MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Catedra Economie şi Turism

Teza de licenţă

ORGANIZAREA UNUI TRASEU TURISTIC

(În baza unei firme de turism)

A elaborat:

Badan Valentina

an. III, gr. 304 TUR

Conducător ştiinţific:

Gribincea Corina

dr. în ştiinţe economice

Chişinău 2020

1
 CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………….3

1. FUNDAMENTELE TEORETICE ȘI METODOLOGICE ALE

ORGANIZĂRII TRASEULUI TURISTIC………………………………5
1.1. Indicatori economici din industria turismului în Republica Moldova……..5
1.2. Evoluția cadrului normativ și metodologic privind organizarea traseului
turistic……………………………………………………………………..10
1.3. Tendințe, analize și modele în domeniul organizării traseelor turistice.….16
1.3.1. Starea și evoluția indicatorilor economici în turism……….……….16
1.3.2. Analiza traseelor turistice în regiunea Nord…….………………….17
1.3.3. Analiza traseelor turistice în regiunea Sud………………….……...19
1.3.4. Analiza traseelor turistice în regiunea Centru……………………...20
1.4. Dimensiunile traseelor turistice pe harta turistică internă și mondială…...22
2. CARACTERISTICA ORGANIZATORICO - MANAGERIALĂ A
ÎNTREPRINDERII SRL „HAPPY TOUR
MOLDOVA”………………………25
2.1. Caracteristica generală a întreprinderii SRL „Happy Tour”……….....…..25
2.2. Analiza economico-financiară a întreprinderii SRL „Happy Tour”….......27
2.3. Eficiența economică a traseelor comercializate de întreprindere…………32
3. PROIECTAREA UNUI TRASEU TURISTIC PENTRU PIAȚA
TURISTICĂ INTERNĂ………………………………………………….34
3.1. Argumentarea unui traseu turistic nou……………………………………34
3.2. Proiectarea și implementarea unui traseu turistic nou……………………37
3.3. Eficiența economică și non-economică a traseului turistic……………….45

CONCLUZII………………………………………………………………......48
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………...50
ANEXE

2
 INTRODUCERE
Importanţa economică, socială şi politică a turismului, contribuţia sa la
dezvoltarea economiei naţionale în ansamblu, a determinat faptul de a efectua un
studiu privind posibilitatea de evaluare şi folosire a resurselor turistice din
cadrul ramurii vitivinicole din Republica Moldova, la atragerea turiştilor atât
străini, cât şi a celor băştinaşi. Pe parcursul ultimelor decenii, turismul cunoaşte
o expansiune continuă, devenind astfel un sector de importanţă majoră atât
pentru marile puteri mondiale, cât şi pentru ţările în curs de dezvoltare, aşa ca
Republica Moldova.
Turismul constituie o activitate economică ce are tangenţă cu majoritatea
sectoarelor sociale. Acest moment urmează a fi conştientizat de instituţiile vizate
şi de întreaga populaţie.
Actualitatea temei de cercetare nu poate fi pusă la îndoială, deoarece în
ultimii ani Republica Moldova este recunoscută pe plan mondial ca ţară
vitivinicolă înalt dezvoltată. Cultura viţei de vie pe teritoriul ţării are o istorie
veche şi bogată, aceasta cultivându-se de secole. Republica Moldova oferă şansa
alegerii unor rute diverse, aşa încât turiştii să poată vizita, după dorinţă, beciuri
şi oraşe subterane, vinoteci, întreprinderi de prelucrare primară a vinului, de
producere a şampaniei, divinului, balsamurilor etc.
Scopul studiului constă în stabilirea variantei optime de structurare şi
funcţionare eficientă a organizării traseelor turistice de pe teritoriul Republicii.
Eficienţa organizării traseelor turistice, ducând atât la dezvoltarea nivelului
cultural al populaţiei, cât şi la creşterea economiei ţării, prin identificarea
oportunităţilor de extindere a turismului ca ramură a economiei naţionale.
Având în vedere scopul urmărit, obiectivele cercetării sunt:
- studierea indicatorilor economici din industria turismului;
- studierea traseelor turistice în funcţie de amplasarea lor pe teritoriul
ţării;
- proiectarea unui traseu turistic eficient.
Scopul și obiectivele propuse pentru analiză ajută la elaborarea unor
instrumente teoretico-practice care să poată impulsiona valorificarea
potenţialului natural şi antropic pentru sporirea eficienţei economice şi
asigurarea unei dezvoltări stabile şi durabile a ramurii turistice.
Obiectul investigat îl constituie piaţa agenţilor din activitatea de turism situaţi pe
teritoriul ţării, participanţii căreia sunt agenţiile de turism, bazele de cazare şi
alimentaţie publică, precum şi infrastructura de transport.

3
 Metodologia cercetării. Au fost aplicate diferite metode şi tehnici de
investigaţie ştiinţifică: comparaţia, deducţia, metode analitice, grupările
statistice, calcule automatizate.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute reiese din tema propusă spre
cercetare şi din faptul că turismul vitivinicol a fost studiat şi analizat unitar,
complex şi sistemic. Printre elementele de noutate menţionăm: posibilitatea de
desfăşurare a unui traseu cu minime costuri pentru creşterea cererii şi profitului
agenţiilor de turism local, precum şi argumentarea necesităţii desfăşurării
turismului vitivinicol pentru sporirea evidenţierii Republicii Moldova pe plan
internaţional.
Structura lucrării se reflectă în scopul şi obiectivele propuse cercetării care
constă din:
Introducere, în care se argumentează actualitatea cercetării, scopul şi
obiectivele acesteia, importanţa cunoştinţelor obţinute în cadrul analizei
traseului turistic propriu.
Capitolul I „Fundamentele teoretice și metodologice ale organizării
traseului turistic” în care se prezintă indicatorii economici din industria
turismului, caracteristicile pieţei turistice, principalele etape de pregătire a
excursiei, obiectivele de selectare a obiectelor excursioniste şi procedeele
metodice de desfăşurare a acestora, statistica ofertei turistice pe regiune din
Republica Moldova.
Capitolul II „Caracteristica organizatorico-managerială a întreprinderii
S.R.L. „Happy Tour ” în care se descrie caracteristica generală a agenţiei de
turism, analiza economico-financiară a acesteia şi eficienţa traseelor
comercializate de entitate.
Capitolul III „Proiectarea unui traseu turistic pentru piața turistică
internă” în care se analizează potenţialul turistic în ramura vitivinicolă. La fel în
acest capitol este inclusă şi proiectarea unui traseu turistic individual, în cadrul
căruia se analizează cheltuielile de cazare, alimentaţie şi transport. Aici este
reflectată eficienţa economică şi non – economică a traseului.
În concluzie se prezintă rezultatele obţinute în urma efectuării analizei
potenţialului turistic din Republica Moldova şi în caz particular din cadrul
agenţiei de turism SRL „Happy Tour”. Se reflectă contribuţia personală în
studierea şi elucidarea problemei abordate, se propun metode pentru optimizarea
turismului din ţară.
Cuvinte cheie apărute în lucrare: turism, vitivinicol, traseu, excursie,
cerere, ofertă, pachet turistic, agenţie etc.

4
 1. FUNDAMENTELE TEORETICE ȘI METODOLOGICE ALE
ORGANIZĂRII TRASEULUI TURISTIC
1.1. Indicatori economici din industria turismului în Republica Moldova

Turismul este baza fundamentală a economiilor multor țări dezvoltate și în

curs de dezvoltare. Ca fenomen economic şi social, acesta a înregistrat o
dezvoltare amplă începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Recent,
rolul călătoriilor de afaceri, precum și al călătoriei persoanelor în vârstă de
pensionare, a crescut în turism. Mărimea și gradul de influență al turismului
internațional în lume pot fi estimate prin următorii indicatori: în 1950, numărul
de turiști internaționali în lume a fost de doar 25 de milioane de oameni, în
2000, numărul de sosiri internaționale s-a ridicat la 698 de milioane de persoane,
iar veniturile din turismul internațional au ajuns la 478 de miliarde de dolari,
aproximativ 60% din călători fiind persoane care își cheltuiesc vacanță.
Potrivit OMT, contribuția turismului la economia globală (producția brută
de servicii) este estimată la 3,5 trilioane de dolari (date din 1993), ceea ce
echivalează cu 10,9% din produsul intern brut global. Industria turistică oferă un
număr semnificativ de locuri de muncă în majoritatea țărilor lumii. Aceasta
înseamnă angajare directă pentru aproximativ 130 de milioane de persoane (sau
una din 15 persoane angajate în producția mondială). Călătoria și turismul
furnizează peste 11% din investițiile internaționale și aduc la trezoreria statelor
sub formă de venituri fiscale 302 miliarde USD.
Industria turismului este acea parte a economiei care este alcătuită dintr-o
sumă de activităţi sau mai multe ramuri, a căror funcţie comună este satisfacerea
nevoilor turiştilor.
Măsurarea fenomenului turistic şi a particularităţilor lui se realizează cu
ajutorul unor indicatori ce cuprind:
- indicatorii cererii turistice globale, externe şi interne;
- indicatorii ofertei turistice:hoteluri, alte unit de cazare, agenţii de
voiaj,alte întreprinderi din sectorul turistic;
- indicatorii relaţiei cerere – ofertă;
- indicatorii efectelor economice;
- indicatorii densităţii turistice;
- indicatorii potenţialului turistic al pieţelor;
- indicatorii ocupării forţei de muncă.
Operaţiunile turistice influenţează atât la credit şi la debit, balanţa
comercială, serviciilor şi balanţa capitalurilor.
În tabelul 1.1. sunt prezentaţi indicatorii circulaţiei turistice cu formula de
calcul şi descrierea acestora.
5
 Tabel 1.1. Indicatorii circulaţiei turistice
Nr. Indicator Formula de calcul Descriere
1. Numărul turiştilor este un indicator
(Nt.) cantitativ de
cuantificare a
persoanelor care
realizează activităţi
turistice.
2. Număr mediu zilnic Ntmed=Nt/Nz, acest indicator exprimă
al turiştilor (Ntmed.) Nt - nr. turişti intensitatea activităţii
Nz - nr. zile turistice în anumite
perioade.
3. Durata medie a Dsmed=Nzt/Nt, este un indicator
sejurului (Dsmed.) Ds- durata sejur calitativ cu privire la
Nzt- nr. zile turist amploarea
Nt- nr. turişti
activităţii turistice şi
disponibilitatea
turiştilor de a rămâne o
anumită perioadă într-o
anumită
zonă sau ţară.
4. Densitatea circulaţiei Dt=Nt/Np, acest indicator exprimă
turistice (Dt) Nt-nr.turisti legătura dintre fluxul
Np-populaţia rezidentă sau turiştilor şi populaţia
Dt=Nt/Np, rezidentă a unei zone
Nzt- nr. zile turist
sau ţări.
Np-populaţia rezidentă
5. Preferinţa relativă a I. (nr. turiştilor din acest indicator oferă
turiştilor zona A sosiţi în zona informaţii cu privire la
B) / (nr. orientarea geografică a
populaţiei rezidente a fluxurilor turistice şi
zona A), conformarea politicii
II. (nr. turiştilor din turistice în raport cu
zona A sosiţi în B)/(nr. cererea.
turiştilor în zona A)
Sursa: Adaptat de autor în baza informaţiilor teoretice
Totodată, în Figura 1.1. sunt prezentaţi indicatori ai turismului intern.

6
 Fig. 1.1. Indicatorii turismului intern
Sursa: Elaborat de autor

Piaţa turistică reprezintă sfera de confruntare dintre oferta turistică,

expresie a nevoilor ce formează ansamblul tranzacţiilor al căror obiect îl
constituie produsele turistice la un anumit nivel de tarif, într-o anumită perioadă
de timp, dată într-o suprafaţă geografică delimitată strict.

Caracteristicile pieţei turistice:

1. Coрlexitatea рieţei – bunuri mаtеriale şi sеrvicii (clаsificări, forme diferite

ce pot fi combinate);
2. Cаracter fragmentat – varietatea formelor de concretizare, asociere a
elementelor produselor turistice;
3. Concurenţa imperfectă – caracterul limitat al informării clienţilor;
4. Elasticitate şi dinamism la variaţiile macro – mediului - (progres, timp liber,
motivaţie, forme, climat politic, legislaţie ş.a.);
5. Mobilitatea pieţei turistice – cererea se deplasează către locul formării
ofertei turistice;
6. Concentrarea în timp şi spaţiu – amploarea activităţilor şi volumul
tranzacţiilor diferă de la o perioadă la alta şi de la o zonă la alta.

