ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Administrarea Afacerilor în Turism

Aspecte strategice privind dezvoltarea serviciilor

de turism în judeţul Cluj

Masteranzi:

Bucureşti

2010
 Cuprins

Introducere ....................................................................................................... 3

1. Analiza strategică a servciilor de turism ............................................ 4

Analiza macromediului (Analiza PEST) .................................................... 6

Analiza micromediului (Analiza SWOT) ................................................. 15

2. Program de dezvoltare a serviciilor de turism .................................. 30

Concluzii ............................................................................................................ 37

Bibliografie ........................................................................................................ 38

Anexe ................................................................................................................. 40

Introducere

2
 Pentru realizarea acestei lucrări am ales ca subiect de dezbatere aspectele strategice
privind dezvoltarea serviciilor de turism în judeţul Cluj, bazându-ne pe renumele ţinuturilor
ardeleneşti care încă mai pot contura un viitor promiţător pentru turismul românesc.

În condiţiile unei economii actuale afectate de criza financiară în mai toate sectoarele ei,
este deosebit de dificilă o redresare a situţiei existente în particular în domeniul turismului. Pe
lângă aceste aspecte, problema pleacă nu de la un nivel optim puţin afectat de criza economică,
ci de la unul subunitar, turismul nefiind valorificat până în prezent la adevarat sa valoare, luând
în considerare potenţialul turistic existent.

Eterogenitatea cadrului natural ce se remarcă printr-un peisaj plin de pitoresc la care se

adaugă vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul ţării noastre, numeroase
monumente de artă şi elemente etnografice şi folclorice originale fac din teritoriul judeţului Cluj
un centru de mare atractivitate turistică, pe plan intern şi internaţional.

Potenţialul turistic se reflectă în condiţiile deosebit de favorabile oferite pentru

practicarea unei game variate de forme : drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi de iarnă şi de
vară, odihna de scurtă şi lungă durată, tabere de copii şi tineret, tratament balnear etc.

Pentru a putea formula o strategie eficientă de dezvoltare a acestor servicii, este esenţială
realizarea unor analize ale micro şi macromediului. Prin urmare, în prezenta lucrare vom
surprinde în primul capitol analiza factorilor de ansamblu ale mediilor politic, economic, social
şi tehnologic care influenţează activităţile desfăşurate în domeniul turismului, precum şi cea a
punctelor tari şi slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor actuale existente la nivelul serviciilor
de turism în judeţul Cluj. Ulterior, în cel de-al doilea capitol, vom formula o strategie
concludentă de de zvoltare a acestora, pornind de la rezultatele celor două analize efectuate la
punctul unu.

Potenţialul turistic valoros existent atât la nivel naţional, cât şi în particular la nivelul
judeţului Cluj, constituie o oportunitate majoră pentru dezvoltarea României. Valorificarea
acestuia poate transforma turismul în unul din cele mai importante sectoare ale economiei
româneşti, dar şi a economiilor regionale.

1. Analiza strategică a servciilor de turism

3
 Pentru a putea formula un program de dezvoltare a serviciilor de turism din judeţul Cluj,
trebuie să analizăm mai intâi aspectele legate macromediu şi micromediu care influenţează
desfăşurarea acestora. În urma unei analize PEST vom şti ce aspecte ale macromediului şi în ce
măsură influenţează aceşti factori această categorie de servicii. Totodată, o trecere în revistă a
punctelor tari şi slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor prin efectuarea unei analize Swot, ne va
conduce spre formularea unei misiuni care să asigure dezvoltarea acestor serviicii.

Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistică ale judeţului Cluj trebuie
menţionate :

-Vlădeasa şi Muntele Mare care se impun prin masivitatea reliefului, extensiunea

pădurilor de răşinoase, aer ozonat, strat de zăpadă apreciabil şi de durată, favorabilă sporturilor
de iarnă;

-Munţii Trascăului, deosebit de spectaculoşi datorită formelor de relief modelate în

calcare, pe o arie relativ restrânsă putând fi întâlnite patru sectoare de chei (Cheile Turzii,
Turenilor, Borzeştilor şi Colţeştilor), defilee, stânci impozante, pereţi de calcare, peşteri etc.;

-Muntele Băişorii, zona ce se remarcă prin peisaje de excepţională frumuseţe căutată vara
de amatorii de vânat şi pescuit şi iarna de cei ai “ sportului alb”;

-zona Gilău - Tarniţa, care oferă condiţii deosebite pentru agrement la sfârşit de
săptămână;

-zona Beliş - Fântânele situată pe malul stâng al lacului de acumulare, pretabilă pentru
agrement şi practicarea de sporturi nautice.

Staţiunile balneoclimaterice prezintă, în general, interes doar la nivel local, însă Băile
Someşeni, Cojocna, Băiţa, Turda şi Ocna Dejului, cu proprietăţi terapeutice deosebite, justifică
eforturi pentru modernizarea şi lărgirea amenajărilor, care pot extinde aria de interes dincolo de
limitele judeţului.

Bogăţia de monumente istorice, a locurilor cu rezonanţă similară ca şi patrimoniul

arhitectural, incluse în mare parte în circuitul naţional, constituie o certă şi permanentă sursă de
atracţie turistică.

În municipiul Cluj - Napoca atrag atenţia monumente ca : Biserica “Sf. Mihail” –biserică
a Franciscanilor-, Statuia ecvestră reprezentând pe Sf.Gheorghe ucigând balaurul, Statuia
ecvestră a lui Matei Corvin, Biserica reformată ridicată de Matei Corvin, Statuia ecvestră a
domnului român unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor, Clădirea Redutei - de care se

4
leagă memorabile evenimente din istoria transilvană, Teatrul Naţional, Catedrala ortodoxă,
grupul statuar “Şcoala Ardeleană “, monumentul “Ostaşului Român”, statuia lui Avram Iancu”,
statuia lui Mihai Eminescu şi a lui Lucian Blaga etc. Tot aici, de mare interes turistic sunt :
Muzeul Naţional de Artă, al doilea din ţară ca zestre de artă românească dar şi străină (peste
4000 de lucrări), Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (peste 100000 piese), Muzeul
Etnografic al Transilvaniei (peste 65000 de exponate), Secţia în aer liber a Muzeului Etnografic
(85 de unităţi), Muzeul memorial “Emil Isac”, Colecţia de istoria farmaciei, Muzeul de
Mineralogie şi Geologie şi Muzeul Zoologic (peste 140000 piese).

Grădina botanică, una dintre cele mai cunoscute şi mai bine organizate din sud-estul
Europei, oferă un bun prilej de destindere, dar şi de instruire pentru numeroşi turişti din ţară şi
străinătate.

În municipiile Dej şi Turda, bisericile în stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate în
pieţele centrale, constituie importante puncte de atracţie.

Casele memoriale vin să întregească patrimoniul de monumente cu atracţie turistică : “Dr.

Ioan Raţiu” la Turda şi “Octavian Goga” la Ciucea.

Cu toate acestea, există probleme privitoare la calitatea produselor turistice şi a

serviciilor, publicitatea şi promovarea acestora, nivelul de dezvoltare a infrastructurii şi accesul
la obiectivele turistice, starea avansată de uzură a unor echipamente, deficienţe organiizatorice şi
de ordin legislativ. Acest fept se datorează unor probleme mai vechi pricinuite de investiţiile
slabe sau inexistente şi schimbările survenite în urma tranziţiei la o economie de piaţă liberă.

Depăşirea acestor probleme necesită investirea de resurse în turism şi în sectoarele

adiacente, perfecţionarea organizării activităţii turistice la toate nivelurile, crearea unui cadru
legislativ stimulativ pentru dezvoltarea industriei turistice.

Capacitatea turistică a judeţului Cluj la 31 iulie 2007 cuprindea: 50 hoteluri şi moteluri, 1

han turistic, 7 cabane turistice, 3 campinguri şi unităţi de căsuţă, 33 vile turistice şi bungalouri şi
1 tabără de elevi şi preşcolari, 16 pensiuni turistice, 94 pensiuni agroturistice, 2 hoteluri pentru
tineret, 2 hosteluri şi 2 popasuri turistice.

Transformarea turismului într-o activitate de tip industrial, care să ridice la adevărata

valoare importantul potenţial de care judeţul Cluj dispune, cu profitabilitate atât pentru ofertanţi
cât şi pentru tot mai numeroşi beneficiari, obligă la schimbări de mentalitate, stimularea pe
multiple căi a iniţiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atribuţiuni de decizie,
care să conştientizeze inepuizabila sursă de venit a acestei activităţi, reorganizarea şi

5
modernizarea amenajărilor turistice şi o susţinută campanie publicitară atât în ţară cât şi peste
hotare.

1.1.Analiza macromediului (Analiza PEST)

În procesul de dezvoltare economico-socială a României, turismul poate deveni unul din

factorii cheie, având în vedere faptul că ţara noastră are un potenţial turistic de excepţie, dar
insuficient valorificat până în prezent. O analiză a mediilor politic, economic, social şi
tehnologic pun în lumină o imagine de ansamblu a factorilor care influenţează desfăşurarea
serviciilor de turism. De aceea, vom prezenta în cele ce urmează aceste medii care susţin sau
împiedică prestarea, dar şi dezvoltarea serviciilor de turism din judeţul Cluj.

În România, toate regiunile ţării dispun de un potenţial turistic valoros care ofera mari
posibilităţi de dezvoltare şi diversificare a activităţii turistice.

Distribuţia formelor de relief în cadrul regiunilor, precum şi caracteristicile condiţiilor

climatice sunt principalii factori care determină diferenţele şi diversitatea potenţialului turistic al
fiecărei regiuni. Pentru regiunea Nord-Vest specifică pentru ultimii ani este dezvoltarea
pensiunilor agro-turistice, ceea ce a creat premisele dezvoltării turismului rural şi agroturismului.
Din această regiune face parte şi judeţul Cluj, judeţ avut în vedere în această lucrare şi pentru
care urmărim să stabilim aspectele strategice de care depinde dezvoltarea serviciilor de turism în
cadrul acestuia.

Mediul politic actual existent în România produce oarecare dezechilibre la nivelul

sectoarelor economiei. Principalul motiv invocat de actualui Guvern este criza economică
mondială care impune reduceri drastice în diverse ramuri. Aşadar, dacă imaginea creată la nivel
european şi internaţional a unei Românii turistice nu a reuşit până în prezent atragerea unor
investitori importanţi în domeniu, precum şi a turiştilor străini, dar mai ales alegerea de către
români a altor destinaţii turistice externe mult mai convenabile, această perioadă pare să
impiedice şi mai mult toate aceste încercări.

