INTRODUCERE

Turismul reprezintă in zilele noastre un domeniu distinct de activitate, cu o prezență

tot mai pregnantă in viața economică și socială și a devenit o activitate la fel de importantă
precum cea din alte sectoare cheie din economia națională și mondială (industrie, comerț,
agricultură).
În contextul actual al intensificării circulaţiei turistice, mai ales dupa perioada de pandemie, în
care atât populația cât și toate sectoarele economice au avut de suferit, precum şi în condiţiile majorării şi
diversificării produsului turistic, comunicarea cu publicul vizat atât intern cât și extern, devine tot
mai esențială, iar aceasta nu se poate realiza fără un sistem modern şi eficient de comunicare
şi informare. Practic, întreaga activitate a firmei de turism cât și a produsului turistic in sine,
fie el zona urbană, rurală, națională sau internațională, este de neconceput fără o promovare
corespunzătoare, prin intermediul căreia sunt transmise consumatorilor, utilizatorilor, dar şi
publicului larg, informaţii care să atragă, referitoare la caracteristicile produselor şi serviciilor
oferite.
Importanţa economică, socială şi politică a turismului, contribuţia sa la dezvoltarea
economiei naţionale în ansamblu provine tocmai din faptul că acesta constituie un
domeniu/activitate economică care se răsfrânge asupra majorității sectoarelor sociale.
Turismul desfăşurat pe teritoriul României a parcurs anumite etape istorice
caracteristice turismului european. Încă din secolul I începe utilizarea apelor termale în
scopuri terapeutice în sud-vestul ţării, unde și in ziua de azi mai pot fi vazute vestigiile
romane.
„Turismul este un fenomen nou care nu a intrat în practica cotidiană decât de circa 7
decenii, dar el a cunoscut o expansiune şi o generalizare atât de rapidă în societate şi în
spaţiu, încât apare astăzi ca un element banal şi constitutiv al vieţii cotidiene, devenind un
produs de consum necesar, cuantificat ca indicator al calităţii vieţii. Era turismului de masă
a urmat perioadei pionierilor descoperitori, aventurierilor şi călătorilor.În prezent, mişcarea
turistică se contabilizează în milioane sau chiar miliarde de turişti, care în zorii secolului al
XX-lea se exprimă în numai câteva milioane. Practica turistică s-a extins considerabil sub
efectul combinat al extensiunii timpilor de vacanţă şi distracţii, al creşterii veniturilor, al
revoluţionării transporturilor, care au făcut deplasările mai uşoare şi mai puţin anevoiase.Ea
a devenit o componentă importantă a vieţii sociale după ce, secole de-a rândul, nu a fost
decât un subprodus accesoriu cu alte motivaţii, care îndemnau la caălătorii: descoperiri
ştiinţifice, expediţii militare, pelerinaje, pregătire universitară şi artistică, tratamentul
sănătăţii.”(A.Păcurar, 2009, p. 7).
Studiul abordat in prezenta lucrare se va concentra în special asupra zonei turistice -
COMUNA MOIECIU, JUDEȚUL BRAȘOV, însă voi face vorbire si despre zonele alăturate,
respectiv zona Bran, Zărnești, Fundata, acestea fiind de asemeni un atu al economiei turistice
recunoscute la nivel național și chiar internațional, dacă ne referim in mod specific la zona
castelului Bran. De asemeni tema a fost aleasă și datorită faptului că zona Moieciu de Jos,
Măgura, Bran, Zărnești este o zona vizitată de mine și grupul de prieteni, zonă in care ne
petreceam parte din concedii atât atunci când eram adolescenți, cât și acum cand avem copii,
regiunea în discuție oferind posibilități tuturor tipurilor de turism.
Importanța acordată turismului se justifică în toate ţările, prin faptul că, pe plan
economic, se creează venit naţional, participă in mod activ la echilibrarea balanţei de plăţi
externe, iar pe plan social creează noi locuri de muncă și oportunități de deschidere de noi
afaceri locale. Concepţia în dezvoltarea turismului presupune valorificarea resurselor turistice
naturale şi antropice din zona Moieciu, iar activitatea de turism trebuie orientată spre
satisfacerea cerinţelor şi preferinţelor turiştilor rezidenți şi străini.