Biroul Naţional de Statistică anunţă că în anul 2019 agențiile de turism au

acordat servicii turistice la 376,6 mii de turiști, cu 16,4% mai mult decât în anul
2018. Creşterea numărului turiştilor a fost ca efect în urma creşterii numărului
de participanţi în cadrul turismului emiţător +17,6%, turismului intern +14,9%,
7
precum și turismului receptor +3,0. Din cei 19,8 mii de turiști şi excursionişti
străini, care au vizitat Republica Moldova în anul 2019 şi au beneficiat de
serviciile agenţiilor de turism, 85,3% au sosit în scopuri de odihnă, recreere şi
agrement, 11,9% - de afaceri şi profesionale şi 2,8% - de tratament. 1

Tabelul 1.1.2. Numărul de turişti şi excursionişti, participanţi la turismul

organizat de agenţiile de turism şi tur – operatori, după scopul vizitelor

2019 2019
în % faţă de 2018
Turişti şi Turişti-zile Turişti şi Turişti-zile
excursionişti excursionişti
TOTAL 376 625
2 408 548 116,4 113,1
Turism 19 84860 993 103,0 104,8
receptor
Odihnă, 16 928 43 874 106,9 107,5
recreere şi
agrement
Afaceri şi 2 358 9 967 82,5 101,9
profesionale
Tratament 562 7 152 96,2 94,2
Turism 310 649 2 035 895 117,6 116,2
emițător
Odihnă, 305 173 1 989 610 116,8 114,8
recreere și
agrement
Afaceri şi 1 989 8 140 143,1 150,3
profesionale
Tratament 3 487 38 145 de 2,5 ori de 2,8 ori
Turism 46 128 311 660 114,9 97,5
intern
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Activitatea turistică a agențiilor de turism
şi turoperatorilor din Republica Moldova în anul 2019, www.statistica.md

Prin intermediul agenţiilor de turism şi tur-operatorilor în anul 2019 au

plecat în străinătate 310 mii de turişti şi excursionişti, faţă de anul 2018 s-a
majorat cu 17,6%. Cetăţenii Republicii Moldova au plecat în străinătate în
scopuri de odihnă, recreere şi agrement 98,2%.

1
Activitatea turistică a agențiilor de turism şi turoperatorilor din Republica Moldova în anul 2019, 10.martie 2020 https://statistica.gov.md/
8
 Turcia Bulgaria România Egipt Grecia Ucraina

Ungaria Italia Montenegro EAU FR

Fig. 1.2. Țările solicitate de către rezidenţii Moldovei

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Activitatea turistică a agențiilor de turism
şi turoperatorilor din Republica Moldova în anul 2019, www.statistica.md

Numărul de turişti şi excursionişti participanţi la turismul intern în anul

2019 a constituit 46,1 mii, în creștere cu 14,9% comparativ cu anul 2018.
Deplasarea rezidenţilor moldoveni în interiorul ţării, în scop turistic, a fost
organizată în special de agenţiile de turism şi tur – operatorii din municipiul
Chișinău 54,3%, regiunile de dezvoltare Centru 23,7% și Sud 21,8%.
Analizând Figura 1.2. putem concluziona care sunt ţările cele mai solicitate
şi unde cererea este mai mare. Pentru a avea o viziune corectă în ceea ce
reprezintă cererea, oferta şi consumul turistic este nevoie să le definim:
Cererea – expresia unei nevoi determinate de anatomia omului şi condiţiile
existenţei sale sociale, de aspiraţiile către anumite locuri menţinute de
posibilitatea de cumpărare, dar şi de voinţa de achiziţionare a lucrurilor
respective.
Oferta – reprezintă cantitatea de bunuri sau servicii pe care un agent
economic este dispus să o ofere spre vânzare într-o anumită perioadă de timp.
Oferta ca și cererea se referă la un preț anume, și poate fi privită ca ofertă a unui
bun, a unei industrii, a unei firme și ca ofertă totală de piață. Desigur, în funcție
de nivelul cererii, cantitatea care se vinde efectiv poate să difere de cantitatea
oferită.
Consum turistic – expresie efectivă a cererii turistice, reprezentat de
ansamblul cheltuielilor făcute de subiecţii cererii şi cumpărarea de bunuri şi
servicii cu motivaţie turistică.
9
1.2. Evoluția cadrului normativ și metodologic privind organizarea
traseului turistic
Scopul şi obiectivele excursiei determină selectarea finală a obiectivelor
turistice, a itinerarului excursiei, a conţinutului materialului pentru expunere,
selectarea mijloacelor vizuale, dispoziţia emoţională a excursiei.
Având în vedere necesităţile umane şi diversitatea lor, Abraham Maslow,
în lucrarea sa „Motivaţie şi personalitate”, afirmă că „ …necesitatea umană
reprezintă cerinţele unei persoane sau ale unui grup de persoane ce trebuie
neapărat satisfăcute, întrucât le asigură existenţa şi dezvoltarea ”. 2Astfel putem
adapta piramida lui Maslow, cerinţelor de a călători în Figura 1.3.

Fig. 1.3.Piramida lui Maslow adaptată în turism

Sursa: Adaptat de autor după teoria lui Maslow
Pachet turistic - (pachet de vacanţă, pachet de călătorie) este combinaţie
prestabilită a cel puţin două servicii turistice, vândute sau oferite spre vânzare ca
un singur produs, la un preţ în care costul fiecărui component nu este identificat
separat, aceste prestaţii depăşind 24 de ore.
Excursia – funcţie de alcătuire a vizitei cu scopuri cognitive a unui obiect
de interes turistic, a unui grup de turişti însoţiţi de ghid, uneori şi translator pe o
durată mică de timp mai mică de 24 ore, fără cazare. Ca obiect al interesului

2
Abraham Maslow, Motivaţie şi Personalitate, 2007
10
excursiei poate fi muzeu, locuri istorice, obiecte de cultură, arhitectură, artă,
arheologie, întreprinderi industriale care pot fi demonstrate excursioniştilor.
Principalele etape de pregătire a excursiei sunt:
- Definirea scopului şi al obiectului excursiei;
- Selectarea temei, selectarea literaturii, identificarea surselor, materialelor
pentru excursie, selectarea noţiunilor de bază, exponate, date din muzee ş.a.;
- Selectarea şi studierea obiectelor excursiei;
- Planificarea traseului excursiei;
- Determinarea căilor de ocolire a traseului;
- Pregătirea textului de referinţă;
- Pregătirea portofoliului ghidului;
- Determinarea tehnicii de realizare a excursiei;
- Dezvoltarea metodologică a excursiei;
- Pregătirea textelor individuale;
- Primirea şi predarea excursiei;
- Aprobarea excursiei.
La stabilirea denumirii excursiei se ţine cont de denumirea localităţilor,
utilizarea anumitor abrevieri, utilizarea cuvintelor cunoscute, evitarea unor
cuvinte străine. Cerinţele generale pentru denumire sunt:
- definirea personalităţilor;
- exactitatea denumirilor;
- imaginaţia;
- uşurinţa de memorizare;
- consonanţa;
- semnificaţia excursiei.
Selectarea obiectelor excursioniste depinde de obiectivele puse, de
consecvenţa demonstrării şi influenţează asupra calităţii excursiei, după cum
urmează în Figura 1.4.

11
 Fig. 1.4. Obiective în selectarea obiectelor excursioniste
Sursa: Elaborat de autor în baza informaţiilor teoretice
Procedeele metodice de desfăşurare a traseelor turistice sunt orientate spre
a favoriza excursioniştii să perceapă conţinutul excursiei, acesta se realizează cu
ajutorul procedeelor metodice. Misiunea procedeelor metodice constă în
asigurarea unei bune aplicaţii a metodelor excursioniste de transmitere eficientă
a cunoştinţelor unui auditoriu. Procedeele metodice pot fi tratate sub mai multe
aspecte:
- ca modalitate optimă de realizare a anumitor acţiuni;
- ca mijloc de transformare a unor examinări într-o observaţie activă şi
aprofundată de către excursionişti;
- ca bază a procesului de transformare a informaţiei verbale;
- ca bază a analizei şi sintezei excursiei.
Utilizarea corectă a procedeelor metodice constituie elementele de bază a
profesionalismului ghidului.
Analizând piaţa Republicii Moldova, vinăriile Chișinăul și mănăstirile
rămân a fi oferta generală pentru turismul intern și internațional de intrare.
Astfel un număr important din vizitatorii țării din rețeaua organizată de turism
procură excursii de la agențiile de turism naționale, iar excursionistul național
formează cel mai mare contingent.
Fenomenul turismului rural nu este unul nou. Dorinţa de extindere şi
petrecere a timpului liber precum şi al vacanţelor la „ţară” constituie preocupări
vechi mai ales, ale împătimiţilor de natură. Nou este modul în care a evoluat

12
această formă de turism atât cantitativ cât şi calitativ în ultimele decenii, el
tinzând să devină un fenomen de masă.
Toate organizațiile turistice, pe lângă specificul industriei, sunt unite prin
nevoia de a-și documenta activitățile. Întreprinderea modernă este imposibil de
imaginat fără a legaliza activitățile de management. Lucrul în întreprindere
trebuie să fie organizat într-un mod special.
Pornind de la perspectiva capacității de susținere turistice limitate a
teritoriilor și de la teoria ciclului de viață al produselor comerciale, Butler a
propus un model al ciclului de viață al destinațiilor turistice care presupune că,
în esență, mai devreme sau mai târziu, în foarte multe destinații, turismul va
depăși capacitatea de susținere a teritoriului și, odată cu aceasta, va intra într-o
fază de declin din care mai poate ieși doar reinventându-se dramatic. Într-o
prezentare sintetică, bazată pe lucrările sale de referință , modelul descrie
evoluția unei destinații turistice ca o succesiune de etape:3
1. exploatarea - în această etapă, asistăm la sosirea primilor vizitatori -
consumatori inovatori, cu un nivel ridicat de toleranță pentru risc.
2. implicarea – această etapă debutează o dată cu sosirea în zonă a unui număr
tot mai ridicat de turiști.
3. dezvoltarea – această etapă demarează o dată cu investițiile masive în
infrastructuri turistice, și marchează trecerea de la un model de dezvoltare
bazat pe resurse locale la unul susținut de investitori din afara zonei – chiar
dacă și afacerile locale se dezvoltă, ele nu pot ține pasul cu afluxul de capital
din exterior.
4. consolidarea – în această fază, dezvoltarea turismului începe să încetinească
– zona a devenit aglomerată, iar piața se stabilizează atât la nivelul ofertei,
cât și la nivelul cererii. Astfel, la nivelul ofertei asistăm la un număr tot mai
mic de investiții noi.
5. stagnarea – etapa de stagnare apare în momentul în care destinația nu mai
atrage turiști noi (de exemplu, datorită aglomerației).
6. declinul – zona nu mai poate concura cu alte destinații, mai noi și mai la
modă. Numărul de turiști scade, zona fiind frecventată acum doar de turiști
de week-end și de vizitatori.
Elaborarea ofertei turistice, respectiv formarea programelor destinate
turiștilor, este privilegiul agenților pieței turistice. În Republica Moldova, în
calitate de agenți ai pieței turistice care se ocupă cu promovarea, formare și