Mediul economic situează judeţul Cluj pe locuri frumtaşe în ierarhia naţională ca

potenţial de polarizare, după capitală, influenţa acestuia manifestându-se asupra întregului spaţiu
al Transilvaniei. Sibiu şi Cluj, alături de Bucureşti sunt judeţele în care volumul depozitelor
raportate la numărul de locuitori depăşeşte media naţională, de 8.212,5 lei, potrivit datelor

6
centralizate de Banca Naţională a României. Astfel, un locuitor din Capitală deţine, în medie, un
depozit în valoare de 41.185 de lei, în timp ce în judeţele Sibiu şi Cluj media economiilor este de
8.727 de lei, respectiv 9.980 de lei. Structura economică este diversificată, iar indicele de
dezvoltare al întregii zone este unul ridicat. Piaţa de consum este relativ numeroasă
înregistrându-se un număr de 702755 locuitori, potrivit recensământului din 2002. Se remarcă
însă, ca în majoritatea regiunilor dezvoltate, o preponderenţă a proprietăţii private, majoritatea
agenţilor economici din judeţ fiind cu capital privat. Specifică este diversitatea ramurilor
industriale: extractivă, metalurgică, constructoare de maşini, medicamente, cosmetice, materiale
de construcţii, tricotaje, confecţii alimentară etc. Toate acestea resimt însă impactul crizei
economice mondiale în proporţii diferite.

Forţa de muncă ieftină a facilitate mult timp dezvoltarea sistemului lohn, fapt ilustrat şi
de valoarea mai mare a exporturilor în lohn în comparaţie cu exporturile definitive. Până nu de
mult se putea remarca existenţa unui climat favorabil investiţiilor, dar şi a unui număr mare de
firme care lucrează în sistem lohn. Efectele crizei economice afectează însă semnificativ şi
această ramură.

În privinţa aspectelor legate de FORŢA DE MUNCĂ, situaţia este îngrijorătoare ca în

marea majoritate a judeţelor din ţară. România nu a reuşit să iasă din recesiune în trimestrul al
treilea, la fel ca alte şapte ţări din UE, în timp ce economiile altor 18 state membre au reuşit să
înregistreze creşteri faţă de trimestrul al doilea al anului trecut, potrivit datelor revizuite
publicate de Eurostat. Economia a scăzut în 2009 cu 7%, iar România s-a încadrat în ţinta de
deficit de 7,3% din PIB la finalul lui 2009, arata datele preliminare ale Ministerului Finantelor
Publice.

În tabelul de mai jos poate fi observată repartizarea în număr semnificativ a salariaţilor în

domeniul serviciilor, aspect îmbucurător şi des întâlnit în rândul ţărilor aflate în curs de
dezvoltare.

Tabelul nr. 1 EFECTIVUL SALARIAŢILOR LA SFÂRŞITUL LUNII Aprilie 2008

-persoane-

Total judetul Cluj 208463

din care:

Agricultură, vânătoare şi
2127
servicii anexe

7
 Industrie şi construcţii 86300

Servicii 120036

Datele au fost estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice asupra câştigurilor salariale.
Pentru întreprinderile cu 0-3 salariati, datele au fost completate cu informaţiile existente în
Registrul Statistic al Întreprinderilor şi au fost repartizate conform distribuţiei obţinută în
cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă.

Peste un sfert de milion de romani si-au pierdut locurile de munca in 2009. Rata somajul
a urcat in perioada ianuarie-noiembrie de la 4,1% la 7,5%. Potrivit Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Fortei de Munca, in Prahova, Arges, Cluj, Brasov, Timis, Sibiu, Galati, Dolj, Alba si
Suceava si-au pierdut slujbele peste 100.000 de persoane, majoritatea barbati.

Tabelul nr. 2 NUMĂRUL ŞOMERILOR ŞI RATA ŞOMAJULUI în aprilie 2008

Nr. şomeri – jud. Cluj-persoane 10164

Bărbaţi 4967

Femei 5197

Rata şomajului –jud.Cluj- % 3,1

Bărbaţi 2,8

Femei 3,5

Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Situaţia îngrijorătoare exstenă în 2008 are însă şi antecedente în anii anteriori. Situaţia
existentă până în 2008 necesita o economie în forţă care să readucă în rândul populaţiei ocupate
un număr însemnat de persoane. Din păcate însă, această situaţie nu pare să caute o ieşire rapidă,
ci mai degrabă o creştere a numărului de şomeri nu de la an la an, ci de la lună la lună.

Tabelul nr. 3 NUMĂRUL ŞOMERILOR ŞI RATA ŞOMAJULUI în perioada 2006-2008

Anii Şomerii înregistraţi la Agenţiile Rata şomajului

pentru ocuparea forţei de muncă
(%)
( persoane)
Femei Bărbaţi
Femei Bărbaţi

2006 5469 5731 3,7 3,2

2007 5267 4936 3,4 2,7

8
2008 5197 4967 3,5 2,8

Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

După cum putem observa din tabelul de mai sus, anul 2007 faţă de anul 2006 a fost un an
cu mult mai bun sub aspectul angajărilor, constatând in special o scădere a numărului de barbaţi
şomeri de la 5731 la 4936, precum şi o valoare mult mai mică a ratei şomajului, respectiv de la
3,7% la 3,4% în cazul femeilor şi 3,2% la 2,7 %. Situaţia anului 2008 însă nu pare să fie la fel de
benefică în domeniul şomerilor, înregistrându-se o scădere a numărului de şomeri femei de la
5267 la 5197, dar o creştere uşoară în rândul bărbaţilor de la 4936 la 4967. Rata şomajului însă a
înregistrat o creştere cu un procent în ambele cazuri. Se poate desprinde de aici concluzia că anul
2007 a fost un an mai bun faţă de 2008 sub aspectul numărului de şomerii înregistraţi la
Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, dar şi al ratei şomajului la nivelul judeţului Cluj.

Tabelul nr.4 CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU- aprilie 2008

Lei/pers

Brut Net

Total judetul Cluj 1820 1339

din care:

Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 1319 976

Industrie şi construcţii 1663 1230

Servicii 1926 1413

Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Tabelul nr. 5 CÂŞTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU NET

LUNAR 2005-2008
Anii 2005 2006 2007 2008

lei/salariat 784 905 1228 1339

Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

9
Figura nr. 1 CÂŞTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU NET LUNAR 2005-2008

Aşa cum se poate observa cu uşurinţă din figura nr. 1, evoluţia câştigului salarial nominal
mediu net lunar a cunoscut modificări vizibile în decursul celor 4 ani. Insă, şi de această dată,
putem spune că anul 2007 a fost unul mai bun, a înregistrat creşteri semnificative ceea ce
însemnă un progres simultan al produvtivităţii înregistrate la nivelul întregii economii a judeţului
Cluj. Acest lucru poate fi argumentat de apariţia semnelor crizei economice mondiale resimţite la
nivel naţional. Ceea ce este însă îngrijorătoare este situaţia care s-a înregistrat în anul care tocmai
s-a încheiat. Anul 2009 a avut numeroase deficienţe în domeniul economiei, de la scăderea
nivelului salariilor până la disponibilizarea unui număr important de angajaţi la nivelul
întreprinderilor.

Dacă un pilon atât de important la nivelul economiei naţionale este afectat puternic de
efectele crizei economice, serviciile de turism în particular, dar şi serviciile în general vor avea
de afectat pe o perioada mai lungă de timp. Dacă judeţul Cluj este tulburat în acest domeniu de
actualele tendinţe ale economiei naţionale, va necesar un număr mai mare de ani pentru redresare
şi, mai mult decât atât, de strategii mai eficiente cu obiective şi planuri de acţiune mult mai
puternice.

Mediul social influenţează de asemenea serviciile de turism oferite la nivelul judeţului

Cluj. Astfel, o pondere semnificativă a populaţiei tinere, dar şi a celor mai în vârstă şi
experimentate poate contribui la creare unor noi strategii de dezvoltare a acestui sector.
Posibilităţile actuale existente cu precădere în judeţul Cluj oferă posibilitatea tinerilor absolvenţi
de liceu să urmeze cursurile unor facultăţi în domeniul turismului. Judeţul Cluj este unul din cele
mai importante centre ale ţării nu numai în privinţa învăţământului ci şi în cea a vieţii culturale şi
artistice.

10
 Recensământul din anul 2002 certifică existenţa unui număr de 702755 de persoane care
locuiesc în raza judeţului Cluj, precum şi o densitate a acesteia de 105,3 Locuitori / km2.

Tabelul nr. 6 Populaţia pe sexe în perioada 2005-2008

Anii Populaţia pe sexe

Ambele sexe Masculin Feminin

2005 694511 335189 359322

2006 689523 332837 356686

2007 692316 333923 358393

2008 691989 333721 358268

Sursa de date : Anuarul Statistic al Judeţului Cluj

Se observă o scădere a numărului de persoane în anii 2006 faţă de 2005, respectiv 2008
faţă de 2007, cu un declin mai mare înregistrat în rândul bărbaţilor. Ponderea femeilor în total
populaţie este de 51,73% în primii doi ani analizaţi, respectiv 51,77% şi 51,78% în următorii
doi. Observăm astfel o uşoară tendinţă de predominare progresivă a sexului feminin.

De asemenea, populaţia care locuieşte în mediul urban este în proporţie de peste 50% în
total populaţie a judeţului Cluj, în următorul tabel fiind prezentat concret numărul acestora.

Tabelul nr. 7 Stuctura populaţiei pe medii în perioada 2005-2008

Anii Populaţia pe medii (persoane)

Urban Rural

2005 465506 229005

2006 461251 228272

2007 464377 227939

2008 462642 229347

Sursa de date : Anuarul Statistic al Judeţului Cluj

11
Figura nr. 2 Structura populaţiei pe sexe-2008 Figura nr.3 Structura populaţiei pe medii-
2008

Figurile anterioare pun în evidenţă predominarea sexului femini şi a mediului urban în

anul 2008. Cifrele menţionate în tabelele de mai sus certifică aceeaşi înclinare a balanţei şi în
ceilalţi ani.

La 31 decembrie 2007, judeţul Cluj prezenta un număr de 5 municipii şi un oraş, 75 de comune

şi 420 de sate. Tot aici menţionăm şi maniera în care s-a desfăşurat mişcarea naturală a populaţiei
în primul trimestru al anului 2008. Astfel, tabelul nr. 8 surprinde numărul de noi născuţi, a
persoanelor decedate (cu menţiunea celor sub 1an), al căsătoriilor şi al divorţurilor.