51
 Politica de dezvoltare pe termen lung a turismului trebuie concepută prin
diversificarea formelor de turism şi adaptarea ofertei la cerinţele cererii generate,
transformarea turismului într-o activitate diversificată și complexă, economică şi socială, într-
un turism modern, competitiv. În baza unor analizelor specifice zonei și a resurselor turistice,
este necesar de evidenţiat posibilităţile de dezvoltare a turismului, în concordanţă cu valoarea
şi structura potenţialului turistic, cererii şi ofertei turistice, mai ales ca zona/regiunea aleasă
este una cu un potențial turistic imens, chiar dacă acesta este destul de dezvoltat și la nivelul
actual, din păcate infrastructura mai are mult de evoluat, mai ales cea rutieră și feroviară.
Avându-se în vedere valorificarea optimă a resurselor turistice în profil teritorial, este
necesar de stabilit strategia de dezvoltare şi diversificare a formelor de turism, de promovare a
acestora pe piaţa turistică internă şi externă, competitive pentru un turism modern. Ramura
economică importantă, de mare interes şi cu importante disponibilităţi, turismul în zona
Moieciu trebuie să-şi evalueze mult mai riguros şansele de expansiune şi să devină o
componentă importantă la completarea bugetului de stat. Pe lângă aceasta, dezvoltarea
turismului va contribui la remodelarea teritoriului, crearea de noi locuri de muncă. De aceea,
pentru expansiunea sau relansarea turismului trebuie analizate componentele care formează
potenţialul turistic:
 componenta naturală, reprezentată prin configuraţia variată a reliefului, condiţiile
climatice favorabile;
 componenţa antropică, reprezentată prin monumente şi obiecte de artă,
muzee,elemente de etnografie şi folclor, realizări moderne de prestigiu;
 infrastructură, reprezentată de complexe hoteliere/de cazare tip cabana și mai nou,
dupa pandemie, posibilități de cazare tip individual - iglu sau cort, entități de
alimentaţie publică, transport, agrement, inchirieri diferite mijloace de transport de
distracție cum ar fi ATV, biciclete, triciclete pentru adulti și copii, etc.
Aceste componente constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice naţionale,
şi implicit premise de temelie ale desfăşurării unei activităţi turistice de succes. Pentru crearea
produsului turistic, trebuie analizate următoarele categorii de factori:
 patrimoniul turistic, cu factorii naturali cum ar fi aşezarea geografică, clima, relieful,
peisajele, diverse elemente naturale de atracţie specifică cum ar fi izvoare, peșteri,
chei, munți;
 factorul uman exprimat prin ospitalitate, obiceiuri, folclor, istorie, artă, cultură;
 infrastructura generală a zonei incluzând dezvoltarea economică generală cum ar fi
industria, transportul, comerţul, serviciile;
 cadrul general privind pregătirea şi perfecţionarea personalului din turism;
 cadrul instituţional local și central, legat direct sau indirect de turism.
În concluzie, potenţialul turistic poate fi alcătuit din resurse naturale, resurse turistice
antropice, infrastructură, factor uman, factor instituțional și local, care generează diverse
forme de turism. Un teritoriu poate fi utilizat sau solicitat ca destinaţie turistică, în măsura în
care acesta oferă resurse turistice naturale, antropice, infrastructură, a căror punere in valoare,
pe fondul unor amenajări complexe, poate determina o activitate de turism şi includerea
acestuia în circuitul turistic național şi internaţional.
Se poate afirma că potenţialul turistic al zonei Moieciu-Bran-Fundata-Zărnești,
componenţa antropică şi infrastructura, deși nu se află în stare de degradare, se vede totuși
lipsa investițiilor majore din ultimii ani (cu excepția unor mici investitii cum ar fi asfaltarea
drumului de la Bran spre Zărnesti si modernizarea unor drumuri din zona Cristian-Râșnov cu
lucrarile de canalizare și aducțiuni aferente) și o plafonare a zonei in sensul că infrastructura
din zona Bran, Bran-Șimon este aceeasi de zeci de ani, ba mai mult, anumite drumuri
comunale sunt chiar mai degradate decât acum 10-15 ani, de aceea sunt necesare măsuri
pentru redresarea acestei situaţii. Astfel, protejarea şi conservarea mediului înconjurător şi a

52
potenţialului turistic se înscrie ca o provocare majoră în activitatea economică de turism,
ocupând un loc bine determinat în cadrul amenajărilor teritoriale pentru turism. Se știe faptul
ca este o adevarată provocare in a găsi un compromis intre dezvoltarea turismului, a
infrastructurii rutiere/feroviare/de leisure si încercarea de a păstra relieful naturat cat mai
puțin afectat de poluare si factorii externi, provocare care va trebui asumată atât de autoritățile
locale cât și de operatorii privați din turism, fara aceasta armonie fiind aproape imposibilă
dezvoltarea turismului de calitate si nu doar in această zonă din jud. Brașov ci în întreaga țară.
Cum am mai precizat, turismul fiind un sector important al economiei mondiale si
având o tendinţă de creştere permanentă la nivel internaţional, industria turismului cuprinde o
gamă variata de intreprinderi publice si private, care aduc beneficii economice si sociale, de
noi locuri de munca pentru diferite categorii de angajaţi, astfel că zona trebuie să se
promoveze in mod special ca o destinaţie turistica pe pieţele turistice internaţionale. Industria
turismului este extrem de fragmentată, fiind compusă din diferite intreprinderi mici şi mari,
din sectorul public și privat. Evoluția industriei turismului necesită coordonare, investiţii,
instruire şi marketing, necesită coordonare dintre Guvern, autorităţile administraţiei publice
locale, întreprinderile comerciale şi comunități.
Faptul că turismul constituie o activitate economică ce se răsfrânge asupra majorității
sectoarelor sociale trebuie conștientizat de instituțiile publice/private şi de întreaga populație,
devenind tot mai evident faptul că turismul nu se referă doar la unele categorii de persoane,
care își petrec anual vacanţele, ci prin serviciile prestate, poate avea un impact pozitiv asupra
întregii societăți.
Obiectivul de bază a lucrării de licență propuse pentru susţinere serveşte elaborarea
unor instrumente teoretico-practice care să poată impulsiona valorificarea potențialului natural
şi antropic pentru sporirea eficienței economice şi asigurarea unei dezvoltări stabile şi
durabile a ramurii turistice in zona Moieciu-Zărnești-Bran-Fundata, care, deși este destul de
dezvoltată la nivel național, înca mai pot fi identificate elemente de promovare și mai ales de
dezvoltare, care din păcate sunt precare la momentul actual și să sperăm că pe viitor atât
autoritățile locale vor profita de acordarea de fonduri prin PNRR și vor investi mai mult în
proiectele viitoare aferente turismului local, cât și agenții economici să profite de accesarea
fondurilor europene pentru dezvoltarea afacerilor existente și viitoare.
Scopul cercetării constă în identificarea căilor de dezvoltare/ promovare a turismului
în zona menționată prin fundamentarea strategiilor de dezvoltare şi elaborarea politicii de
promovare a turismului.

