prezentare succintă a bugetului necesar implementării planului de
marketing. Bugetul proiectului cuprinde sume menite a duce la îndeplinire rezultatele
scontate, prin repartizarea realistă a resurselor financiare, umane, materiale şi informaţionale.
8
Bugetul necesar pentru promovarea produsului turistic a presupus analiza tuturor
cheltuielilor adică a cheltuielile de bază pentru promovarea obiectivului turistic şi a
cheltuielilor accesorii promovării acestuia.
Vom preciza, pe scurt, modalitatea de monitorizare a rezultatelor atinse prin
implementarea acţiunilor planului de marketing.
In vederea obţinerii rezultatelor aşteptate, planul va fi evaluat intern atât din punct de
vedere al eficienţei activităţilor, cât şi al utilizării resurselor (materiale, financiare, umane,
informaționale).
Scopul evaluării este de a identifica riscurile, de a le elimina şi a verifica dacă acţiunile
corective au fost îndeplinite cu succes. Monitorizarea se va desfăşura permanent: lunar,
trimestrial, anual. Informaţiile culese vor fi:
- cantitative (fonduri alocate, numărul vizitatorilor);
- calitative (conţinutul materialelor informative ş.a.).
Obiectivele dezvoltării turismului sportiv- recreativ în zona Maramureș vizează în
principal crearea unor surse suplimentare de venit şi a menţinerii locurilor de muncă, prin
valorificarea patrimoniului natural, a serviciilor turistice tradiționale și a mijloacelor specifice
sportului.
În acest context, ne propunem concentrarea tuturor eforturilor în vederea valorificării în
condiţii optime a potenţialului său turistic prin diversificarea, modernizarea şi adaptarea
permanentă a ofertelor la nivelul calitativ al cererii de pe piaţa naţională şi internaţională.
Aceasta justifică promovarea şi includerea produselor specifice în circuitul turistic naţional, în
scopul atragerii turiştilor şi a creşterii circulaţiei turistice în zona Maramureș.
Dat fiind faptul că atât în Maramureş există foarte puţine informaţii legate de fluxul de
turişti, acest studiu se constituie într-o oportunitate de a conecta informaţiile referitoare la
trafic cu informaţii despre turiştii care vizitează zona (fluxul turiştilor, profilul turiştilor,
cerere, nivelul de satisfacţie).
Rezultatele studiului, ce oferă informaţii relevante asupra situaţiei actuale a turismului
în zonă pot servi instituţiilor publice sau private cu rol de decizie în activitatea din turism. Pe
baza lor se pot dezvolta şi pune în practică o serie de proiecte ulterioare menite să contribuie
la dezvoltarea din punct de vedere turistic a zonei studiate.
Studiul debutează cu o caracterizare din punct de vedere geografic a zonei analizate ce
include date detaliate referitoare la: suprafaţă, climă, vârfuri montane, resurse naturale, impact
ecologic, lista ariilor protejate, principalele destinaţii turistice. Aceste date de ordin geografic
9
sunt foarte importante pentru a avea o imagine cât mai complexă asupra zonei studiate, pentru
a înţelege contextul geografic şi climatic propriu desfăşurării activităţii de turism.
În capitolul destinat turismului în judeţul Maramureș sunt prezentate informaţii
relevante cu privire la numărul de turiști din judeţul Maramureș, la durata șederii acestora, o
serie de grafice ale fluxurilor de turiști după tipul de turism practicat.
Profilul turistului din Maramureş este realizat în urma desfăşurării unei anchete pe
bază de chestionar ce investighează date de ordin factual, aspecte concrete ale călătoriei în
Maramureş (durată, cazare, mod de planificare a călătoriei, obiective turistice, impresii de
călătorie, percepţia asupra zonei). Au fost aplicate un număr de 150 chestionare în rândul
turiştilor români şi străini într-o perioadă estivală de vârf.
În finalul studiului sunt prezentate sintetic rezultatele analizelor intreprinse precum și
ale anchetei în rândul turiștilor, pe baza acestor date formulându-se o serie de soluţii și
recomandări pentru zona studiată.
Sursele principale ale informaţiilor prezentate în cadrul studiului de faţă sunt
statisticile de la nivel naţional şi local, informaţiile oficiale primite de la diverse instituţii
publice sau preluate de pe canalele lor de comunicare şi anchetele în teren.
În acest sens, emblema acestor obiective o constituie Maramureșul, mărturie a
valorilor autentice şi a tradiţiei maramureșene, fiind conturat în acelaşi timp, un produs
turistic cu valoare adăugată mare şi conţinut calitativ şi cognitiv ridicat.
Prin creşterea circulaţiei turistice, promovarea Maramureșului ca zonă de legendă,
tradiție și cultura va deveni pilon al dezvoltării durabile atât al turismului cultural-ecologic,
sportiv al zonei cât şi pentru turismul judeţean, regional şi naţional.
1.3.Ipoteze
1. Dacă vom crea un pachet touristic care îmbină într-un mod atractiv turismul rural,
cultural și cel sportiv și de recreere atunci produsul turistic realizat va prezenta interes în
rândul cumpărătorilor.
2. Identificarea modalităților de practicare a activităților recreativ- educative bazate pe
mijloace sportive și cultural – tradiționale în zona Maramureș va conduce la diversificarea
ofertei, mărirea gradului de practicare, precum și la creșterea eficienței economice și sociale.
10
Partea 2. Acțiunea profesională efectuată în cadrul studiului
2.1. Descrierea contextului unde se desfășoară acțiunea
Depăşind canoanele de tradiţionalism, conservatorism şi omogenitate ale satului,

analiza comunităţii rurale în general şi ale regiunii maramureșene în special, relevă faptul că
nu există “o identitate rurală tipică” ci o diversitate de identităţi. Existând această pluralitate
identitară, judeţul Maramureș nu mai este doar un teritoriu, ci un spaţiu turistic, un spaţiu
ecologic şi context al revalorizării etno-culturale.
În acest sens, în vederea realizării echilibrului perfect între cerinţa de conservare a

spaţiului rural social, cultural şi etnografic pe de o parte, şi tendinţa de modernizare a vieţii
rurale, pe de altă parte, respectând principiile dezvoltării durabile şi considerând
poziţionarea geografică a judeţului Maramureș, favorabilă, turismul reprezintă exponentul
principal al valorificării patrimoniului local prin promovarea resurselor specifice. Acestea
sunt dovezi de necontestat a identităţii culturale a maramureșanului, mărturii strigate în
cântec, exprimat prin dans, sentimente şi emoţii în fiecare împunsătură de ac prin arta
cusutului şi a ţesutului, bucuria de a sărbători pe Dumnezeu şi sărbătorile Sfintelui Paşti în
arta încondeierii ouălor, şi nu în ultimul rând tradiţii nespuse dar lucrate de mîinile aspre dar
îndemânatice ale meşterilor olari. Toate acestea formează zestrea culturală puţin valorificată a
judeţului Maramureș.
Astfel, din dorinţa stabilirii teritoriului maramureșan într-unul de destinaţie

turistică majoră şi de valorificare a resurselor locale specifice s-a conturat produsul
turistic Maramureș – zonă de legendă, tradiţie şi cultură, definit ca mijloc de
promovare.
Alegerea acestui produs turistic este fundamentată pe originalitate şi unicitate,
cuvintele natură, cultură și sport însemnând laolaltă frumuseţe, vechime şi obicei, bucuria de a
cânta, striga şi dansa, împreună băieţi şi fete, tineri şi vârstnici, bogăţii păstrate nealterate pe
teritoriul judeţului, acesta putând fi considerat un centru etnografic, de necontestat.
Piaţa produselor sportiv - culturale este o piaţă în creştere, în a cărei dezvoltare şi

susţinere merită investit. Turismul cultural maramureșan, prin componenta sa folclorică şi nu
11
numai, va începe să se afirme din ce în ce mai mult, produsul turistic definit, fiind un teritoriu
marcat de prezenţa unor obiective turistice antropice variate, care răspund foarte bine dorinţei
de cunoaştere a turiştilor.
Justificarea alegerii acestui produs se fundamentează prin slaba mediatizare şi
publicitate a elementelor de cultură folclorică atât la nivel local cât şi naţional.
Produsul specific – exponent al continuităţii tradiţiei locale

In partea de Nord a pământului nostru, acolo unde se învecinează mulţime de neamuri,
este aşezată una dintre cele mai frumoase şi pline de înţeles ţări româneşti: Maramureşul.
Sursa: http://www.visitmaramures.ro/index.php?task=category&category=green_route
Maramureşul, ţinut românesc de graniţă, a suferit în decursul vremilor diferite

dominaţii, ceea ce a făcut ca hotarele sale politice să aibă un caracter schimbător. Judecat însă
din punct de vedere geografic şi etnic, Maramureşul are o unitate precis determinată şi închide
în hotarele sale o adevărată ţară românească. Am putea afirma mai mult: Maramureşul privit
din punct de vedere etnic trece peste hotarele sale naturale, ceea ce dovedeşte cât de mult ne
aparţine şi cine au fost primii stăpânitori ai pământului său. Nume de munţi şi de ape ca
Şoimul, Basaraba, Pietrosul, răspândite până în inima unor ţinuturi care azi nu ne mai aparţin,
arată cât de străvechi sunt aşezările româneşti în aceste regiuni.
12
Sursa: http://www.visitmaramures.ro/index.php?task=category&category=green_route
Din cărţile istoriei Maramureşului s-a ţesut o legendă şi a crescut ca venind din alte
lumi pentru a cuceri o ţară şi un neam de oameni. Trecutul Maramureşului a devenit poveste,
s-a sfinţit cu puterea unor duhuri ce străjuiesc aievea lumea noastră şi a rodit ogorul
românesc. Prin atmosfera aceasta legendară faptele petrecute într-un trecut istoric îndepărtat
sau îmbogăţit, au crescut şi au rodit prin vreme ca un pom minunat pe care rodnicia nu-l seacă
ci tot mai mult îl îmbogăţeşte.
Maramureşul este unul din cele mai frumoase zone ale lumii. Aici obiceiurile și
tradițiile se păstrează cu sfințenie din generație in generație.3
Sursa: http://www.cjmaramures.ro/
Maramuresul, celebru pentru cimitirul vesel de la Sapanta si pitorestile bisericute din

lemn, ar fi fost locuit, cu mii de ani in urma, spune o legenda, de catre oameni uriasi. Semnele
existentei lor se observa inca, sustin unii localnici.
Sursa: http://www.ziarmm.ro/wp-content/uploads/2014/11/cimitirul-vesel.jpg
3
Bernea, Ernest. Maramureşul., Bucureşti, [s.n.], 1944, p. 9-12, 55-57.
13
O interesanta traditie maramuresana vorbeste despre uriasul Cingalau, “inalt cat varful
Pietrosu”, care avea o fata frumoasa, pe nume Roza Rozalina.4
Chiar daca pareau fiorosi la infatisare, acesti uriasi erau foarte blanzi si prietenosi.
Intr-o zi, Rozalina a intalnit pe malul Izei un grup de oameni, pe care i-a luat acasa, crezand
ca sunt jucarii. Apoi, ea s-a indragostit de un barbat, “capetenia daco-romana Turda
Robonban”, scrie emaramures.ro.
Batranul Cingalau a inteles ca i se apropie sfarsitul si ca el va fi ultimul din aceasta
nobila stirpe de uriasi. A pus la cale nunta celor doi, iar Rozalina s-a rugat zi si noapte sa nu
mai fie o uriasa, ca sa se poata uni cu alesul inimii sale. In cele din urma, dorinta i-a fost
ascultata si ea s-a transformat intr-o femeie obisnuita.
Vazand minunea, tatal ei a impietrit. Unii dintre locuitorii de aici cred ca el este de
fapt stanca numita "dealul Gogasa". Si locul de unde Roza Rozalina i-a cules pe oameni ii
poarta acum numele: comuna Rozavlea. Iar din unirea cu sotul ei s-au nascut stramosii
morosenilor de azi.
Sursa: http://stirileprotv.ro/stiri/romania-pitoreasca/legenda-uriasilor-care-ar-fi-trait-cu-mii-
de-ani-in-urma-in-maramures.html
Istoricii nu au recunoscut deocamdata, oficial, existenta in trecut a unor oameni uriasi
pe teritoriul tarii noastre.
Tradiţia lemnului este inca actuală și fiecare maramureșean se mândrește cu ea. Cine
nu a auzit de bisericile noastre care se înalţă falnice spre cer, de vestitele porți maramureșene,
de casele ţăranilor maramureşeni cu ferestrele cât palma , acoperite cu draniţă , care încă mai
amintesc de tradiţia şi timpul de odinioară .
4
http://stirileprotv.ro/stiri/romania-pitoreasca/legenda-uriasilor-care-ar-fi-trait-cu-mii-de-ani-in-urma-in-
maramures.html
14
Sursa: www.romanianmonasteries.org/ro/maramures
Aici în Maramureş tradiţia s-a păstrat. Mai vezi si acum oameni îmbrăcaţi în haine
tradiţionale la muncile câmpului: la cosit , la strins fânul , la săpat…
Oamenii aici au foarte mult haz si asta se revarsa si asupra locurilor in care vietuiesc,
sa nu uitam de Cimitirul Vesel din Sapanta care e unic in lume si este emblematic pentru tara
Maramuresului. Apoi, credinta oamenilor e redata de bisericile vechi de lemn care poarta
dupa ele amprenta a catorva sute de ani.
Traditiile ocupa un loc important in sufletul si in viata acestui tinut si de aceea aici se
traieste intens fiecare sarbatoare fie, ea laica sau religioasa. Iar portul popular este obligatoriu
la sarbatorile religioase importante.
Sursa: www.romanianmonasteries.org/ro/maramures
Portul popular din Maramures are numeroase note

de sobrietate, frumusete si incontestabila vechime.
In Maramures au loc multe sarbatori: Serbarile
lenkerului, Udatoriu din Surdesti, Tanjaua de pe Mara,
Festivalul Gulasului de la Ocna Sugatag, Hora de la
Prislop ori Sarbatoarea Castanelor din Baia Mare. Traditii
si obiceiuri populare din Maramures, serbari campenesti si
festivaluri folclorice, concerte in aer liber din Baia Mare,
Sighetu Marmatiei, Cavnic, Seini ori Borsa, cenacluri
literare.5
5
http://www.ilovemaramures.com/maramures-arta-traditii-obiceiuri
15
Maramureșul în cuvinte - Citate despre Maramureș
Raicu Anda: O călătorie în ţinutul Maramureşului înseamnă o superbă aventură în