Tabelul nr.8 MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI ÎN PERIOADA 1I-30 IV 2008

număr

Născuţi Decedaţi Spor Căsătorii Divorţuri Decedaţi

vii natural sub 1 an

Total 2099 2695 -596 583 290 22

judeţul
Cluj

Notă: Datele pentru anul 2007 sunt definitive şi se referă la momentul producerii evenimentului;
datele pentru 2008 sunt operative şi se referă la momentul înregistrării fenomenului.
Fenomenele au fost repartizate pe judeţe după domiciliu: născuţii-vii după domiciliul mamei,
decesele după domiciliul decedatului şi divorţurile după ultimul domiciliu comun al soţilor.

Tabelul nr. 9 DURATA MEDIE A VIEŢII PE SEXE

Anii Ambele sexe Masculin Feminin

2003-2005 72.83 69.40 76.35

12
 2004-2006 72,86 69,57 76,21

2005-2007 73,31 70,32 76,29

Sursa de date : Anuarul Statistic al Judeţului Cluj

Diferenţa de vârsta este destul de mare între cele două sexe. Imbucurător este totuşi faptul
că în rândul bărbaţilor se înregistrează creşteri ale duratei medii de viaţă.

Figura nr. 4 Durata medie a vieţii pe sexe 2003-2007

De asemenea, sub aspectul protecţiei sociale, sunt ilustrate în următorul tabel cifrele
aferente numărului mediu al pensionarilor, dar şi valoarea medie a pensiei lunare asigurată prin
intermediul asigurărilor sociale de stat.

Tabelul nr. 10 NUMĂRUL MEDIU ŞI PENSIA MEDIE LUNARĂ A PENSIONARILOR DE ASIGURĂRI SOCIALE DE
STAT

Trimestrul întâi al anului 2008

Numărul mediu al pensionarilor –

155442
persoane

Pensia medie – lei 604

Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Mediul tehnologic poate influenţa substanţial prestarea serviciilor turistice. Cerinţele

actuale ale persoanelor presupun dotarea corespunzătoare a localităţilor pe care le vizitează,
precum şi a unităţilor de cazare în care înnoptează. Astfel, nivelul tarifului trebuie să includă şi o
serie de facilităţi pe măsură. O data cu tendinţele noi care apar în orice domeniu cresc şi cerinţele
clienţilor. Trăim într-o lume contracronometru, iar tehnologia acaparează întregul sistem de
vieţuire. An de an apar noi forme ale tehnologiei, dar care treptat se dvalorizează în favoarea
apariţiei altora.

13
 Datele surprinse de către Institutul Naţional de Statistică sunt în continuă scădere sub
aspectul activităţilor de telefonie fixă. Aceasta deoarece în ultima perioadă, piaţa acestui sector a
fost acaparată de numeroase companii de telefonie fixă şi mobilă, vechii abonaţi renunţă la
reţeaua curentă în favoarea altora cu oferte mult mai convenabile. Este greu de estimat numărul
persoanelor care deţin cel puţin un telefon mobil în întreg judeţul, precum şi a unuia fix din
pricina schimbărilor care au survenit în ultima perioadă. Cert este că oricare tip de reţea este
folosită, acest tip de comunicare este indispensabil. Structurile de primire a turiştilor sunt asaltate
de dorinţele actuale ale clienţilor de a deţine fax, pentru ca aceştia să îşi poată rezolva
problemele chiar şi atunci când sunt în concediu sau în deplasare. Turismul de afaceri deţine în
special acest tip de clienţi.

De asemnea, internetul a devenit un mijloc de comunicare şi informare relativ ieftin şi

util. In plus, avantaj competitiv deţin acele structuri de primire a turiştilot care pun la dispoziţia
clienţilor a unei reţele wireless. Este o metodă mai eficientă de a accesa internetul indiferent de
poziţia persoanei în cadrul încăperii. Activităţile de poştă au înregistrat în ultimii ani scăderi ale
numărului de colete poştale sau a trimiterilor cu valoare declarată. Tabelul nr.11 ilustrează
această scădere.

Tabelul nr. 11 ACTIVITĂŢILE DE POŞTĂ

Activităţile de poştă

Corespondenţă şi Colete poştale Trimiteri Trimiteri cu

recomandate valoare
imprimate (mii bucaţi) declarată
(mii bucaţi)
(mii bucaţi) (mii bucaţi)

2005 5385 107 1792 131

2006 15549 83 1688 62

Sursa de date : Anuarul Statistic al Judeţului Cluj

De asemenea, tot mai multe structuri de primire a turiştilor apelează la amplasarea de

camere de supraveghere care să le permită un control permanent şi o asigurare de asemenea
continuă a siguranţei persoanelor cazate.

1.2. Analiza micromediului in judetul Cluj

14
 Analiza SWOT reprezinta o analiza a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitatilor si
a amenintarilor care a fost creata si utilizata de intreprinderi ca instrument de formulare a
strategiilor.

Acest instrument face posibila analizarea rapida a punctelor strategice cheie, precum si
identificarea alternativelor strategice. Astazi, analiza SWOT este aplicata in cadrul analizei
teritoriului si este utilizata ca instrument pentru facilitarea planificarii in cadrul administratiilor
publice.

Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela ca, indiferent de actiunile stabilite,
procesul decizional ar trebui sa includa urmatoarele elemente:

 construieste pe Punctele Tari,

 elimina Punctele Slabe,
 exploateaza Oportunitatile,
 indeparteaza Amenintarile.

Puncte tari Puncte slabe

Plasare geografica Plasare geografica

o Plasare strategica, centrala pentru regiunea

de
o Exista comune situate in zona montana, la
nord-vest a tarii, posibilitatea realizarii de
inaltimi mari, ingreunand conditiile de
conexiuni cu celelalte orase si judete din
viata, comunicare, productie si dezvoltare.
regiune.
o Distanta relativ mare de granitele tarii.
o Situata in zona de contact a trei unitati
o Existenta unor comune relativ izolate.
geografice majore: Muntii Apuseni, Platoul
o Lacurile naturale sunt putine si de
Somesan si Campia Transilvaniei.
importanta secundara ca utilitate
o Situarea pe raul Somesul Mic, fapt ce ii
economica.
asigura necesarul de apa potabila pentru
o Torentialitate ridicata a precipitatiilor
orasul resedinta de judet, cat si de energie
atmosferice.
electrica, aceasta din urma fiind chiar
o Existenta unor zone cu risc de inundare.
exportata si in alte judete.
o Nivel redus al investitiilor in domeniul
o Plasarea judetului la intersectia coridoarelor
amenajarilor funciare.
majore de transport european.

15
o Judetul Cluj este traversat de coridorul de Turism

sud-vest care leaga Bucurestiul de Budapesta.

o Situat la intersectia unor importante o Ponderea dominanta a resurselor atractive

magistrale feroviare si rutiere care-i asigura ale judetului este exploatata la un nivel

legaturi facile cu toate zonele tarii - in judetul inferior de eficienta.

Cluj se regasesc cai de acces rutier si feroviar o Lipsa amenajarilor specifice unei oferte

de interes national si international. atractive competitive.

o Judetul Cluj face parte dintr-o regiune o Introducerea deficitara, cu amenajari de

mediudezvoltata
circumstanta, in circulatia turistica a
care in viitor poate detine un rol
multor obiective.
coordonator.
o Lipsa cailor de acces modernizate spre
o Judetul Cluj se prezinta ca spatiu cu risc
numeroase obiective si zone turistice; ca
seismic redus si ca zona cu risc scazut pentru
urmare, initiativele amenajarii turistice se
inundatii.
blocheaza din lipsa acestei facilitati

aureola de izvoare si lacuri sarate, cu o

Turism
importanta remarcabila in turismul curativ. In
o Judetul Cluj este un centru activ din punct
de anumite areale sunt cantonate namoluri

vedere turistic, pe plan intern si international. terapeutice.

o Prezenta unui cadru natural variat o Extensiunea mare a padurilor de foioase si

morfologic, conifere atribuie peisajului o valenta estetica
alcatuit din podisuri si munti, care, peisagistic certa, functia turistica a padurii (prin efectele
exclude „monotonia turistica‖. de „margine‖ si de „insula‖, prin rolul
o Judetul Cluj se inscrie intr-un climat antipoluant) fiind recunoscuta.
temperat
o Fauna cinegetica si piscicola variata creeaza
moderat, fara extreme deosebite, ceea ce
conditiile optime practicarii turismului
favorizeaza desfasurarea activitatilor turistice
cinegetic si a pescuitului sportiv sau de
intregul an. Durata zapezii in muntii de peste
agrement.
1 800 m altitudine este de 4-5 luni/an.
o Judetul detine numeroase situri arheologice

16
o Datorita unui substrat geologic salifer, la antice, cetati si castele medievale, biserici si

bordura Campiei Transilvaniei apare o manastiri, monumente, edificii culturale si

economice cu rol decisiv in practicarea

turismului cultural.

o Diversitatea resurselor turistice face posibila

afirmarea unor tipuri si forme variate de

turism (recreativ, curativ, cultural, mixt:

speoturism, alpinism, turism cinegetic si

piscicol, turism extrem, rural, urban).

o Prezenta unei populatii urbane numeroasa in

judet, cu nevoi turistice mai ridicate, ce

asigura o cerere potential numeroasa pentru

servicii turistice.

o Cresterea numerica a practicantilor

turismului, fenomen specific oraselor cu

standard de dezvoltare economica si sociala

mai ridicat.

o Largi posibilitati de afirmare a turismului

rural, indeosebi in localitatile zonei montane,

dar si in unele asezari, mai dotate ca

infrastructura din Podisul Somesan sau

Campia Transilvaniei.

o Existenta unei infrastructuri de cazare de

peste 5.000 locuri intre care se inscriu baze

moderne, cu confort competitiv.

o Pozitia geografica favorabila a judetului in

raport cu axele majore de circulatie interna si

internationala (E60, magistralele feroviare

17
 Bucuresti-Episcopia Bihorului; Bucuresti-

Halmeu; aeroportul din Cluj-Napoca).

o Rolul de tranzit al spatiului judetean inspre

centrul si vestul Europei, dar si in sens invers,

spre centrul, estul si sudul Romaniei.

o Oferta turistica actuala de nivel scazut sub

aspectul confortului si serviciilor.

o Produs turistic sablonar. Nu se pun in

valoare elementele de specificitate,

originalitate ale ofertei.