3
Butler, R. W., The Concept of a Tourist Area Cycle of Evolution: Implications for Management of Resources, Chpt. 1 - The tourism Area
Life Cycle. Applications and modifications, Channel View Publications, 2006; Butler, R. W., The Origins of the Tourism Area Life Cycle,
Chpt. 2 - The tourism Area Life Cycle. Applications and modifications, Channel View Publications, 2006; Butler, R. W., Tourism Area Life
Cycle, Contemporary Tourism Reviews, Goodfellow Publishers Limited, 2011
13
distribuirea pachetelor de servicii turistice sunt agențiile de turism și tur -
operatorii. Normele art.3 din Legea nr. 352/2006 definesc în acest sens subiecții
vizaţi după criteriul activității desfășurate cum ar fi:4
- agenție de turism (denumită, de asemenea detailist) - persoană fizică sau
juridică ce vinde sau oferă spre vânzare servicii turistice propriii sau contracte
de la alți furnizori, precum și pachete turistice stabilite de tur - operatori;
- tur – operator (denumit, de asemenea organizator) - persoană fizică sau
juridică ce organizează pachete de servicii turistice și le vând sau le oferă spre
vânzare direct sau prin intermediul unei agenții de turism.
În prezent, există mai multe regulamente naționale care propun o orientare
eficientă în pregătirea, executarea și organizarea lucrărilor cu documente în
organizații și instituții. Documente de reglementare și metodologii sunt
dezvoltate de diverse autorități publice și de conducere în funcție de competența
lor. Baza normativă și metodologică a muncii de birou este un complex
legislativ, administrativ, instructiv și metodologic. Industria turistică are
caracteristici specifice, în special, intangibilitatea unui produs. Declanşarea de
produse turistice este inseparabilă de la consum, imposibilitatea de a depozita
activitatea mare a calității serviciilor. Principalele caracteristici sunt informațiile
conținute în documente turistice, formatul pentru întocmirea acestor documente
(limbă, numărul etc.), locurile de aplicare ale acestora.
Baza de proiectare a serviciilor de turism este pe scurt descrisă, incluzând
un set de cerințe identificate ca urmare a cercetării de piață, de comun acord cu
serviciile pentru clienți și luând în considerare capacitățile furnizorului de
servicii. Rezultatul proiectării serviciilor turistice este tehnologic documentat
(rute, instrucțiuni, reguli, regulamente etc.). Documentația tehnologică care
descrie pe deplin produsul turistic, procesele sale de producție și serviciile
oferite turiștilor sunt suport metodologic al turului (produs turistic), care este
necesar pentru oricare agenție de turism. Acest lucru este esențial pentru o
muncă clară, receptivă și flexibilă. Angajaţii companiei lucrează la
îmbunătăţirea şi implementarea posibilităţii de monitorizare constantă a
conţinutului turului.
Documentația tehnologică include un număr mare de documente:
- cerere turistică pentru rezervarea unui tur;
- fişa de rezervare; contract pentru călătorii (servicii turistice);
- documente de la turist pentru vize și permise;
- voucher turistic al formularului aprobat;
- transport documente, de asigurare, acte;
4
Legea  Nr. 352 din 24-11-2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova https://www.legis.md/
14
 -
drepturile și obligațiile unui turist;
-profil turistic;
-
ghid turistic;
-
harta tehnologică a călătoriilor turistice în traseul;
-
programul încărcării întreprinderii turistice pe grupe de turiști pe ora
specifică;
- prospect informativ turistic de călătorie;
- acorduri cu partenerii şi furnizorii de servicii (hoteluri, companii de
transport, agenții de turism);
- calcul sau calcul cost tur;
- descrierea traseului;
- programul rutelor; harta rutelor; liste de prețuri (cataloage) și altele.
Cadrul normativ al sectorului turism în Republica Moldova este constituit
din legea de bază, legi tangenţiale şi documente de politici publice, dintre care
evidențiem Legea nr. 352 din 24 noiembrie 2006 cu privire la organizarea şi
desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova. 5Legea reglementează
raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în
domeniul turismului, organizarea şi coordonarea activităţii turistice şi a
activităţii de întreprinzător în domeniul turismului, formele de turism, crearea şi
activitatea zonelor turistice naţionale, stabileşte cerinţele privind calitatea
serviciilor turistice şi asigurarea securităţii turiştilor, principiile de colaborare
internaţională în domeniul turismului, precum şi atribuțiile în domeniul
turismului ale autorităților administrației publice centrale și locale. De
asemenea, activitatea de turism este reglementată de o serie de acte normative ce
țin de autorizarea desfășurării activității turistice și de valorificarea resurselor cu
funcţionalitate turistică.
Unul dintre factorii primordiali pentru a crește competitivitatea din
Republica Moldova și contribuția la dezvoltarea economiei naționale este
asigurarea unui cadru normativ – reglator echilibrat. Oferind oportunități pentru
dezvoltarea inițiativelor antreprenoriale în sector, dar și asigurarea garanției
pentru consumatori vom avea un consum turistic dezvoltat.

consum ofertă
5
producţie
Legea  Nr. 352 din 24-11-2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova https://www.legis.md/
15
 cerere =
Fig. 1.5. Raportul dintre consum, cerere, ofertă şi producţie
Sursa: Adaptat de autor în baza informaţiilor teoretice

În Figura 1.5. este prezentat raportul dintre consum, cerere, ofertă,

producţie, unde Consumul = Producţie, Consumul > Cerere, (Autoconsumul
(rude şi prieteni) Consumuri turistice subvenţionate (pensionari, studenţi,
sindicate). Consum = Cererea + Autoconsum < Consum turistic subvenţionat),
Consumul < Oferta turistică.

1.3. Tendințe, analize și modele în domeniul organizării traseelor turistice

1.3.1. Starea și evoluția indicatorilor economici în turism

Republica Moldova este o ţară mică cu o varietate mare de obiecte de

interes turistic situate la distanţe mici una de alta şi de principalele oraşe – centre
hoteliere. Un număr impunător din vizitatorii ţării din reţeaua organizată de
turism procură excursii de la agenţiile de turism naţionale, iar cei naţionali
formează cel mai mare contingent. Excursiile din Republica Moldova rămân
produse turistice ieftine şi accesibile unui număr mare de clienţi. Cele mai
solicitate excursii de pe teritoriul ţării rămân a fi: vinăriile, oraşul Chişinău,
mănăstirile ce constituie oferta generală pentru turismul intern şi internaţional de
intrare.
Datorită patrimoniului cultural și religios existent, tradițiilor populare,
obiceiurilor, specificului bucătăriei locale și regionale, Republica Moldova
deține un potențial turistic relativ ridicat, dar care necesită a fi valorificat.
Investițiile în turism vor permite regiunilor să folosească privilegiile
capacităţilor sale turistice pentru a-și spori beneficiile competitive. În cele ce
urmează, în Fig.1.6., este prezentată situația ce caracterizează sectorul turismului
în țară, capacitatea structurilor de primire turistică cu destinaţie de cazare.6

6
Statistica Turismului, editat 21 februarie 2020, https://statistica.gov.md/public/files/Metadate/Turism.pdf

16
 30000 28448 25312
25636

25000

20000

15000
10085 9547 8691 8635
8707 8757 8591 8535
10000
5160 4529
4479
5000 1500
2230 1483
1426

0
Total pe Municipiul Nord Centru Sud UTA
Republică Chișinău Găgăuzia

2009 2015 2018

Figura 1.6. Capacitatea de cazare turistică pe regiuni de dezvoltare, locuri-pat

Sursa: Adaptat de autor după Statistica Turismului, editat 21 februarie 2020,
https://statistica.gov.md/public/files/Metadate/Turism.pdf
Regiunile cu cea mai mare capacitate de cazare sunt în orașul Chișinău,
Centrul şi Sudul ţării. Ele își confirmă statutul de punct de creștere a Republicii
prin capacitatea sporită de cazare a turiștilor, ce creează un postulat justificată
pentru a dezvolta infrastructura turistică în apropierea și în interiorul orașelor.

1.3.2. Analiza traseelor turistice în regiunea Nord

În prezent, traseele și rutele republicane constituie instrumentul util
turistului în călătoriile sale, unde este reprezentat teritoriul cu destinațiile și
obiectivele atractive din zonă. Importanța traseelor turistice constă în aceea, că
ele pot deveni un instrument de mediatizare și promovare a destinațiilor
turistice. Agenția de Turism din Moldova a stabilit patru trasee turistice, în care
este inclus potențialul turistic al regiunii Nord și anume:
La nivel regional, sunt oferite scurte tururi ale monumentelor istorice
interesante:

- Traseul turistic naţional nr. 9 „Bijuterii arhitectonice medievale”, care

include mun. Chişinău –Soroca – Cosăuți - Rudi – Arionești –
Călărășeuca –Chișinău;
- Traseul turistic naţional nr. 10 „Prin orașele din nordul Moldovei”, ce
include Chişinău – Sângerei – Bălți – Zăbriceni - Edineț –Țaul - Drochia
– Bocancea – Chișinău);

17
 - Traseul turistic naţional nr. 11 ”Prin Nordul – Estul Moldovei”, trece prin
Chişinău –Șoldănești – Dobrușa – Cușelăuca – Cobîlea – Japca – Vadul
lui Rașcov - Chișinău;
- Traseul turistic naţional nr. 12 „Prutul de mijloc”, trece prin Chişinău –
Glodeni - Cobani – Butești – Balatina – Moara Domnească - Fălești –
Ungheni – Rădenii Vechi – Chișinău.7
Fiecare traseu este atractiv prin punctele de destinație turistică, care
necesită o valorificare și promovare adecvată, dacă ne dorim să atragem cât mai
mulți turiști în regiune.
Tabelul 1.3.2. Structura resurselor turistice pe raioane
m. r. r. r. r. r. r.
Bălți Soroca Edineți Dondușeni Sîngerei Fălești Glodeni
Resurse 98 386 202 86 199 364 274
cultural
e
Resurse 2 197 27 6 5 20 18
naturale

6%
17%

24%

23%

13%

12% 5%

Balti Soroca Edineti Donduseni Singerei Falesti Glodeni

Fig. 1.7. Statistica resurselor pe raioane

Sursa: Elaborat de autor în baza tabelului 1.3.2.

Din Figura 1.7. putem observa că în raioanele Dondușeni, Sîngerei și

municipiul Bălți există randament avansat al resurselor turistice. Prin urmare, s-a
constatat că cea mai mare parte a resurselor turistice culturale, precum și cele
naturale sunt amplasate în raioanele Soroca și Glodeni.
1.3.3. Analiza traseelor turistice în regiunea Sud
7
Program regional sectorial în domeniul sporirii activității turistice,
http://adrnord.md/public/files/prs_turism_2016/PRS_Turism_18.01.2017.pdf
18
 Regiunea Sud este una dintre destinațiile cele mai apreciate din Republica
Moldova, în special, pentru rezervațiile extinse de la Nistrul de Inferior și Prutul
de Jos, descoperiri notorii ale diferitor civilizații umane, precum și datorită
conservării unui stil de viață tradițional din Sudul țării. Aici sunt o serie de
avantaje concurenţiale ce încurajează activitatea turistică cum ar fi aşezare
geografică favorabilă cu ieșire directă la Dunăre și Marea Neagră, precum și
vecinătatea cu Ucraina și România, țară UE. Prin punctele vamale de aici intră
anual cca. 20% din cetățenii străini în țară, iar mobilitatea mare a populaţiei
regiunii se manifestă plenar în special în perioada estivală. Aici sunt câteva zone
turistice consfinţite cu o diversitate mare de rezervaţii naturale şi arii protejate,
monumente istorico-culturale de valoare naţională, precum și cea mai mare
varietate de comunități etnice din țară. Aici sunt mai multe muzee
reprezentative, care, fiind repartizate relativ uniform pe teritoriul regiune de
dezvoltare sud, constituie o bună rețea de ghidare a vizitatorilor. Totodată aici
sunt 2 zone cu tradiţii vini-viticole cunoscute, care împreună cu meşteşugurile
bogate şi diverse creează o imagine specială localităților din sudul țării. O serie
de factori și condiţii climaterice favorabile se exploatează în turismul balnear,
dar, totuși, cu un potențial de extindere mult mai mare.
La nivel regional, sunt oferite trasee turistice:
- Traseul turistic național „Moldova De Sud”, Chişinău – Hânceşti – Leova
– Cantemir – Ţiganca – Cahul – Slobozia Mare–Giurgiuleşti – Vulcăneşti
– Comrat – Cimislia – Hânceşti – Chişinău;
- Traseu turistic naţional nr. 17 „Pe drumul vinului în Sud-estul Moldovei”,
Chişinău –Grădinița – Leuntea – Talmaza – Purcari - Crocmaz – Popeasca
- Căușeni –Chișinău;
- Zona turistică Tighina – Căuşeni – Talmaz.8
În regiunea de sud a Republicii Moldova sunt incluse 8 raioane. Specializarea
economică a regiunii este: viticultura, legumicultura, industria alimentară şi
prestarea serviciilor. Industria turistică are o capacitate de 3535 locuri de cazare,
care deservește anual cca. 20-30 mii persoane, dintre aceştia cca. jumătate au
fost deserviţi de sanatoriul “Nufărul alb”. În regiune sunt tabere estivale, iar
piaţa potenţială a serviciilor turistice şi excursioniste este reprezentată de un
număr de cca. 200 mii orăşeni şi 185 mii vizitatori străini care intră în țară prin
frontierele de aici.