Împărăţia Pitorescului. Spectacolul este de-a dreptul fascinant.6
Nicolae BOŞCAIU: Natura Maramureşului se caracterizează printr-o amplă
biodiversitate floristică, în care s-au conservat o serie de relicte, proprie florei Carpaţilor. Dar
şi prin autenticitatea ecologică în care s-au păstrat până în prezent comorile floristice ale
Munţilor Maramureşului. E de datoria noastră să depunem toate strădaniile pentru păstrarea,
ocrotirea şi protejarea acestor comori vegetale ce caracterizează această regiune. E nu numai o
datorie naţională, ci, în acelaşi timp, şi una internaţională. Conservarea biodiversităţii florei
înseamnă viaţa Planetei.7
Dorel Cherecheș: Maramureşul a reprezentat şi reprezintă un punct semnificativ, de
referinţă în conştiinţa românească. O neasemuită îngemănare de frumuseţi şi particularităţi ale
cadrului fizico-geografic, de la piscuri înălţate cutezător la liniştea câmpiilor de luncă, conferă
cuverturii forestiere a reliefului valori existenţiale cu implicaţii dintre cele mai felurite în viaţa
economică şi socială a comunităţilor umane. 8
Paul RASSE (Franţa): Le Maramures, pays oublié, perdu aux confins de l’Europe,
au Nord Ouest de la Roumanie, avec ses maisons de bois tapies derrière d’immenses portails
sculptés, et ces églises aux longs clochers effilés, mais avec des portes si basse que pour
entrer dans la maison de Dieu il faut forcement baisser la tête, et si petites, que la plus part des
célébrants doivent rester dehors; avec ces modes de vie préindustriels, les charrettes et le
labour à cheval de trait, les vêtements tissés et brodés par les femmes, les chapeaux tressés, le
troc, l’échange de bons services entre voisins. Les traditions d’une autre époque y demeurent
bien vivantes, qui rassemblent la communauté villageoise, les mariages dans la neige, les
tablées dressées pour les enterrements, les hourras, danses profanes sur la place du village qui
dès les premiers beaux jours réunissent garçons et filles en habit traditionnels d’apparat, et les
nuits encore, peuplées de fantômes, revenants qu’il faut tant bien que mal continuer
d’exorciser.
6
Raicu, Anda ; Ogrinji, Mihai. Maramureş. În România : Maramureş : [album]. Bucureşti, Ad Libri, 2002, p.
[3].
7
Portase, Alec. Nicolae Boşcaiu: „Natura Maramureşului se caracterizează printr-o amplă biodiversitate
floristică” : [interviu].
În Graiul Maramureşului, 14, nr. 3762, 16 august 2002, p. 1, 4.
8
Cherecheş, Dorel. Gestiunea durabilă a pădurilor din Maramureş. Cluj-Napoca, Editura „Dragoş Vodă”,
1999, p. 39.
16
Le Maramures historique nous offre l’occasion d’un retour sur les mutations qui
depuis un siècle ont sonné le glas des terroirs. Ces pays, comme les appelle Weber, coupés les
uns des autres en raison des difficultés de communication qui les ont contraint pendant des
siècles à vivre en autarcie. Les communautés qui s’y étaient enracinées n’avaient pas le choix,
ils leur fallaient extraire de leur environnement immédiat tout, ou presque tout ce qui était
nécessaire à leur existence, se nourrir, bâtir, se vêtir, habiter, se défendre des ardeurs des
climats ou de la convoitise des pillards, fêter, s’inventer des occasions de se réjouir, de se
retrouver, pour célébrer la vie et les morts, payer l’impôt et assumer sa classe dominante… Et
toutes de s’y appliquer, de s’y ingénier tant bien que mal. Et toutes de se distinguer par le
dialecte, les coutumes, les modes de vie, les solutions qu’elles s’étaient efforcées de
développer pour résoudre tel ou tel problème. Ainsi, les formes d’adaptation à la diversité des
milieux, conjuguées à la créativité et à l’histoire des populations, ont-elles permis une
diversité des cultures, holistes, cohérentes au plan de leur économie interne.9
Georgeta Corniță: Maramureşul a dezvoltat şi a conservat într-un spaţiu relativ închis
o cultură spirituală cu particularităţi ce o integrează şi o individualizează concomitent în
ansamblul culturii româneşti.
Expresia culturală este marcată de potenţialul creator al maramureşenilor, oameni de o
simplitate firească, integraţi într-un spaţiu natural de excepţie, ale cărui reflexe se regăsesc în
spontaneitatea comportamen¬tului social şi în întreaga lor spiritualitate.
Muntele, alternanţa deal-vale, izvoarele repezi, pădurile întinse, frumuseţea de
neexprimat a spaţiului în care trăiesc sunt transfigurate nu numai în cuvânt, dar şi în costumul
lor, în arhitectura caselor şi a bisericilor, în porţile mari, ca de cetate, care, paradoxal,
reprezintă o prelungire a spaţiului deschis şi nicidecum închiderea lui, izolarea.
Într-un asemenea spaţiu, simplitatea este necesară, iar spontaneitatea este o stare de
spirit. Îngemănate, ele devin sursă a unei culturi profunde în esenţa sa.
Limba vorbită în acest spaţiu aparţine graiului maramureşean care corespunde
amintitei stări de spirit, aşa cum se întâmplă şi cu creaţia folclorică. Spontană, concentrată,
mereu actuală şi dinamică, reflectând generos sentimentele umane fundamentale, aceasta este,
în esenţă, lirică. Basmul, balada sunt specii pe care maramureşeanul le simplifică, le
transformă în liric sau le evită. Probabil pentru că prezentul, trăirea momentului sunt mult mai
importante în concepţia creatorului popular, care deschide spre liric nu numai aceste specii,
9
Rasse, Paul. Persistances des dernières sociétés rurales. Le cas du pays Maramures. În Ghinea, Laura. Noile
modele. Maramureş între ficţiune şi realitate : Cuvânt înainte [Timişoara],
Editura de Vest, [2007], p. 12-13.
17
dar şi pe cele de tip ritualic cum sunt colindele, bocetele, cântecele de nuntă sau cele de
leagăn.
Întoarcerea spre Maramureş înseamnă pentru noi mai mult decât o simplă revenire la
matca spiritualităţii româneşti. Înseamnă o profundă şi adevărată recu¬noaştere a capacităţii
acestui etnospaţiu de a reflecta perenitatea socioculturală a grupului ce-şi găseşte sprijin în
primul rând în spontaneitatea trăirilor şi în realităţile naturale ce-l înconjoară, dar şi într-o
înţelepciune şi un bun simţ ce derivă din respectul faţă de tradiţie şi trecutul său voievodal.10
Riley Peter: Nu ne putem permite, ca străini, să dăm sfaturi. Credem însă că soluţia
modernizării, inevitabilă, ar trebui să conţină obligatoriu păstrarea specificului din fiecare
zonă cu tradiţii puternice. Într-o superbă casă veche de lemn, renovată cu grijă şi dotată cu
toate facilităţile sanitare, cu maşinile electrice necesare, poţi foarte bine să lucrezi toată ziua la
computer, poţi naviga pe Internet, poţi avea televiziune prin satelit. Dar în spatele casei să ai
grajdul cu animale, grădina de zarzavat, pomii fructiferi, via şi zmeura sau coacăzele. Ar fi un
mare păcat să se piardă toate acestea. Dacă Guvernul român nu gândeşte conservarea tradiţiei
rurale ca pe o bogăţie a umanităţii, atunci, în 20-30 de ani, puteţi spune adio specificului
românesc în Uniunea Europeană. 11
Vasile Man: Oricare ţinut al Maramureşului are atâta frumuseţe, cu climă temperată,
cu aer curat şi sănătos încât merită să petrecem concediul pe aceste meleaguri.12
Charles Dobzynskid (Franţa): Oo! Am auzit de Maramureş ca despre un ţinut
legendar, prin scriitorii români stabiliţi în Franţa, dar mai ales când am vizitat atelierul lui
Brâncuşi din Place de Ronsin. Acolo am înţeles că în afară de Oltenia marelui sculptor, numai
în Maramureş există stâlpii pridvoarelor (colonnades le spunea distinsul amfitrion) cu
semnificaţii filosofice tulburătoare. Dacă şi oamenii de-acolo sunt drepţi şi tari ca ţuica pe
care mi-ai oferit-o, aproape-mi pare rău că m-am născut în altă parte. 13
Igna Ion: Toţi cei care vin aici trăiesc parcă o mare experienţă spirituală, e ca un drum
spre izvoarele esenţiale. Aproape nu-ţi vine să crezi: prinşi în cenuşiul existenţei, riscăm să nu
sesizăm ori chiar să uităm puterea fascinatorie pe care o iradiază valorile spirituale şi umane
ale locului. E, între altele, şi rostul nostru să facem să nu se risipească de tot splendorile
10
Corniţă, Georgeta. Paradigme ale expresivităţii în lirica populară nerituală din Maramureş. Baia Mare,
Umbria, 1997, p. 5-6.
11
Riley, Peter. „Dacă Bucureştiul nu gândeşte conservarea tradiţiei rurale ca tezaur al umanităţii, atunci puteţi
spune adio specificului românesc în Uniunea Europeană”. [Interviu realizat de] Ion Longin Popescu. În
Formula AS, 13, nr. 581, septembrie 2003, p. 3.
12
Man, Vasile. Valea Vaserului, Vişeu de Sus : „Elveţie” a Maramureşului. Cluj-Napoca, Editura Societăţii
Culturale, Pro Maramureş „Dragoş Vodă”, 2005, p. 18, 54.
13
Burnar, Ion. Charles Dobzynski: „L-am cunoscut pe Brâncuşi şi prin el Maramureşul” : [interviu]. În
Informaţia zilei de Maramureş, 4, nr. 861, 3 august 2004, p. 5.
18
identităţii pe care se va întemeia mâine acea unitate culturală europeană de care se vorbeşte
atâta. Pare şi chiar este greu de contestat adevărul că unitatea culturală a Europei trebuie să
treacă prin România. 14
Ivanciuc Teofil: Este un tezaur de memorie, cu tradiţii încă, din fericire, vii, învăluite
într-un ethos cu rezonanţe metafizice, dar şi un teritoriu de istorie şi civilizaţie în orizontul
căruia casele, porţile şi bisericile de lemn sunt veritabile embleme identitare. Azi, inevitabil,
asistăm la o schimbare din ce în ce mai evidentă şi radicală a satului şi a civilizaţiei
tradiţionale. Dar ceea ce se câştigă în ordinea civilizaţiei şi modernităţii trebuie ferit de
agresiunea kitch-ului ce invadează existenţa cotidiană –o responsabilitate morală şi civică
pentru comunităţile locale, în respect pentru vocaţia creatoare a oamenilor acestor locuri. 15
Cristea George: Maramureş – o lume aparte în chiar centrul geografic al Europei, o
civilizaţie unică din lemn şi piatră, un spaţiu în care divinitatea a revărsat cu dărnicie asupra
oamenilor atâta bunătate, demnitate şi frumuseţe încât să poată rămâne ei înşişi în toate
timpurile, în ciuda adversităţii istoriei. 16
Concluzie
Justificarea definirii produsului Maramureș zonă de legendă, tradiție și cultură –
cultură, denotă faptul că, fără îndoială tradiţiile şi obiceiurile culturale folclorice sunt
unele dintre cele mai preţioase valori artistice ale zonei, care dezvăluie într-o manieră
sinceră şi directă aspiraţiile şi sentimentele localnicilor, fiind strâns legate de viaţa şi
istoria acestora, însoţitor fidel al omului atât în momentele sale de bucurie cât şi în cele de
mâhnire, exprimând în acelaşi timp caracterul, temperamentul, forţa, agerimea,
înţelepciunea şi umorul comunităţii locale.
2.2. Definirea obiectivelor de acțiune

Segmentarea și țintirea pieței – profilul clienților
În marketing-ul turistic, segmentarea pieței turistice se poate realiza după segmentarea
bazată pe descrierea călătoriei și după segmentarea bazată pe descrierea turistului.
Publicul țintă căruia i se adresează are urmatoarele caracteristici:
 amatori de călătorii de agrement;
14
Igna, Ion. Cuvânt despre bisericile Maramureşului. În Pro Unione, 2, nr. 3, noiembrie 1999, p. 70, 71.
15
Ivanciuc, Teofil. Ghidul turistic al Ţării Maramureşului. Cluj-Napoca, Limes, 2006, coperta a IV-a.
16
Cristea, George; Dăncuş, Mihai. Maramureş un muzeu viu în centrul Europei. Bucureşti, Editura Fundaţiei
Culturale Române, 2000, p. IX, XI, coperta a IV-a.
19
 interesati de turismul rural, de sport, natură și cultură
 dornici de evadarea din oraș și de cunoașterea vieții rurale
 persoane cu venituri peste medie
 barbați și femei
 cu vârsta între 20-45 ani
 de orice naționalitate
 de orice religie
 orice nivel educațional
 din mediul urban
 iubitori ai sportului
 doritori să atingă forma fizică cea mai buna posibil și să-ți întărească puterea
fizică și psihică.
Forma de turism pe care o oferim publicului țintă este o îmbinare a mai multor tipuri de
turism: cultural,rural, sportiv, de agrement, de recreere, divertisment sportiv.
Piaţa de turism a judeţului Maramureș este în continuă dezvoltare, stimulată de

unicitatea zonei care asigură un grad ridicat de atractivitate pentru valorificarea turismului
intern şi internaţional.
Încărcat de istorie, monumente culturale, arhitecturale, de artă şi rezervaţii naturale,
Judeţul Maramureș dispune de un potenţial turistic deosebit, care îl plasează, la nivel naţional,
pe un loc prioritar în acest domeniu.
În contextul unei concurenţe deosebite pe piaţa turismului românesc, varietatea

turistică a judeţului Maramureș în ansamblul său, poate fi pusă în evidenţă şi valorificată,
prin abordarea strategică a fiecărui tip de turism, în parte.
Valorificarea şi promovarea turismul cultural ca parte integrantă, reprezintă un pilon
important în dezvoltarea turismului judeţean, regional şi naţional. Turismul reprezintă o
soluţie pentru promovarea valorilor culturale şi tradiţionale unice, concomitent cu protejarea
acestora.
20
Analiza SWOT a turismului în zonă (cu accent pe gradul de accesibilitate la produsul
specific/ evenimentul promovat, facilităţi oferite în zonă, alte produse turistice oferite în zonă,
existenţa centrelor de informare turistică în zonă, alte elemente relevante.)
PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE
 Existenţa unui patrimoniu cultural-istoric bogat  infrastructura de transport inadecvată

(monumente istorice şi religioase, (drumuri, lipsa unui aeroport care să
 accesarea fondurilor europene pentru finanţarea asigure o călătorie mai rapidă)
promovării turismului;  gradul de ocupare scăzut în sezonul
 Tradiţia judeţului în domeniul turistic, estival şi extrasezon,
 Relief foarte variat – o zonă naturală deosebită;  starea de conservare în continuă
 Floră, faună diverse; degradare a unor obiective protejate,
 Resurse naturale (ale solului şi subsolului) bogate;  numărul redus al programelor de instruire
 Ecosistem, rezervaţii naturale; pentru turism şi neadaptarea celor

existente la nişele de piaţă,
 Capacitate mare de cazare în diverse structure de
primire a turiştilor, inclusiv pensiuni rurale,  controlul calităţii serviciilor de turism nu
acoperă totalitatea unităţilor turistice,
 Capacitatea de cazare poate fi utilizată pe tot
parcursul anului,  nerespectarea normelor de construcţie în
unele zone turistice, în special în
 Ponderea mare a turiştilor străini din totalul
perimetrul parcurilor şi ariilor protejate.
turiştilor care vizitează anual judeţul,
 Nivel ridicat de educaţie creştină in zonă,
 Peisagistică zonală deosebită,
 Respectarea sărbătorilor creştine şi celebrarea lor.
OPORTUNITĂŢI RISCURI
 promovarea unor servicii de turism
 dezvoltarea unor servicii care să asigure o creştere a neadecvate şi slabe din punct de vedere
calităţii activităţilor din turism, calitativ,
 dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor,  încălzirea climatică riscă să efecteze
 dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, derularea activităţilor turistice de iarnă,
agroturism, sporturi montane etc.,  lipsa intervenţiei urgente poate duce la
 lărgirea bazelor de agrement, degradarea iremediabilă a unor monumente
 dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de istorice,
transport pentru facilitarea accesului spre zonele  lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare
21
turistice, economică şi socială pe fondul accentuării
 extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de informare lipsei de încredere a populaţiei în redresarea
turistică astfel încât să răspundă nevoilor turiştilor, economică a ţării.
 atragerea operatorilor de turism din judeţul Vrancea
la târgurile naţionale şi internaţionale
Analiza curentă a pieţei

Geografie
Această secţiune oferă o caracterizare a câtorva date geografice atât ale României în
general, cât şi a zonei Maramureş. Sunt prezentate informaţii referitoare la:
- Suprafaţă;
- Climă;
- Vârfuri montane;
- Resurse naturale;
- Impact ecologic;
- Lista ariilor protejate;
- Principalele destinaţii turistice.
Suprafaţa totală
Tabel. 1 Suprafaţa totală – România

Denumire Suprafaţa
totală (km2)
România 238.391
sursa: Anuarul Statistic al României 2014
Tabel. 2 Suprafaţa totală – Județ

Denumire judeţ Suprafaţa
totală (km2)
Maramureş 6304
sursa: Anuarul Statistic al judeţului Maramureş 2014
Suprafaţa terestră
Tabel. 3 Suprafaţa terestră – România
22
Denumire Suprafaţa
totală (km2)
România 231.231
Tabel. 4 Suprafaţa terestră -judeţ

Denumire judeţ Suprafaţa totală
(km2)
Maramureş 6250,32
Suprafaţa acoperită de ape

Tabel 5 Suprafaţa acoperită de ape - România
Denumire Suprafaţa totală
(km2)
România 7160
Tabel. 6 Suprafaţa acoperită de ape - judeţ

Denumire judeţ Suprafaţa
totală (km2)
Maramureş 53,68
Suprafaţa în funcţie de formele de relief

Tabel. 7 Suprafaţa în funcţie de formele de relief – România
Denumire Suprafaţa în funcţie de formele de relief
(km2)
munţi podişuri câmpii
România 83436,85 83436,85 71519,3
Tabel. 8 Suprafaţa în funcţie de formele de relief - judeţe

Denumire judeţ Suprafaţa în funcţie de formele de relief (km2)
munţi dealuri şi podişuri câmpii
Maramureş 3385,248 2445,952 472,8
23
Regiuni şi ţări învecinate cu judeţul Maramureş
 Ucraina
 Judeţul Satu Mare
 Judeţul Bistriţa Nă să ud
 Judeţul Să laj
 Judeţul Suceava
Figura 1. Regiuni şi ţări învecinate cu judeţul Maramureş
Clima în judeţul Maramureş

Regimul climatic ce caracterizează judetul Maramureş se încadrează în sectorul de
climă continental-moderată şi cel cu climă de munte, având ca specific un regim termic
moderat, umezeală relativ mare cu precipitaţii atmosferice bogate.
Temperaturile aerului înregistrează valorii anuale cuprinse între -1,00C si +9,00C.
Cantitatea anuală de precipitaţii este cuprinsă între 700-1400 mm, mai mare în partea nordică
şi nord-vestică a judeţului.
Frecvenţa medie anuală a vânturilor se caracterizează printr-o circulaţie a aerului
dinspre vest, cu o frecvenţă medie anuală de circa 18-20% şi a celui din nord cu o frecvenţă
aproximativă de 10-11% (Ocna Şugatag). Vitezele medii anuale se menţin între 3 şi 3,8 m/s,
iar în munţi ating peste 50 m/s.
Tabel. 9 Temperatura aerului (media anuală și lunară)