o Lipsa materialelor promotionale.

o Lipsa promovarii ofertei turistice la toate

nivelurile (regional national, international)

o Lipsa unui „brand‖ turistic al judetului.

o Grad de specializare profesionala limitat

al multor promotori ai turismului (in

special cei din mediul rural). Amatorismul

si improvizatia sunt frecvente.

o Lipsa unor institutii indispensabile

informarii si organizarii activitatilor

turistice (centre de informare turistica,

asociatii ale promotorilor turismului din

diferite subramuri ale acestuia, sindicatul

lucratorilor din turism etc).

satisface o cerere din ce in ce mai

variata

18
Oportunitati Amenintari

Plasare geografica Plasare geografica

o Traseul proiectat al autostrazii Bors-Brasov o Aglomerarea urbana.

traverseaza teritoriul judetului. Distanta o Versanti lipsiti de vegetatie forestiera,

punctelor de racordare la autostrada este la care favorizeaza instalarea proceselor de

aproximativ 15 km de municipiul resedinta de risc.

judet. o Incapacitatea de a cofinanta proiectele de

o Modernizarea unor drumuri care sa creasca investitii in infrastructura locala sau

interconectarea cu judete limitrofe, in special judeteana

cu cele din zona montana (M-tii Apuseni). o Nivel relativ scazut al investitiilor in

o Drumul judetean (DJ) care trece prin infrastructura care sa valorifice avantajele
Bazinul
plasarii geografice a judetului.
Ponor si Padis, leaga judetul Cluj de judetul
o Existenta in zona periurbana a unor comune
Bihor.
dezvoltate si cu potential mare de dezvoltare
o Modernizarea drumului forestier care leaga
poate conduce la constituirea unei arii
judetul Cluj de judetul Alba prin bazinul metropolitane.

Ponor.

Turism Turism

o Starea precara a unor drumuri, densitate

o Valorificarea superioara a potentialului rutiera redusa in zona montana a judetului.

turistic al judetului, in special zona montana o Subutilizarea potentialului turistic existent

si municipiul Cluj-Napoca. la nivel de judet.

o Posibil parc de distractii in Cluj-Napoca. o Mentinerea in stare latenta, ineficienta

o Prezenta autostrazii Bors-Brasov va permite economic si social, a valorificarii

accesul mai multor turisti. potentialului atractiv al judetului.

19
o Cererea crescanda de servicii turistice pe o Proliferarea amenajarilor ad-hoc.
piata
o Afectarea si degradarea resurselor
interna si externa a domeniului.
turistice naturale sau antropice, prin
o Nevoia de conservare si protejare prin
turism exploatare inadecvata.

organizat a unor resurse supuse degradarii o Dezvoltarea altor forme de valorificare

naturale sau antropice. economica concurentiale (industrie,

o Afirmarea recenta a turismului rural pe plan exploatari forestiere, agricultura) cu efect

mondial. Existenta in Judetul Cluj a unor negativ asupra structurii si compozitiei

valori etnografice de exceptie justifica o astfel fondului turistic.

de abordare prioritara. o Extinderea concurentei neloiale.

o Crearea complementaritatii economice si o Ineficienta unor amenajari turistice.

sociale in conditiile regresului industriei si o Nesatisfacerea nevoilor sociale

stagnarii agriculturii judetului. (recreative, culturale sau curative) a

o Reconstructia ecologica prin turism a unor cererii turistice.

areale afectate de alte forme de valorificare o Existenta in judet a unor institutii universitare

economica (minerit, forestier, pastoral). implicate in formarea specialistilor pentru

domeniul turistic.

o Afirmarea speoturismului si turismului

cinegetic in conditiile existentei in judet a

unor resurse deosebite si a lipsei acestora

(fauna cinegetica) in tarile din vestul Europei

(mari emitatoare de fluxuri turistice).

o Existenta unor programe europene de

dezvoltare a activitatilor si infrastructurilor

turistice, finantate, predominant, din fonduri

comunitare ce trebuie astfel accesate.

o Cresterea rolului administratiei locale in

gestionarea resurselor teritoriului aferent

20
 comunelor sau judetului conform principiului

autonomiei locale.

o Pierderea clientelei proprii atrasa de alte

zone cu standard turistic superior.

o Crearea unei imagini negative asupra

obiectivelor zonei (judetului) prin vectorul

unei cereri turistice nesatisfacute.

o Participarea redusa a turismului la

dezvoltarea judetului.

Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme de
relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii
confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de
impresionantele sale resursele recreative. Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin
culmile lor prelungi, prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si
pesterile lor (Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de
la Turda si Cojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie
puncte turistice de mare interes. Lor li se adauga monumente istorice datand din timpuri
stravechi, monumente de arta si elemente folclorice originale.

Judetul Cluj beneficiaza de un potential turistic impresionant dar care este foarte putin exploatat
(facem in principal referire la turismul montan - zona Muntilor Apuseni, turismul istoric – Cluj-
Napoca, agro-turism – zona rurala etc.)

Conform profilului turistic al judetului, fixat in liniile sale majore in PATR, principalele tipuri de
turism competitive pentru judetul Cluj sunt:

21
 Turismul cultural se situeaza in varful piramidei posibilitatilor de afirmare datorita unui
potential atractiv constituit din numeroase si variate obiective istorice, religioase, etnografice,
culturale, monumente, obiective economice cu atribute turistice existente in perimetrul judetului.

Turismul cultural poate fi:

- Turismul urban are un camp de practicare larg deschis in municipiile Cluj Napoca, in primul
rand, respectiv in Turda, Dej si Gherla in intravilanul carora exista o mare concentrare de atractii
turistice: muzee, edificii religioase, Gradina Botanica, monumente (statui, busturi, case
memoriale), vestigiile istorice, institutii de arta si cultura etc.

- Turismul rural are o puternica tenta culturala prin valorificarea obiceiurilor, traditiilor sau

folclorului local.

- Turismul religios are in vedere valorificarea obiectivelor religioase ale judetului, dar mai

ales manifestarile organizate de acestea (hramuri, pelerinaje).

Turismul recreativ montan ocupa locul secund al ierarhiei si se poate practica pe cca
25% din suprafata judetului. Varietatea resurselor determina posibilitatea practicarii mai multor

forme de turism si anume:

o Turismul de agrement hibernal (pentru sporturi de iarna-schi, bob, saniute, patinaj)

o Speoturismul

o Alpinismul

o Turismul de drumetie

o Turismul cinegetic

o Turismul de agrement piscicol

o Turismul extrem

Turismul curativ detine resurse importante, legate de saliferul ce strabate axial, de la

nord-est la sud-vest judetul, ceea ce poate genera, prin amenajari adecvate cresterea
competitivitatii sale in plan regional. El imbraca doua forme si anume :

o Turismul balnear

o Turismul climateric

Turismul mixt sau polivalent rezulta din asocierea a doua sau a tuturor tipurilor
precedente in vederea oferirii unor servicii rapide si complexe care raspund nevoilor turistilor.

Frecventa este asocierea dintre turismul recreativ si cel cultural in cadrul turismului rural,
devenit o forma in dezvoltare efervescenta la nivelul judetului

Alte forme de turism ce se pot practica cu succes la nivelul Judetului Cluj sunt:

22
o Turismul stiintific,

o Turismul de afaceri,

o Turismul de tranzit

Baza de cazare

Unitati de cazare turistica existente in luna iunie 2008

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,in functiune, la sfarsitul anului

2008:

23
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Putem observa ca pepercursul a cateva luni s-a desfiintat o singura unitate de cazare, si anume
un hotel.

Dinamica locurilor de cazare existente la nivelul judetului Cluj

24
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Daca facem o comparatie intre datele statistice prezentate mai sus, referitoare atat la
numarul unitatilor turistice de primire cat si numarul locurilor de cazare existente, observam o
crestere continua pana in anul 2002, urmata in anul 2003 de o scadere cu aproximativ 10% a
acestora, urmand ca din anul 2004 sa se inregistreze din nou cresteri pana in anul 2007, moment
in care incepe din nou o scadere la nivelul unitatilor turistice si implicit a locurilor de cazare.

Scaderea numarului de turisti cazati in stabilimente turistice se maninfesta la toate nivelele –

national, regional si judetean.

In acest context consideram ca este necesara o implicare mai mare la nivelul tuturor structurilor,
atat locale cat si centrale in a asigura infrastructura de baza pentru dezvoltarea turismului, tinand
cont de posibilitatea atragerii de fonduri europene si de potentialul turistic existent.

Structura locurilor de cazare turistica pe tipuri de structuri de

primire turistica, in semestrul I 2008

25
Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare :

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Dinamica principalilor indicatori ai activitatii turistice:

26
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

In ceea ce priveste dinamica indicatorilor activitatii turistice acestia au un parcurs ascendent si

sublinieaza o crestere a numarului de sosiri si innoptari in unitatile de cazare din judetul Cluj in
primul simestru al anului 2008 fata de anul 2007.

SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI

DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

1) date provizorii

27
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Dupa analizarea celor doua tabele cu numarul total de sosiri in structurile de cazare putem
observa ca in anul 2007 acestea au crescut considerabil fata de ultima luna a anului 2006.
Trendul ascendent a continuat si pe parcursul anului 2008, insa cu o scadere brusca in luna
decembrie cand s-au inregistrat valori mai mici decat cele din decembrie 2007.

Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica, in semestrul. I 2008

numar

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Numarul turistilor straini este cu mult mai mic decat cel al romanilor care aleg ca destinatie
turistica judetul Cluj. Cele mai multe sosiri se inregistreaza in hoteluri, insa dupa cum putem
observa acestea sunt cel mai mult preferate de cetatenii straini, in timp ce romanii isi indreapta
atentia mai mult asupra pensiunilor.

28
Innoptari in structurile de primire turistica pe tipuri si categorii de structuri, in semestrul I
2008

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Din numarul total al innoptarilor, cei mai multi au fost cetateni romani care au stat in general in
hoteluri de 2 si 3 stele. Catatenii straini care au ales ca destinatie judetul Cluj au ales sa
innopteze in hoteluri de 4 stele.

Infrastructura de acces turistic. In general exista posibilitati de acces auto spre

majoritatea obiectivelor turistice din judet. Caile rutiere au densitatea cea mai ridicata,
0,39km/km² si o lungime totala de 2637,7 km, dar si starea cea mai variata, de la drumurile
asfaltate la cele de pamant, nemodernizate. Caile ferate traverseaza judetul prin intermediul
magistralelor, cu conexiune internationala, Bucuresti-Cluj-Napoca-Epsicopia Bihorului si
Bucuresti-Saratel-Dej-Baia Mare. Aeroportul International Cluj ofera legaturi aeriene nationale
si internationale.