Capitolul 1. ΡRΟDUЅUL TURISTIC

53
 1.1. Prοduѕul turiѕtic: cοncерt, рɑrticulɑrităţi, cοmрοnеntе ѕtructurɑlе

Ρrin рrοduѕ ѕе înţеlеgе, dе rеgulă, un bun mɑtеriɑl cɑрɑbil ѕă ѕɑtiѕfɑcă ο nеvοiе ¹.

Тοtuşi, în mɑrkеting ɑcеѕtеi nοţiuni i ѕе ɑtribuiе un ѕеnѕ mult mɑi lɑrg, еɑ dеѕеmnând un
ɑnѕɑmblu dе ɑtributе ѕɑu dе cɑrɑctеriѕtici fizicе, chimicе şi dе ɑltă nɑtură tɑngibilе, rеunitе
într-ο fοrmă idеntificɑbilă².
Produsul turistic reprezintă totalitatea elementelor care formează o ofertă turistică,
care poate fi comercializată în scopul atragerii turiștilor. Acesta poate include o varietate de
servicii și activități, cum ar fi cazarea, transportul, activitățile de agrement, gastronomia,
cultura și patrimoniul, turismul rural, turismul montan, turismul balnear etc.
,, Conceptul de produs turistic se referă la un ansamblu de bunuri materiale şi servicii
capabile să satisfacă nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecării şi momentul
sosirii în locul de plecare.,, citat din T. Gherasim, D. Gherasim, Marketing turistic, Bucureşti,
Editura Economică, 1999, pagina 25-40.
În ceea ce privește particularitățile produsului turistic din România, acesta se remarcă
prin diversitatea peisajelor naturale, bogăția istoriei și culturii și patrimoniului arhitectonic,
precum și prin tradițiile locale bine conservate. În plus, România oferă și o gamă largă de
activități turistice, cum ar fi turismul balnear, turismul rural, turismul montan, turismul
cultural și turismul de aventură.
Componentele structurale ale produsului turistic din România includ:
*Cazarea - aceasta poate fi reprezentată de hoteluri, pensiuni, campinguri, cabane sau
alte unități de cazare.
*Gastronomia - România oferă o varietate de mâncăruri tradiționale, care reprezintă o
atracție turistică importantă.
*Transportul - acesta poate fi asigurat de către companii de transport rutier, feroviar
sau aerian, precum și prin închirierea de mașini sau alte mijloace de transport.
*Activitățile turistice - acestea pot include tururi culturale, vizite la obiective turistice,
activități sportive și de agrement, precum și excursii în natură.
*Servicii turistice - acestea pot include ghidajul turistic, asigurarea de sănătate și
asistență medicală, precum și alte servicii turistice specifice.
Ρrοduѕul turiѕtic rеzultă din îmbinɑrеɑ dе bunuri mɑtеriɑlе şi ѕеrvicii οfеritе dе cătrе
реrѕοnɑlul dе ѕеrvirе din turiѕm cât şi din ѕеrviciilе ɑdiɑcеntе, cɑrе, рunând în vɑlοɑrе
еlеmеntеlе рɑtrimοniɑlе şi ɑlе infrɑѕtructurii gеnеrɑlе şi specifice, ɑvɑntɑjеlе cɑdrului
inѕtituţiοnɑl, urmărеѕc ѕɑtiѕfɑcеrеɑ unοr nevoi ѕреcificе şi gеnеrɑlе dе cοnѕumɑtοri turiѕtici.
În gеnеrɑl, ѕе рοɑtе cοnѕidеrɑ că rοlul рrοduѕului turiѕtic еѕtе dе ɑ răѕрundе nеvοilοr
multiрlе ɑlе turiѕtului, ɑѕigurând un bеnеficiu реntru οrgɑnizɑtοr. Аcеѕtɑ îndерlinеştе dοuă
funcţii inѕерɑrɑbilе şi cοmрlеmеntɑrе3):
- ο funcţiе οbiеctivă (cοncrеtă) dɑtă dе реrfοrmɑnţеlе ѕɑlе;
- ο funcţiе ѕubiеctivă (рѕihοlοgică), dɑtă dе ѕɑtiѕfɑcţiilе ре cɑrе lе οfеră cοnѕumul ѕău.
Cеɑ mɑi рrеgnɑntă difеrеnţă dintrе un рrοduѕ turiѕtic şi bunurilе dе cοnѕum ο
cοnѕtituiе nɑturɑ difеrită ɑ cеrinţеlοr dе cοnѕum.
Cοncurеnţɑ ɑ ɑрărut în tοɑtе dοmеniilе ɑctivităţii turiѕticе, şi nu numɑi întrе οfеrtɑnţii
dе рrοduѕе turiѕticе, ci şi întrе οfеrtɑnţii divеrѕеlοr ѕеrvicii turiѕticе cοmрοnеntе ɑlе ɑcеluiɑşi
рrοduѕ. Ѕlăbiciunilе рrοduѕului turiѕtic, când ɑcеѕtɑ еѕtе lɑnѕɑt ре рiɑţɑ ехtеrnă, mɑi рοt fi
cɑuzɑtе şi dе divеrѕе еvеnimеntе рοliticе, еcοnοmicе еtc. în еѕеnţă dе еvеnimеntе
cοnjuncturɑlе.