Luna Temperatura în anul
2010 (grade Celsius)
Ianuarie -2,7
Februarie 1,3
Martie 3,7
Aprilie 9,8
Mai 14,7
Iunie 18,5
24
Iulie 19,7
August 20,4
Septembrie 13,2
Octombrie 6,0
Noiembrie 8,0
Decembrie 0,9
Media anuală 9,3
sursa: Anuarul Statistic al judeţului Maramureş
Tabel. 10 Precipitaţii atmosferice (cantitatea medie anuală şi

lunară) Precipitaţii în mm=1 l-m2/2010
Cantitatea anuală 1017,7
Cantitatea lunară
Ianuarie 53,4
Februarie 32,6
Martie 37,8
Aprilie 81,2
Mai 194,0
Iunie 117,0
Iulie 135,0
August 64,8
Septembrie 103,7
Octombrie 46,4
Noiembrie 60,3
Decembrie 91,8
sursa: Anuarul Statistic al judeţului Maramureş
Tabelul 11. Vârfuri montane (numele celor mai înalte şi altitudinea)
Denumirea Denumirea Altitudinea
vârfului muntos masivului muntos vârfului
(m)
PIETROSUL Rodna 2303
GALAŢULUI Rodna 2048
FARCĂU Maramureş 1956
TOROIAGA Maramureş 1930
CEARCĂNULUI Rodna 1849
ŢIBLEŞ Ţibleş 1839
HUDINULUI Ţibleş 1611
GUTĂI Gutâi 1445
PLEŞCA Gutâi 1323
SECULUI Ţibleş 1311
IGNIŞ Igniş 1306
PLEŞCA MARE Gutâi 1302
MOGOŞA Gutâi 1247
ŢIGANUL Gutâi 1223
PIETROSUL Gutâi 1201
PIETREI Gutâi 1059
ŞATRA Gutâi 1042
LUCINA Obcina Mestecăniş 1588
Resurse naturale judeţul Maramureş
25
Resursele naturale neregenerabile
În judeţul Maramureş se găsesc acumulări de minerale cu compoziţii diferite,
constituite în zăcăminte de substanţe minerale utile metalifere. Cele mai importante resurse
minerale de pe teritoriul judeţului sunt reprezentate de:
 minereurile polimetalice, de la Ilba, Nistru, Băiţa, Herja, Baia Sprie, Şuior, Cavnic,
Băiuţ, Poiana Botizii, Ţ ibleş, Baia Borşa (Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealu Bucăţii) şi Vişeu
(Măcârlău, Novicior);
 mineralizaţiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borşa, Vişeu (Măcârlău
şi Catarama);
 mineralizaţiile auro – argentifere de la Săsar, Valea Roşie, Dealu Crucii, Şuior,
Băiţa;
 acumulările de minereu de fier şi mangan de la Răzoare;
 depozitele de bentonită de la Răzoare şi Valea Chioarului;
 acumulări de şisturi bituminoase de pe raza localităţilor Vişeu, Borşa, Săcel, Tg.
Lăpuş;
 roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite ca piatră
spartă în diverse construcţii şi ca placaje decorative;
 pietriş şi nisipuri în albiile majore ale râurilor Someş, Lăpuş, Vişeu, Ruscova, Tisa,
Iza;
 roci silicoase pentru abrazivi.
Resursele naturale regenerabile
Resursa de apă
Regimul precipitaţiilor determină, la nivelul judeţului Maramureş, o reţea hidrografică
bogată şi densă, însumând o lungime de peste 3100 km, în medie 0,5-0,7 km/km2.
În zona alpină scăderea debitelor se datorează perioadelor îndelungate de îngheţ (6-7
luni pe an), prezenţei circurilor şi văilor glaciare datorită cărora pe suprafeţe întinse se
dezvoltă numai cursul principal al râului, cât şi efectului cumpenei de apă, unde se resimte
lipsa unei reţele de râuri cu scurgere permanentă.
În zonele mai joase, cu depozite de versanţi mai groase, ploile bogate contribuie la o
fragmentare mai intensă a reliefului. Aici există ape freatice din abundenţă, care asigură
alimentarea cu apă a râurilor mici.
Alimentarea pluvială este caracteristică mai ales în lunile mai – iunie, când în
regiunile depresionare au loc viituri destul de mari.
26
Reţeaua hidrografică se înscrie în două bazine hidrografice distincte - Tisa si Someş –
separate de lanţul muntos vulcanic Gutâi – Ţibleş şi munţii Rodnei, care formează o axă ce
străbate judeţul pe directia NV-SE, respectiv V-E.
Dintre principalele localităţi ale judeţului, Baia Mare se alimentează din sursă de apă
de suprafaţă, Cavnic din sursă de suprafaţă şi parţial din subteran, Sighetu Marmaţiei, Vişeu
de Sus, Tg. Lăpuş, Seini, Baia Sprie şi Borşa din surse de apă subterane.
Resursa de sol
Învelişul de soluri pe cuprinsul judeţului Maramureş este variat, el reflectând
caracterul complex al factorilor naturali, care condiţionează formarea sa. Se remarcă printr-o
întindere mai mare următoarele tipuri genetice:
 Soluri brune argilice
 Soluri brune podzolice
 Soluri podzolice argilo-iluviale
 Soluri pseudogleice
 Soluri brune acide
 Andosoluri
 Soluri gleice
 Soluri humico-silicatice
 Litosoluri
 Aluviuni şi soluri aluviale
 Regosoluri
Din suprafaţa totală a judeţului de 6304,36 km2, suprafaţa agricolă reprezintă 49,4%,
pădurile – 45,9%, apele – 0,9% şi alte suprafeţe – 3,8%.
Izvoare naturale
În judeţ există un număr de peste 100 de izvoare naturale, fapt ce situează judeţul
Maramureş pe locul întâi în ţară în această privinţă. Principalele resurse hidrominerale se
regăsesc în special lângă Baia Borşa, Vişeul de Sus, Băiuţ şi Poiana Botizii.
La nord de Târgu Lăpuş, în satul Borcut se află izvoare minerale, sursa de apă
minerală fiind natural-carbogazoasă. Zăcământul se află în exploatare de mai mult timp. Pe
lângă izvoarele din satul Borcut, în zona Târgu Lăpuş se mai întâlnesc izvoare de apă
minerală natural-carbogazoasă la Stoiceni. Aceste ape sunt bogate în minerale (clor, sodiu şi
bicarbonat), fiind utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale şi a bolilor digestive. Borşa
este o altă localitate din judeţul Maramureş unde se află izvoare de apă minerală apreciate.
Staţiunea Ocna Şugatag dispune de ape cloro-sodice utilizate la tratamentul afecţiunilor
27
reumatismale. O parte dintre izvoarele naturale existente în judeţul Maramureş sunt prezentate
în capitolul 13.10 Resurse turistice existente, secţiunea dedicată resurselor naturale.
Flora
Flora spontană este bine reprezentată pe întreaga suprafaţă a judeţului, având o mare
varietate de specii, unele fiind endemice (Opaiţul munţilor Rodnei – Lychnis nivalis şi
Melampyrum Saxosum).
Pădurile reprezintă una din principalele bogăţii ale judeţului. Suprafaţa totală a
pădurilor este de 289179 ha.
Arii protejate
Judeţul Maramureş, din punct de vedere al suprafeţelor ariilor naturale protejate se
situează pe locul al doilea după Delta Dunării, pe suprafaţa administrativă a judeţului existând
34 de arii naturale protejate.
Rezervaţii ale biosferei
La nivelul judeţului Maramureş se află rezervaţia ştiinţifică Pietrosul Rodnei.
Parcuri naţionale
La nivelul judeţului Maramureş se află o parte din Parcul Naţional Munţii Rodnei.
Parcuri naturale
La nivelul judeţului Maramureş se află Parcul Natural Munţii Maramureşului cu o
suprafaţă de 148850 ha.
Impactul ecologic pentru judeţul Maramureş

Impactul asupra biodiversităţii este datorat în general de activităţile umane, cum ar fi:
tăierile ilegale din ariile naturale protejate, construcţia microhidrocentralelor - care modifică
puternic echilibrul ecologic în zonele propuse pentru desfășurarea investiţiei, turismul
necontrolat, pășunatul cu un număr de animale mult peste capacitatea de suport a pășunii,
braconajul, supraexploatarea resurselor naturale, etc.
Extinderea şi intensificarea sistemelor de producţie agricole prin transformarea unor
ecosisteme naturale sau semi-naturale în terenuri arabile şi amenajarea lor pentru aplicarea
tehnologiilor de producţie intensivă.
Conversia terenurilor în scopul dezvoltării urbane, industriale, agricole, turistice sau
pentru transport, reprezintă cauza principală a pierderii de biodiversitate, ducând la
degradarea, distrugerea şi fragmentarea habitatelor.
Lista ariilor protejate în judeţul Maramureş
28
Judeţul Maramureş are o suprafaţă de 6304 kmp (630400 ha), cu un patrimoniu natural
deosebit de valoros - 59 de arii naturale protejate, împărţite pe mai multe categorii şi tipuri.
Tabelul 12. Lista ariilor protejate în judeţul Maramureş
Nr. crt. Cod Denumire Suprafaţa
(ha)
1. 2563 Pietrosu Mare 3300
2. 2589 Piatra Rea 50
3. 2568 Lacul Morărenilor 20
4. 2570 Mlaştina Poiana Brazilor 3
5. 2573 Pădurea Ronişoara 62
6. 2574 Pădurea Crăiasca 44
7. 2575 Pădurea Bavna 26
8. 2576 Pădurea de larice Coştiui 0,72
9. 2580 Cornu Nedeii-Ciungii Bălăsinei 800
10. 2581 Arboretul de castan comestibil Baia 500
Mare
11. 2583 Defileul Lăpuşului 25 km
12. 2584 Pădurea cu pini Comja 0,5
13. 2585 Arcer – Ţibleş 150
14. 2586 Vf. Farcău -L. Vinderel-Vf. Mihailecu 100
15. 2588 Poiana cu narcise Tomnatec – 100
Sehleanu
16. 2565 Rez. fosiliferă Chiuzbaia 50
17. 2564 Lacul Albastru 0,5
18. 2566 Peştera Vălenii Şomcutei 5
19. 2567 Peştera cu Oase 0,5
20. 2569 Stâncăriile Sâlhoi Zâmbroslavele 5
21. 2571 Mlaştina Vlăşinescu 3
22. 2572 Tăul lui Dumitru 3
23. 2577 Creasta Cocoşului 50
24. 2578 Cheile Tătarului 15
25. 2579 Cheile Babei 15
26. 2587 Peştera Boiu Mare 0,5
27. 2590 Mlaştina Iezeru Mare 5
28. 2591 Coloanele de la Limpedea 3
29. 2592 Rozeta de piatră de la Ilba 0,5
30. 2593 Peştera din dealul Solovan 1,02
31. 2594 Mlaştina Tăul Negru 1
32. 2562 Izvorul Bătrâna (Ponorul Izei) 0,5
33. 2582 Peştera şi Izbucul Izei 100
34. V.5 Parcul Natural Munţii Maramureșului 148850
sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş
Principalele destinaţii turistice
Principalele destinaţii turistice din România
Potenţialul turistic de excepţie al României este marcat prin două componente
esenţiale:
29
 componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase, configuraţia variată a
reliefului, condiţiile climatice favorabile, valoarea terapeutică și abundenţa unor factori
naturali de cură;
 componenta antropică, reprezentată prin vestigii ale civilizaţiilor ce s-au succedat
pe teritoriul României din vremuri imemoriale, monumente și obiective de artă laică sau
religioase, muzee și colecţii muzeale, elemente de etnografie și folclor de mare frumuseţe și
originalitate, realizări actuale de prestigiu.
Acestea constituie elementele de mare atractivitate ale ofertei turistice românești,

prezentând o paletă largă de forme de turism: de sejur (de litoral, montan, balnear), vânătoare
și pescuit sportiv, turism itinerant cu valenţe culturale, turism profesional etc. Poziţia
geografică îi conferă României statutul de ţară carpato-danubiano-pontică, datorită celor trei
elemente natural definitorii în structura peisagistică și a teritoriului: Munţii Carpaţi, fluviul
Dunărea și Marea Neagră. Fiecare formă a cadrului natural deţine, după specificul său, o
anumită capacitate de potenţial turistic, urmărită pe treptele majore de relief, crește de la
câmpie, la dealuri și podișuri până la unităţile montane, excepţie făcând litoralul românesc al
Mării Negre și Delta Dunării, care prezintă aspecte fizico-geografice originale.
Între cele mai reprezentative zone turistice ale României se disting câteva cu
caracteristici deosebite:
 București - capitala României cel mai mare centru politic, industrial, administrativ,
cultural, știinţific și turistic al ţării;
 Munţii Carpaţi - prin întindere, ușoară accesibilitate, originalitatea și frumuseţea
peisajelor montane, bogăţia de ape minerale și multiple posibilităţi de practicare a sporturilor
de iarnă, constituie cea mai mare și mai complexă zonă turistică a ţării. Aici se găsesc
renumitele staţiuni montane internaţionale Poiana
Brașov, Sinaia, Predeal, care, alături de Borșa, Stâna de Vale, Păltiniș, Durău,
Semenic, Muntele Mic, Bâlea dispun de hoteluri moderne și vile cochete, restaurante,
numeroase posibilităţi de agrement, pârtii și instalaţii pentru sporturile de iarnă și transport pe
cablu. Turismul balnear are, de asemenea, puternice baze de tratament, cazare și agrement în
frumoasele staţiuni din depresiunile sau culoarele de văi carpatine: Băile Herculane, Băile
Felix, Călimănești-Căciulata, Slănic-Moldova, Băile Tușnad, Covasna, Vatra Dornei etc.;
 Litoralul românesc al Mării Negre – zona respectivă are o alcătuire complexă
care-i mărește valoarea turistică. Ea se desfășoară pe o lungime de 245 km, cu Delta Dunării
și complexul de lagune Razim-Sinoe la nord, iar la sud pe circa 70 km se întinde litoralul
30
turistic propriu-zis. Staţiunile de pe litoral, bine cunoscute în turismul internaţional: Năvodari,
Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora,
Venus, Saturn, Mangalia, au moderne baze de cazare și tratament și diverse posibilităţi de
agrement;
 Delta Dunării, este situată în partea de nord a litoralului românesc, la 122 km de
Constanţa. Se prezintă ca o imensă suprafaţă cu stuf, din care se desprind plauri cu nuferi,
plante amfibii și carnivore, păduri de plopi și sălcii pletoase. Delta Dunării este totodată și cel
mai bogat parc faunistic din Europa, cu peste 300 specii de păsări, 60 specii de pești de mare
valoare economică;
 Moldova de Nord, Bucovina sau “Ţara de Sus a Moldovei” - este renumită pe
plan internaţional prin mănăstirile și bisericile sale – Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor,
Arbore, Dragomirna, Putna etc.;
 Maramureș - Oaș - perimetrul respectiv reprezintă una dintre cele mai originale
zone istorico-etnografice ale ţării.
 Zona Transilvania - sub acest nume este cunoscută, încă din vremea cuceririi
romane, regiunea geografică din România cuprinsă în interiorul arcului carpatic;
 Dunărea - a constituit încă din antichitate o arteră de comunicaţie, pe apele
fluviului sau pe uscat, între Europa Centrală și Peninsula Balcanică;
 Banatul - străveche vatră de locuire și de cultură românească, este situat în sud-
vestul României, între Dunăre, Mureș și lanţul Carpaţilor Meridionali.
În funcţie de tipul destinaţiilor turistice la nivelul României distingem:

 Regiuni definite de limite administrative sau de numele zonei: Delta Dunării, zona
munţilor Bucegi, zona munţilor Făgăraș, zona munţilor Retezat, zona munţilor Apuseni-Ţara
moţilor, litoralul Mării Negre, nordul Moldovei – Bucovina, zona Maramureș-Oaș - Ţara
Oașului, Mărginimea Sibiului, cazanele Dunării, Dobrogea;
 Municipii/orașe turistice: București, Brașov, Constanţa, Sighișoara, Sibiu, Iași;
 Staţiuni de sine stătătoare: Sinaia, Predeal, Poiana Brașov, Mamaia, Costinești,
Neptun, Băile Tușnad, Balvanyos, Băile Felix, Băile Herculane, Călimănești, Amara, Vatra
Dornei, Sovata, Slănic Moldova, Slănic Prahova, Sovata, Ocna Sibiului, Băile Govora, Bran;
 Sate (turism rural): Botiza, Vadu Izei, Poienile Izei, Săpânţa, Lunca Ilvei, Gura
Humorului, Vatra Moldoviţei, Putna, Frasin, Moldoviţa, Suceviţa, Albac, Arieșeni, Rășinari,
Sibiel, Tălmăcel, Moeciu, Mila 23, Crișan.
31
Figura 2. 1 Harta turismului rural din România
sursa: www.ruraltourism.ro
Destinaţii turistice din judeţul Maramureş