Infrastructura logistica a turismului include institutiile si organizatiile care au ca

obiect

de activitate promovarea si afirmarea turismului ca activitate social-economica., ex. agentiile de

29
turism a caror activitate complexa este recunoscuta: Eximtur, Calibra, Eurolines, Air Transilvania
etc.

Ca o concluzie generala, privind atat potentialul turistic oferit de aceasta zona, cat si
infrastructura deja existenta, precum si fluctuatile ei in timp, putem spune ca eterogenitatea
cadrului natural ce se remarca printr-un peisaj plin de pitoresc la care se adauga vestigii istorice
evocatoare ale unor momente din trecutul tarii noastre, numeroase monumente de arta si
elemente etnografice si folclorice originale fac din teritoriul judetului Cluj un centru de mare
atractivitate turistica, pe plan intern si international.

Potentialul turistic se reflecta in conditiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei
game variate de forme : drumetie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna si de vara, odihna de
scurta si lunga durata, tabere de copii si tineret, tratament balnear etc. Statiunile
balneoclimaterice prezinta, in general, interes doar la nivel local, insa Baile Someseni, Cojocna,
Baita, Turda si Ocna Dejului, cu proprietati terapeutice deosebite, justifica eforturi pentru
modernizarea si largirea amenajarilor, care ar putea extinde aria de interes dincolo de limitele
judetului.

Transformarea turismului intr-o activitate de tip industrial, care sa ridice la adevarata

valoare importantul potential de care judetul Cluj dispune, cu profitabilitate atat pentru ofertanti
cat si pentru tot mai numerosi beneficiari, obliga la schimbari de mentalitate, stimularea pe
multiple cai a initiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atributiuni de decizie,
care sa constientizeze inepuizabila sursa de venit a acestei activitati, reorganizarea si
modernizarea amenajarilor turistice si o sustinuta campanie publicitara atat in tara cat si peste
hotare.

2. Program de dezvoltare a serviciilor de turism in judetul Cluj

MISIUNEA PROGRAMULUI

Consideram ca este important sa pornim de la conceptul de dezvoltare durabila ce-si propune sa

rezolve problemele prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si
satisface propriile nevoi, planificarile, intentiile si masurile ce vizeaza dezvoltarea judetului Cluj
sunt in interesul cetatenilor.

Asa cum a reiesit din analiza socio-economica din capitolul unu, precum si analiza SWOT si
PEST perspectivele de dezvoltare ale judetului sunt reale prin avantajele oferite de locatia
judetului, de faptul ca este un vestit centru universitar si medical, precum si de faptul ca are o
istorie bogata si peisaje deosebite in pofida suprafetei ariilor protejate de doar 1% din totalul
suprafetei judetului Cluj (proportia situeaza judetul Cluj mult sub media pe tara – 4,8%).

30
Infrastructura existenta este de asemenea un punct important. Existenta unui aeroport
modernizat, a ajutat foarte mult judetul si a dat un impuls pozitiv dezvoltarii lui din punct de
vedere turistic, si implicit economic.

Obiectivele stabilite necesita o perioada de timp mai lunga, atat pentru realizarea lor cat si pentru
a vedea impactul preconizat. Consideram importante in primul rand proiectele de infrastructura
printre acestea putem enumera:

- „Modernizarea infrastructurii de acces in zona turistica Rachitele – Prislop – Ic Ponor - in data

de 08.08.2008 s-a semnat contractul de finantare intre Consiliul Judetean Cluj, in calitate de
beneficiar, si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, in calitate de Autoritate de
Management pentru Programul Operational Regional, pentru proiectul „Modernizarea
infrastructurii de acces in zona turistica Rachitele – Prislop - Ic Ponor. -
„Reabilitarea drumului Ciucea – Crasna - Virsolt‖ – in data de 08.08.2008 - s-a semnat contractul
de finantare intre Consiliul Judetean Salaj, in calitate de beneficiar, si Ministerul Dezvoltarii
Regionale si Locuintei, in calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational
Regional.

In ceea ce priveste infrastructura turistica sunt in implementare urmatoarele proiecte:

- „Creşterea atractivităţii turistice a zonei cu potenţial balnear – Lacurile sărate – Zona Durgău –
Valea Sărată şi Salina Turda”; -
„Dezvoltarea potentialului balnear al lacurilor sarate din regiunea Nord-Vest”.

Ambele proiecte sunt finantate prin Programul Phare 2005 – Coeziune Economică şi Socială –
Proiecte Mari de Infrastructură Regională – componenta Infrastructura de turism.

Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si educationale la nivel judetean si

local, s-a semnat contractul de finantare pentru proiectul: -
„Reabilitarea şi modernizarea Ambulatoriului Corp „F” – Hidroterapie al Spitalului Clinic de
Recuperare Cluj-Napoca”, finantat prin Programul Operational Regional.

In domeniul protectiei mediului, sunt de proiecte care au obtinut finantare:

- „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din judeţele Cluj-Sălaj –

îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare în zona Cluj-Sălaj, finantat
prin Programul Operational Sectorial Mediu. Aplicaţia a fost aprobată prin Decizia de Aprobare
a Comisiei Europene nr. 1311 din 02.04.2008.

- „Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in regiunea Turda - Campia Turzii” –
Studiu de Fezabilitate aprobat la Bruxelles prin Decizia nr. C (2008) 1312/03.04.2008, finantarea
fiind asigurata prin Programul Operational Sectorial Mediu. -
Managementul deseurilor – Primaria Dej – in curs de implementare.

31
 Obtinerea finantarii pentru aceste proiecte reprezinta pasul important spre implementarea
lor. Astfel, indicatorii masurabili, de rezultat imediat: numar de kilometrii asfaltati, numar de
gospodarii care beneficiaza de alimentare cu apa, numarul statiilor de epurare, si asa mai departe,
precum si indicatorii de impact vor determina stabilirea urmatoarelor directii de dezvoltare ale
regiunii. Rezultatele obtinute dupa realizarea acestor proiecte si impactul lor asupra regiunii se
vor materializa prin cresterea atractivitatii regiunii atat din punct de vedere al investitiilor in
turism, cat si a investitiilor strategice - crearea de parcuri industriale in apropiere datorita
existentei infrastructurii de baza.

Aceste rezultate vor fi materializate prin cresterea locurilor de munca datorita

investitiilor, a calitatii vietii si reducerea disparitatii in dezvoltarea economica de ansamblu.
Astfel principalele campuri de actiune identificate sunt: infrastructura, mediul, mediul social,
turismul, economia si mediul de afaceri.
Din punct de vedere al dezvoltarii localitatilor judetului, cea mai importanta directie s-a
considerat a fi aceea de realizare a zonei metropolitane in jurul polului national Cluj – Napoca,
cu rolul de a impulsiona si diversifica activitatile economice. Rezultatul demersurilor trebuie sa
fie stimularea investitiilor, reducerea somajului, imbunatatirea nivelului de trai, stoparea
migratiei externe, dezvoltarea sistemelor de sanatate, sociale si de infrastructura.

OBIECTIVELE PROGRAMULUI

Perspectivele de dezvoltare ale judetului Cluj au ca obiectiv general stabilirea directiilor de

alocare a fondurilor publice pentru investitiile cu impact major asupra dezvoltarii economice si
sociale a judetului, in scopul diminuarii decalajelor existente fata de entitatile similare din statele
membre ale Uniunii Europene.

Domeniile care contribuie la definirea provocarilor de dezvoltare pentru judetul Cluj sunt:
1. Dezvoltare urbana durabila la nivel judetean prin revitalizarea oraselor cu potential de
crestere economica;
2. Infrastructura judeteana si locala de transport;
3. Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educationala;
4. Domeniul economic si social;
5. Turismul;
6. Mediul inconjurator;

1. Dezvoltare urbana durabila la nivel judetean prin revitalizarea oraselor cu potential de

crestere economica

La nivel judetean se va actiona pentru:

- atragerea in cat mai mare masura a fondurilor nerambursabile europene prin proiecte viabile de
interes regional/judetean/local;
- promovarea parteneriatului public in proiectele de dezvoltare pentru sectorul public;
- sporirea cofinantarii locale la proiectele de investitii care sa conduca la dezvoltarea economica
locala si, pe aceasta baza, la cresterea veniturilor proprii ale localitatilor;
- analizarea conditiilor de utilizare a imprumuturilor bancare ca suport alternativ la cofinantarea
proiectelor de interes pentru colectivitatile locale.

32
 Pentru o dezvoltare economica durabila in zona se considera necesar a se dezvolta
activitatile din agricultura, industria alimentara, zootehnie, industria prelucrarii laptelui, industria
prelucrarii carnii, fermele zootehnice integrate, precum si din comert, mestesuguri traditionale,
agroturism si turism rural.

Avand ca principale puncte forte: traditia, personalul calificat, avantajul de a fi o zona

geografica cu potential ridicat de dezvoltare si fiind un centru polarizator in regiunea de
dezvoltare Nord-Vest, judetul Cluj trebuie sa dezvolte o economie generatoare de valoare
adaugata ridicata, cresterea productivitatii muncii realizandu-se prin:
- investitii in capitalul productiv din industria locala a judetului, precum si din sectorul agricol;
- investitii in echipamente si tehnologie in toate sectoarele de activitate;
- investitii in capitalul uman pentru obtinerea unei forte de munca inalt calificata, cu nivel de
educatie ridicat si capacitate de adaptabilitate la nevoile in schimbare ale pietelor;
- o abordare pro-activa in ceea ce priveste absorbtia investitiilor straine directe care sa permita
obtinerea unor produse si servicii cu valoare adaugata mare in toate sectoarele de activitate;
- cresterea eficientei in ceea ce priveste consumul de energie, acordandu-i-se acestui domeniu o
importanta deosebita in activitatile de cercetare-inovare.

Pentru crearea unei baze antreprenoriale dinamice, avand in vedere ca mediul de afaceri
existent in judet este preocupat de diversificarea economica si ca acesta raspunde cu
promptitudine la oportunitatile de piata atat locale, cat si regionale, la nivel judetean trebuie sa se
actioneze pentru realizarea de investitii in extinderea bazei si promovarea culturii
antreprenoriale, astfel incat companiile sa-si optimizeze operatiunile si costurile si sa raspunda
oportunitatilor de dezvoltare, atat pe piata interna, cat si in cadrul pietelor regionale sau globale;

In vederea cresterii competitivitatii economice, la nivel judetean trebuie sa se actioneze pentru

dezvoltarea puternica a unor centre de competenta menite sa revigoreze ramurile industriale cu
traditie la nivel local.