Tabelul 1.3.3. Resurse turistice din regiune de dezvoltare Sud

8
Program regional sectorial în domeniul sporirii activității turistice,
http://adrnord.md/public/files/prs_turism_2016/PRS_Turism_18.01.2017.pdf
19
 Lăcașuri de cult Muzee naționale/lăcașe
naționale/locale
Cahul 11 2
Căușeni 15 2
Cimișlia 2 -
Ștefan Vodă 15 1
Taraclia 5 2
Leova 6 2
Basarabeasca 4 -
Cantemir 5 1

Caracterul împrăştiat al resurselor turistice şi starea actuală a acestora

determină numărul mic de posibile zone turistice. Acestea sunt încadrate în zona
oraşului Cahul cu localitățile din valea Prutului de Jos, zona localităților de la
Nistrul Inferior, precum şi în raionul cu populaţie de etnie bulgară. Acest fapt şi
determină direcţiile strategice de dezvoltare a turismului în regiune.

1.3.4. Analiza traseelor turistice în regiunea Centru

Potenţialul turistic al regiunii Centru este variat și valoros din punct de

vedere cognitiv și suficient pentru a motiva călătoriile în destinațiile de aici.
Atracțiile sunt expresive și creează o imagine clară și persistentă a regiunii drept
o zonă de codru cu localități vechi și multe mănăstiri medievale. Tradiția
vitivinicolă din regiune este edificatoare pentru diferite activități locale
gospodărești și economice. Totodată vecinătatea cu municipiul Chișinău,
Aeroportul Internațional, conexiunea directă cu toate regiunile Republicii
Moldova, dar și accesul direct la principalele puncte de intrare în țară,
favorizează încurajarea turistică pe teritoriul regiunii. Infrastructura rutieră
relativ bună a drumurilor naționale, concentrarea tuturor traseelor turistice
naționale și prezența unor destinații notorii (Orhei, Călărași, Hîncești, etc), fac
din centru un areal vizitat și ospitalier anul împrejur. Toate acestea oferă
oportunități mari pentru dezvoltarea turismului în regiune de dezvoltare Centru.
- Traseu turistic naţional nr. 5 „Plaiuri Orheiene” Chişinău – Peresecina -
Donici - Curchi – Vatici - Tabăra – Orhei - Chișinău;
- Traseu turistic naţional nr. 4 „Pe urmele lui Manuc Bei”, Chişinău -
Suruceni – Hâncești – Lăpușna - Bardar - Chișinău
- Traseu turistic naţional nr. 13 „Mănăstirile codrene” Chişinău – Condrița
– Căpriana – Hîncu – Chișinău.9
9
Program regional sectorial în domeniul sporirii activității turistice,
http://adrnord.md/public/files/prs_turism_2016/PRS_Turism_18.01.2017.pdf
20
 Fig. 1.8. Resurse turistice din regiunea Centru
Sursa: Adaptat de autor în baza informaţiilor programului regional
sectorial în domeniul activităţii turistice

Regiune de dezvoltare Centru are o serie de avantaje valoroase care

încurajează activitatea turistică cum ar fi: aşezare geografică favorabilă în
centrul țării, fiind la proximitate faţă de mun. Chişinău (care este cea mai mare
piață turistică internă), mobilitatea mare a populaţiei regiunii încurajată de
prezența a 7 zone turistice consacrate cu o diversitate mare de monumente
istorico-culturale de valoare naţională, mănăstiri vechi amplasate relativ
compact, rezervaţii naturale şi arii protejate, multe resurse acvatice și forestiere
pentru recreare care facilitează antreprenoriatul în domeniul ospitalității,
muzeele funcționale repartizate relativ uniform, tradiţii vitivinicole cu branduri
cunoscute, tradiţii meşteşugăreşti bogate şi diverse, precum și condiţii
climaterice favorabile turismului balnear care asigură o diversitate bună de
oferte și circuite turistice, un sector de cazare în creștere pentru turiștii proveniți
în special din țările vecine și Uniunea Europeană sau state dezvoltate.
Pe lângă acestea, populaţia are în creştere un potențial de consum al
serviciilor aferente turismului și călătoriilor. Spre regret însă, diversificarea
redusă a ofertelor turistice în regiune, dezechilibrele teritoriale în administrarea
şi promovarea ofertei turismului regional fac ca regiune de dezvoltare Centru să
rămână încă o destinaţie apreciată de un număr limitat de turişti străini. În acest
sens, există discrepanțe mari în accesibilitatea și calitatea unităților de cazare, în
special a celor pentru turismul de masă ; în acelaşi timp, sejurul turistic scurt
rezultă în performanțe scăzute în turismul intern, în excursii și muzee.

21
1.4. Dimensiunile traseelor turistice pe harta turistică internă și mondială
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură
(UNESCO), a propus în anul 1972 un proiect pentru protejarea obiectivelor
centrale care au însemnătate pentru întreaga omenire. Patrimoniul cultural
naţional intră în sfera de interese al Ministerului Culturii în domeniul geografiei
ca localizare, în domeniul informatic ca ceva nou şi pot fi ca elemente de
landshaft sau pot fi antropice executate de către om.
Sarcinile UNESCO:10
- favorizarea atragerii ţărilor la convenţia păstrării patrimoniului cultural
mondial din diferite ţări;
- favorizarea înaintării unor obiecte pentru a fi incluse în patrimoniul
cultural mondial;
- acordarea ţărilor membre ajutor în păstrarea obiectelor culturale prin
asistenţa tehnică şi instruire profesională;
- favorizarea elaborării şi implementării planurilor de stat privind gestiunea
conservării obiectelor din patrimoniul mondial;
- acordarea obiectelor din patrimoniul cultural ajutor urgent în cazul
apariţiei unui pericol nemijlocit;
- susţinerea activităţii de către ţările membre legate de informarea
populaţiei, de păstrarea patrimoniului naţional.
Principalele avantaje pe care le capătă ţările ce intră în această organizaţie
este apartenenţa la comunitatea ţărilor care recunosc şi respectă semnificaţia
valorilor şi atestă valoarea culturală a obiectelor. Gloria formată de statutul
convenţiei serveşte ca catalizator pentru eforturi de păstrare a altor obiecte de
însemnătate culturală.
Din momentul când a fost semnată convenţia în 1972 cu privire la
dezvoltarea durabilă, aceasta are drept scop depistarea, protecţia, păstrarea,
popularizarea şi transmiterea generaţiilor viitoare a obiectelor culturale.
Peisajul constituie un factor de importanță primordială pentru descoperirea
unui teritoriu și un element de mare atractivitate.
Cultura viței de vie și a vinului și peisajul viticol sunt un patrimoniu
material și imaterial al comunității, o componentă esențială a istoriei unui
teritoriu, semne care pot fi citite și experimentate: aceasta este presupunerea de
la baza europeană Ruta culturală a viței de vie și a vinului „Iter Vitis - Les
Chemins de la Vigne”, promovată de Federația Europeană Iter Vitis și Ruta

10
Organizatia Natiunilor Unite, https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite
22
culturală certificată a Consiliului Europei în 2009. 11La nivel european în traseul
cultural viti-vinicol sunt incluse aşa ţări ca Franţa, Italia, Germania, Grecia,
Spania, Austria şi Portugalia.
- De importanţă majoră este Franţa cu oraşul Bordeaux, localitate care din
2007 face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Oraşul istoric ce are o
tradiţie din secolul al XII-lea cu comerţul vinului, podgorii vechi de sute de ani,
castele şi Şcoli de Vin care merită a fi vizitate. La fel localitate importantă din
regiune este Saint-Emilion care dispune de unul dintre cele mai interesante
trasee ale vinului din Europa. Regiunea Bourgogne dispune de podgorii
apropiate una de cealaltă care oferă posibilitatea de a parcurge traseele la pas sau
cu bicicleta pentru a găsi şcoala vinului cu programe variate pe toate gusturile.
În estul Franţei se află Alsacia unde tradiţia vinului este una riguroasă cu 75 de
muzee dedicate subiectului, cel mai complex fiind Le Musee du Vignoble des
Vins s`Alsace.
- În Italia, oraşul Piemont despre care se spune că are cele mai bune vinuri
pentru întreaga regiune, ele aflându-se în podgoriile din Langhe şi Alba. Aici se
găseşte turul regiunii Langhe pe Vespa. În regiune de centru, în oraşul Toscana
este bine de parcurs 14 “stradel del vino”, fiecare cu tehnici diferite în producţia
de vinuri. Unul dintre cele mai populare trasee din regiune este Strada del Vino
Vernaccia di San Gimignano care are o tradiţie din timpurile lui Dante. Muzeul
Vinului din oraş şi vilele sunt puncte bine de vizitat de pe acest teritoriu. Vinuri
ce se datează de pe vremea romanilor sunt găsite în oraşul Campania. Staţia
obligatorie este podgoria Feudi di San Gegorio cu grădină botanică şi restaurant.
Faimoasa coasă Amalfi aflându-se la câţiva kilometri fac această destinaţie a fi
una perfectă pentru iubitorii de plajă. La baza Peninsulei Apenine, scăldată la
Sud – Vest de apele golfului Taranto, turiştii pot alege oraşul Puglia, sub efectul
climei şi reliefului de podiş aceasta este acoperită în marea majoritate de culturi
de vie. Cultura, traseele şi oraşele medievale fascinează turistul cu superbele
regiuni, care de altfel este plină de plaje unde te poţi odihni.
- Mosel din Germania, unde vinul se produce de mai mult de 2000 de ani,
aici vinurile se găsesc cele mai bune vinuri şi gustări ale producătorilor locali în
tavernele sezoniere care sunt deschise între lunile mai şi octombrie. Vinul alb
este specific oraşului Franken care este vândut în sticle rotunde numite
“bocksbeutel”. Acest tip de sticlă este protejată prin reglementările europene şi
este rezervată doar pentru anumite soiuri din această regiune. Spitalul
Juliusspital din Wurzburg datat din anul 1576 şi-a susţinut activitatea prin
comerţul cu vinuri produse din propria podgorie.
11
Cultural route of the Council of Europe, https://itervitis.eu/iter-vitis-les-chemins-de-la-vigne/
23
 - Majoritatea traseelor din Grecia se află în nordul ţării unde ar fi posibil de
completat Drumul Vinului. Aici se găsesc podgorii tradiţionale, situri
arheologice, dar şi obiective importante din istoria grecească.
- Cea mai renumită regiune de viticultură din Spania este La Rioja, aflată
în Nord – Estul ţării dea lungul râului Ebro şi mărginită de munţii Cantabrian.
Această regiune a ţinut monopolul mult timp în producţia vinului fiind
considerată raiul vinurilor roşii ale Spaniei. Cele mai apreciate soiuri de vin al
Spaniei sunt considerate Tempranillo, Gamacha, Gracianosi şi Carinena.
- În Austria cea mai mare parte acoperită de hectare de podgorii de viţă– de
–vie se află în Valea Dunării. Zona bogată în vinuri şi tradiţii culinare,
restaurante gourmet şi crame a devenit emblema renaşterii viticole a Austriei cu
un potenţial turistic valoros unde întâlneşti fortăreţe, cetăţi şi castele.
- Una din cele mai frumoase zone viticole din Europa se află în Vestul
Portugaliei, Valea Douro. Regiunea dată este răsfăţată atât de peisaje cât şi de
vinuri renumite în întreaga lume. Recent a început să se dezvolte turismul viticol
în această regiune organizâdu-se excursii de-a lungul râului ce străbate regiunea
şi a Văii Douro.