Tabelul. 13 Destinaţii turistice din judeţul Maramureş
Nume Localizare Tip
Baia Mare În vestul judeţului Municipiu
Maramureș, pe cursul Râului
Săsar
Sighetu Marmaţiei Extremitatea nordică Municipiu
a judeţului, aproape de
graniţă
Cavnic La poalele munţilor Oraş
Gutâi, pe cursul superior al
râului Cavnic, la 32 km est
de municipiul Baia Mare
Vişeu de Sus În partea de nord est Oraş
a judeţului Maramureş
Borşa În partea de est a Oraş
judeţului Maramureş
Săpânţa În partea de nord Comună şi sat
32
vest a judeţului Maramureş
Ieud Pe Valea Izei, între Comună şi sat
Sighet, Vișeu și Borșa, în
jumătatea estică a judeţului
Maramureş
Valea Vaserului În sectorul estic al Zonă turistică
Munţilor Maramureşului
Valea Izei În depresiunea Zonă turistică
Maramureşului
Ţara Jumătatea nordică a Zonă turistică
Maramureşului judeţului Maramureş
Parcul Naţional Nord-estul judeţului Rezervaţie naturală
Munţii Rodnei Maramureş
Parcul Natural Nordul judeţului Rezervaţie naturală
Munţii Maramureşului Maramureş
Trafic de turiști
Tabelul 14. Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de
cazare turistică în anul 2014
Tip structură Număr turişti
Hoteluri 59.560
Hosteluri 4.027
Hoteluri apartament 2
Moteluri 3.146
Vile turistice 1.589
Cabane 333
Tabere de elevi și preșcolari 4.823
Pensiuni turistice 11.235
Pensiuni agroturistice 7.785
Total 92.500
Numărul de înnoptări ale turiștilor la nivelul anului 2010 în judeţul Maramureș a fost
de 200.700.
Tabelul 15. Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de
cazare turistică în anul 2014 în toate zonele din Maramureş
33
Tabelul. 16 Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare
turistică în anul 2014 în staţiunile montane din Maramureş
2.3 Conceptul de acțiune

Metode utilizate în cercetare și descrierea lor
34
Studierea literaturii de specialitate
Metoda documentaţiei bibliografice a fost folosită pentru realizarea fundamentării
teoretice a prezentei lucrări. Au fost consultate lucrări de natură geografică, de amenajare a
teritoriului, referitoare la activităţile fizice şi practicarea lor în scop recreativ.
Metoda observaţiei pedagogice
Metoda observaţiei a fost prezentă pe întreaga perioadă de realizare a studiului
concretizându-se prin observaţii spontane cât şi prin observaţii intenţionate. În urma
observaţiilor din teren am obţinut date referitoare despre modul de amenajare a arealului
studiat şi despre amenajările existente pentru practicarea diferitor activităţi fizice.
Metoda grafică
Metoda reprezintă colecţia de date obţinute în urma unui experiment sau a unei
observaţii care nu pot fi cuprinse, examinate şi analizate printr-o simplă lecturare sau
inspecţie vizuală.
Prin această metodă se pun în evidenţă evoluţia rezultatelor în perioada studiată.
Metoda chestionarului
Ancheta pe bază de chestionar constă în folosirea chestionarului ca instrument de lucru.
Profilul turistului din Maramureş a fost realizat în urma desfăşurării unei anchete pe bază de
chestionar ce investighează date de ordin factual, aspecte concrete ale călătoriei în Maramureş
.
Au fost aplicate un număr de 205 chestionare în rândul turiştilor români şi străini aflaţi în
vizită în Maramureş într-o perioadă estivală de vârf.
Chestionar privind promovarea produsului turistic

Produsul nostru dorește să constituie un pol de atracție pentru zona Maramureș din
punct de vedere al activităților cu preponderență de tip cultural, tradițional și sportiv. Este
realizabil în toate anotimpurile mai puțin în cel de iarnă. Pentru a determina dacă produsul
nostru turistic, care oferă servicii cu caracter sportiv, poate fi inclus în dorințele și preferințele
turistului, am construit un chestionar ce cuprinde 15 întrebări. Acest studiu ne va preciza mai
concret care sunt preferințele reale ale turistului, profilul turistului, fapt reliefat prin
prelucrarea și interpretarea răspunsurilor la întrebările din chestionar.
Chestionarul a cuprins în introducere întrebări ce au conținut de identificare pentru
studiul nostru, aflând vârsta, sexul și țara de origine, data importante pentru noi în realizarea
unui produs eficient pentru un segment de piață bine determinat.
35
Au urmat în continuare un număr de întrebări ce au vizat în principal activitatea de
petrecerea a timpului liber (loisir) în general și pe aceea din zona Maramureș, care constiuie și
esența studiului nostru.
Chestionarul a fost aplicat unui eșantion format din 150 de persoane cu vârste cuprinse
între 18-45 de ani, interval de vârstă din care s-a constituit și piața țintă.
Tabel 17. Reprezentarea pe tară/județ a persoanelor chestionate. Rezultate turiști

români
Localitate (%)
Bucureşti 28,1
Braşov 8,1
Iaşi 6,8
Constanţa 5,9
Maramureş 5,4
Cluj 4,5
Altele (41,2%): Argeş, Bistriţa, Baia Mare, Medgidia, Timişoara, Satu Mare, Tulcea, Vâlcea, Oradea, Piteşti,
Prahova, Hunedoara, Galaţi, Sibiu, Suceava, Teleorman;
Germania, Suedia.
Cei mai mulţi dintre turiştii români intervievaţi au domiciliul în Bucureşti, fiind urmaţi de cei
din Braşov şi Iaşi. Unii dintre turiştii români au menţionat că domiciliul lor este în Germania
şi Suedia.
Tabelul. 18 Localităţi/ţări de domiciliu pentru turiştii străini

Localitate/ţară (%)
Franta 23
Olanda 10,3
Anglia 9
Italia 7,7
Belgia 5,1
Elvetia, Germania, Spania 3,8
Cehia, Israel, Japonia, Polonia, Slovenia, 2,6
Ucraina, Ungaria, USA
Altele: Australia, Canada, Cipru, Croatia, Grecia, Mexico City, Norvegia, Noua Zeelandă,
Suedia
Cei mai mulţi turişti străini chestionaţi sunt din Franţa şi Olanda, urmaţi de cei din Anglia şi
Italia.
36
Repartizarea populației
Rural
Urban
0 20 40 60 80 100 120 140 160

Grafic 1. Reprezentarea după criteriul urban /rural
Dintre cei intervievați am remarcat următoarea răspândire ca mediu în care locuiesc:

84% locuiesc la oraș, iar 16% în mediul rural.
Durata sejur
Grafic. 2. Durata sejur

Cei mai mulţi dintre turiştii români, respectiv 57% optează pentru un sejur de 1-5 zile
în regiunea Maramureş, considerând probabil această perioadă suficientă explorării
obiectivelor turistice din zonă. Desigur, durata sejurului credem noi este influenţată şi de
aspectele financiare. Un procent semnificativ dintre turiştii chestionaţi, respectiv 21,5%
optează pentru sejururile de 6-10 zile.
37
Principalele surse de informare pentru alegerea destinaţiei
Grafic. 3. Surse de informare pentru alegerea destinației de vacanță

Principalele surse de informare ce au determinat alegerea destinaţiei de vacanţă ca
fiind Maramureşul sunt site-urile de turism (45,7%) şi cunoştinţele, prietenii şi familia
(33,8%). Urmează la mare distanţă punctele de informare turistică (8,9%) şi ghidurile
turistice/articolele din publicaţii (6,6%). Un procent mic de alegeri, respectiv 2,5% au
menţionat agenţiile de turism ca surse de informare. Cele două surse de informare care au
rezultat pe primele locuri în alegerile turiştilor sunt cele mai accesibile surse de informare.
La ce aţi apelat în planificarea călătoriei către Maramureş?
Grafic. 4. Modalități de informare

Din nou, site-urile de turism (41,6%) şi cunoştinţele, prietenii, familia (39,9%)
reprezintă elementele la care au apelat turiştii români în planificarea călătoriei către
Maramureş.
38
Unitatea turistică aleasă pentru sejurul în Maramureş
Grafic. 5. Unitatea turistică aleasă

Un procent semnificativ de turişti români (63,2%) au afirmat că unitatea turistică
aleasă pentru sejurul în Maramureş este pensiunea (agro)turistică. Urmează la diferenţă mare
hotelurile de 2-3*, campingurile şi apoi hotelurile de 4*.
Repartizara veniturilor pentru o vacanță de 5-7 zile
peste 600 euro
400 - 500 euro
300 - 400 euro
200 - 300 euro
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Grafic 6. Suma de bani alocată de persoanele chestionate pentru o vacanță de 5-7 zile
Acestea fiind spuse am intervievat în principal persoane care se încadrează într-o
categorie ce cheltuiesc pentru vacanță venituri situate între 200 și peste 600 de euro, pentru a
determina dacă cei vizați de noi prin pachetul turistic dezvoltat pot susține financiar oferta
noastră.
39
Repartizare venituri pentru un produs cultural - sportiv
peste 600 euro 9%
400 - 500 euro 41%

Repartizare venituri pentru
un produs cultural - sportiv
300 - 400 euro 23%
200 - 300 euro 27%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
Grafic 7. Suma de bani potențial investită pentru cumpărarea unui produs touristic care
vizează unitățile de tip sportive și de recreere
Remarcăm că din procentajul total se remarcă cu ușurință un procentaj de 41%, care
semnifică 400-500 euro, și 27% 200 - 300 euro, ca fiind banii dispuși să-I cheltuiască pentru
a cumpăra un produs turistic. Este evident că prețul stabilit de noi pentru pachetul turistic
construit care include serviciul de divertisment promovat de noi, nu poate crea probleme de
genul inaccesibilității populației cu venituri medii și peste medie. Precizăm acest lucru
deoarece din totalul celor chestionați am remarcat și o ierarhie în ceea ce privește nivelul
veniturilor câștigate și apoi am raportat aceste venituri la media de salarizare pentru întreaga
populație a României.
Credem că analiza realizată și care are la bază tocmai aceste aspecte nu poate să nu se
armonizeze într-un mod eficient cu strategia de preț pe care ne-am propus-o ca fiind cea mai
eficace vizavi de viabilitatea și popularizarea produsului nostru.
Atractivitatea produsului turistic
Nu știu 5%
Nu
Da
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Grafic 8. Reprezentarea interesului pentru produsul turistic propus
40
Dintre cei care și-au exprimat opinia prin intermediul răspunsurilor, am înregistrat o
repartizare în procente prin valorile de 83% favorabil, și doar 12% nefavoravil în ceea ce
privește atractivitatea și interesul față de pachetul nostru propus. Restul de 5% intră în
categoria celor indeciși și astfel nu au putut formula nici un răspuns concludent pentru studiul
nostru.
Graficul următor surprinde preferința celor intervievați cu privire la practicarea
activităților sportive, de orice natură, din timpul vacanței lor.
Practicați activități sportive în general în timpul vacanțelor?
Nu
Practicați activități sportive

în general în t
Da
0 20 40 60 80 100 120 140

Axis Title
Grafic 9. Reprezentarea practicării activităților sportive

Se remarcă faptul că un procentaj majoritar de 87% preferă practicarea unor activități
sportive în timpul vacanțelor. Acest lucru este îmbucurător pentru noi.
Atractivitatea produsului turistic
Altele
Cățărat
Înot
Ciclism
Jogging
Drumeții
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Grafic 10. Preferința de practicare a activităților sportive
Rezultatele răspunsurilor înregistrate surprind cu relevanță conținutul activităților din
punct de vedere al sportului și petrecerii timpului liber al celor solicitați să răspundă, astfel
activitățile prezente în pachetul nostru turistic sunt în topul preferințelor viitorilor clienți ai
prodsului nostru.
41
În timpul acestei călătorii în Maramureş aţi realizat sau intenţionaţi să realizaţi
următoarele?
Grafic. 11. Procentaje activități favorite ăn Maramureș

Călătoria cu Mocăniţa reprezintă activitatea care se doreşte a fi realizată sau a fost
realizată de către cei mai mulţi dintre turiştii români chestionaţi. Astfel, 21,7% dintre aceştia
au optat sau vor opta pentru această atracţie. La nivel strâns urmează vizitarea bisericilor de
lemn, 18,4% dintre turişti intenţionând să facă o astfel de vizită sau chiar au făcut-o. Vizitarea
Cimitirului Vesel deţine locul trei în alegerile făcute de respondenţi (14,9% dintre turişti) în
ce priveşte activităţile pe care le-au realizat sau intenţionează să le realizeze în Maramureş.
Vizitarea atracţiilor naturale (cu un procent de 12,2% dintre turişti), vizitarea muzeelor (cu un
procent de 11% dintre turişti) şi plimbările pe jos/drumeţiile/trekking-ul (cu un procent de
9,6% dintre turişti), urmează în ordinea preferinţelor turiştilor români.
Zone și produse turistice noi
Poate 20
Nu 15
Da 115
0 20 40 60 80 100 120 140

Grafic 12. Interesul turiștilor pentru zone și produse noi
42
S-a înregistrat o repartizare în procente prin valorile de 77% pozitiv, 10% negativ, și 13%
indeciși.
Vârsta
35-45
25-35
18-25
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Vârsta
Graficul 13. Reprezentarea repartizării persoanelor chestionate pe vîrste
Cel mai mare procentaj de 51%, din rândul celor chestionați au vârsta cuprinsă între 35
și 45 de ani. Nici celelalte categorii de vârstă nu sunt de neglijat 33% persoane tinere de 18-25
ani, respectiv 25-35 de ani cu un procentaj de 16%.
Sexul și starea civilă
Necăsătorit 45
Căsătorit 105
Sexul și starea civilă
Feminin 61
Masculin 89
0 20 40 60 80 100 120
Grafic 14. Reprezentarea grafică a persoanelor chestionate după criteriile de sex și stare
civilă
Din totalul celor chestionați 59, 33% sunt bărbați, iar 40, 66% persoane de sex
feminin. Acest lucru demonstrează faptul că există un raport apropiat în ceea ce privește sexul
persoanelor chestionate. 30% sunt necăsătoriți, iar 70% căsătoriți.
Concluzii
43
Profilul turistului din Maramureş este realizat în urma desfăşurării unei anchete pe
călătorie, percepţia asupra zonei). Au fost aplicate un număr de 150 chestionare în rândul
turiştilor români şi străini aflaţi în vizită în Maramureş într-o perioadă estivală de vârf.
Analizând rezultatele înregistrate ne-am construit produsul turistic în plan al
conținutului activităților culturale, sportive și de recreere, astfel încât să satisfacem cu
prisosință opțiunile exprimate de cei intervievați, și de viitori turiști veniți în zona
Maramureș.
În încheiere, cel mai important aspect pe care dorim să-l menționăm este acela de a
stipula tipul chestionarului anchetă asupra atitudinii față de turismul cultural, sportiv -
recreativ, iar ca punct culminant faptul că ipoteza stabilită a fost confirmată de rezultate prin
materializarea activităților preferate de posibilii turiștii din zona Maramureș.
2.4. Acțiuni concrete

Stabilirea obiectivelor generale de marketing
Obiectivul general al planului îl constituie dezvoltarea durabilă a turismului sportiv –
recreativ și cultural în zona Maramureș, prin valorificarea resurselor locale antropice.
Obiectivele specifice sunt:

1. Valorificarea potenţialului turistic natural, prin promovarea tradiţiilor şi a obiceiurilor
folclorice culturale specifice.
2. Crearea unui parteneriat public durabil în vederea dezvoltării pieţei de turism prin
utilizarea noilor tehnologii în comunicare şi marketing turistic.
În vederea realizării acestui obiectiv se vor utiliza instrumentele pe baza cărora, sectorul
de turism va construi avantaje competitive prin inovare şi dezvoltarea unei noi generaţii de
experienţe turistice, în perspectiva atragerii de vizitatori, prin diversitatea culturală locală,
protejând şi conservând integritatea mediului.
Aceste obiective vor direcţiona formularea politicilor de marketing ce vizeazã atât

îmbunãtãţirea ofertei turistice, cât şi stimularea cererii prin comunicarea cu potenţialii
consumatori.
44
Obiective pe termen mediu si lung
- practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate,
- realizarea unui produs turistic diversificat,
- realizarea și promovarea unor evenimente locale,
- adoptarea unor măsuri eficiente de promovare.
Prezentarea produsului turistic