Calitatea drumurilor de acces catre orice localitate sau obiectiv economic situat in judet constitue
elementul vital in localizarea companiilor si dezvoltarea mediului de afaceri si turismului.

2. Infrastructura judeteana si locala de transport

Asa cum am definit anterior, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii judetene si locale de

transport vizeaza cresterea gradului de accesabilitate a regiunii, al mobilitatii populatiei,
bunurilor si serviciilor in vederea stimularii dezvoltarii economice durabile. Dezvoltarea retelelor
de transport va facilita, de asemenea, cooperarea interregional si va contribui semnificativ la
cresterea competitivitatii intreprinderilor/firmelor si a mobilitatii fortei de munca, si, prin
urmare, la o dezvoltare mai rapida a judetului.

In perioada vizata de prezenta Strategie de Dezvoltare, factorii de decizie de la nivel judetean si

local vor trebui sa actioneze pentru:

- conectarea drumurilor judetene la reteaua de drumuri nationale si la reteaua TEN, acest proces
conducand la cresterea fluxurilor de capital, a mobilitatii fortei de munca, a accesabilitatii spre si
in interiorul tarii, crearea de noi oportunitati de locuri de munca, inclusiv in zonele rurale;
- reabilitarea si modernizarea strazilor urbane; -
- construirea si modernizarea soselelor de centura.
33
3. Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educational

Dezvoltarea economica a unei regiuni este influentata de calitatea serviciilor de sanatate,

educatie, sociale. De aceea investitiile realizate in aceste domenii au ca scop imbunatatirea
calitatii si ridicarea acestor servicii la standarde europene, cu implicatii asupra gradului de
sanatate si al participarii populatiei la piata muncii, precum si in ceea ce priveste gradul general
de atractivitate al regiunilor, respectiv al judetelor.
Orientarile Strategice Comunitare pentru perioada 2007-2013 prevad necesitatea
reducerii disparitatilor in ceea ce priveste calitatea si gradul de acces al populatiei la servicii de
sanatate si servicii sociale la nivel regional, precum si necesitatea unor activitati concrete pentru
cresterea calitatii si eficacitatii sistemului educational si de training. Serviciile sociale de la
nivel local trebuie sa raspunda nevoilor tuturor grupurilor dezavantajate, nivelul local fiind
actorul principal in rezolvarea problemelor grupurilor sociale vulnerabile. Strategia Nationala
pentru servicii sociale (elaborata in anul 2004) propune reorganizarea sistemului, de la acordarea
asistentei in urma producerii efectelor de excludere sociala la interventii pro-active, de
constientizare si de prevenire la nivelul populatiei si al potentialelor grupuri dezavantajate.
Pentru a atinge acest obiectiv sunt necesare investitii in infrastructura si echipamente pentru ca
acestea sa fie in concordanta cu standardele europene in materie. De mentionat faptul ca trebuie
luat in considerare principiul dezinstitutionalizarii promovat de politicile europene si nationale in
domeniul social.

Principalele linii directoare de dezvoltare a serviciilor sociale sunt:

- imbunatatirea comunicarii si informarii asupra drepturilor si beneficiilor serviciilor sociale;
- imbunatatirea managementului si organizarea sistemului de furnizare a serviciilor sociale;
- facilitarea participarii tuturor actorilor sociali la dezvoltarea sistemului de servicii sociale.

De asemenea, trebuie acordata atentie investitiilor in centrele rezidentiale care sa asigure

servicii de cazare de lunga durata, realizandu-se astfel un cadru de gazduire adecvat precum si de
ingrijire a persoanelor aflate in dificultate.

Exista programe de asistenta sociala si protectia copilului, cuprinse in Strategia Judeteana

in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului 2008-2013 adoptata prin Hotararea
Consiliului Judetean Cluj nr.128/2009. Avand in vedere caracterul deosebit al acestui domeniu,
Consiliul Judetean – Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - impreuna cu
consiliile locale trebuie sa identifice si sa promoveze proiecte de modernizare/extindere a
unitatilor de asistenta sociala destinate persoanelor cu nevoi speciale (copii cu dizabilitati,
persoane cu handicap si batrani).

Strategia Nationala de Sanatate Publica ( O.M.S. nr.923/2004) vizeaza dezvoltarea unui

sistem de prevenire si tratare modern, performant, accesibil tuturor categoriilor de persoane
afectate, precum si a unui sistem eficient de servicii de urgenta. Pentru a eficientiza sistemul de
sanatate, Strategia Nationala prevede imbunatatirea infrastructurii spitalicesti.

Calitatea serviciilor educationale este influentata de conditiile de invatare, respectiv de

starea si calitatea infrastructurii. Investitiile in reabilitarea, imbunatatirea si extinderea
infrastructurii educationale vor asigura premisele cresterii capacitatii de scolarizare a unitatilor

34
din invatamantul obligatoriu, imbunatatind astfel conditiile de acces la educatie. Interventiile
Programului Operational Regional 2007-2013 vor fi complementare interventiilor realizatedin
alte surse, respectiv bugetul de stat,bugetele locale, imprumuturi externe.

Accesul la educatie al copiilor din localitatile cu economie in declin, in special din mediul
rural si medii sociale vulnerabile este dificil din cauza infrastructurii scolare slabe, a distantelor
mari pana la cele mai apropiate scoli, insuficientei mijloacelor de transport, a unor spatii scolare
de cazare in apropierea scolilor.

In acest context o prioritate pentru autoritatile judetene si locale trebuie sa devina crearea
si dezvoltarea de campusuri preuniversitare. Dotarea laboratoarelor didactice si de cercetare si
investitii in spatiile de rezidenta.

4. Domeniul economic si social

Economia judetului Cluj are un inalt grad de complexitate, cu reale posibilitati de

dezvoltare. Promovarea si definitivarea unor programe economice in acest judet dau garantia
dezvoltarii si consolidarii structurilor economiei de piata.

Promovarea unor proiecte adecvate identificate la nivel local si dezvoltarea structurilor de

sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, parcuri de afaceri, parcuri logistice) in zonele mai
putin dezvoltate si aflate in declin economic. Structurile de sprijinire a afacerilor pot fi axate pe
dezvoltarea activitatilor de cercetare si microproductie, pe dezvoltarea activitatilor de cercetare
in vederea dezvoltarii de noi modele si prototipuri, pe oferirea de facilitati pentru dezvoltarea
intreprinderilor cu activitate productiva sau pe dezvoltarea de noi afaceri prin oferirea de servicii
specializate (consultanta, asistenta la inceputul activitatii respectivelor afaceri).

Parcurile industriale infiintate in judetul Cluj au avut un impact pozitiv atat asupra
dezvoltarii economice la nivel local, cat si asupra crearii de noi locuri de munca. In consecinta,
mediul de afaceri local a fost consolidat si IMM-urile au fost incurajate sa desfasoare activitati
economice in beneficiul colectiviotatii locale.

Pentru consolidarea mediului de afaceri, Consiliul Judetean Cluj are ca obiectiv atragerea
de investitori si crearea de locuri de munca durabile. O atentie deosebita va fi acordata de catre
Consiliul Judetean Cluj si consiliile locale reabilitarii siturilor industriale poluate si neutilizate.
Reabilitarea acestor areale industriale este necesara pentru imbunatatirea mediului inconjurator
oferind conditii mai bune pentru investitii noi datorita infrastructurii existente care trebuie doar
imbunatatita si nu total innoita.

5. Turismul

Dezvoltarea turismului contribuie la imbunatatirea gradului de atractivitate a regiunii si la

crearea de noi locuri de munca. Imbunatatirea infrastructurii in zonele turistice si a serviciilor de
cazare si agrement va determina cresterea calitativa, la standarde europene a ansamblului
conditiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra cresterii cererii de turism pentru
judet, implicit pentru Romania. Prin pozitia sa geografica, judetul Cluj dispune de potential
35
turistic, cu resurse natural de o mare diversitate si armonios repartizate, care dau posibilitatea
practicarii diverselor forme de turism.

Potentialul turistic al judetului Cluj este caracterizat prin:

- calitatea mediului inconjurator si satrea de conservare a resurselor naturale;
- infrastructura generala a teritoriului (retea de cai rutiere si feroviare, surse de energie,
infrastructura tehnico-edilitara, telecomunicatii);
- existenta unor capacitati turistice variate ca structura, volum si grad de modernizare;
- concentrarea in teritoriu a resurselor turistice care determina tipul de turism prin care se pot
valorifica: obiective cultural-istorice, elemente naturale cu valoare stiintifica, forme de relief
spectaculoase, zone impadurite, lacuri de agrement s.a.

Unul dintre domeniile spre care trebuie sa se indrepte Consiliul judetean impreuna cu
consiliile locale este turismul cultural. Pentru judetul Cluj este foarte important sa se conserve
ceea ce a mai ramas din mostenirea culturala a judetului (cladiri istorice, monumente, muzee,
teatre, lucrari istorice de arta). Aceste initiative de conservare culturala, propuse de autoritatile
locale, vor trebui insotite de o planificare serioasa prin care sa se conserve (si unde este posibil
sa se restaureze) centrele istorice ale oraselor, sa se mentina stilul arhitectonic traditional.

O atentie deosebita trebuie acordata asa–zisului turism de nisa, care se bazeaza pe

resursele naturale si culturale: statiuni balneare, areale silvice, arii naturale protejate, zone care
ofera posibilitatea practicarii sporturilor de iarna s.a. In cadrul acestei categorii pot fi avute in
vedere si dezvoltate si alte activitati, respectiv: turismul ecvestru, speo-turismul, turismul de
aventura, turismul memorialistoric, turismul de perinaj, turismul de afaceri etc. In acelasi timp
trebuie sprijinita infrastructura turistica de informare si promovare si furnizare de informatii
turistice catre si de la turisti si tour operatori, vizand dezvoltarea durabila a produselor turistice si
cresterea utilizarii internetului in serviciile de rezervare si promovare turistica.

6. Mediul inconjurator

In domeniul protectiei mediului inconjurator, obiectivul care trebuie urmarit atat de catre
Consiliul Judetean Cluj, cat si de consiliile locale, este acela de reducere a decalajului fata de
Uniunea Europeana in ceea ce priveste infrastructura de mediu, atat din punct de vedere
cantitativ, cat si calitativ. Aceasta trebuie sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea
in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului poluatorul plateste.