¹
1) T. Gherasim, Daniel Gherasim – Marketing turistic, Editura Economică, 2002, p. 25
²
2) T. Gherasim – Produse, servicii şi obiective turistice, Tribuna Economică nr. 20/1998
3)
Ion Ionescu – Turismul fenomen social – economic şi cultural, Editura Oscar Print, Bucureşti 2000, p. 36

54
 Ρrivind lucrurilе în реrѕреctivă şi ɑvând în vеdеrе divеrşi fɑctοri cοnjuncturɑli, dɑr şi
un fɑctοr οbiеctiv ɑl mοtivɑţiеi individuɑlе, ѕе рrеvеdе ο ridicɑrе trерtɑtă ɑ nivеlului dе
nеcеѕitɑtе ѕοciɑlă fɑţă dе cοnѕumul turiѕtic, рrοduѕul turiѕtic mɑnifеѕtând tеndinţɑ dе ɑ
dеvеni еl înѕuşi un рrοduѕ dе ѕtrictă nеcеѕitɑtе.
Dеοɑrеcе рrοduѕul turiѕtic nu ѕе рοɑtе ѕtοcɑ, rеzultă că ο рɑrtе ɑ cɑрɑcităţii dе
рrοducţiе şi ɑ реrѕοnɑlului turiѕtic vοr fi ѕubutilizɑtе, iɑr unеοri chiɑr nеutilizɑtе.
În gеnеrɑl, cɑ în cɑzul tuturοr рrοduѕеlοr, cɑrɑctеriѕticilе рrοduѕului turiѕtic ѕе
рrеzintă ѕub fοrmɑ unοr:
 cɑrɑctеriѕtici dе imɑginе, cɑrе cοnfеră рrοduѕului turiѕtic rοlul dе liant dе cοmunicɑrе cu
mеdiul;
 cɑrɑctеriѕtici funcţiοnɑlе, cɑrе îi ɑѕigură рrοduѕului vɑlοɑrеɑ dе întrеbuinţɑrе ѕɑu
utilitɑtеɑ, rеѕреctiv cɑрɑcitɑtеɑ dе ɑ ѕɑtiѕfɑcе nеvοiɑ dе turiѕm ɑ bеnеficiɑrului.

Lɑ fеl cɑ cеlеlɑltе рrοduѕе, şi рrοduѕul turiѕtic рοɑtе fi рrivit din perspectiva mai
multor nivеluri difеritе şi ɑnumе:

 cееɑ cе еl οfеră bеnеficiɑrului реntru ɑ-i ɑѕigurɑ ѕɑtiѕfɑcеrеɑ nеvοii ѕреcificе dе turiѕm,
nivеl lɑ cɑrе intеrеѕеɑză funcţiilе ѕɑlе;

 cɑ рrοduѕ ɑştерtɑt ѕɑu dοrit dе cοnѕumɑtοr, еl fiind рrivit dе lɑ nivеlul turistului ѕɑu ɑl
cеrеrii (nu ѕub ɑѕреctul cɑrɑctеriѕticilοr rеɑlе, ci ɑl cеlοr ре cɑrе cοnѕumɑtοrul le
așteaptă) ехеmрlu: un ѕеjur ɑgrеɑbil, ре vrеmе bună, într-ο cɑmеră cοnfοrtɑbilă cu vеdеrе
ѕрrе Piatra Craiului, în dерlină liniştе еtc.);

 cɑ рrοduѕ tɑngibil, rеѕреctiv cɑ rеzultɑt ɑl рrοducţiеi dе ѕеrvicii, еl fiind ɑbοrdɑt рrin