2. CARACTERISTICA ORGANIZATORICO-MANAGERIALĂ A
ÎNTREPRINDERII SRL „HAPPY TOUR”
2.1. Caracteristica generală a întreprinderii SRL „Happy Tour”

Societatea cu răspundere limitată „Happy Tour” a fost înregistrată la data

de 19 octombrie 2009, localizată chiar în centrul orașului Chișinău, aflat pe
strada Alexandru Lăpușneanu 5. Agenţia a fost fondată de Patricia Andronache.
Este persoană juridică, având ca formă societate comercială cu răspundere
limitată și își desfășoară activitatea conform legislației din Moldova și a
prevederilor actului constitutiv.
Agenția de turism este o întreprindere mică având ca angajați 16 persoane.
SRL „Happy Tour” este licențiată în activitatea de turism, transportul auto de
călători în folos public, transportul auto internațional de mărfuri.
Agenția dispune de competența necesară pentru a asigura în cel mai bun
24
sens serviciile de călătorie. Specialiștii dedicați pot ajuta în alegerea celei mai
optime soluții pentru nevoile clienților, fie că este vorba de turism individual,
vacanțe la mare, munte sau oferirea în chirie a transportului auto, toate fiind
efectuate la dorința și discreția clientului.
De asemenea, se pot organiza excursii interne pentru individuali şi grupuri
ce vor să descopere frumosul din țara noastră. Una din cele mai importante rute
a agenției este „Drumul vinului” - program național pentru dezvoltarea
turismului vitivinicol. La fel agenția propune clienților excursii la mănăstiri,
sanatorii și păduri din țară. Este o agenție de turism care a creat o tradiție,
principalul obiectiv fiind găsirea soluțiilor optime pentru clienții săi. Agenția are
în atenție următoarele obiective:
- creșterea numărului de clienți;
- satisfacerea clienților firmei;
- recunoașterea funcționării sistemului de management al calității;
- identificarea de noi oportunități de atragere a clienților;
- creșterea calității serviciilor livrate;
- implementarea și certificarea sistemului de management al calității.
Se știe că pentru a lua o decizie importantă, este nevoie de tabloul întreg al
serviciilor oferite. De aceea, agenția vine în întâmpinare cu oferte complete,
furnizează informații relevante, pentru ca decizia să fie mai ușor de luat.
Din experiența colaborării cu clienții, s-a învățat să se identifice nevoile, să
se urmărească obiectivele unui program pentru a găsi și a adapta un set de soluții
optime.
Agenţia SRL „Happy Tour” este o întreprindere comercială având drept
scop:
- asigurarea tuturor prestatorilor de servicii privind transporturile, cazările
în hoteluri, moteluri etc. sau acţiunile turistice de orice fel;
- organizarea de călătorii individuale sau colective, la un preţ convenabil,
cu un program stabilit de agenție după dorinţa clientului.
Fiind o întreprindere mică aceasta nu dispune de multe departamente,
ilustrarea grafică a structurii organizatorice o putem vedea în organigrama
prezentată în Figura 2.1.

25
 Fondator

Director general

Contabil Şoferi Agent Turism

Fig. 2.1. Organigrama întreprinderii

Sursa: Adaptat de autor în baza informaţiilor comunicate de întreprindere
Pentru o mai bună cunoaștere a scopului călătoriilor, agenția urmează cele
patru categorii de motivație turistică a cercetătorilor americani McIntosh și
Goeldner:12
1. Motivele fizice, care au legătură cu nevoia de: refacere fizică, psihică,
îngrijire a sănătății, sport, destindere, cu alte cuvinte cele motivații ce vizează
activitățile umane prin care turiștii pot contracara tensiunile generate de viața
cotidiană;
1. Motivele culturale - cunoașterea unor culturi diferite, descoperirea unor
locuri inedite și a specificului acestora privind stilul de viață a populației:
dansul, arta, muzica, folclorul, descoperirea patrimoniului cultural al destinației;
2. Motivele interpersonale care se axează pe dorința turiștilor de a întâlni
persoane noi, de a căuta experiențe noi de viață, de a vizita rude, prieteni, de a
evada din rutina lor zilnică;
3. Motivele ce țin de statutul social și de prestigiul personal al turistului
includ dorințele de practicare a hobby-urilor, de dezvoltare a personalității, de
recunoaștere și de atenție din partea celor din jur.
Misiunea firmei este de a oferi servicii clienţilor săi de cea mai bună
calitate, dovedind flexibilitate şi inovaţie, competenţă şi experienţă, având un
portofoliu complet de servicii turistice și o echipă motivată în a oferi asistenţă
fiecărui client. SRL „Happy Tour” deserveşte o gamă largă de clienţi ca urmare
a posibilităţilor ofertate prin serviciile turistice comercializate.
Clienţii individuali sunt reprezentaţi de cei care achiziţionează servicii
12
McIntosh and Goeldner, Tourism motivation – determinant factor of tourism circulation, p.167-190
26
turistice în nume propriu, indiferent de durata şi de serviciile achiziţionate
(cazare, asigurare, circuite, excursii, pachete sejur, bilete de odihnă, bilete avia,
tratament și asigurări). Astfel, agenţia oferă consultanţă pentru minimizarea
bugetului de călătorii al clientului, punând la dispoziţie asistenţă în stabilirea şi
dezvoltarea politicii de management al călătoriilor, conform cerinţelor specifice
propriei companii.
Rezervarea călătoriilor se poate face prin intermediul telefonului, sau e-
mailului, după care agentul de turism îndeplinește voucherul turistic și
contractul turistic . Din momentul confirmării rezervării, clientul trebuie să
achite în timp de 3 zile calendaristice, după care i se eliberează contractul
turistic, ce se întocmește în două exemplare, ambele având aceeași putere
juridică.

2.2. Analiza financiar-economică a întreprinderii SRL „Happy Tour”

Eficiența agenției de turism se reflectă cel mai bine în rezultatele financiare

ale acesteia înregistrate pe parcursul anilor, făcându-se o analiză a principalilor
indicatori care indică profitabilitatea activității desfășurate. Se va analiza situația
financiară a agenției fiind luate în considerare veniturile, cheltuielile, cifra de
afaceri, profitul, situația activelor corporale, necorporale, numărul personalului
și evoluția numărului de angajați de la an la an. Esențialul în analiza economică
îl constituie luarea în considerare a relaţiilor structural – funcţionale şi a celor de
cauză-efect.
Activitatea economică a întreprinderii se finalizează în efecte utile
concretizate într-o serie de bunuri şi servicii apte să satisfacă nevoia socială
după parcurgerea fazei schimbului prin monedă. Sub aspect valoric efectul util
al activităţii agentului economic este egal cu diferenţa dintre veniturile şi
cheltuielile băneşti dintr-o anumită perioadă.
Venitul reprezintă afluxul de avantaje economice în cursul perioadei de
gestiune rezultat în procesul activităţii ordinare a întreprinderii sub formă de
majorare a activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la creşterea
capitalului propriu cu excepţia sporurilor de la contribuţiile proprietăţii
întreprinderii.Veniturile totale provenite din realizarea cifrei de afaceri şi alte
venituri se compun din venituri brute ce rezultă din vânzarea şi încasarea
producţiei şi veniturile realizate din alte activităţi.

27
 Pentru a analiza starea financiară a agenţiei SRL „Happy Tour” este nevoie
de a efectua o analiză financiar – economică privind veniturile şi cheltuielile de
orice tip a acesteia.
Analiza financiar – economică reprezintă un ansamblu de concepte,
metode, tehnici, procedee şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor
interne şi externe, în vederea formulări unor aprecieri pertinente referitoare la
situaţia economico – financiară unui agent economic, identificarea factorilor,
cauzelor şi condiţiilor care au determinato precum şi rezervelor interne de
îmbunătăţire a acesteia din punct de vedere a utilizării eficiente a resurselor
umane, materiale şi financiare.

Tabelul 2.1. Evoluția cifrei de afacere a SRL „Happy Tour” perioada 2015-2018
Anul Total venituri (mii lei) Profit net (mii lei)
2015 14 622 101
2016 15 209 607
2017 15 562 - 328
2018 14 622 - 682
Sursa: Adaptat de autor în baza situaţiei financiare

În baza tabelului 2.1., mai jos avem prezentată Figura 2.2.

15600
15400
15200
15000
14800
Venituri
14600
14400
14200
14000
2015 2016 2017 2018

Fig. 2.2. Evoluţia cifrei de afaceri a SRL „Happy Tour” în perioada 2015-2018

28
 Sursa: Elaborat de autor în baza tabelului 2.1.
Din Tabelul 2.1. şi Figura 2.2. putem analiza situaţia financiară a firmei şi
concluziona că în primii ani de activitate aceasta a cunoscut o dezvoltare pe plan
financiar, iar din anul 2017 cifra de afacere este în scădere. Din aceste
considerente agenţia are ca scop dezvoltarea politicii de marketing şi
managementul firmei pentru a căpăta o nouă poziţie pe piaţă în rândul
întreprinderilor de acest tip.
În tabelul ce urmează, Tabelul 2.3., este reliefată analiza echilibrului
financiar a firmei împreună cu formulele de calcul.
Echilibrul financiar constituie o parte semnificativă în analiza poziției
financiare a întreprinderii. Poziția financiară a întreprinderii se reflectă din
bilanțul contabil al întreprinderii. Poziția financiară a întreprinderii evidențiază
relațiile cu terțele persoane, în persoana investitorilor, a creditorilor, a
salariaților, statului etc. Împreună cu analiza contului de profit și pierdere,
analiza poziției financiare a întreprinderii subliniază modalitățile de asigurare a
echilibrului financiar pe termen lung și scurt, și stabilește rentabilitatea
activității întreprinderii.
Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent destinată și
utilizată pentru finanțarea activității curente de exploatare.

Tabel 2.3. Analiza echilibrului financiar al întreprinderii

Indicatori Anul Anul de Abaterea Abaterea

precedent gestiune absolută relativă
1. Active imobilizate 582 000 355 400 - 226 600 -38,93
2. Active circulante 1 670 000 1 171 200 - 498 800 -29,86
3. Capital propriu 2 263 000 1 934 800 - 328 200 -14,50
4. Datorii pe termen - - - -
lung
5. Datorii pe termen 317 300 146 400 -170 900 -53,86
scurt
6. Fond de rulment 1 683 000 1 579 400 -103 600 -6,16
Sursa: Adaptat de autor în baza situaţiei financiare

Abaterea absolută = anul de gestiune - anul precedent (1)

Abaterea absolută = 355 400 – 582 000 = - 226 600

Abaterea relativă = Anul de gestiune/Anul precedent*100-100 (2)

Abaterea relativă = 355 400 / 582 000 *100-100 = -38,93

Fond de rulment (FRN) = Capital permanent – Active pe termen lung (3)

29
Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen lung (4)
Capital permanent1 = 2 263 000 + 0 = 2 263 000
Capital permanent2= 1 934 800 + 0 = 1 934 800
FRN1 = 2 263 000 – 580 000 = 1 683 000
FRN2= 1 934 800 – 355 400 = 1 579 400

Analizând Tabelul 2.3. concluzionăm că fondul de rulment net al

întreprinderii este pozitiv, ceea ce ne indică existența la întreprindere a unui
excedent de lichidități față de necesitățile pe termen scurt și asigurarea
echilibrului financiar și o lichiditate înaltă.
Potrivit situaţiei financiare a firmei cunoaştem următoarea informație
privind veniturile și cheltuielile întreprinderii:

Tabelul 2.4. Situaţia privind veniturile

Venituri Suma
Venituri din vânzări 14 564 300
Alte venituri din activitatea operaţională 22 200
Venituri din alte activităţi 35 900
Total venituri 14 622 400

Tabelul 2.5. Situaţia privind cheltuielile

Cheltuieli Suma
Cheltuieli cu personalul privind remunerarea muncii 524 200
Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii şi prime de 136 900
asigurare obligatorie de asistenţă medicală
Cheltuieli cu amortizarea şi deprecierea activelor imobilizate 223 800
Alte cheltuieli 14 264 700
Cheltuieli din alte activităţi 155 400
Total cheltuieli 15 305 000

Din datele tabelelor putem calcula profitul brut şi profitul net:

Priftul Brut= VV-CV (5)

Profitul Brut= 14 622 400 – 15 305 000 = - 682 600
Rez.activității operaționale = PB+alte venituri operaționale- ch. comerciale- ch.
generale și administrative- alte ch. Operaționale (6)
Rez.activității operaționale = - 682 600 + 22 200 – 524 200 – 136 900 - 223 800 –
14 264 700 = -15 810 000
Profitul Net (pierdere) = rezultatul per. de gestiune p. la impozitare – ch.
privind impozitul pe venit (7)
30
Profitul Net (pierdere) = -682 6002-0= - 682 600

Tabel 2.3. Explicarea evoluției productivității muncii în perioada 2015-2018

Indicator U.M 2015 2016 2017 2018

CA Lei 14 622 15 209 15 562 14 622
NS Persoane 17 17 17 16
Z Zile 215 217 216 217
Was=CA /NS Lei 860,12 894,65 915,41 233,95

WzS= Was/ Z Lei 4,0005 4,1228 4,238 1,0781

Sursa: Adaptat de autor în baza situaţiei financiare

CA - cifra de afaceri; Ns - număr de salariați; Z- număr de zile lucrate în

medie de un salariat în decursul anului; Was - productivitatea anulă pe salariat;
Wzs - productivitatea zilnică pe un salariat.