Vrem să cutreieri. Să treci din sat în sat, peste dealuri, pe lângă râu, prin râu, pe poteci
înguste de munte, peste rădăcini de brad și pe sub streșini de cetină, peste tot unde e natură și
om bun. În locuri atât de pitorești, încât tot ceea ce ai auzit despre Maramureș să prindă, dintr-
o dată, contur în fața ochilor tăi.
Traseele includ zonele umede situate în Piemontul Gutâiului, adevarate muzee ale
naturii ce găzduiesc o floră relictă din era glaciară, şi Rezervaţia Creasta Cocoşului, ce
conservă elemente naturale cu semnificaţie ecologică, ştiinţifică şi peisagistică deosebită.
Valorile culturale regăsite de-a lungul traseului completează armonios zestrea
maramureşeană: arhitectura tradiţională specifică - cu porţile sculptate ce poartă cu ele
identitatea locului, bisericile şi casele de lemn, instalaţiile tradiţionale - precum şi meşterii
populari ce duc mai departe meseriile tradiţionale păstrate cu sfinţenie de-a lungul timpului.
Turiştii dornici să descopere natura surpronzătoare şi elementele de civilizaţie arhaică
sunt invitaţi să exploreze Drumul Verde la pas, cu bicicleta sau căruţa.
Binecuvâtat cu abundenţa vieţii sălbatice şi peisaje naturale de o rară frumuseţe,
Maramureşul reprezintă destinaţia perfectă pentru vizitatorii interesaţi să descopere şi să
experimenteze moştenirea vie reprezentată de diversitatea naturală şi culturală ce-i conferă
identitatea.
Maramureș zonă de legendă, tradiție și cultură

Vă invităm în cel mai de legenda taram romanesc: Maramureș, în Munţii Gutâi – o lume
aparte, enigmatică, diferită de cea a altor munţi, cu platouri de lavă, conuri vulcanice,
abrupturi stâncoase cu forme bizare, ce oferă posibilităţi deosebite pentru observarea vieţii
sălbatice, urmăriţi păsările de pradă ce survolează peisajul mozaicat şi faceţi cunoştinţă cu
plantele carnivore din tinoavele montane, fotografierea naturii, ture în aer liber (pe jos sau cu
bicicleta) sau aventura escaladării unora dintre pereţii stâncoşi.
Tarif: de la 440 EURO / sejur / pers. (în funcţie de mărimea grupului)
45
Pachetul conţine: cazare 5 nopţi în pensiuni rurale *** la poalele Masivului Gutâi, în
pitorescul sat Breb, servicii de masă complete, taxă de vizitare la biserici, lecţii la meşteri,
masă la stână, 3 excursii în ariile protejate din Munții Gutâi, echipament pentru observarea
vieții sălbatice – binocluri, lunate, asigurarea echipamentului pentru trasee montane. Biciclete,
imagini foto/video ale vacanţei pe suport DVD.
Se acordă reduceri de 10% pentru copii cu vârsta până la 12 ani.
Pachetul nu conţine: transport către destinație, suveniruri, băuturi şi alte cheltuieli personale
Strategii de marketing
Strategii pentru implementarea obiectivelor generale de marketing
Strategia de marketing dezvoltă liniile definitorii prin care se vor realiza obiectivele
stabilite.
Acestea trebuie să răspundă în egală măsură aspectelor cheie care, în conexiune cu
viziunea de dezvoltare a turismului cultural, să acopere domeniile mix-ului de marketing,
pachete complete de politici-programe-proiecte.
Aspectele cheie care au definit elaborarea strategiei, sunt:
 Parteneriat şi coordonare,
 Participarea comunităţii locale,
 Definirea produsului turistic,
 Ofertă de servicii turistice de calitate,
 Accesibilitate.
Prin transpunerea acestor aspecte în metodologia de lucru, s-a urmărit crearea unui
sistem de raporturi între beneficiar şi mediul ambiant încât să se asigure plasarea produsului
turistic într-o poziţie cât mai bună în confruntarea cu ceilalţi competitori.
Au fost stabilite două tipuri de strategii:
1. Strategia de piaţă, luând în considerare atât turiştii, cât şi concurenţa.
În cadrul strategiei de piaţă s-au ales două strategii de realizare a obiectivelor propuse:
 strategia concentrării pe un singur segment de piaţă şi anume turistul
 strategia ofensivă ce urmăreşte creşterea numărului de turişti.
46
2. Strategia de promovare
Această strategie este complementară strategiei de piaţă.
În cadrul strategiei de promovare este vizată publicitatea şi promovarea produsului
turistic.
Campania de promovare este complexă, incluzând mai multe tehnici specifice, care îşi
aduc fiecare, contribuţia la atingerea obiectivelor şi anume:
a. mijloace tradiţionale de publicitate:
i. mass-media – TV
ii. publicitate outdoor
iii. evenimentul căpată o importanţă tot mai mare prin multitudinea de
ocazii create, constientizându-se că numai printr-un contact direct atât cu purtatorii cererii cât
si cu ceilalti ofertanti de pe piaţa turistică, se poate obtine ceea ce în turism, este slab
reprezentată:calitatea prestaţiei.
b. mijloace moderne:
Internet-ul (crearea unui site). Internetul este o formă de promovare specială, modernă,
având un impact foarte mare. De fapt, acest mijloc cu funcţii multiple, atinge nu numai
obiective de ordin publicitar, putându-se realiza astfel: informarea publicului, atragerea
vizitatorilor, oferirea materialelor educative, oferirea de servicii, recrutare unor voluntari etc.
Cele două strategii au definit politica de marketing care va fi determinată, în mod
hotărâtor, de două categorii distincte de factori, şi anume: factori exogeni şi factori
endogeni.
În categoria factorilor exogeni se situează acei factori asupra cărora beneficiarul poate
exercita un control mai redus şi care sunt caracterizaţi prin eterogenitate.
Între aceşti factori putem include:
• cererea de produse;
• concurenţa;
• conjunctura;
• cultura;
• tehnologia;
• legislaţia etc.
În categoria factorilor endogeni se situează, de regulă, cei 4 P, şi anume:
• produsul
• preţul
• plasarea şi
47
• promovarea.
Transpunerea în practică a politicii de marketing presupune o combinare optimă a
tuturor factorilor enunţaţi anterior, atât a celor exogeni, cât şi a celor endogeni, rezultând în
acest ultim caz, ceea ce denumim în mod current mixul de marketing.
1. Plan de acţiune pentru implementarea strategiilor de marketing
Politica de marketing definită prin strategia de marketing, va fi implementată printr-un plan

de acţiuni.
Responsabil
Termen de
Strategie Activităţi
realizare
 echipa de monitorizare şi
SERVICII DE REALIZARE ŞI implementare
6 luni
ADMINISTRARE PORTAL DE INFORMAŢII  operatorul economic, furnizor de
servicii de realizare şi administrare
portal de informaţii
implementare
 operatorul economic, furnizor de
vederi, broşuri,
6 luni servicii realizare grafică materiale de
pliante
promovare produs
servicii tipărire materiale de
promovare produs
REALIZAREA implementare
MATERIALELOR DE  operatorul economic, furnizor de
PROMOVARE PENTRU Carte cu specific de
5 luni servicii realizare carte cu specific de
PRODUS turism
turism
servicii tipărire carte cu specific de
turism
implementare
Album foto 5 luni  operatorul economic, furnizor de
servicii realizare album foto
servicii tipărire album foto
implementare
 operatorul economic, furnizor al
CD film documentar 4 luni serviciilor de realizare film
documentar
serviciilor de multiplicare film
documentar
REALIZAREA postere, bannere,  echipa de monitorizare şi
5 luni
MATERIALELOR DE invitaţii implementare
PUBLICITATE PENTRU  operatorul economic, furnizor de
48
servicii realizare grafică materiale de
EVENIMENT promovare eveniment
servicii tipărire materiale de
promovare eveniment
implementare
ELABORARE STRATEGIE DE MARKETING 4 luni
serviciilor de elaborare strategie de
marketing
REALIZARE ŞI DIFUZARE SPOT TV 4 luni implementare
servicii realizare spot TV
ORGANIZARE EVENIMENT 4 luni implementare
servicii organizare eveniment
PARTICIPARE LA EMÎSIUNE TV CU
2 luni implementare
SPECIFIC TURISTIC
serviciilor de închiriere spaţiu TV
PROIECT STAND 2 luni implementare
serviciilor de închiriere spaţiu stand
PARTICIPARE LA TÂRG NAŢIONAL DE
2 luni implementare
TURISM
2. Bugetul planului (corelat cu activităţile din planul de acţiune)

Pret
Unitate de unitar
Activitate/Subactivitate Cant. Pret total
măsură pret / buc
fara TVA
SERVICII DE REALIZARE ŞI ADMINISTRARE portal de

1 2500,00 25.000,00
PORTAL DE INFORMAŢII informaţii
Realizare spot spot 1 1200,00 12.000,00

REALIZARE ŞI
DIFUZARE SPOT TV
Difuzare spot difuzări 5 1.00,00 50.000,00
REALIZAREA Grafica materiale promovare

contract 1 1100,00 11.000,00
MATERIALELOR produs (vederi, brosuri, pliante)
DE PROMOVARE
Tiparire vederi bucăţi 8000 0,50 4.000,00
Tiparire brosuri bucăţi 8000 0,80 6.400,00
Tiparire pliante bucăţi 8000 0,50 4.000,00
Grafica materiale promovare

eveniment (postere, bannere, contract 1 1100,00 11.000,00
invitatii)
Tiparire invitatii contract 1000 0,50 500,00
49
Tiparire postere bucăţi 500 0,80 400,00
Tiparire bannere bucăţi 10 2.000,00 20.000,00
Concept grafică album contract 1 2000,00 20.000,00
Tipărire album bucăţi 2000 35,00 70.000,00
Concept carte cu specific turistic contract 1 3000,00 30.000,00
Tipărire carte bucăţi 2000 10,00 20.000,00
Concept film contract 1 3.00,00 30.000,00
Multiplicare DVD bucăţi 1000 2,00 2.000,00
ELABORARE
STRATEGIE DE Strategie de marketing contract 1 4000,00 40.000,00
MARKETING
PARTICIPARE LA
EMISIUNE TV CU
Participare emisiune TV emisiune 3 1000,00 30.000,00
SPECIFIC TURISTIC
Închiriere spatiu
emisiune TV
ORGANIZARE
Organizare eveniment eveniment 1 25000,00 250.000,00
EVENIMENT
Proiect stand contract 1 6000,00 60.000,00
PARTICIPARE LA Inchiriere stand (zile) contract 4 5.000,00 20.000,00

TÂRG NAŢIONAL
DE TURISM Cazare (nopti) nopţi 4 1.200,00 4.800,00
Transport (autoturisme) autoturisme 2 400,00 800,00
TOTAL 72190,00
3. Rezultate preconizate
Activitate
Rezultate
Subactivitate
Achiziţie servicii realizare şi  un contract de achiziţii servicii

administrare portal de realizare portal de informaţii
SERVICII REALIZARE ŞI
informaţii
ADMINISTRARE PORTAL DE
INFORMAŢII
Realizare şi administrare
portal de informaţii  un portal de informaţii
REALIZARE MATERIALE DE Achiziţie servicii grafică

PROMOVARE PRODUS materiale de promovare  un contract de servicii grafică
produs materiale de promovare produs
50
Realizare machete  machete pentru vederi, broşuri,
pliante
Achiziţie servicii de tipărire  un contract de servicii tipărire
materiale de promovare materiale de promovare produs
produs
Vederi, broşuri, pliante
Tipărirea materiale de  8.000 bucăţi vederi
promovare produs  8.000 bucăţi broşuri
 8.000 bucăţi pliante
Achiziţie servicii grafică  un contract de servicii grafică
materiale de promovare materiale de promovare
eveniment eveniment
REALIZARE MATERIALE DE
PROMOVARE EVENIMENT Realizare machete  machete pentru postere, bannere,
invitaţii
Achiziţie servicii de tipărire  un contract de servicii tipărire
materiale de promovare materiale de promovare
Postere, bannere, invitaţii eveniment evenimente
Tipărirea materiale de  500 bucăţi postere,

promovare eveniment  10 bannere,
 1.000 bucăţi invitaţii
Achiziţie servicii realizare  un contract de achiziţii realizare
concept carte cu specific concept carte
turistic
Realizare concept carte cu  concept carte cu specific turistic

REALIZARE CARTE CU specific turistic
SPECIFIC DE TURISM
Achiziţie servicii editare  un contract achiziţii serviciu
carte cu specific turistic editare carte cu specific turistic
Editare carte cu specific  2.000 bucăţi carte cu specific

turistic turistic
Achiziţie servicii concepere

 un contract de servicii realizare
album foto
concept album foto
Realizare concept album foto
REALIZARE ALBUM FOTO  concept album foto
Achiziţie servicii editare  un contract de servicii editare
album foto album foto
Editare album foto  2.000 bucăţi album foto
Achiziţie servicii realizare  un contract achiziţii elaborare

REALIZARE STRATEGIE DE strategie de marketing strategie de marketing
MARKETING Realizare strategie de  o strategie de marketing
marketing
 un contract servicii realizare film

documentar
REALIZARE FILM Achiziţie servicii realizare
DOCUMENTAR film documentar
Realizare film documentar  concept film documentar
 un contract achiziţie servicii

multiplicare DVD
51
Achiziţie servicii multiplicare
film DVD
Multiplicare film DVD  1.000 bucăţi film DVD
Achiziţie servicii realizare  un contract achiziţii servicii

spot TV realizare spot
REALIZARE ŞI DIFUZARE
Realizare spot tv  spot tv
SPOT TV
Achiziţie servicii difuzare  un contract achiziţii difuzare
spot TV spot tv
Difuzare spot TV  5 difuzări spot tv
Achiziţie servicii organizare

 un contract de servicii
eveniment
ORGANIZARE EVENIMENT organizare eveniment
Desfăşurare eveniment
 un eveniment organizat
Închiriere spaţiu TV pentru  un contract achiziţie servicii
realizare emisiune cu specific realizare emisiune cu specific
PARTICIPARE EMISIUNE CU turistic turistic
SPECIFIC TURISTIC
Participare emisiune TV  3 participări la emisiune tv
Achiziţie servicii amenajare  un contract achiziţie servicii

proiect stand realizare proiect stand
PROIECT AMENAJARE STAND
Amenajare proiect stand  un stand amenajat
PARTICIPARE LA TÂRG Închiriere stand participare  un contract achiziţii închiriere

târg naţional de turism stand
NAŢIONAL DE TURISM
Participare târg naţional de  o participare la târg naţional de
Martie 2016 turism turism
Strategia de preț
Stabilirea prețului pentru produs s-a făcut utilizând conceptul „competiția non-preț”,
care implică convingerea consumatorului că produsul oferit este superior și oferă avantaje,
comparativ cu cel al competitorului; precum și „tehnica orientată după costuri”.
Ca strategii s-au folosit: prețul de prestigiu , discountul (cumpărarea produsului în cantități
mari – grupuri de consumatori), precum și prețul psihologic.
Partea 3. Rezultate și specificații
52
3.1. Discuții critice ale rezultatelor
Turismul în zona Maramureș: stare curentă, problematica și soliții
Număr de turişti din județul Maramureș