Obiectivele care trebuie urmarite de catre autoritatile judetene si locale in acest domeniu
se refera la:

- imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin asigurarea

serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in zonele urbane si stabilirea structurilor regionale
pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata;
- dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor;
- reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor climatice cauzate de
sistemele de incalzire urbana;
- protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000;
36
- reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei prin
implementarea masurilor in cele mai vulnerabile zone.

Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata vizeaza unul din sectoarele in
care necesitatile investitionale sunt foarte mari si de aceea in Planul de Actiuni se regaseste un
proiect prioritar in acest domeniu care acopera mai multe aglomerari urbane la nivel judetean si
care urmeaza sa se realizeze cu finantare din Programul Operational de Mediu. Proiectul va fi
finantat din Fondul de Coeziune, este localizat in zona Turda-Campia Turzii, si are o valoare de
80,0 milioane euro. De asemenea, inca un proiect din aceasta categorie va fi finantat tot din
Fondul de Coeziune si este un proiect comun pentru judetele Cluj si Salaj, in valoare de 197
milioane euro.

Proiectul din zona Turda - Campia Turzii a fost pregatit in cadrul Masurii ISPA
2003/16/P/PA/013-05. De asemenea, proiectul comun pentru Judetele Cluj si Salaj a fost pregatit
in cadrul aceleiasi Masuri ISPA. Investitiile din sectorul de apa, necesare pentru conformarea cu
acquis-ul comunitar, sunt sensibil mai mari decat cele care pot fi implementate la nivelul POS
Mediu in perioada 2007-2013.

Legislatia din domeniul managementului deseurilor este in conformitate cu Acquis-ul

comunitar. Romania a obtinut in cadrul procesului de negociere perioade de tranzitie pana in
2017 pentru anumite tipuri de depozite de deseuri, in vederea conformarii cu Directivele UE:
- depozite de deseuri municipale - perioada de tranzitie pana in 2017;
- stocarea temporara a deseurilor industriale periculoase - 2009;
- depozite de deseuri industriale nepericuloase - 2013.

Concluzii

In urma calculelor effectuate – analzia SWOT si PEST - strategia de dezvoltare a

Judetului Cluj o constituie potentarea punctelor tari, in vederea valorificarii oportunitatilor de
crestere si minimizarea efectelor punctelor slabe, prin eliminarea factorilor care blocheaza
dezvoltarea. Prin aceasta Strategie se urmareste luarea unor masuri care sa permita redresarea
economica a judetului si imbunatatirea situatiei, luand in considerare protectia sociala si
conservarea mediului.

Domeniile in care se urmareste implementarea planului de dezvoltare sunt cele

mentionate in capitoulu doi, si anume:
- Dezvoltare urbana durabila la nivel judetean prin revitalizarea oraselor cu potential de crestere
economica;
- Infrastructura judeteana si locala de transport;
- Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educationala;
- Domeniul economic si social;

37
- Turismul;
- Mediul inconjurator.

Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj, prin prioritatile stabilite urmareste dezvoltarea

in aceasta regiune a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor naturale si
umane in corelatie cu conservarea mediului si a patrimoniului, care sa conduca la cresterea
nivelului de viata al populatiei.

In Anexa 1 – sunt prezentate proiectele in curs de derulare in clipa de fata, costul acestora
si termenul la care acestea trebuiesc finalizate. Numarul acestora este impresionant problema
apare cand ne uitam la termenele de predare – 2013 - ne este greu sa credem ca institutia va
reusi sa mearga cu toate proiectele in paralel si sa le duca la bun sfarsit. Un alt punct slab il
constituie procentul mic de innoire al infrastructurii - drumurile judetene - de aproximativ 10%,
infrastructura care dupa cum am mentionat este pe primul loc din punct de vedere al importantei.

Un domeniu important care pana acum nu a inregistrat activitate datorita costurilor

ridicate, credem noi, este sistemul de apa si ape uzate care urmeaza sa sufere schimbari datorita
modernizarilor ce vor avea loc pana in 2013.

Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj are puncte care cu siguranta pot fi imbunatatite,
problema apare defapt la modul cum o aplica si calitatea lucrarilor pe care acestia le presteaza pe
banii contribuabililor.

Bibliografie

1. Maria, Ioncică, Strategii de dezvoltare a sectorului terţiar, Editura Uranus, Bucureşti,

2004

2. Maria, Ioncică, Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, 2000

3. Stănciulescu,Gabriela, Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura

Economică,2004
4. *** www.primariacluj.ro
5. *** www.primariaclujnapoca.ro
6. *** www.cjcluj.ro

38
 7. *** www.cluj.insse.ro

ANEXA 1

Tipul proiectului, termenii si conditiile de finalizare.

Suma Proiectului - Euro Observatii

Titlul Aplicantul Suma Fonduri Durata Descrierea
Proiectulu
Proiectului Totala structurale i Proiectului
1. DEZVOLTAREA DURABILA URBANA LA NIVEL JUDETEAN
1 Proiectarea si Consiliul 45.378.150 2009 - Stadion cu
executia unui Judetean Cluj 2011 capacitate de
stadion la 29.648 locuri la
standarde gradene, 948 locuri
internationale pe in loje pt VIP,
terenul situat in amenajare teren de
municipiul Cluj– fotbal respectand
Napoca, Aleea norme impuse de
Parcului f.n. (pe criteriile FIFA si
amplasamentul UEFA, amenajare
fostului stadion pista de atletism de
municipal „Ion categoria A, accese,

39
 Moina‖) parcaje cu
capacitatea de 281
autovehicule,
realizarea retelelor
si racordurilor la
utilitati.

2 Dezvoltarea Zonei Asociatia de 82.410.000 66.216.435 2009 - Dezvoltarea

Metropolitane Dezvoltare 2013 multifunctionala a
Cluj – Planul Intercomunitara Zonei
integrat de Zona Metropolitane Cluj
dezvoltare urbana Metropolitana Proiect integrat
al polului de Cluj
crestere Cluj

3 Planurile Consilii locale 2009 - Proiectele incluse

integrate de 2013 in Planurile
dezvoltare integrate de
urbana ale dezvoltare urbana
centrelor urbane
din judetul Cluj

4 Reabilitarea Consiliul 2.300.000 2.000.000 2009 - Lucrari de

infrastructurii – Judetean Cluj 2013 amenajare a
Parc etnografic si Muzeul scurgerii apelor de
„Romulus Vuia‖ Etnografic al suprafata, refacerea
– Sectia in aer Transilvaniei sistemului rutier si
liber Cluj- a acostamentelor
Napoca din incinta,
consolidare versanti

2. IMBUNATATIREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII

DE TRANSPORT LA NIVEL JUDETEAN

2009-
1 Pista Aeroportul 89.983.000 2012 Realizarea unei
aterizare/decolare de International piste de 3500 m
3500 metri Cluj- la Aeroportul
Napoca Cluj-Napoca, cu
toate facilitatile
aferente- balizaj
luminos,sisteme
de apropiere,cale
de rulare,bretele
de legatura,
platforme de
stationare,
echipamente de
radionavigatie

2009-
2 Dezvoltarea, Aeroportul 10.000.000 2013 Se are în vedere
extinderea şi International prelucrarea
modernizarea Cluj- traficului aerian
Aeroportului Napoca de marfă pe linia
Internaţional Cluj- Europa Centrală
Napoca (terminal şi de Vest şi
cargo) deservirea

40
 activităţilor
economice din
regiunea de NV

2008-
3 Modernizarea Consiliul 14.919.603 10.782.955 2011 Scopul
infrastructurii de Judeten proiectului este
acces in zona turistica Cluj este reabilitarea
Rachitele-Prislop-Ic drumului
Ponor judetean
DJ 108 C si DJ
763 pe o lungime
totala de 20,5
km.

2008-
4 „Reabilitarea Consiliul 19.868.063 14.153.340 2011 Creşterea
drumului Ciucea – Judetean accesibilităţii
Crasna - Vîrşolţ‖ Sălaj, zonei de
Consiliul confluenţă
Judeţean interjudeţeană
Cluj - prin racordarea la
partener drumul european
E 60, DN 1H,
DN 19B (Zalău-
Oradea) şi
Autostrada
Braşov – Borş.

2009-
5 „Decongestionarea Consiliul 23.028.534 19.574.254 2010 Modernizare
traficului rutier în Judetean drum judetean
principalii poli Cluj L=18,97 km
economici ai Regiunii
Nord-Vest – Centura

2012-
6 Varianta ocolitoare Consiliul 78.750.000 66.937.500 2013 Constructie
Nord-Vest Tronson Judetean tronson nou
Apahida(DN1C)- Cluj L=31,5 km
Floresti(DN1)

7 Pregătire pachet Compania 36.689.626 Prezentul proiect

proiecte 2 pentru Naţională îşi propune
completarea listei de realizarea
variantelor de ocolire Autostrăzi analizei
(Bicaz, Sighişoara, şi fezabilităţii
Făgăraş, Huedin, Drumuri pentru
Bârlad, Topliţa, Naţionale identificarea
Tuşnad, Timişoara alternativelor.

Bugetul urmeaza a fi 2009-

8 Reabilitarea Consiliul determinat 2013 Reabilitare
drumurilor judetene Judetean drumuri
din judetul Cluj Cluj judetene

2009-
9 Prelungirea Bd. Consiliul Bugetul 2013 Prelungirea Bd.
Muncii de la limita Judetean urmeaza a fi Muncii de la
municipiului Cluj- Cluj determinat limita

41
 Napoca pana la municipiului
intersectia cu DN 1C Cluj-Napoca
pana la
intersectia cu DN
1C

3. IMBUNATATIREA INFRASTRUCTURII SERVICIILOR SOCIALE

DE SANATATE SI EDUCATIONALE LA NIVEL JUDETEAN

1 Construirea unui Consiliul 25.000.000 21.250.000 2008 – Construirea si

spital regional de Judetean 2013 echiparea cu
urgenta Cluj aparatura
moderna a unui
spital regional de
urgenta unde sa
fie deservite
cazurile de
urgenta

2009-
2 Reabilitarea şi Consiliul 1.472.314 1.051.653 2011 Obiectivul
modernizarea Judetean general al
Ambulatoriului Cluj proiectului este
Corp „F‖ – dezvoltarea unui
Hidroterapie al sistem de
Spitalului Clinic prevenire si
De Recuperare tratament
Cluj-Napoca modern,
performant,
accesibil tuturor
categoriilor de
persoane afectate
si imbunatatirea
calitatii
infrastructurii
serviciilor de
asistenta
medicala la
Ambulatoriul din
Spitalul Clinic de
Recuperare Cluj-
Napoca.