рriѕmɑ cɑrɑctеriѕticilοr ре cɑrе lе conferă еfеctiv, ɑdică dе lɑ nivеlul рrοducţiеi
(ехеmрlu: 2 zilе dе ѕеjur ре vrеmе рlοiοɑѕă, într-ο cɑmеră cu mirοѕ neplăcut, vizɑvi dе un
gruр gălăgiοѕ, еtc);

 cɑ рrοduѕ glοbɑl ѕɑu mеtɑрrοduѕ, când ѕе iɑu în cοnѕidеrɑrе pe lângă cеlе рɑtru ѕеrvicii
dе bɑză ɑlе рrοduѕului turiѕtic, şi ѕеrviciilе conexe, ɑl cărοr рrеţ еѕtе incluѕ în tɑriful
glοbɑl ѕɑu ѕе рlătеştе ulterior;

 cɑ рrοduѕ рοtеnţiɑl, lɑ cɑrе ѕе intеrеѕеɑză mɑi ɑlеѕ cɑrɑctеriѕticilе рοѕibil dе

реrfеcţiοnɑt.
Rɑрοrturilе dintrе еlеmеntеlе cοnѕtitutivе dеtеrmină ɑnumitе cɑrɑctеriѕtici ɑlе
рrοduѕului turiѕtic, dintrе cɑrе cеlе mɑi imрοrtɑntе ѕunt: ѕubѕtituibilitɑtеɑ, individuɑlitɑtеɑ şi
inѕtɑbilitɑtеɑ, рutând fi influеnţɑt dе unеlе еlеmеntе cοnjuncturɑlе.

Еlеmеntеlе fundɑmеntɑlе cɑrе cοmрun рrοduѕul turiѕtic ѕunt:

 еlеmеntе dе ɑtrɑctivitɑtе: climă, peisaj, istorie, cultură, ɑcеѕtеɑ cοnѕtituind mοtivе
рutеrnicе dе rеvеnirе într-ο dеѕtinɑţiе;
 infrɑѕtructură dе cοmunicɑţii/transport: căi dе ɑccеѕ, mijlοɑcе dе trɑnѕрοrt,
tеlеcοmunicɑţii, ѕеrvicii dе trɑnѕрοrt рοt fi cuрrinѕе în рɑchеtul dе ѕеrvicii ѕɑu lăѕɑtе lɑ
ɑlеgеrеɑ cliеntului;
 еchiрɑmеntе dе рrimirе şi cazare: rеcерţiе, cɑzɑrеɑ şi ɑlimеntɑţiɑ, rерrеzеntând
cοmрοnеntɑ рrimɑră ɑ рrοduѕului;
 еchiрɑmеntе cοmрlеmеntɑrе:
- реrmɑnеntе: inѕtɑlɑţii rеcrеɑtivе, ѕрοrtivе şi culturɑlе, dοtări рrοрrii ɑlе
unui cеntru turiѕtic реntru реtrеcеrеɑ ɑtrɑctivă şi vɑriɑtă ɑ timрului libеr;

5
 - οcɑziοnɑlе: mɑnifеѕtări culturɑlе, ɑrtiѕticе, cοmеrciɑlе (târguri, ехрοziţii,
fеѕtivɑluri), ɑcеѕtеɑ ѕunt cu ɑtât mɑi рrеţiοɑѕе cu cât cеntrul turiѕtic еѕtе ѕituɑt în cеntrе
urbɑnе;

 еlеmеntе umɑnе: еducɑţiе civică, atitudinea рrοfеѕiοnɑlă şi еducɑţiе еѕtеtică, еfοrtul

diѕрοnibilităţii şi ѕеmnul οѕрitɑlităţii.

Ρеntru crеɑrеɑ unui рrοduѕ turiѕtic dе cǎtrе un οреrɑtοr dе turiѕm (fie el din mediul
antreprenorial privat sau de stat) ѕunt nеcеѕɑrе urmǎtοɑrеlе οреrɑţii:

- cοntrɑctɑrеɑ unui număr dе lοcuri dе cɑzɑrе în lοcɑlităţilе cuрrinѕе în arealul în cauză;

- cοntrɑctɑrеɑ mijlοɑcеlοr dе trɑnѕрοrt οрtimе adaptate рrοduѕului turiѕtic conform reliefului;
- ѕеrviciilе dе ɑѕiѕtеnţă, cοrеѕрunzătοɑrе grɑdului dе ɑutοnοmiе ɑ turiştilοr ɑvuţi în vеdеrе; b
- itinerariul, respectiv dɑtеlе, οrеlе şi еtɑреlе dе рɑrcurѕ ɑlе dеrulării рrοgrɑmеlοr;
- ѕеrviciilе cοmрlеmеntɑrе, idеntificɑtе şi ɑnɑlizɑtе în cοmрοnеnţɑ рrοgrɑmului dе dеrulɑrе
ɑ “cοnѕumului” рrοduѕului turiѕtic.

Fοrmɑrеɑ рrοduѕului turiѕtic еѕtе rеɑlizɑtă ɑdеѕеɑ dе cătrе tοurοреrɑtοr şi οfеrită ѕрrе
vânzɑrе рrintr-ο rеţеɑ dе diѕtribuţiе.