Was = CA /NS (8)

Was = 14 622 /17 = 860,12
WzS = Was/ Z (9)
WzS = 860,12/ 215 = 4,0005

Potrivit Tabelului 2.3. vedem o scădere considerabilă a productivităţii

zilnice pe un salariat şi a productivităţii anuale în agenţia SRL „Happy Tour”.
Ca o cauză a acestei scăderi poate servi diferenţa numărului de salariaţi în cadrul
entităţii din ultimii ani. Pentru diminuarea acestei probleme şi pentru a vedea o
dezvoltare pe plan financiar, agenţia trebuie să analizeze lacunele ce persistă în
interiorul acesteia.

2.3. Eficiența economică a traseelor comercializate de întreprindere

Rezultatele activităţii de turism îmbracă simultan trei aspecte care se

influenţează şi se interpătrund reciproc, ca: eficienţa economică, eficienţa
socială şi eficienţa ecologică. Fiecare din aceste componente ale eficienţe are
atât efecte directe sau indirecte, concretizate sub forma producţiei realizate, cât
şi eforturi exprimate prin intermediul valorii resurselor consumate.

31
 Fig. 2.3. Efecte ale activității de turism
Sursa: Elaborat de autor

Societatea cu răspundere limitată „Happy Tour” dispune de trasee turistice

atât naționale cât și internaționale. Reieșind din aceea că ei se ocupă în mare
parte cu serviciile de transport, reușesc să obțină succese și în activitatea de
turism.

Tabelul 2.3. Profitul firmei în baza traseelor comercializate pentru anul 2018

Nr. Denumirea Preţ per Cerere Venit Cheltuieli Profit

traseului pers. (persoane)
1. Excursie 310 lei 320 99 220 105 600 -6 380
Purcari
2. Excursie 460 lei 550 239 200 258 500 -19 300
Cricova
Sursa: Adaptat de autor în baza informaţiilor comunicate de agenţie

P = V - C, unde P- profit (10)

V- venit
C- cheltuieli
P1 = 99 220 – 105 600 = - 6 380
32
 P2 = 239 200 – 258 500 = - 19 300

Potrivit Tabelului 2.3. observăm că agenţia de turism prin ofertele turistice

care le comercializează, nu obţine profit. Această problemă se datorează
numărului mic de cerere, vizibilităţii scăzute şi a cheltuielilor mari pe care le
deţine. Cheltuielile majore care le are firma au un impact negativ destul de mare
asupra profitului firmei per ansamblu.
Astfel agenţia are ca scop diminuarea problemelor, iar una din reformele
care le-ar putea implementa, ar fi organizarea unor noi trasee, cu un minim de
cheltuieli în favoarea lor.

3. PROIECTAREA UNUI TRASEU TURISTIC PENTRU PIAȚA

TURISTICĂ INTERNĂ
2.4. Argumentarea unui traseu turistic nou

Potrivit sursei Winerist.com Republica Moldova, este inclusă în topul celor

mai bune destinații turistice vinicole din lume. Aceasta afirmă că ţara noastră va
capta atenţia turiştilor prin farmecul rural, vinul incredibil şi bucatele
tradiţionale delicioase: "Această naţiune mică, dar perfect formată, cuprinsă
între România şi Ucraina, va capta atenţia turiştilor prin farmecul rural, datorită
istoriei, arhitecturii magnifice şi peisajelor. Mai mult, Moldova este casa uneia
dintre cele mai vechi şi fascinante culturi viticole din Europa, are cel mai mare
beci subteran din lume şi peste 150 de producători de vin. Frumuseţea naturală
intactă a Moldovei, mâncarea şi vinul local incredibil, alături de ospitalitatea
inedită face ca orice vizitator să se simtă membru al acestei familii. Nu în zadar
„Fii oaspetele nostru” a devenit sloganul turistic al ţării". 13
Dispunând de un mic număr de atracții turistice pe teritoriul țării, trebuie
să-l valorificăm pe cel care îl avem, iar o destinație în care să prezentăm vinării
cu o diversitate mare ce ține de tradiții, secretul fiecăreia în producerea vinului,

13
https://noi.md/md/societate/moldova-in-topul-celor-mai-bune-destinatii-turistice-vinicole-din-lume
33
gust, design, ar fi soluția optimă și atractivă pentru turiștii naționali și
internaționali.
Produsul turistic conceput are ca titlu „Cele șapte vinării”. Grație
condițiilor favorabile de care dispune și pitorescului locurilor, datorită
patrimoniului cultural și religios existent, tradițiilor populare, obiceiurilor,
specificului bucătăriei locale și regionale, Republica Moldova deține un
potențial turistic relativ ridicat, dar care necesită a fi valorificat.
Nevoia de cunoaştere, nevoia de aventură, nevoia de securitate, nevoia de
afirmare, nevoia de a călători şi de a vizita locuri noi, toate aceste nevoi sunt
satisfăcute de un produs turistic tip circuit. Scopul acestui circuit îl reprezintă
exploatarea la adevărata valoare a imensului potenţial turistic de care
dispune Republica Moldova. Acest produs turistic este soluţia pentru a te pierde
în sânul naturii, de a te distra pe cinste cu prietenii sau cu familia în vacanţă, de
a-ţi petrece timpul într-un mod deosebit. Republica Moldova reprezintă un
teritoriu cu un grad excesiv de valorificare antropogenă a spaţiului natural.

Tabelul 3.1. Numărul de turişti cazaţi la structurile de primire turistică colective

Structuri de primire turistică Ianuarie - septembrie 2018

Turiști Nerezidenți

Hoteluri și moteluri 149 724 104 389

Cămine pentru vizitatori 4 358 -
Pensiuni turistice și agroturistice 13 562 4 470
Structuri de întremare 23 955 727
Structuri de odihnă (vile turistice, sate de 47 450 7 844
vacanță și alte structuri de odihnă)

Total 289 795 117 507

Sursa: Biroul Naţional de Statistică www.statistica.md

Datele din tabelul 3.1. sunt reflectate în Fig. 3.1.

34
 Fig. 3.1. Numărul de turişti cazaţi la structurile de primire turistică colective
Sursa: Elaborat de autor în baza tabelului 3.1.

Analizând tabelul 3.1. observăm că vilele turistice, satele de vacanță se află

printre primele solicitări în rândul structurilor de odihnă în Republica Moldova,
ceea ce denotă faptul că turiștii sunt interesați și captivați de stilul satelor
moldovenești dorind să scape de rutina zilnică și de aglomerația orașelor. Acesta
fiind un motiv puternic pentru a dezvolta ramura turismului vitivinicol și a
atrage cât mai mulți doritori de a petrece timpul la aer curat într-un mod sănătos.
Succesele de care se bucură țara noastră în domeniul vinificației ne inspiră
mândrie, iar premiile obținute în cadrul concursurilor internaționale ne oferă
mai multă încredere și dorință de a crește în obținerea acestei „licori”.
Un traseu vinicol este la fel ca orice altă afacere, acesta există pentru a
genera venituri prin vânzarea de bunuri şi servicii. La prima vedere, traseul
vinicol face numai legătura între vizitator şi uşa beciului, magazine de firmă la
ferme agricole şi alte spaţii comerciale ale pieţei locale.
Podgoriile noastre, de asemenea, constituie un important obiectiv turistic
din sectorul rural. De secole, în Moldova s-au format bogate tradiţii de cultivare
a viţei – de – vie şi de producere a vinului. În prezent, în ţară funcţionează 142
fabrici de vinuri, 23 dintre acestea dispun de condiţii şi experienţă în ceea ce
priveşte primirea vizitatorilor. Traseul turistic „Cele șapte vinării” dau
posibilitatea turiștilor de a lua cunoştinţă cu tehnologia producerii vinurilor, de a
urmări cum sânt îmbuteliate şi, desigur, de a gusta produsul finit. Prin calitatea
lor, multe dintre vinurile produse în ţara noastră se bucură de o bună reputaţie,
35
fapt pentru care am inclus unele din cele mai renumite fabrici de vinuri pe plan
național și internațional. Ele constituie un mijloc de promovare a celui mai bun
produs turistic autohton.
Traseul vitivinicol dispune de un potențial turistic bogat care trebuie
gestionat în comun pentru optimizarea eforturilor și sporirea rezultatelor
pozitive a întreprinderilor de vinificație.
Datorită faptului că cererea și oferta turistică presupun concentrarea
activității turistice în anumite zone geografice, la nivelul unei țări poate să apară
fenomenul de migrație a forței de muncă spre destinațiile turistice, creând, astfel,
un deficit de forță de muncă în celelalte zone.14

2.5. Proiectarea și implementarea unui traseu turistic nou.

Strășeni - s. Ulmu (Winery Poiana) - s.Cojușna (Chateau Cojusna) - Chișinău

(ATU Winery) - s.Puhoi (Asconi Winery) - s. Bulboaca (Castel Mimi) - Ștefan
Vodă (Pucari Winery) - s. Crocmaz (Et Cetera) - Strășeni

Descrierea sejurului pe zile „Cele Șapte Vinării”

Elemente de prezentare generală:

- Număr de turiști: 49;

14
OECD, Tourism Trends and Policies, 2010
36
 - Număr de ghizi: 2;

- Număr de șoferi: 2;

- Mijloc de transport folosit: autocar ;

- Număr de kilometri parcurși în total: 368 (ziua I: 109 km, ziua a II- a:
259km);

- Număr de zile: 2;

- Număr de nopți: 1;

- Preț informativ:
3 610 lei.