Numărul de turişti care au vizitat judeţul Maramureş în anul 2015 a fost de 92.500,
dintre care:
 59.560 s-au cazat în hoteluri;
 4.027 în hosteluri;
 2 în hoteluri apartament;
 3.146 în moteluri;
 1.589 în vile turistice;
 333 în cabane;
 4.823 în tabere pentru copii/elevi;
 11.235 în pensiuni turistice;
 7.785 în pensiuni agroturistice.
Datele au fost preluate din Anuarul Statistic al judeţului Maramureş 2014, cel mai
recent anuar statistic disponibil la data culegerii datelor pentru elaborarea studiului.
Durata şederii
Numărul înnoptărilor turiştilor care au vizitat judeţul Maramureş în anul 2010 a fost
de 200.700. Raportând acest număr la numărul total al turiştilor se obţine o durată medie a
şederii de 3 zile.
Grafice ale fluxurilor de trafic de turişti după tipul de turism şi destinaţii
La nivelul judeţului Maramureş nu sunt disponibile date referitoare la numărul de
turişti pe tipul de turism practicat şi pe destinaţii. Dacă ne raportăm la situaţia la nivel
naţional, avem:
53
Figura. 3 Structura numărului de turişti, după motivul principal
Resurse turistice ale Maramureşului
Judeţul Maramureş prezintă un potenţial turistic ridicat, având un relief deosebit de
atractiv, resurse hidrominerale, precum şi o varietate de vestigii şi monumente istorice,
obiective religioase şi culturale, obiective şi manifestări etnografice. În ceea ce priveşte
potenţialul natural, individualitatea regiunii este dată de resursele hidrominerale, cunoscute şi
apreciate de mult timp. Zona muntoasă din judeţul Maramureş dispune de formaţiuni
vulcanice interesante (Oaş, Gutâi, Ţibleş).
Potenţialul antropic este la fel de variat: de la vestigii istorice, obiective religioase
(bisericile de lemn, mănăstirile) şi culturale (muzee, Cimitirul Vesel din Săpânţa, centre
istorice, evenimente) la zone în care se păstrează o civilizaţie rurală cu accente arhaice, aşa
numitele ţări sau ţinuturi, veritabile insule turistice insuficient exploatate: Ţara
Maramureşului, Lăpuşului, Chioarului şi Codrului sunt areale distincte, individualizate în
context european.
Resurse turistice antropice
Bisericile vechi de lemn, printre care 8 monumentele UNESCO, la Bârsana, Budeşti
(Josani), Deseşti, Ieud (Deal), Poienile Izei, Plopiş, Rogoz şi Şurdeşti.
Construite din bârne de lemn sculptate manual, având turnuri înalte, care să îi apropie
pe credincioşi de Dumnezeu şi acoperiş de şindrilă, bisericile reprezintă mai mult decât
obiective turistice, adesea continuând să fie folosite de săteni pentru serviciile religioase.
Multe dintre bisericile de lemn sunt împodobite pe interior cu pictura parietală datând din sec.
XVII şi XVIII şi care înfăţişează, uneori în manieră foarte originală, scene din Biblie. De
asemenea, bisericile păstrează în interior vechi şi valoroare icoane pe lemn şi pe sticlă.
54
Cimitirul Vesel de la Săpânţa este unul din cele mai cunoscute şi originale obiective
turistice din regiunea de NV, care atrage anual un număr impresionant de turişti. Cimitirul
Vesel a fost, pentru aproape 50 de ani, creaţia sculptorului Stan Pătraş. Continuatorii traditiei
lui Patras sunt meşterii Dumitru Pop Tincu, Vasile şi Gheorghe Stan Colţun, Toader Turda,
Viorel Pop.
Resurse naturale
Înzestrat de la natură cu munţi, lacuri, cascade, izvoare, Maramureşul este înstărit şi la
capitolul „resurse naturale”, dispunând de:  3 rezervaţii ştiinţifice: Pietrosul Mare,
Rezervaţia fosilieră Răzvan Givulescu Chiuzbaia, Piatra Rea;
 1 parc naţional: Parcul Naţional Munţii Rodnei – rezervaţie a biosferei;
 1 parc natural: Parcul Natural Munţii Maramureşului;
 18 monumente ale naturii deja menţionate pe parcursul lucrării;
 13 rezervaţii naturale;
 Peste 100 de izvoare naturale.
Cele mai importante izvoare minerale din Maramureşul Istoric sunt cele aflate în Ocna
Şugatag, Budeşti, Breb, Valea Stejarului, Săpânţa, Văleni, Slătioara, Glod, Botiza, Valea
Vinului, Valea Vaserului, Onceşti, Ieud, Dragomireşti, Repedea (pe v.Tomnatecului), Crasna,
apoi în Borşa şi Baia Borşa (staţii de îmbuteliere pe Valea Vinişorului), şi in fine, apele
salinei vechi din Coştiui, neuitând de izvoarele minerale din Lutoasa-Poienile de Sub Munte.
Staţiunea balneo-climaterică Ocna Şugatag este o bază de tratament cu o reţea bogată
de pensiuni şi hoteluri. Pe locul unor foste mine de sare prăbuşite, se găsesc azi 8 lacuri,
situate pe primele locuri în Europa din punctul de vedere al salinităţii. Se remarcă Lacul
Gavril (30 metri adâncime) şi Tăul fără fund (33 metri adâncime, cel mai adânc lac din zonă).
Ocna Şugatag nu duce lipsă nici de arii naturale protejate: Pădurea Crăiasca, specii rare de
stejar, larice, gorun, carpen. Băile Vechi din Ocna Şugatag constituie punctul de pornire al
Drumului Moştenirii Maramureşene (Greenway).
În ceea ce priveşte apele minerale din celelate zone ale judeţului Maramureş, le putem
enumera pe cele din Ţara Lăpuşului, din satele Borcut, Stoiceni (unde a existat o staţie de
îmbuteliere), Poiana Botizei (un borviz care izbucneşte spectaculos la intervale de aprox. 15
min.).
Tipuri de servicii şi facilităţi turistice existente

Judeţul Maramureş dispune de o bogată ofertă turistică, de la excursii pe munte şi
sporturi extreme la turism cultural şi religios.
55
Faima regiunii se datorează mai ales monumentelor arhitecturale tradiţionale, peste
200, păstrate până în prezent: case tradiţionale, porţi din lemn, cunoscute peste tot în lume,
biserici de secol XVIII, XVII şi chiar XVI. Unicitatea şi marea valoare ale acestor biserici au
fost recunoscute de către una dintre cele mai importante autorităţi ale lumii, UNESCO, ce a
inclus opt dintre ele în Lista Patrimoniului Mondial.
Maramureşul este cunoscut pentru costumele sale populare, pentru ţesăturile care
decorează interioarele caselor (cergi, şterguri, covoare), pentru obiectele din lemn, pentru
clopuri (pălăriile din paie ale bărbaţilor), pentru olărit , pentru pictura icoanelor pe sticlă şi
lemn sau pentru măştile folosite în timpul sărbătorilor de iarnă. În majoritatea satelor, există
meşteri populari care îşi vând creaţiile acasă. În unele localităţi, este câte un punct turistic
unde sunt vândute produsele de ceramică, dar chiar şi acolo unde nu există un astfel de loc,
meşterii populari sunt uşor de găsit, întrebând localnicii.
Maramureşul este adesea descris ca o regiune cu o ruralitate idilică, ca o întoarcere în
trecut, care îi ispiteşte cu precădere pe turiştii occidentali căutători de culturi arhaice. Un
articol din Daily Mail publicat în august 2011 (autor Nick Maes) face referire la Maramureş
astfel „Cutreierând sate drăguţe în căruţa trasă de cai este modul ideal de a vedea această ţară
încântător de rustică“ în timp ce în Ghidul Lonely Planet găsim descrieri precum „Unde sate
mărunte, cufundate în obiceiuri locale şi istorie, stau printre dealuri vălurite şi peisaje de vis”.
Tipuri de servicii turistice, oferta de cazare
În judeţul Maramureş turiştilor li se oferă locuri de cazare în hoteluri, pensiuni
turistice şi agroturistice, hosteluri, hoteluri apartament, moteluri, vile turistice, cabane,
camping-uri. Mai există de asemenea locuri de cazare în taberele de elevi şi preşcolari. Toate
hotelurile sunt clasificate după sistemul naţional, care merge de la o stea până la cinci stele.
Pensiunile primesc între 2 şi 5 stele (cele turistice) sau flori (cele agroturistice). Proprietarii
pot pregăti micul dejun, prânzul sau cina, dacă există cerere.
În mod clar, hotelurile pierd prin comparaţia cu pensiunile, pentru că sunt deseori mai
degrabă impersonale şi nu reflectă caracterul specific al regiunii. În pensiunile agroturistice
puse la dispoziţia turiştilor, aceştia pot gusta din mâncărurile tradiţionale sau să asiste la
confecţionarea obiectelor de artizanat, cu metodele utilizate de secole.
Turismul rural maramureşean grupează în principal serviciile de cazare şi masă, şi
într-o pondere redusă, în mod organizat, alte tipuri de servicii, de genul plimbări cu căruţa, cu
sania, plimbări ecvestre etc., însă cei ce aleg mediul rural maramureşean pentru petrecerea
vacanţei au posibilitatea de a cunoaşte îndeaproape activităţile tradiţionale din gospodărie,
obiceiurile şi tradiţiile desfăşurate cu ocazia diferitelor evenimente şi momente marcante în
56
viaţa ţăranului maramureşean, fără ca acestea să fie organizate special în scop turistic.
Caracterul individual al fiecărei regiuni şi subregiuni maramureşene conferă particularităţi
specifice şi speciale produselor turistice oferite.
Pachetele turistice oferite de agenţiile de turism în judeţul Maramureş sunt în special
în staţiunile balneare, în zona montană sau la pensiuni agroturistice. Cea mai mare parte dintre
agenţiile de turism din judeţ nu se concentrează însă pe oferta turistică din Maramureş, ci pe
destinaţii externe.
Deşi serviciile de ghidaj turistic sunt destul de frecvent solicitate, în Maramureş există
un număr restrâns de ghizi locali atestaţi. Ca urmare, sunt mai adesea contractate serviciile
ghizilor naţionali care colaborează cu agenţii şi tur operatori din alte zone ale ţării sau din
străinătate.
Turism activ
Priveliştea şi relieful variat al ţinutului propun o ofertă largă pentru sporturile care se
desfăşoară în aer liber.
Oferta turistică a judeţului Maramureş dă posibilitatea turiştilor să practice diferite
sporturi (sporturi de iarnă, rafting, canoe, planare) şi activităţi în aer liber. Schiatul este
practicat in mai multe staţiuni care au pârtii moderne, precum Borşa, Izvoare, Mogoşa, Cavnic
şi Şuior, dar acest sport poate fi practicat şi în afara pârtiilor. Pârtiile de schi au facilităţi şi
pentru snowboard, săniuş, bob, etc. Escalada poate fi, de asemenea, practicată în mai multe
locuri, cele mai populare fiind Creasta Cocoşului (Munţii Gutâi), Piatra Virgină (Baia Mare),
Coloanele Limpedea (Ferneziu).
Numeroasele drumuri forestiere permit atât sporturi cu motor (motocross, off-road),
cât şimersul cu bicicleta prin munţii Maramureşului, Rodnei şi Gutâi, prin păduri de pin sau
molid, sau pe drumuri care însoţesc cursul apelor.
Parapantismul în Maramureş oferă nu doar plăcerea zborului, ci şi admirarea unor
peisaje deosebite. Sunt mai multe locuri abordate de parapantişti: Creasta Cocoşului, vârful
Igniş, vârful Mogoşa, zona Copalnic etc. În ceea ce priveşte mersul cu pluta, canoe şi kayak,
sunt mai multe locuri privilegiate pentru astfel de sporturi. Râurile Vişeu, Vaser şi Lăpuş sunt
recomandate în timpul lunilor martie-aprilie când zăpada care se topeşte în munţi ridică
nivelul apei şi face ca râurile să fie mai bine navigabile.
Cluburile de speologie organizează excursii în numeroasele peşteri din regiune
(Peştera Iza şi Piatra Rea în Muntii Rodnei, Peştera Oaselor şi Ponorul Jitelor în Muntii Tibleş
etc.)
57
Excursiile combinate cu campingul sunt, de asemenea, foarte frecvente, deşi sunt
puţine locuri de campare care să aibă şi facilităţi. Drumeţiile reprezintă una dintre cele mai
practicate activităţi în regiune. Judeţul Maramureş dispune de o reţea complexă de marcaje
forestiere şi cărări marcate care oferă privelişti minunate ale satelor şi ale peisajelor: lacuri,
cascade, peşteri, rezervaţii naturale, faună rară.
Zona permite de asemenea, practicarea pescuitului şi vânătorii.
Estimarea potenţialului de dezvoltare

Judeţul Maramureş este considerat ca având cel mai mare potenţial pentru turism, în
conformitate cu studiul „Date despre potenţialul cultural şi turistic al localităţilor din
România” realizat de Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii, Bucureşti în
2009.
Turismul în Maramureş reprezintă un sector economic ce dispune de un valoros
potenţial, suficient încât să devină o sursă de atracţie de capital pentru piaţa internă şi externă.
Oferta turistică din regiune este una relativ bună, deşi subdezvoltată faţă de potenţial.
Segmentele de turism rural şi agroturism sunt acoperite în special de pensiuni rurale, vile şi
cabane turistice, promovate pe plan naţional şi internaţional şi care se regăsesc în ofertele
turistice ale agenţiilor de turism.
Sursele şi resursele de venit prin intermediul turismului sunt numeroase, turismul rural
desfăşurat în prezent nu valorifică nici la jumătate potenţialul ruralului maramureşean. Pe
baza potenţialului diversificat se poate contura o ofertă turistică, de asemenea, diversificată.
Istoria renumită a Maramureşului, moştenirea culturală bogată, biodiversitatea remarcabilă,
fac din acest ţinut o valoroasă zestre în potenţialul turistic al României. Cu toate că spaţiul
rural oferă vaste posibilităţi de petrecere a timpului liber, acesta nu este amenajat
corespunzător pentru o exploatare maximă a resurselor locale, indiferent de natura lor.
Judeţul Maramureş prezintă un potenţial ridicat pentru turismul de nişă. Dezvoltarea
turismului de nişă, cum ar fi turismul sportiv, de pescuit, de vânătoare, turismul cultural,
turismul pentru tineri (parcuri tematice, parcuri de divertisment), ecoturismul, cicloturismul
sau altele ar putea aduce beneficii substanţiale judeţului.
Minele de sare închise şi lacul sărat de la Ocna Şugatag prezintă un potenţial excelent
de atragere a turiştilor din Regiune şi din regiunile învecinate.
Pentru a nu risca suprasolicitarea staţiunilor balneare existente ar trebui sprijinite
zonele cu potenţial de dezvoltare în acest sens, cele cu potenţial curativ.
58
Statistica internă a Biroului de Informare Turistică MaramureşInfoTurism arată o
creştere a numărului de turişti în ultimii 2 ani, tendinţă confirmată şi de unul dintre cele mai
vizitate obiective turistice din Maramureş, Memorialul Durerii de la Sighet care, doar în luna
august a acestui an (2012) a avut peste 20.000 de vizitatori.
Ca o consecinţă şi o dovadă a creşterii numărului de turişi este şi prezenţa câtorva mici
investitori străini în zonele rurale ale Maramureşului care, observând potenţiatul ridicat, au
decis să îşi înceapă aici afaceri în turism. Ei pot fi luaţi ca exemple de bună practică şi în ceea
ce priveşte păstrarea şi punerea în valoare a stilului tradiţional maramureşan. Bineînţeles că
există şi exemple autohtone de localnici care au investit în crearea de pensiuni şi de programe
turistice.
Judeţul Maramureş are un potenţial bun fiind o zonă de destinaţie turistică
semnificativă în prezent şi în continuă creştere în viitor. Acest fapt se va realiza în condiţiile
în care se vor aduce îmbunătăţiri substanţiale asupra produsului turistic şi nivelului serviciilor.
De asemenea, este important să se ia în calcul fragilitatea zonei, ameninţarea tot mai evidentă
a alterării autenticului şi prin urmare, dezvoltarea să fie una durabilă, menită să valorifice
moştenirea culturală a Maramureşului.
Perspective de dezvoltare a turismului rural în Maramureș

Justificarea alegerii acestui produs se fundamentează prin slaba mediatizare şi
promovare a obiectivelor culturale atât la nivel local cât şi naţional.
În acest sens, emblema acestor obiective o constituie Maramureșul, mărturie a
valorilor autentice şi a tradiţiei maramureșene, fiind conturat în acelaşi timp, un produs
turistic cu valoare adăugată mare şi conţinut calitativ şi cognitiv ridicat.
Viitorul turismului rural maramureşean este promiţător cu condiţia să existe o mai

mare conştientizare a autorităţilor publice şi din sectorului privat, dar mai ales a
consumatorilor, cu privire la capacitatea turismului rural de a contribui la conservarea
patrimoniului natural şi cultural din zonele rurale, şi la îmbunătăţirea standardelor de viaţă din
acestă regiune a ţării. Turismul rural trebuie să asigure o conservare a ruralului şi nicidecum
să susţină urbanizarea acestuia. Infrastructura turistică trebuie să reflecte o notă rurală şi
tradiţională specifică Maramureşului, atât din punct de vedere arhitectural cât şi dimensional.
Un turism rural bine planificat poate servi ca strategie de conservare a mediului şi care poate
funcţiona ca o nouă alternativă la ocupaţia actuală a timpului liber prin diverse facilităţi de
agrement oferite. Însă turismul rural se caracterizează şi ca o activitate care poate influența în
59
mod negativ dezvoltarea zonelor rurale, pierderea identităţii prin industrializare, schimbarea
mentalităţii, a atitudinii faţă de arhitectură şi port, adoptarea modelelor moderne în viaţa
cotidiană şi în activităţile desfăşurate; de aceea este necesar ca desfăşurarea turismului în
mediul rural să fie planificat şi gestionat cu grijă. Sursele şi resursele de venit prin intermediul
turismului sunt numeroase, turismul rural desfăşurat în prezent nu valorifică nici la jumătate
potenţialul ruralului maramureşean.
Varietatea amplă a resurselor cultural-istorice, etnografice, hidrografice, climatice şi
morfologice, favorizează dezvoltarea unui turism complex la nivelul judeţului, cu o detaşare
în posibilitatea de dezvoltarea a turismului rural. O valorificare apreciabilă a potenţialului o
deţine turismul rural cu formele sale, turism de agrement, turism etnografic (manifestări
cultural-folclorice), turism cultural, turism balneoclimateric, turism ecologic, turism sportiv
(ocoale cinegetice), agroturism (ferme specializate). Analizând cele prezentate mai sus şi
starea actuală de dezvoltare a turismului în regiune, putem afirma cu convingere că acesta nu
a atins un nivel ridicat de dezvoltare, în ciuda potenţialului bogat şi variat, iar perspectivele de
dezvoltare ale acestuia sunt promiţătoare. Un prim pas în suplimentarea veniturilor o
constituie diversificarea ofertei turistice din cadrul unităţilor de cazare şi la nivelul localităţii,
regional sau interregional, prin renunţarea la kitsch şi promovând tradiţionalul.
Diversificarea formelor de turism şi realizarea unor trasee tematice, ar însemna surse
importante de venit şi mai ales de promovare a regiunii. Realizarea unor noi trasee cu marcaje
pe dealurile din împrejurimi, şi chiar montane şi întreţinerea celor vechi, amenajarea unor
locuri speciale pentru picknic, unde focul să fie controlat, construirea de asemenea a unor
cabane turistice, cu capacitate medie, pentru dezvoltarea turismului de week-end, în zona
dealurilor mai înalte, sunt doar câteva posibilităţi de creştere a circulaţiei turistice şi a
veniturilor.
Exemple trasee tematice
1. Traseul Bisericilor de lemn: Deseşti – Ieud – Bogdan Vodă – Bârsana – Giuleşi –
Budeşti – Fereşti – Vadu Izei – Rozavlea – Rogoz sau pe ruta Sighetu Marmaţiei – Vadu Izei
– Fereşti – Corneşti – Călineşti – Sârbi – Sat Şugatag Mânăstirea.
2. Traseul meşteşugurilor populare (confecţionarea de lăzi de zestre, unelte şi obiecte
de uz casnic, cruci sculptate şi pictate, ceramică populară, prelucrarea lânei şi a pieilor de
animale s.a.): Deseşti – Plopiş – Băiţa de sub Codru – Săpânţa – Vişeu de Jos- Sat Şugatag –
Botiza – Fereşti – Călineşti.
3. Turul staţiunilor balneo-climaterice : Ocna Şugatag – Băile Cărbunari – Băile
Dăneşti – Băile Botiza – Băile Borşa.
60
Posibilităţile de valorificare turistică a mediului rural maramureşean sunt variate, iar
aportul veniturilor ar creşte considerabil în urma gestionării raţionale şi a inginiozităţii
populaţiei, de care a dat dovadă de-a lungul timpului, combinată cu cerinţele şi nevoile
turistului modern.
Analizând, obiectiv şi subiectiv, mediul rural şi desfăşurarea turismului în cadrul