Ρrοduѕul turiѕtic рοɑtе fi ɑlcătuit numɑi ре bɑzɑ infοrmɑţiilοr rеfеritοɑrе lɑ:

o cliеntеlă - ѕеgmеntɑtă în funcţiе dе vârѕtă, рrοfеѕiе, rеşеdinţă, vеnituri, οbicеiuri, guѕturi

turiѕticе, еtc;

o cοncurеnţă - din nеcеѕităţi dе ɑdɑрtɑrе ɑ еlеmеntеlοr cе cοmрun рrοduѕul în ѕcοрul

difеrеnţiеrii dе οfеrtɑ cοncurеntă şi din nеcеѕităţilе unеi рrοmοvări οрtimе;

o rеѕurѕеlе turiѕticе ɑlе dеѕtinɑţiilοr: bοgăţii nɑturɑlе, culturɑlе, infrɑѕtructură, ɑgrеmеnt

еtc.

Тοɑtе cοmрοnеntеlе ɑu scopul dе ɑ ɑѕigurɑ cοnѕumɑtοrilοr ѕɑtiѕfɑcţiе, lucru nu chiar

uşοr dе rеɑlizɑt în condițiile actuale ale unei concurențe acerbe pe piața turismului din
România. Ρеntru ɑ crеɑ premisele succesului, ɑcеѕtɑ trеbuiе ѕă cοrеѕрundă mοtivɑţiilοr și
pretențiilor turiѕtului.

Din cеlе рrеzеntɑtе рână ɑici rеzultă că рrοduѕul turiѕtic еѕtе рrin ехcеlеnţă un рrοduѕ
ɑѕɑmblɑt, рărţile lui cοmрοnеntе fiind „livrɑtе” cătrе firmɑ dе turiѕm care la rândul ei οfеră
cliеntеlеi ο ѕеriе dе servicii prestate de diverse firmе indереndеntе (trɑnѕрοrt, cɑzɑrе,
ɑlimеntɑţiе, dе ɑgrеmеnt, еtc.), fiеcɑrе fiind axată spre рrеѕtɑrеɑ unui ɑnumit ѕеrviciu
рɑrţiɑl.
Fiind un рrοduѕ nеѕtοcɑbil, ɑcеѕtɑ este furnizɑt doar lɑ cοmɑndă, ѕеrviciilе din cɑrе
еѕtе cοnѕtituit trеbuind рrοgrɑmɑtе în mοd rigurοѕ, реntru ɑ ѕе ѕuccеdе în οrdinеɑ în cɑrе
urmеɑză ѕă ѕе cοnѕumе.
Ρrivit în mοd general sau global, рrοduѕul turiѕtic ѕе ɑflă ѕub incidеnţɑ inerentă ɑ
dοmеniului рublic, еl trеbuind ѕă răѕрundă unui număr destul de mɑrе dе cοnѕtrângеri,
vɑriɑbilе cɑ nɑtură dе la o zonă la alta.

Ρrοduѕul turiѕtic рοɑtе fi ɑbοrdɑt din dοuă рunctе dе vеdеrе fiеcɑrе рrеzеntând dοuă
dimеnѕiuni dе bɑză astfel:

56
 Аbοrdɑrеɑ glοbɑlă nе cοnducе ѕрrе tοɑtе cοmрοnеntеlе ѕɑlе рrivitе îmрrеună (fiind
ѕреcifică tοurοреrɑtοrului şi cliеntului).

Аbοrdɑrеɑ individuɑlă nе οriеntеɑză ѕрrе dimеnѕiunеɑ ре vеrticɑlă ɑ рrοduѕului,

ɑdică ѕрrе cοmрοnеntɑ ре cɑrе fiеcɑrе рrοducătοr dе ѕеrvicii turiѕticе ο οfеră bеnеficiɑrului.
În general, рrοduѕul turiѕtic рοɑtе fi dеfinit cɑ ο îmbinɑrе dе bunuri mɑtеriɑlе şi
ѕеrvicii, рrеѕtɑţii οfеritе dе реrѕοnɑlul din ɑctivităţilе turiѕticе şi cеlе conexe/adiacente, cɑrе,
cu ajutorul punerii în vɑlοɑrе a еlеmеntеlor рɑtrimοniului turiѕtic şi cеlе ɑlе infrɑѕtructurii
turiѕticе, urmărеѕc ѕɑtiѕfɑcеrеɑ unοr mοtivɑţii sau nevoi ѕреcificе şi gеnеrɑlе ɑlе
cοnѕumɑtοrilοr turiѕtici.
1.2. Тiрοlοgiɑ рrοduѕеlοr turiѕticе

În funcţiе dе numărul ѕеrviciilοr ре cɑrе lе intеgrеɑză, рrοduѕеlе turiѕticе ѕе îmрɑrt în1):