Ziua 1: Strășeni - s.
Ulmu (Winery Poiana) -
s.Cojușna (Chateau
Cojusna) - Chișinău
(ATU Winery) - s.Puhoi
(Asconi Winery)

La ora 7 va avea loc

întâlnirea excursioniștilor
cu ghizii agenției care vor
fi alături pe parcursul acestor două zile de descoperire a meleagului vinurilor
moldovenești. Întâlnirea cu excursioniștii va fi în centrul Orașului Strășeni, în
incinta Casei de Cultură, de unde și va începe aventura. Persoanele își vor ocupa
locurile în autocar, ghidul va face apelul pentru a verifica prezența tuturor, va
comunica exigențele comportamentale pe durata călătoriei și, ulterior autocarul
se va deplasa spre ieșirea din oraș la orele 8.
Prima destinație - satul Ulmu, la 24km de orașul Strășeni, respectiv 35 de
minute cu autocarul, sosirea fiind estimată la ora 8:45. Aici în localitatea Ulmu
este amplasată Vinăria Poiana, care se află în mijlocul unei poiene minunate.
Astfel, pe podgorie, împreună cu
Fig. 3.2. Fotografie „Vinăria Poiana” primăriile satelor Ulmu și
Horodca, a fost creată o zonă delimitată de eco areal, unde vița–de–vie se cultivă
ca pe timpurile vechi, renunțând la pesticide si îngrăşăminte chimice. Vinul
37
produs pe podgoria Vinăriei Poiana este
îngrijit cu multă pasiune de către
muncitori. Secretul vinului e în struguri.
Vinul se produce din strugurii colectați
manual de pe podgoriile roditoare în miez
de toamnă, copți sub razele soarelui.
Vinăria de pe aceste pământuri – Poiana,
este înconjurată de cei mai frumoși codri
seculari. Aici excursioniștii vor avea
posibilitatea să-și delecteze privirile cu
frumusețea acestor locuri amplasate în
inima codrilor. Două ore vor fi programate pentru vizitarea beciului și fabricii,
pentru fotografii și gustări pentru doritori. Vinăria dispune de un restaurant cu
bucate europene și tradiționale unde vizitatorii vor avea libertatea de a-şi delecta
papilele gustative.15
A doua destinație se află în satul Cojușna, la 38km de satul Ulmu, ora
sosirii fiind aproximativ 11:30. Compania “MIGDAL-P” a fost fondată în 1995
şi include câteva complexe moderne de vinificaţie. Amplasată în centrul
Moldovei, regiunea vinicolă Codru, la doar 15 km de Chişinău, vinăria dispune
de o fabrică Fig.3.3. Logo „Chateau Cojuşna” modernă de
producere a vinurilor şi divinurilor
dar şi un complex turistic în stilul Chateaul-ui francez ce include 4 săli de
degustare, beciuri de păstrare și maturare a vinurilor dar şi o galerie a vinurilor
de colecţie. Scopul companiei
este de a promova cultura
consumului vinului,
popularizarea înaltelor
performanţe ale vinului
moldovenesc, grija faţă de
sănătatea consumatorului.
Sălile de degustare din
subsolurile „CHATEAU
COJUSNA” reprezintă
originale maşini ale timpului,
deoarece degustările se petrec în „epoca medievală”, unde în liniştea
subsolurilor palatului veţi deveni familiari cu vinurile propuse. Fiind unul dintre
cei mai mari producători şi exportatori de vinuri din Moldova, compania dispune
15
Vinăria Poiana, https://vinariapoiana.md/despre-noi/
38
 de echipament
performant de
producere şi
depozitare de
origine Italiană și
Germană. Pentru
a vizita vinăria
dată este
programată o oră.
16

La orele
12:30 ghizii vor
îndrepta excursioniștii către autocar care va porni spre capitală, unde aceștia vor
lua prânzul în incinta restaurantului „La plăcinte”, aici ei vor avea posibilitatea
de a servi din cele dorite. Pentru prânz se propun 30 de minute, ca mai apoi să
continue traseul spre „ATU Fig. 3.4. Fotografie „ATU Winery”
Winery”.
ATU Winery este prima vinărie urbană din Moldova. Situată în Chișinău
și cu ciclul complet de producere, vinăria este deschisă pentru vizite și
evenimente pe tot parcursul anului.
Fig.3.5. Fotografie „Asconi Winery” Vinurile ATU sunt
produse în ediții foarte mici, 1000-3000 de sticle, ceea ce permite să atragem
atenție maximă fiecărui strop de vin. Toate vinurile sunt produse manual, de la
cules-până la etichetat.17
În jurul orelor 15:45 ne vom îndrepta spre vinăria Asconi care se află în
satul Puhoi, la 23km de orașul Chișinău. Aici excursioniștilor li se va prezenta
tot procesul de vinificație, cum strugurii recoltați se prelucrează și se presează,
cum mustul este fermentat și transformat în vin și cum vinurile evoluează după
fermentare datorită unor procese ca și maturare în stejar sau în sticlă. După turul
în jurul vinăriei unde vom avea parte de priveliști ce vor oferi liniște sufletului,
persoanele vor fi cazate în căsuțele cu design tradițional recent construite pe
teritoriul acestei vinării. Cina va fi servită de fiecare personal după dorință, în
restaurantul Asconi care stă la dispoziția noastră. În următoarele ore fiecare își
poate petrece timpul după bunul lor plac.18

16
Chateau Cojuşna, http://migdal.md/
17
ATU Winery, http://atu.wine/
18
Asoni Winery, https://asconi.md/
39
 Ziua 2: s. Puhoi
(Asconi Winery) - s.
Bulboaca (Castel
Mimi) - Ștefan Vodă
(Pucari Winery) - s.
Crocmaz (Et Cetera) -
Strășeni

Deșteptarea este
planificată la ora 8 așa
ca la ora 9 micul dejun
este gata de a fi servit.
Turiștilor li se dă la dispoziție o oră pentru a lua micul dejun și a se pregăti
pentru turul ce urmează.
Următoarea destinație este „Castelul Mimi” care se află la 31km de satul
Puhoi. În 30 de minute ne vom afla pe țărmurile lui Constantin Mimi, ultimul
guvernator al Basarabiei din perioada dominației țariste dar și un vinificator
ilustru al secolului XX. El şi-a dedicat viaţa viţei de vie și fiind purtat de această
pasiune a reușit Fig. 3.4. Fotografie „Castel Mimi”
să edifice primul chateau din țară. În 70 min. La momentul actual, Castel Mimi
reprezintă un centru cultural de excelență din Republica Moldova, locul unde
vinul, gastronomia și tradițiile basarabene pot fi descoperite sub o nouă formulă.
Complexul turistic îmbină istoricul cu modernul, fiecare detaliu fiind purtător a
unei energii sau simbologii ascunse ce caracterizează cultura milenară a ținutului
dintre Prut și Nistru. Istoria captivantă, bogată în detalii, vinurile alese de
producție locală îmbinate cu bucate din cele mai delicioase și evenimentele
deosebite au adunat zeci de mii de persoane din toată lumea prin curtea,
grădinile și pivnițele Castelului Mimi. Gazda castelului ne propune vizitarea
castelului, beciurilor, labirintului, grădinii medievale și a zonei de producere, iar
pentru doritori și degustarea a trei tipuri de vin.19

19
Castel Mimi, https://www.castelmimi.md/
40
 După micul tur al
castelului ne vom
îndrepta spre altă vinărie
vestită în Republica
Moldova - Vinăria
Purcari, aceasta se află
la 50 min. distanță de
satul Bulboaca.
Vinăria Purcari este
cel mai mare producător
de vinuri premiu din Republica Moldova. Aici se află legendarele beciuri, cele
mai vechi galerii de vin rămase neschimbate din 1827, care păstrează o parte a
patrimoniului național – renumita Fig. 3.4. Logo „Chateau
Purcari”
colecție de vinuri de Purcari.
Istoria Purcari începe în secolul XVIII, când coloniștii francezi au luat în arendă
pământurile de la Mănăstirea Afon - Zograf, obligându-se să mențină podgoriile
în bună ordine și să fie plătită desetina din venituri și roadă. Francezi fiind, au
intuit că terroir-ul este unul special, asemănător renumitei regiuni Bordeaux.
Doar decenii mai târziu s-a confirmat faptul că podgoriile Purcari sunt, într-
adevăr, amplasate la aceeași latitudine ca celebra zonă vinicolă din Franța, iar
solul bogat în rubidiu conferă vinurilor o culoare purpurie intensă, specifică și
vinurilor bordoleze. Proprietarii au început să producă vinuri roșii care, în scurt
timp, au căpătat faima unor vinuri excepționale, cu buchet intens şi complex.
Vizitatorilor li se va oferi prânzul după care la orele 14:30 vom merge spre
următoarea destinație.20
Aflându-se la distanță mică una de alta se află renumita fabrică de vinuri
„Et Cetera”, în 15min. ne vom teleporta în locul unde se produc vinuri
incomparabile , gustul și aroma cărora este îmbibată cu duhul pământului
moldovenesc. În 2009, fabrica de vinuri a fost inaugurată, aceasta fiind dotată
cu tehnici de vinificație moderne și metode vechi încercate de-a lungul anilor,
astfel „Et Cetera” a atins succesul prin obținerea unor buchete complexe
recunoscute pentru aromele și gusturile unicate.
„Et Cetera” este o companie exclusivistă, producătoare de vinuri de aceea
atragem o atenție deosebită culesului de struguri.
Toamna, recoltarea se face în voie, fără grabă. Cele mai bune vinuri provin
din strugurii culeși la maturitate deplină care presupune, pe lângă un conținut
20
Purcari Winery, https://purcari.wine/ro/
41
optim de zaharuri și aciditate, a tainelor, culorii și a aromelor. Strugurii sunt
culeși manual, apoi muncitorii îi sortează minuțios.

Fig. 3.4. Fotografie „Sticlă de vin Et Cetera”

Ulterior aceștia sunt transportați la vinărie. Doar strugurii de calitate înaltă

sunt vinificați - soiurile roșii în vinificatoare de inox și cele albe în barrique - uri
noi de stejar. 21Aici turiștii vor putea participa la strânsul recoltei cât și la
realizarea propriu zisă a vinului. Sfârșitul excursiei pe teritoriul vinăriei va fi în
jurul orei 18:30 când ne vom îndrepta spre municipiul Strășeni timp în care
fiecare o să poată să-și expună părerile și trăirile. De la fabrica de vinuri Et
Cetera până la Strășeni vom parcurge 161 km, aproximativ 2 ore 20 min.,
respectiv sfârșitul turului „Cele Șapte Vinării” va avea loc la orele 21:00.

21
EtCetera Wine, https://etcetera.md/ro/
42
 Tabelul 3.2. Analiza de preţ al traseului turistic

Articole de Elemente de Elemente de Valoarea

calculație cheltuieli calcul
Per turist Total
Cazare 400lei/zi 400 19 600
Alimentație 300 lei/zi*2 zile 600 29 400
Transport 9lei/km*368 67,59 3 311,91

Cheltuieli Cheltuieli 40+60+100+100+ 550 26 950

directe culturale 150+100
Cheltuieli cu Incluse în tariful
ghidul agenției
Cheltuieli cu Incluse în tariful/
șoferul Km al agenției
Total 1 617,59 79 261,91
Cheltuieli
Directe
Asigurare (5%*C.D.) 80,875 3 962,875
Comision (15%*C.D.) 242,625 11 888,625
TVA (20%comision) 48,525 2 377,725
Total costuri 3 607,205 176 753,04
5
Aproximări 3 609 176 841
Total Preț 3 610 176 890
Vânzare

2.6. Eficiența economică și non-economică a traseului turistic.

43
 Prin natura sa, produsul turistic îmbină mai multe tipuri de servicii ce
conferă eficienţei mai largă cuprindere de evaluare faţă de alte ramuri şi
domenii. Eficienţa produsului turistic în ansamblu măsoară atât eficienţele
parţiale ale serviciilor încorporate în produsul turistic cât şi eficienţa modului de
organizare a acestora.
În sfera eficienţei sociale a turismului trebuie implicate atât efectele
indirecte asupra populaţiei locale, din spaţiul turistic, cât şi cele asupra forţei de
muncă ocupate în alte ramuri ca efect indirect al practicării turismului.
Dintre cele mai importante efecte sociale induse de practicarea şi
derularea activităţii turistice este cea care vizează îmbunătăţirea stării de
sănătate a populaţiei cu implicaţii deosebite asupra productivităţii individuale a
muncii.
Traseul vitivinicol „Cele șapte Vinării” va avea ca efect pozitiv asupra
societății și turiștilor prin contribuția la ocrotirea sănătății datorită plimbărilor în
aer liber departe de zgomotul orașelor, refacerea forţei de muncă şi protejarea
mediului ambiant, acestea fiind reprezentate în Figura 3.3. Cea mai modernă
tendinţă culturală pe plan național, care cunoaşte o dinamică accentuată este cea
referitoare la creşterea numărului de turişti care apelează la turismul rural şi care
este în strânsă legătură cu cel vitivinicol.