acestuia, se pot constata cu uşurinţă numeroase carenţe, minore sau majore, drept pentru care
este necesar a se menţiona câteva recomandări minimale pentru “trăinicia” turismului rural pe
meleaguri maramureşene: - amenajarea unor poteci marcate cu indicatoare pentru accesul la
puncte de belvedere; - indicatoare pt semnalizarea prestatorilor de servicii (agrement –
echitaţie, pârtii, lacuri, parapanta, alpinism, trasee spre peşteri, izvoare minerale, unităţi de
cazare şi alimentaţie) şi a obiectivelor turistice.
Judeţul Maramureş are un potenţial bun fiind o zonă de destinaţie turistică

semnificativă în prezent şi în continuă creştere în viitor. Acest fapt se va realiza în condiţiile
în care se vor aduce îmbunătăţiri substanţiale asupra produsului turistic şi nivelului serviciilor.
De asemenea, este important să se ia în calcul fragilitatea zonei, ameninţarea tot mai evidentă
a alterării autenticului şi prin urmare, dezvoltarea să fie una durabilă, menită să valorifice
moştenirea culturală a Maramureşului.
61
Concluzii
Studiul destinat promovării produsului touristic Maramureș zonă de legendă,

tradiție și cultură este structurat pe 3 părți, iar datele fac referire îndeosebi la zona analizată -
Maramureș.
Geografie
Zona studiată se întinde pe o suprafaţă de 6304 km2. Relieful zonei studiate este în
special compus din dealuri şi podişuri şi munţi. Cel mai mare vârf este localizat în judeţul
Maramureş, în Munţii Rodnei: vârful Pietrosul cu 2303 m.
Clima in zona studiata este continental-moderată cu 4 anotimpuri, media anuală a
temperaturii pe cele 4 judeţe înregistrând diferenţe de circa 1-2 grade Celsius. În ce priveşte
precipitaţiile, media anuală pentru zona studiată depăşeşte media precipitaţiilor înregistrată la
nivelul ţării.
Resursele naturale ale zonei sunt bogate. Ele cuprind atât resurse naturale
regenerabile: minereuri, zăcăminte minerale, ape minerale, roci utile, gaze naturale, cât şi
resurse naturale regenerabile: apă, sol, floră, arii protejate, rezervaţii ale biosferei (rezervaţia
Rodna), parcuri naţionale (Parcul naţional Rodna, Parcul Natural Munţii Maramureşului),
resurse minerale regenerabile (ex. izvoare sulfuroase, surse hidrominerale).
Suprafaţa arabilă a României reprezintă 64,3% din suprafaţa totală a ţării. Judeţul
Maramureş deţine un procent de 27,1% suprafaţă arabilă,.
Principalele calamităţi naturale înregistrate la nivelul României sunt reprezentate de:
cutremure, inundaţii şi alunecări de teren. Zona studiată nu este o zonă cu risc seismic ridicat.
Impactul ecologic asupra ariilor protejate este determinat de păşunat, fertilizat,
agricultură, lucrări de desecare, exploatări forestiere, turism, urbanizare, trafic rutier.
Cele mai importante destinaţii turistice ale ţării sunt reprezentate de Bucureşti, munţii
Carpaţi, litoralul românesc al Mării Negre, delta Dunării, Moldova de nord, Bucovina,
Maramureş, Transilvania, Dunăre, Banat. Cei mai mulţi turişti au fost înregistraţi în Bucureşti
şi alte localităţi urbane. Urmează staţiunile montane, litoralul, staţiunile balneare şi Delta
Dunării. Structura de primire turistică cel mai frecvent aleasă de turişti este reprezentată de
hoteluri, urmată la mare distanţă de pensiuni (agro)turistice, moteluri şi vile turistice.
62
Cele mai importante destinaţii turistice din judeţul Maramureş sunt reprezentate de:
Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Cavnic, Vişeu de sus, Borşa, Săpânţa, Ieud, Valea Vaserului,
Valea Izei, Ţara Maramureşului, Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Natural Munţii
Maramureşului. Turiştii care sosesc în Maramureş preferă hotelurile şi pensiunile
(agro)turistice.
În judeţul Maramureş capacitatea de cazare turistică în funcţiune a structurilor de
primire turistică în anul 2015 a fost de 1808250 locuri-zile, mai mare cu 29,7% faţă de anul
2014.
În anul 2015 hotelurile au deţinut cea mai mare pondere (48,4%) în totalul capacităţii
de cazare turistică în funcţiune, fiind urmate de pensiuni agroturistice 16,4%, pensiuni
turistice 15,3%, tabere de elevi și preșcolari 7,9%, moteluri 4,8% și celelalte tipuri de structuri
de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în anul 2015 a
fost de 11,8% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, iar pe tipuri de
structuri de primire turistică, indicii de utilizare au fost: hosteluri (18,2%), hoteluri (16,2%),
vile turistice (15,9%), moteluri (9,0%), cabane turistice (7,7%) etc.
În anul 2015, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică au fost
înregistrate 176711 înnoptări la turiștii români (83,0%) și 36299 înnoptări la turiștii străini
(17,0%).
Comparativ cu anul 2014, numărul înnoptărilor a crescut cu 8,5% pe total, cu 8,4% la
turiștii români și cu 8,7% la turiștii străini.
Tipuri de servicii turistice

Oferta turistică a judeţului Maramureş este diversificată, de la excursii pe munte şi
sporturi extreme la turism cultural şi religios. Locurile istorice, muzeele, casele memoriale,
monumentele arhitecturale tradiţionale, bisericile de lemn (8 din ele monumente UNESCO),
existenţa unor obiceiuri şi a unor meşteşuguri vii, caracterizează judeţul Maramureş. Cazarea
se face de regulă în hoteluri, şi pensiuni (agro)turistice.
Judeţul Maramureş are un potenţial de dezvoltare bun în ce priveşte turismul, fiind o
zonă turistică semnificativă în prezent şi în continuă creştere în viitor, îndeosebi dacă se vor
aduce îmbunătăţiri substanţiale asupra produsului turistic şi nivelului serviciilor. Diversitatea
ofertei turistice ca şi dezvoltarea unor staţiuni balneare şi montane de importanţă naţională şi
locală este considerată ca fiind unul dintre punctele forte ale judeţului.
63
Planurile şi programele naționale şi regionale menite să influenţeze evoluţia
turismului sunt reprezentate de Master Planul pentru turismul naţional al României 2007-
2026, programele teritoriale ce presupun restrucutrarea mediului rural din Zona Codru,
dezvoltarea durabilă a munţilor Ţibleş-Rodna, dezvoltarea agroturismului în zona Valea
Ilişua-Munţii Ţibleş, protejarea mediului în arealul Munţii Rodnei, valorificarea turistică a
bogăţiei apelor în judeţul Maramureş, dezvoltarea turismului balnear, dezvoltarea integrată a
turismului de agrement, dezvoltarea turismului de circuit, centre logistice pentru transportul
aerian Baia Mare.
Cele mai importante proiecte pentru mobilitate sustenabilă urmăresc dezvoltarea
turismului care să asigure pe de o parte conservarea patrimoniului natural, dar şi valorificarea
acestuia într-o manieră durabilă, în zona de graniţă, transferul de bune practici între regiuni
din Alpi, Carpaţi şi Balcani pentru dezvoltare montană durabilă etc.
Profilul turistului
Profilul turistului din Maramureş a fost realizat în urma desfăşurării unei anchete pe
călătorie, percepţia asupra zonei).
Au fost aplicate un număr de 150 chestionare în rândul turiştilor români şi străini într-
o perioadă estivală de vârf. Din totalul de turişti chestionaţi, un număr de 105 persoane
reprezintă turişti români, iar 45 de persoane, turişti străini.
Cei mai mulţi dintre turiştii români intervievaţi au domiciliul în Bucureşti, fiind urmaţi
de cei din Braşov şi Iaşi. Cei mai mulţi turişti străini chestionaţi sunt din Franţa şi Olanda,
urmaţi de cei din Anglia şi Italia.
În mod majoritar turiştii străini, la fel ca şi cei români optează pentru un sejur de 1-5
zile în Maramureş.
Turiştii străini, la fel ca şi cei români au afirmat că principalele surse de informare ce
au determinat alegerea destinaţiei de vacanţă Maramureşul sunt reprezentate în majoritate de
cunoştinţe, prieteni, familie şi de site-urile de turism.
Turiştii străini intervievaţi au optat la cunoştinţe, prieteni, familie pentru planificarea
călătoriei în Maramureş şi apoi la site-urile de turism. Este aceeaşi situaţie ca şi în cazul
turiştilor români, cu uşoara diferenţă că românii apelează în primul rând la site-urile de turism
şi apoi la cunoştinţe, prieteni, familie.
La fel ca şi turiştii români şi cei străini aleg preponderent pensiunile (agro)turistice.
Situaţia este însă alta în ce priveşte alegerea categoriei de hotel, turiştii străini optând în
64
primul rând pentru hoteluri categoria 4*, în timp ce turiştii români optează pentru cele de 2-3*
în primul rând.
Peisajul, tradiţiile şi cultura, bisericile de lemn sunt primele trei atracţii turistice care i-
au determinat pe turişti să viziteze judeţul Maramureş.
Pentru turiştii intervievaţi, călătoria cu Mocăniţa este pe primul loc ca şi activitate
atractivă, de realizat în timpul vizitei în Maramureş, urmează vizitarea bisericilor de lemn şi a
Cimitirului Vesel de la Săpânţa.
Ospitalitatea localnicilor, mâncarea, frumuseţea peisajelor, atracţiile naturale şi
habitatele naturale sunt aspecte în măsura să creeze pentru majoritatea turiştilor intervievaţi
un nivel excelent de satisfacţie. Serviciile de cazare, curăţenia, obiectele de artizant şi
suveniruri, oferta culturală, activităţile în aer liber, accesul în habitatele naturale, traseele
pietonale, călătoria cu Mocăniţa, evaluarea generală a zonei sunt aspectele asupra cărora
turiştii chestionaţi manifestă un nivel bun de satisfacţie. Satisfăcătoare sunt considerate:
serviciile privind ghidarea turistică, siguranţa, preţurile, punctele de informare turistică din
zonele rurale și evenimentele.
Rezultatele obţinute pentru turiştii români şi străini indică aceeaşi situaţie în ceea ce
priveşte impresia asupra zonei Maramureş înainte şi după momentul vizitei, cei mai mulţi
afirmând că fie şi-au păstrat părerea iniţială, fie şi-au îmbunătăţit-o.
Toate informaţiile cuprinse în acest studiu sunt necesare pentru consolidarea unei
viziuni comune asupra strategiei de dezvoltare a accesului durabil în zona studiată, putând fi
temelia unor proiecte viitoare. Problemele actuale pot fi înlăturate doar în măsura în care au
fost deja temeinic identificate şi semnalate printr-o cercetare de acest fel. De asemenea,
centralizarea unor asemenea date este utilă pentru dezvoltarea unor metode de calcul menite
să optimizeze turismul durabil şi pentru organizarea unor activităţi de training în acest sens.
 Turismul cu caracter sportiv constituie un argument important privind influența
turiștilor de a achiziționa un anume pachet de srvicii.
 Activitățile sportive fac parte din categoria serviciilor care sunt în ultimul timp solicitate
ca fiind o condiție obligatorie privind achiziționarea pachetului respectiv de servicii.
 Produsul nostru îmbină într-un mod atractiv turismul rural cu cel sportiv și de recreere,
iar prețul pentru întreg pachetul de servicii nu este accesibil tuturor categoriilor de
oameni din ierarhia socială.
65
 Prețul stabilit de noi pentru pachetul turistic construit care include serviciul de
divertisment promovat de noi, nu poate crea probleme de genul inaccesibilității
populației cu venituri medii și peste medie.
 Produsele turistice tebuie să fie constituite pe respectare doleanțelor și viselor exprimate
de posibilii turiști, iar studiul de marketing este obligatoriu pentru o firmă care-și
respectă clinții și pe sine.
 Acest produs pe care dorim să-l promovăm are în componența sa spritul de emulație,
senzația de aventură, dorința de a fi unic și original prin eliberarea de inhibiții și
prejudecăți pentru că întotdeauna trebuie să predomine creativitatea, optimismul și buna
dispoziție.
În contextul unei concurenţe deosebite pe piaţa turismului românesc, varietatea

turistică a judeţului Maramureș în ansamblul său, poate fi pusă în evidenţă şi valorificată,
prin abordarea strategică a fiecărui tip de turism, în parte.
Valorificarea şi promovarea turismul cultural ca parte integrantă, reprezintă un
pilon important în dezvoltarea turismului judeţean, regional şi naţional. Turismul reprezintă
o soluţie pentru promovarea valorilor culturale şi tradiţionale unice, concomitent cu
protejarea acestora.
Prin creşterea circulaţiei turistice, promovarea Maramureșului ca zonă de legendă,
tradiție și cultura va deveni pilon al dezvoltării durabile atât al turismului cultural-ecologic,
sportiv al zonei cât şi pentru turismul judeţean, regional şi naţional.
Produsul turistic „Maramureș zonă de legendă, tradiție și cultură” oferă tradiţie