3 Reabilitare, Consiliul 1.000.000 850.000 2009- Lucrari de

modernizare Local al 2013 reabilitare si
si echipare municipiului modernizare,
ambulator de Cluj- Napoca dotarea
specialitate ambulatoriului de
Spitalul clinic specialitate cu
Municipal Cluj- aparatura
Napoca moderna de
investigatie,
recuperare,
fizioterapie si
tratament.

4 Crearea unui Consiliul 240.000 204.000 2009 – Pentru a rezolva

compartiment de Judetean 2013 problema
ventilatie asistata Cluj sustinerii

42
 de lunga durata in functiilor vitale pe
cadrul Spitalului termen lung la
Clinic de Copii copii
Cluj-Napoca

5 Reabilitarea si Consiliul 600.000 510.000 2009 – Reparatii capitale

modernizarea Judetean 2011 constructii si
ambulatoriului de Cluj intalatii corp C al
specialitate al cladirii spitalului
Spitalului Clinic unde este
de Boli amenajat spatiul
Infectioase Cluj- destinat
Napoca si dotarea ambulatoriului de
cu aparatura specialitate;
medicala de inalta dotarea cu
performanta aparatura
moderna de
inalta
performanta
si de
stricta necesitate;

6 Dotarea cu Consiliul 581.000 493.850 2009 – Reabilitarea si

echipamente Judetean 2011 dotarea cu
medicale a Cluj echipamente
compartimentului medicale de
de chirurgie chirurgie a
toracica si terapie ambulatoriului
intensiva

7 Reabilitarea, Consiliul 240.000 204.000 2009 - Reabilitarea,

modernizarea si Judetean 2011 modernizarea
echiparea Cluj infrastructurii in
ambulatoriului cabinetele:
Spitalului Clinic Pediatrie I,
de Copii Cluj- Pediatrie III,
Napoca ORL, Chirurgie
Pediatrica si
echiparea
ambulatoriului
intraspitalicesc

8 Centru European Primaria 3.100.000 2 278 500 2009- Centru european

de Sport si Dej 2013 de sport si
Agrement agrement:
Modernizarea
bazei sportive a
municipiului
pentru recuperare
si formarea
abilitatilor fizice

9 Scoala de Arte si Consiliul 3.000.000 2.550.000 2009 – Reabilitarea,

Meserii „Samus‖ Judetean 2011 modernizarea si
Cluj dotarea Scoalii de
Arte si Meserii
„Samus‖ in
vederea
promovarii
sanselor egale la

43
 educatie, a
imbunatatirii
procesului
instructiveducativ
si de
pregatire
profesionala a
elevilor cu
deficiente
educative speciale
avand ca si grup
tinta copii cu
deficiente de auz

4. MEDIUL DE AFACERI JUDETEAN SI LOCAL

- IMBUNATATIREA COMPETITIVITATII ACTIVITATILOR
ECONOMICE PRIORITARE SI INOVATOARE

1 Pol de competitivitate Consiliul Bugetul 2009- Realizarea cladirilor

Judetean urmeaza a 2013 si infrastructurii IT,
Cluj fi dotarea cu
determinat echipamentele
necesare: servere,
statii, calculatoare
portabile etc.
necesare pentru
buna functionare a
acestui centru
regional..

2 Centrul expozitional Consiliul 4.963.000 4.316.000 2009- Realizarea unei

regional Judetean 2013 cladiri de
Cluj si organiaare a
Camera de expozitiilor cu
Comert si achizitionarea
Industrie dotarilor aferente
Cluj

3 Parcul industrial Consiliul 55.352.000 47.049.200 2007- Crearea şi

„Tetarom III‖ Judeţean 2010 îmbunătăţirea
Cluj structurilor de
sprijinire a
afacerilor prin
construirea parcului
tehnologic

4 Parc Industrial Consiliul 7.500.000 6.375.000 2010-

Campia Turzii Judetean 2012
Cluj,
Consilul
Local
Campia
Turzii

5 Reabilitarea zonelor Consiliul 15.000.000 12.750.000 2009- depozit substante

industriale Turda Judetean 2013 chimice
Cluj,
Consilul

44
 Local Turda

6 Marketing N-V retea Primaria Dej 4.500.000 3.307.500 2009- Realizarea unei
regionala de centre de 2013 infrastructuri pentru
afaceri si marketing sustinerea
dezvoltarii de
afaceri in domeniu
mestesugurilor
traditionale

7 Incubator de afaceri Primaria Dej 800.000 2009- Incubator pentru

2013 dezvoltarea
afacerilor

8 Sistem informatic de Consiliul 5.000.000 2009-

management al Judetean 2013
documentelor si Cluj
arhivare electronica
pentru Consiliul
Judetean Cluj

5. DEZVOLTAREA TURISMULUI JUDETEAN

1 Palatul Banffy din Consiliul 8.746.678 2009- Valorificarea

municipiul Cluj- Judetean 2013 potentialului turistic si
Napoca Cluj cultural al judetului si
Restaurarea, regiunii prin:
refunctionalizarea - restaurarea cladirii,
cladirii Muzeului de refunctionalizarea unor
Arta parti ale cladirii in
acord cu statutul de
monument istoric. Se
propun noi functiuni
cum ar fi: sala de
conferinte, depozit de
sculptura, magazin.

2 Dezvoltarea 2007- Proiectul are ca scop

potentialului balnear 2009 reabilitarea arealului
al lacurilor sarate din turistic din zona
regiunea Nord-Vest lacurilor sarate din
localitatile Dej si
Cojocna din judetul
Cluj, respectiv
Beclean-Figa din
judetul Bistrita-Nasaud

3 Reabilitarea centrului Primaria 7.500.000 2009- Reabilitarea urbana a

istoric 2013 centrului istoric

4 Dezvoltarea Consiliul 2009- Scopul este de

domeniului schiabil - Local 2013 dezvoltare a
Statiunea Baisoara Baisoara domeniului schiabil si a
practicarii sporturilor
de iarna, precum si
cresterea interesului
turistic pentru zona

45
 Dezvoltarea
5 speoturismului Consiliul 2.500.000 2009- Realizarea de
in Muntii Judetean 2013 amenajari specifice ale
Apuseni Cluj cavitatilor subterane si
realizare cai de acces in
zona pentru cresterea
numarului de vizitatori
si practicanti ai
speoturismului
concomitent cu
protejarea fondului
speologic clujean

6 BALNEOTERAPIE Primaria 3.100.000 2009- Constructia unei baze

Dej 2013 de tratament balnear in
municipiul Dej

6. DEZVOLTARE RURALA DURABILA LA NIVEL JUDETEAN

1 Promovarea Consiliul 1.500.000 2010 – Stimularea crearii

asocierilor microregionale Judetean 2012 unor structuri
intre Cluj institutionale
comune functionale care sa
devina active in
domeniul serviciilor
locale in conformitate
cu legislatia in
vigoare

2 Infiintare Centru de OJCA Cluj 530.000 2009 – Constructia

Excelenta pentru 2010 amenajarea si
consultanta agricola dotarea cu
echipamente
specifice a unui
centru de instituire
destinat in special
producatorilor
agricoli care
participa la
programe de
pregatire
profesionala
organizate de OJCA
Cluj

3 Centru european Primaria Dej 1.200.000 2009 - Centru european

pentru dezvoltarea 2013 pentru dezvoltarea
agriculturii agriculturii:
Realizarea unei
infrastructuri de tip
incubator pentru
dezvoltarea
agriculturii in
regiunea Somes

4 Crearea unei retele Consiliul 1.200.000 Crearea unor centre

de telecentre/centre Judetean, de dezvoltare la
comunitare Consiliile nivel local care sa
functionale locale sporeasca accesul la

46
 informatii,
organizarea unor
cursuri de
perfectionare pentru
locuitorii
comunitatii

5 Imbunatatirea Consilii Bugetul 2009- Crearea si

conditiilor acordarii locale din urmeaza a 2013 dezvoltarea
asistentei medicale judetul Cluj fi infrastructurii fizice
pentru toate determinat de baza
categoriile de
populatie

7. PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR

1 Managementul Consiliul 42.720.000 2009- Colectare selectiva a

integrat al deseurilor Judetean 2013 deseurilor la sursa si
din judetul Cluj Cluj transport la centre,
Centru zonal de Operatii: maruntirea,
procesare ecologica recuperarea elementelor
a deseurilor feroase cu ajutorul
magnetilor, macerarea
resturilor si
transformarea
substantelor organice in
energie,
Avantaje: nu rezulta
zgura, prafuri si
namoluri.

2 Modernizarea RATACFL 58.060.278 2008- Protectia si

infrastructurii de TURDA 2013 eficientizarea surselor
apa si apa uzata in de apa, protejarea
zona Turda - popualtiei din zonele
Cimpia Turzii Turda inundabile,
- Cimpia Turzii, reconstruire/reamplasar
Aiton, Calarasi, e statie de epurare ape
Frata, Luna, Mihai uzate din Cimpia Turzii
Viteazu, Petrestii de inafara zonei
Jos, Sandulesti, rezidentiale actuale,
Tritenii de Jos, reabilitarea canalelor
Viisoara colectoare si extinderea
sistemului de
canalizare, reabilitarea
si extinderea sistemului
de alimentare cu apa;

3 Conservarea Consiliul 400.000 2009- Scopul proiectului este

biodiversitatii in Judetean 2012 conservarea diversităţii
Rezervatiile Cluj biologice şi a
Naturale Cheile habitatelor naturale, a
Turzii si Cheile speciilor de floră şi
Turenilor faună de interes
comunitar şi naţional
din rezervaţiile naturale
Cheile Turzii şi Cheile
Turenilor.

47
4 Management Primaria 1.024.600 2007- Colectarea selectiva a
deseuri: Dej 2009 deseurilor si prelucrarea
„Staţie regională lor in materii prime
pentru colectarea, pentru alte industrii.
reciclarea şi Platforma zona de
refolosirea compost, statie de
deşeurilor provenite reciclare a deseurilor
din construcţii şi din demolari si
demolări‖ şi constructii, statie de
„Platformă zonală sortare a deseurilor
de compostare a menajere, servicii de
deşeurilor organice‖ colectare si transport a
deseurilor din mediul
rural, etc.

48