Efectelesociale
Efectele socialeaa
traseului„Cele
traseului „Celeşapte
şapte
vinării”
vinării”

Ridicarea nivelului de
Ridicarea nivelului de Satisfacereaunor
Satisfacerea unor Asimilareaunor
Asimilarea unornoi
noi
cunoaştere şi pregătire
cunoaştere şi pregătire motivaţiispirituale
spirituale cunoştinţeînînindustria
industria
intelectuală în industria
intelectuală în industria
motivaţii cunoştinţe
prelucrării vinului psihice
psihice vinicolă
vinicolă
prelucrării vinului

Fig. 3.2. Efectele sociale a traseului turistic „Cele șapte vinării”

Sursa: Elaborat de autor

Utilizarea cât mai efectivă a resurselor umane, materiale şi financiare ale

societăţii, reprezintă condiţia vitală a progresului economico – social, cea care
este una din trăsăturile fundamentale ale economiei de piaţă. Activitatea turistică
44
prin modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor, se supune acestui obiectiv
major urmând obţinerea rezultatelor pozitive economice, respectiv cu
satisfacerea cât mai favorabilă a cerinţelor turiştilor.
Încasările din prestaţiile hoteliere, desfacerile de mărfuri cu amănuntul,
producţia industrială din turism, încasările în alimente şi transport al turiştilor, la
fel ca toate tipurile de venituri ce vor fi câştigate de către agentul turistic vor
avea un efect economic pozitiv asupra acesteia. Pentru a avea un profit în
dezvoltarea traseului turistic, agenţia trebuie să aibă ca scop în prin plan
satisfacerea clientului, ca mai apoi acesta să aducă venit firmei. În activitatea de
turism, respectiv în organizarea unui traseu turistic, satisfacerea clientului şi
veniturile din firmă sunt strâns legate una de cealaltă, dacă clientul va fi
mulţumit, firma va avea succes. În Figura 3.3. este demonstrat cum are loc
transformarea efectelor sociale în efecte economice.

Fig. 3.3. Transformarea efectelor sociale în efecte economice

Sursa: Elaborat de autor

Cel mai mare impact al efectelor sociale se resimte la scară

macroeconomică, turismul având rol însemnat în creşterea PIB, la creşterea
calităţii vieţii etc.
Chiar dacă efectele sociale ale turismului sunt mai puţin analizate, acestea
se resimt prin ridicarea nivelului de pregătire şi cunoaştere, satisfacerea unor
45
motivaţii spirituale psihice. Aceste efecte conturează efectul turistic şi gradul de
cultură şi civilizaţie într-o anumită zonă.
Efectele indirecte asupra populaţiei locale, din spaţiul turistic cât şi cele
asupra forţei de muncă ocupate în alte ramuri pot fi incluse în categoria
eficienţei sociale a traseului turistic şi a practicării turismului per general.
Efectele economico – sociale şi educative de asemenea trebuie evaluate nu doar
în cercul turistic unde are loc executarea efectivă a serviciilor turistice ci şi în
celelalte ramuri unde activează beneficiarii de servicii turistice. Aceste aspecte
pot fi calculaţi prin indicatorii ce reflectă:
- îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei – scăderea
incidenţei unor boli profesionale, scăderea numărului de cazuri noi de
îmbolnăviri la grupele tinere şi mature de vârstă, scăderea mortalităţii etc.
- creşterea numărului de monumente istorice, muzee, case
memoriale precum şi a densităţii acestora pe zonă turistică;
- creşterea numărului de vizitatori a obiectivelor culturale la
1000 de locuitori;
- creşterea frecvenţei vizitării obiectelor culturale pe sezoane;
- creşterea randamentului intelectual, a proceselor creative ca
rezultat al practicării turismului, prin studiul corelaţiei între indicatorii ce
exprimă petrecerea timpului liber şi indicatorul inovaţiei;
- indicatorul de corelaţie între creşterea productivităţii sociale a
muncii şi îmbunătăţirea participării la turism;
- indicator de corelaţie între creşterea volumului de muncă şi
îmbunătăţirea participării la turism.
Pentru a evalua efectele sociale a traseului turistic se propun parcurgerea a
două etape:
1. definirea criteriilor de evaluare a eficienţei: gradul de satisfacere
personală a traseului, contribuţia la ocrotirea sănătăţii, refacerea forţei de muncă
şi protejarea mediului ambiant.
2. stabilirea unui sistem de indicatori de măsurare: modelele ce
calculează calitatea serviciilor turistice pun accent pe decalajele între nivelul
serviciilor oferite şi cel aşteptat de către consumatori.

CONCLUZII
Turismul constituie cea mai mare provocare a actualului secol întrucât el a
revoluţionat economia mondială. Acesta a evoluat încă din cele mai vechi
timpuri, dorinţa oamenilor de a călători, de a vizita şi descrie noi areale

46
geografice a însoţit permanent minţile luminate şi persoanele romantice, dornice
de cunoştinţe şi aventuri.
Funcţia economică este principala sa însărcinare. Pentru multe regiuni şi
state, turismul constituie principala ramură economică, principala sursă de
existenţă şi de acumulare a rezervelor valutare. După funcţia economică, mai
cunoaştem şi funcţia recreativ – curativă a turismului ce rezidă din necesitatea
indivizilor la reabilitare fizică şi psihică a organismului. În prezent asistăm la o
dezvoltare largă a turismului pe cont propriu, stimulată de liberalizarea
comerţului, dezvoltarea internetului ca sursă de informaţii, mijloc de contact şi
plată, precum şi de sofisticarea consumatorilor şi dezvoltarea de preferinţe
pentru turismul de nişă.
Necesitatea dezvoltării turismului în Republica Moldova este determinată
de situaţia financiar – economică a ţării, turismul fiind una din ramurile ce ar
pute influenţa direct la creşterea produsului intern brut. Din perspectiva
macroeconomică se poate considera că turismul poate avea un ros stabilizator
asupra exporturilor, mai ales atunci când nu este pronunţată sezonalietatea
turistică. Încasările din turism pot reduce presiunea asupra deprecierii monedelor
naţionale, compensând ieşirile de valută pentru importuri, totodată încasările din
turism pot fi folosite pentru a achiziţiona bunuri de capital de pe pieţele externe.
Traseele vinicole devin din ce în ce mai răspândite în cadrul peisajelor
vitivinicole din Republica Moldova. Cu toate acestea, poziţia lor ca o atracţie
turistică, este problematizată prin abilitatea de a personaliza produsul turistic,
adaptându-l conform nevoilor specifice ale clientului. Cel mai important, ce a
fost dezvoltat în această lucrare, este diferenţierea traseului vinicol ca un
mecanism de marketing şi ca o atracţie turistica. Există trasee vinicole care luptă
să câştige legitimitate în turism, altele sunt deja acceptate turistic, dar au o
povară diferită asupra vinăriilor, care ar putea să nu fie “turistic gata”. O
modalitate a încercării de a se ocupa de natura mixă a traseelor vinicole, este
propunerea dezvoltării unei teme atotcuprinzătoare a traseului turistic vinicol.
Implicarea unor vinuri şi bucate în traseul turistic este un factor, care
exploatează importanţa simbolică ale acestora ca unui instrument de dinamism şi
de reînnoire pentru generarea veniturilor regionale în condiţii durabile. Chiar
dacă Republica Moldova este săracă în materii prime industriale, iar
rentabilitatea activităţilor agricole tradiţionale este redusă,poziţia centrală în
cadrul Europei, moştenirea culturală bogată şi natura fermecătoare, ospitalitatea
tradiţională sunt insuficiente pentru a atrage fluxuri importante de turişti. Din
cauza constrângerilor geopolitice, subdezvoltării infrastructurii şi afacerilor
turistice, republica nu se prezintă ca o destinaţie preferată.
47
 Pentru a se asigura succesul activităţii turistice ca activitate primordială în
economia Republicii Moldova, ar fi necesară îndeplinirea următoarelor
obiective:
- Valorificarea resurselor turistice existente.
Fiind o ţară mică cu o diversitate mare de obiecte de interes turistic
amplasate la distanţe mici de la principalele oraşe – centre hoteliere, Moldova
dispune de peste 15 mii de atracţii turistice antropice şi peste 300 arii naturale
importante. Acest patrimoniu este relativ uniform dispersate pe teritoriul
naţional, iar valoarea acestuia motivează suficient vizitele turistice. Cele mai
răspândite forme de turism sunt turismul viti – vinicol, de afaceri, rural, balnear,
religios şi de excursii. Mai puţin este valorificat turismul cultural, gastronomic,
social, sportiv, automobilistic, de week-end, urban, nostalgic şi ecologic.
Această situaţie a turismului de pe teritoriul Moldovei trebuie să ne mobilizeze
să-l valorificăm pentru a avea succese pe plan mondial, oricât de dificil ar
părea.
- Pregătirea cadrelor pentru industria turistică a Republicii Moldova.
Pregătirea specialiştilor pentru domeniul turismului a devenit o temă destul
de populară în cadrul mai multor instituţii de învăţământ, însă cerinţele către
pregătirea profesională a angajaţilor din domeniul turismului nu au ajuns la
nivelul standardelor internaţionale şi pot fi apreciate la un nivel mediu. Situaţia
privind pregătirea specialiştilor din industria turismului în Republica Moldova
este relativ bună, doar că există mai multe probleme şi dificultăţi care necesită a
fi diminuate. Pentru a obţine servicii turistice de calitate, factorul uman bine
pregătit necesită a fi şi motivat prin salarii care să-i poată oferi minimum de
existenţă.
Trecerea imediată a cadrelor responsabile de activitatea turistică în
dezvoltarea acestei industrii va asigura un management corespunzător a
valorificării resurselor turistice existente pe teritoriul ţării. Turismul viti –
vinicol fiind ramura cea mai dezvoltată de pe teritoriul ţării este necesar de a fi
pusă în valoare la maxim. În cazul în care se va pune accent pe viticultura
Republicii Moldova, fluxul de turişti va creşte, respectiv veniturile în interiorul
ţării vor prinde contur.

BIBLIOGRAFIE
1. Activitatea turistică a agențiilor de turism şi turoperatorilor din Republica
Moldova în anul 2019, 10.martie 2020, https://statistica.gov.md/
2. Abraham Maslow, Motivaţie şi Personalitate, 2007

48
3. Butler, R. W., The Concept of a Tourist Area Cycle of Evolution:
Implications for Management of Resources, Chpt. 1 - The tourism Area Life
Cycle. Applications and modifications, Channel View Publications, 2006;
Butler, R. W., The Origins of the Tourism Area Life Cycle, Chpt. 2 - The
tourism Area Life Cycle. Applications and modifications, Channel View
Publications, 2006; Butler, R. W., Tourism Area Life Cycle, Contemporary
Tourism Reviews, Goodfellow Publishers Limited, 2011
4. Legea  Nr. 352 din 24-11-2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea
activităţii turistice în Republica Moldova https://www.legis.md/
5. Legea  Nr. 352 din 24-11-2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea
activităţii turistice în Republica Moldova https://www.legis.md/
6. Statistica Turismului, editat 21 februarie 2020,
https://statistica.gov.md/public/files/Metadate/Turism.pdf
7. Program regional sectorial în domeniul sporirii activității turistice
http://adrnord.md/public/files/prs_turism_2016/PRS_Turism_18.01.2017.pd
f
8. Program regional sectorial în domeniul sporirii activității turistice
http://adrnord.md/public/files/prs_turism_2016/PRS_Turism_18.01.2017.pd
f
9. Program regional sectorial în domeniul sporirii activității turistice
http://adrnord.md/public/files/prs_turism_2016/PRS_Turism_18.01.2017.pd
f
10.Organizatia Natiunilor Unite, https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza
%C8%9Bia_Na%C8%9Biunilor_Unite
11.Cultural route of the Council of Europe, https://itervitis.eu/iter-vitis-les-
chemins-de-la-vigne/
12.McIntosh and Goeldner, Tourism motivation – determinant factor of tourism
circulation, p.167-190
13.Moldova în topul celor mai bune destinaţii turistice, 12 ianuarie 2020,
https://noi.md/md/societate/moldova-in-topul-celor-mai-bune-destinatii-
turistice-vinicole-din-lume
14.OECD, Tourism Trends and Policies, 2010
15. Vinăria Poiana, https://vinariapoiana.md/despre-noi/
16. Chateau Cojuşna, http://migdal.md/
17. ATU Winery, http://atu.wine/
18. Asoni Winery, https://asconi.md/
19. Castel Mimi, https://www.castelmimi.md/
20. Purcari Winery, https://purcari.wine/ro/
49
21. EtCetera Wine,https://etcetera.md/ro/
22.Catan Petru, Turism rural, ecoturism şi agroturism. Note de curs. USEM,
Chişinău 2018

ANEXE

50