şi cult, arhitectură şi monumentalitate, spectaculozitate şi legendă, sursă de inspiraţie şi
valoare, activități fizice, toate reprezentând baza dezvoltării durabile locală, regională şi
naţională.
66
Bibliografie
Angelescu, Coralia, Jula,D., (1997), Timpul liber - condiţionări şi implicaţii economice, Ed.
Econonica, Bucuresti, p.26
Bernea, Ernest. Maramureşul., Bucureşti, [s.n.], 1944, p. 9-12, 55-57.
Burnar, Ion. Charles Dobzynski: „L-am cunoscut pe Brâncuşi şi prin el Maramureşul” :
[interviu]. În Informaţia zilei de Maramureş, 4, nr. 861, 3 august 2004, p. 5.
Cherecheş, Dorel. Gestiunea durabilă a pădurilor din Maramureş. Cluj-Napoca, Editura
„Dragoş Vodă”, 1999, p. 39.
Corniţă, Georgeta. Paradigme ale expresivităţii în lirica populară nerituală din Maramureş.
Baia Mare, Umbria, 1997, p. 5-6.
Cosmescu,I, (1998), Turismul fenomen complex contemporan, Editura Economica, Bucuresti,
p.22-23
Cristea, George; Dăncuş, Mihai. Maramureş un muzeu viu în centrul Europei. Bucureşti,
Editura Fundaţiei
Culturale Române, 2000, p. IX, XI, coperta a IV-a.
De Knopf, P., Standevan, J., (1998), Sport turism, Editura Human Kinetics, Champaig
Illinois.
Dinu, M., (2002), Geografia turismului, Ed. Didactica şi Pedagogica, Bucuresti, p.30
Ghinea, Laura. Noile modele. Maramureş între ficţiune şi realitate : Cuvânt înainte
[Timişoara], Editura de Vest, [2007], p. 12-13.
Higham, J., (2005), Sport Tourism Destinations. Issues, opportunities and analysis, Editura
Elsevier Butterworth – Heinemann, Oxford.
Igna, Ion. Cuvânt despre bisericile Maramureşului. În Pro Unione, 2, nr. 3, noiembrie 1999,
p. 70, 71.
Ivanciuc, Teofil. Ghidul turistic al Ţării Maramureşului. Cluj-Napoca, Limes, 2006, coperta a
IV-a.
Lupu, N, (2003), Hotelul. Economie şi management, Ed. All Beck, Bucuresti p. 91.
Man, Vasile. Valea Vaserului, Vişeu de Sus : „Elveţie” a Maramureşului. Cluj-Napoca,
Editura Societăţii Culturale, Pro Maramureş „Dragoş Vodă”, 2005, p. 18, 54.
Minciu, R., (2001), Economia turismului, Ed. Uranus, Bucuresti, p.281-284
67
Minciu, R., (2004), Economia turismului, editia a III-a revazuta, Ed. Uranus, Bucuresti, p.
283-284
Petrea, Rodica, Petrea D., (2000), Turism rural, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Portase, Alec. Nicolae Boşcaiu: „Natura Maramureşului se caracterizează printr-o amplă
biodiversitate floristică” : [interviu]. În Graiul Maramureşului, 14, nr. 3762, 16 august 2002,
p. 1, 4.
Stancioiu, F., (2004), Strategii de marketing in turism”, Ed. Economica, Bucuresti
Raicu, Anda ; Ogrinji, Mihai. Maramureş. În România : Maramureş : [album]. Bucureşti, Ad
Libri, 2002, p. [3].
Rasse, Paul. Persistances des dernières sociétés rurales. Le cas du pays Maramures. În
Riley, Peter. „Dacă Bucureştiul nu gândeşte conservarea tradiţiei rurale ca tezaur al
umanităţii, atunci puteţi spune adio specificului românesc în Uniunea Europeană”. [Interviu
realizat de] Ion Longin Popescu. În Formula AS, 13, nr. 581, septembrie 2003, p. 3.
Date ale Organizatia Mondiala a Turismului
Euromonitor International (2009), World Travel Market Global Trends
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2013
Institutul Naţional de Statistică (2011), Anuarul Statistic al României
Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană de Statistică Maramureş (2011), Anuarul
Statistic al judeţului Maramureş
Plan de dezvoltare durabilă a judeţului Maramureş 2007-2013
Institutul Naţional de Statistică (2011) Turismul României - Breviar statistic 2011
Consiliul Judeţean Maramureş, Centrul de Informare MaramureşInfoTurism
http://stirileprotv.ro/stiri/romania-pitoreasca/legenda-uriasilor-care-ar-fi-trait-cu-mii-de-ani-
in-urma-in-maramures.html
http://www.ilovemaramures.com/maramures-arta-traditii-obiceiuri
http://www.visitmaramures.ro/index.php?task=category&category=green_route
http://www.cjmaramures.ro/
http://www.ziarmm.ro/wp-content/uploads/2014/11/cimitirul-vesel.jpg
www.romanianmonasteries.org/ro/maramures
www.romanianmonasteries.org/ro/maramures
https://ec.europa.eu/eures/public/fr/homepage EURES Le Portail Européen Sur La Mobilité De
L'emploi
68
ANEXA 1
Chestionarul aplicat
Bună ziua! Mă numesc Marius Molfea și sunt masterand în cadrul Facultății de Educație
Fizică și Sport din Pitești, specializarea STATL. Elaborăm un studiu referitor la modalitatea
de petrecere a timpului liber, precum și despre produsul nostru cu caracter turistic sportiv. Ne-
ați fi de un real ajutor dacă ați putea să ne răspundeți la câteva întrebări. Toate informațiile
furnizate de dumneavoastră sunt confidențiale și vor fi folosite doar în scopul acestei
cercetări.
1. Care este țara/judeţul de domiciliu ?
…………………………………………….
2. Mediul unde locuiți este?
Urban Rural
3. Care este durata optima pentru un sejur?
1-5 zile 6-10 zile 11-15 zile peste 15 zile
4. Care sunt principalele surse de informare pentru alegerea destinaţiei Maramureş?
…………………………………………….
5. La ce aţi apelat în planificarea călătoriei către Maramureş?

…………………………………………………
6. Care este unitatea turistică aleasă pentru sejurul în Maramureş?
………………………………………………..
6. Marcați cu X care este suma de bani alocată pentru o vacanță de 5-7 zile:
200-300 euro 300-400 euro 400-500 euro 600 –  euro
69
7. Cât ați fi dispuși sa alocați pentru cumpararea unui produs turistic ce vizeza activitați de tip
sportiv și recreere? Marcați cu X:
200-300 euro 300-400 euro 400-500 euro 600–  euro
8. Credeți ca produsul oferit de noi este atractiv și interesant?
Da Nu Nu știu
9. Va place sa practicati activitatați sportive în timpul vacanței?
Da Nu
10. Ce activitați recreative preferați în vacanța dintre urmatoarele?
Drumeții Ciclism Echitație Înot Cațarat Altele
11. În timpul acestei călătorii în Maramureş aţi realizat sau intenţionaţi să realizaţi
următoarele? Bifați cu x
- Vizitarea bisericilor de lemn
- Vizitarea muzeelor
- Vizitarea Cimitirului Vesel
- Vizitarea unui atelier mestesugaresc
- Plimbări pe jos- drumeții – trekking
- Mers cu bicicleta
- Vizitarea atracțiilor naturale
- Alte activități în aer liber
- Călătoria cu Mocănița
- Angajarea unui ghid
12. Intenționați sa descoperiți zone și produse noi?
Da Nu Poate
13. Marcați cu X în intervalul corespunzător vârstei dumneavoastră:
18-25 25-35 35-45
14. Indicați sexul și starea civilă cu X:
Masculin Feminin Căsătorit Necăsătorit
70
ANEXA 2
Programul de activități
Ziua 1. Întalnire ora 12 – 14, cu toți membrii grupului, la pensiunea Mărioara. Detalii privind
organizarea sejurului.
Excursie pe Drumul Verde la pas, cu bicicleta sau căruţa.
Valorile culturale regăsite de-a lungul traseului completează armonios zestrea
maramureşeană: arhitectura tradiţională specifică - cu porţile sculptate ce poartă cu ele
identitatea locului, bisericile şi casele de lemn, instalaţiile tradiţionale - precum şi meşterii
populari ce duc mai departe meseriile tradiţionale păstrate cu sfinţenie de-a lungul timpului.
Ziua 2. Istoria Maramureşului cioplită în lemn. Valea Cosăului este una din cele mai bine
conservate zone cu arhitectură tradiţională. Gospodăriile de aici păstrează atât construcţiile
din lemn cât şi folosinţa uneltelor de tehnică ţărănească confecţionate din acelaşi material.
Porţile maramureşene sculptate în lemn reprezintă adevărate bijuterii arhitectonice de artă
populară şi sunt considerate un simbol al identităţii locului. În Budeşti veţi vizita biserica de
lemn, monument UNESCO ce găzduieşte cămaşa de zale al haiducului Pintea Viteazul. În
micuţul cătun Mănăstirea veţi vizita una din cele mai mici biserici de lemn, construită din
lemnul unui singur stejar.
Traseu bicicleta:
Zona 1: (Munţii Gutâi): Pasul Gutâi – Şuior – Breb – Mara – Deseşti – Sat Şugatag – Fereşti –
Mănăstirea –Ocna Şugatag – Hoteni
Ziua 3. Păsări de pradă şi plante carnivore pe vulcanul adormit. Rezervaţia Creasta Cocoşului
este cea mai spectaculoasă arie protejată din zonă cu statut de monument al naturii.
Formaţiunea stâncoasă de andezit, de forma unei creste de cocoş este parte din conul vulcanic
ce a erupt cu 9 milioane de ani în urmă. Este punctul de belvedere perfect către depresiunea
Maramureşului, de unde puteţi să urmăriţi şi speciile de păsări răpitoare care survolează
peisajul mozaicat de pajişti şi păduri de fag. În compania unuia dintre ghizii noştri veţi
descoperi nu numai peisajul vulcanic spectaculos, dar veţi putea inţelege şi procesele
geologice petrecute cu 9 milioane de ani în urmă şi evoluţia actuală ce permite supravieţuirea
micuţelor plante carnivore – specii relict din era glaciară.
Excursie:
Creasta Cocoşului – Tăurile Chendroaiei. Vom accesa masivul motorizat pâna la altitudinea
de 1000 m, apoi ne vom deplasa pe jos, urmând poteca tematica către Creasta Cocoşului, cea
mai spectaculoasă arie protejată din zonă cu statut de monument al naturii aflat la 1394.7 m.
Formaţiunea stâncoasă de andezit, de forma unei creste de cocoş este parte din conul vulcanic
ce a erupt cu 9 milioane de ani în urmă. Zona de creastă este un punct de belvedere perfect
către depresiunea Maramureşului, de unde puteţi să urmăriţi şi speciile de păsări răpitoare
care survolează peisajul mozaicat de pajişti şi păduri de fag din văile adânci. De aici vom
71
coborî la Tăurile Chendroaiei – arie protejată de interes european, o turbărie activă situată la
1043 m altitudine ce găzduieşte plante carnivore, specii relict din era glaciară.
Suplimentar:
Tarif: de la 60 EURO / zi / pers.
Pachetul conţine: echipament de catarare, instructor autorizat, transportul asigurat de agenţie,
masa de prânz, imagini foto/video ale excursiei pe suport DVD.
Escaladă şi alpinism pe prima porţiune a zonei stâncoase pe Creasta Cocoşului vă aşteaptă 37
de trasee de căţărare amenajate. Instructorul nostru, atestat de Federatia Națională de
Alpinism și Escaladă vă va asista în parcurgerea traseului ales.
Ziua 4. Gustul caşului proaspăt preparat la stână. O minunată ocazie de a descoperi o altă
faţetă a Maramureşului: activităţile tradiţionale ce modelează peisajul montan. Veţi avea
ocazia să experimentaţi în direct viaţa la stână, să degustaţi caşul şi urda proaspăt preparate şi
să aflaţi tainele convieţuirii cu carnivore mari, direct de la ciobani.
Excursie:
Cheile Tătarului – Poiana Brazilor. Prima parte a turei o vom parcurge motorizat, trecând prin
satele aşezate pe valea râului Mara, urcând spre obârşiile acestuia. Prima oprire o vom face la
rezervaţia Cheile Tătarului ce au o geneză unică în ţară, fiind săpate de apele înspumate a văii
Brazilor ce se prăbuşesc peste praguri stâncoase din roci vulcanice andezitice. Molidişul
primar aşezat pe stâncile abrupte ascunde o specie foarte rară de muşchi luminescent
Schistostega pennata. Din cauza luminii insuficiente abruptul stâncos e tapiţat de licheni de o
culoare galben-aurie, rar întâlniţi în altă parte şi reprezintă locul de cuibărit perfect pentru
mierla de piatră şi vânturelul roşu specii de păsări vulnerabile regăsite în puţine locuri din
România. Ajunşi pe platoul Igniş, ne vom continua drumul pe jos cu un scurt popas la stână
pentru a degusta caşul proaspăt preparat şi a face cunostinţă cu viaţa ciobanilor în inima
muntelui atât de aproape de viaţa slbătică. Cu puterile înnoite, vom pleca către Poiana
Brazilor parcurgând traseul blând, pe curba de nivel ce traverseaza pajistile montane însorite
şi faşii umboase de păduri de foioase. Monument al naturii, Poiana Brazilor, este o mlaștină
împădurită amplasată într-o zonă depresionară, craterială de pe cursul superior al Văii
Brazilor, fiind staţiunea cea mai joasă în care vegetează jneapănul în România (970 m) şi
interpretată ca o staţiune relictă.
Ziua 5. Meşteşuguri şi artizanat local. Vom petrece ziua la meşteri şi artizani locali care vă
vor învăţa arta confecţionării produselor iconice ce reprezintă Maramureşul: clopul
maramureşean, zgărdane şi fusul cu zurgălăi. Alături de produsele realizate, veţi avea ocazia
să luaţi acasă şi poveştile locului legate de aceste obiecte – îmbogăţind amintirile unei zile de
vacanţă de neuitat.
Excursie:
Lacul Morărenilor. O zi de tură şi fotografie a vieţii rurale integrate în natură – vom accesa
masivul cu plecare din pensiune urmând potecile marcate din dosul Gutâiului. Vom parcurge
uliţele abrupte ale satului Breb, bucurându-ne de atmosfera arhaică a gospodăriilor ţărăneşti
răsfirate printre livezi şi grădini ingrijit lucrate. Lăsând satul în urmă, vom traversa fâneţele
72
înmiresmate intercalate cu pâlcuri de alun şi arin, urcâd apoi în zona împădurită înaltă ce
oferă adăpost vieţii sălbatice abundente din zonă. La o altitudine de 882 m, ascuns după o
colină ne aşteaptă Lacul Morărenilor, lacul sfagnetelor la început de formare. Este un habitat
rar în Romania, conservat în condiţii naturale ce găzduieşte plante de zonă umedă ca otrăţelul
de baltă, roua cerului, trifoiul de baltă sau vuietoarea.
73

Disertație Molfea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disertație Molfea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA SOPHIA UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

Studiu privind promovarea produsului turistic

Tabel. 1 Suprafaţa totală – România 20

Grafic 1. Reprezentarea după criteriul urban /rural 36

Figura 1. Regiuni şi ţări învecinate cu judeţul Maramureş 22

Partea 1. Explorarea contextului profesional și știintific

1.1. Investigarea contextului

Partea 2. Acțiunea profesională efectuată în cadrul studiului

2.1. Descrierea contextului unde se desfășoară acțiunea …………………………………11

Partea 3. Rezultate și specificații

3.1. Discuții critice ale rezultatelor și specificații profesionale …..………………………54

Turismul In Europa – tendinte de dezvoltare

1.1.Investigarea contextului professional

Activitatea turistică se numără printre fenomenele ce s-au impus în epoca

Actualitatea și tendințe în sectorul de activitate

Dezvoltarea turismului este în concordanţă cu Orientările Strategice Comunitare 2007-

În vederea realizării celor propuse, a fost necesară elaborarea prezentului plan de

2.1. Descrierea contextului unde se desfășoară acțiunea

Depăşind canoanele de tradiţionalism, conservatorism şi omogenitate ale satului,

În acest sens, în vederea realizării echilibrului perfect între cerinţa de conservare a

Astfel, din dorinţa stabilirii teritoriului maramureșan într-unul de destinaţie

Piaţa produselor sportiv - culturale este o piaţă în creştere, în a cărei dezvoltare şi

Produsul specific – exponent al continuităţii tradiţiei locale

Maramureşul, ţinut românesc de graniţă, a suferit în decursul vremilor diferite

Maramuresul, celebru pentru cimitirul vesel de la Sapanta si pitorestile bisericute din

Portul popular din Maramures are numeroase note

Raicu Anda: O călătorie în ţinutul Maramureşului înseamnă o superbă aventură în

2.2. Definirea obiectivelor de acțiune

Piaţa de turism a judeţului Maramureș este în continuă dezvoltare, stimulată de

În contextul unei concurenţe deosebite pe piaţa turismului românesc, varietatea

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

 Existenţa unui patrimoniu cultural-istoric bogat  infrastructura de transport inadecvată

 Ecosistem, rezervaţii naturale; pentru turism şi neadaptarea celor

Analiza curentă a pieţei

Tabel. 1 Suprafaţa totală – România

Tabel. 2 Suprafaţa totală – Județ

Tabel. 4 Suprafaţa terestră -judeţ

Suprafaţa acoperită de ape

sursa: Anuarul Statistic al României 2014

Tabel. 6 Suprafaţa acoperită de ape - judeţ

Suprafaţa în funcţie de formele de relief

Tabel. 8 Suprafaţa în funcţie de formele de relief - judeţe

 Judeţul Satu Mare

Figura 1. Regiuni şi ţări învecinate cu judeţul Maramureş

Clima în judeţul Maramureş

Tabel. 9 Temperatura aerului (media anuală și lunară)

Tabel. 10 Precipitaţii atmosferice (cantitatea medie anuală şi

Resurse naturale judeţul Maramureş

Impactul ecologic pentru judeţul Maramureş

Lista ariilor protejate în judeţul Maramureş

Acestea constituie elementele de mare atractivitate ale ofertei turistice românești,

În funcţie de tipul destinaţiilor turistice la nivelul României distingem:

Destinaţii turistice din judeţul Maramureş

2.3 Conceptul de acțiune

Chestionar privind promovarea produsului turistic

Tabel 17. Reprezentarea pe tară/județ a persoanelor chestionate. Rezultate turiști

Tabelul. 18 Localităţi/ţări de domiciliu pentru turiştii străini

0 20 40 60 80 100 120 140 160

Dintre cei intervievați am remarcat următoarea răspândire ca mediu în care locuiesc:

Grafic. 2. Durata sejur

Grafic. 3. Surse de informare pentru alegerea destinației de vacanță

Grafic. 4. Modalități de informare