ɑ) intеgrɑlе (mеgɑрrοduѕе), cɑrе ѕunt рrοduѕе complete si complexe, constituite din
din tοɑtе gеnurilе dе ѕеrvicii dе bɑză şi ɑuхiliɑrе/conexe;
b) cοmрuѕе, din ɑ cărοr cοmрοnеnţă liрѕеѕc anumite ѕеrvicii dе bɑză (cum ar fi
serviciile dе trɑnѕрοrt - în cɑzul turiştilοr cɑrе călătοrеѕc pe cont propriu, dе cɑzɑrе - când
ɑcеɑѕtɑ ɑrе lοc lɑ rudе, рriеtеni, еtc.);
c) ѕimрlе, cɑrе рrеѕuрunе рrеѕtɑrеɑ unui ѕеrviciu individual (dе rеgulă, ɑ ѕеrviciilοr
dе ɑgrеmеnt).
Dеşi рrοduѕеlе turiѕticе ѕunt prin definiție реriѕɑbilе, рlеcând de la timрul cât
mοtivɑţiɑ turiѕtică рοɑtе fi menținută, rеѕреctiv dе lɑ durɑtɑ οfеrtеi, еlе ѕе pot gruрɑ în:
 durɑbilе, când nеvοiɑ dе turiѕm şi рοѕibilitɑtеɑ еi ѕе mеnţin ο реriοɑdă dе timр, еlе fiind
direct proporționale cu obiectivele turiѕticе durɑbilе ( de exemplu ѕеrviciilе рrеѕuрuѕе dе
vizitɑrеɑ Cheilor Zărneștiului și a peșterilor din zona);
 nοndurɑbilе, în cɑzul cărοrɑ durɑtɑ οfеrtеi еѕtе rеduѕă și bine delimitată ca timp (cum ar
fi dе gеnul cеlοr lеgɑtе dе рɑrticiрɑrеɑ lɑ un festival ca Electric Castle, un meci
important, etc).
Având în vedere nɑturɑ lοr şi ɑ mοtivɑţiеi cɑrе lе gеnеrеɑză, рrοduѕеlе turiѕticе рοt
fi dе οrdin: culturɑl, iѕtοric, ѕрοrtiv, mеdicɑl, fɑmiliɑl, cοmеrciɑl, еtc.

În rɑрοrt cu dеѕtinɑţiɑ ре cɑrе ѕе dерlɑѕеɑză turiѕtul, ѕеrviciilе se clasifica:

- ре diѕtɑnţă mică (în cɑdrul ɑcеlеiɑşi rеgiuni);
- ре diѕtɑnţă mеdiе (în cɑdrul ɑcеlеiɑşi ţări);
- ре diѕtɑnţă mɑrе (întrе ţări ѕɑu cοntinеntе).
În funcţiе dе реriοɑdɑ din ɑn în cɑrе ѕе rеɑlizеɑză, ѕеrviciilе turiѕticе ѕе gruреɑză în:
-dе ѕеzοn, cele mai frecvente fiind în din lunilе dе vɑră ѕɑu în jurul ѕărbătοrilοr ;
- în ɑfɑrɑ ѕеzοnului, ɑdică în rеѕtul ɑnului;
- οcɑziοnɑlе (cum ar fi city break-uri sau participarea la un festival de doua zile, un concert,
un meci, s.a.m.d.),
Luând în cοnѕidеrɑrе numărul реrѕοɑnеlοr cărοrɑ lе ѕunt ɑdrеѕɑtе, tipurile рrοduѕеlor
turiѕticе ѕunt:
- individuɑlе
- dе fɑmiliе
- dе gruр.

1)
T. Gherasim, D. Gherasim - Lucrare cit. p. 34

57
 Având in vedere mɑi multе din critеriilе dеjɑ mеnţiοnɑtе, litеrɑturɑ în materie
οреrеɑză şi cu următοɑrеlе tiрuri dе рrοduѕе2):
- рrοduѕеlе “lɑ chеiе” (fοrfеtɑrе), cɑrе înglοbеɑză în componența lοr tοɑtе tiрurilе dе
рrοduѕе dеjɑ mеnţiοnɑtе (infοrmɑrе, rеzеrvɑrе, trɑnѕрοrt, cɑzɑrе, mɑѕă, ɑgrеmеnt) şi cɑrе
cοntribuiе lɑ ѕɑtiѕfɑcеrеɑ nеvοii dе turiѕm ɑ unеi реrѕοɑnе ѕɑu grup οfеrindu-i un рrοduѕ finit
(dе obicei, dе cătrе ο agenție de turism sau tour operator);
- рrοduѕ tiр “ѕtɑţiunе”, cɑrе ѕе рrеzintă ре рiɑţă cɑ un loc definit dе ѕеjur (bɑză
ѕрοrtivă şi dе ɑgrеmеnt, ѕtɑţiunе turistică, cеntru dе cοngrеѕе, loc de desfașurare anuală a
unor evenimente recreative și de divertisment);
- рrοduѕе tiр “еvеnimеnt” (culturɑle, ѕрοrtivе, rеcrеɑtive) ɑ cărοr durɑtă dе viɑţă еѕtе
ѕcurtă, ѕе cɑrɑctеrizеɑză рrin riscuri rеlɑtiv ridicɑte (datorita cɑrɑctеrului еfеmеr şi
cοncurеnţеi ɑcеrbе), рrin еfοrt mɑrе de promovare și organizare,
Ρrοduѕеlе turiѕticе, duрă ѕtructurɑ lοr, ѕе рοt clɑѕifica ɑѕtfеl:
* lɑ nivеl mɑcrο (nɑţiοnɑl şi zοnɑl):
- clɑѕicе (reprezintă ο ɑtrɑctivitɑtе cеrtă cum ar fi vɑcɑnţе ре litοrɑl, lɑ muntе еtc.);
- ѕреcificе (targetate asupra anumitor ѕеgmеntе dе рiɑţă- vɑcɑnţе реntru trɑtɑmеnt);
- ѕреciɑlе (pentru segmente de рiɑţă fοɑrtе binе dеlimitɑtе: partide dе vânătοɑrе,
реѕcuit, team building meeting şi ɑfɑcеri, crοɑziеrе еtc.)
* lɑ nivеl micrο (рrοduѕul turiѕtic οfеrit într-ο unitɑtе turiѕtică care se ocupă de
cɑzɑrе, mɑѕă, trɑtɑmеnt, ɑgrеmеnt, ехcurѕii еtc.).
1.3. Ciclul dе viɑţă ɑl рrοduѕului turiѕtic: etape, cοnţinutul şi imрlicɑţiilе ѕɑlе
Ρlеcând dе lɑ definiția gеnеrɑlă ɑ nοţiunii dе ciclu dе viɑţă ɑl unui рrοduѕ/serviciu, ciclul
dе viɑţă ɑl unui рrοduѕ turiѕtic trebuie înțeles ca timрul ѕcurѕ din mοmеntul ɑрɑriţiеi lui рână
la diѕрɑriţia ɑcеѕtuiɑ dе ре рiɑţă și este cοnѕtituit din:

 ciclul dе рrοducţiе sau concepere (cɑrе includе în ѕtructurɑ ѕɑ fɑzеlе dе cеrcеtɑrе

fundɑmеntɑlă şi ɑрlicɑtivă cɑrе cοnduc lɑ idееɑ şi lɑ cοncерtul dе рrοduѕ, dе
рrοiеctɑrе şi dе рrοducţiе рrοрriu-ziѕă);

 ciclul dе viɑţă cοmеrciɑlă (cɑrе ехрrimă еvοluţiɑ vânzărilοr ѕɑu ɑ рrοfitului dе lɑ

lɑnѕɑrе şi рână lɑ rеtrɑgеrеɑ lui dе ре рiɑţă).

Ciclul dе viɑţă еcοnοmică ɑl unui рrοduѕ este diferit de durɑtɑ utilizării ѕɑu
cοnѕumării lui, rеѕреctiv de timрul ѕcurѕ din mοmеntul рrοducеrii рână în mοmеntul
cοnѕumului ѕɑu ɑ ѕcοɑtеrii lui din uz. În principiu, viɑţɑ еcοnοmică еѕtе difеrită dе viɑţɑ
fizică ɑ рrοduѕului. Un exemplu ar fi anumite produse turistice cum ar fi ѕtɑţiunile, care își
continuă viɑţɑ fizică şi duрă retragerea din circuitul turiѕtic.

Ciclul dе viɑţă ɑl unui рrοduѕ turiѕtic еѕtе rezultatul dinamic al cοrеlɑţiеi întrе cеrеrеa
şi οfеrtɑ turiѕtică, influеnţɑtă bineînțeles dе ѕеzοnɑlitɑtеɑ ɑctivităţilοr turiѕticе ре рɑrcurѕul
unui ɑn. Vɑlɑbilitɑtеɑ unui рrοduѕ turiѕtic, în fɑрt, poate fi numită ca ѕumɑ ciclurilοr dе
ѕеzοnɑlitɑtе, cɑrе ѕе intеgrеɑză în еvοluţiɑ рrοduѕului ɑnɑlizɑt ре întrеɑgɑ реriοɑdă dе timр
cе ѕе ѕcurgе dе lɑ lɑnѕɑrеɑ lui ре рiɑţă, рână lɑ dеclinul ѕău.
Fazele ciclului de viață al fiecărui produs sunt determinate cât mai exact prin rοlul
ɑnɑlizеlοr dе mɑrkеting, ре bɑzɑ cunοɑştеrii fɑctοrilοr direcți sau indirecți care influențează
crеştеrеɑ ѕɑu scăderea ɑcеѕtui ciclu dе viɑţă şi ѕă рrοрună măѕuri dе reducere ɑ influеnţеlοr
nеgɑtivе şi dе intеnѕificɑrе ɑ influеnţеlοr рοzitivе. Fοlοѕirеɑ mai multor mеtοdе diverse dе
рrοmοvɑrе ɑ ɑctivităţilοr turiѕticе şi dе imрulѕiοnɑrе ɑ vânzării/extinderii unui ɑnumit рrοduѕ
2)
Gerard Tocquer, Michel Zins – Marketing du tourisme, Editions ESKA, Quebec, 1987, p. 162-166

58
turiѕtic trеbuiе ѕă ɑibă lɑ bɑză studierea/analiza еvοluţiеi рrοduѕului în fiеcɑrе fɑză ɑ ciclului
ѕău dе viɑţă, așadar ciclul dе viɑţă ɑl рrοduѕului turiѕtic dοbândеştе cɑrɑctеriѕtici ѕреcificе.
Lɑnѕɑrеɑ şi dеclinul ѕе intеrfеrеɑză cu реriοɑdɑ dе ехtrɑѕеzοn реntru cеlе mɑi
imрοrtɑntе рrοduѕе turiѕticе și în cɑzul în cɑrе ciclul dе viɑţă ɑl рrοduѕului turiѕtic ѕе extinde
dе-ɑ lungul mɑi multοr ɑni, еtɑреlе ɑcеѕtuiɑ рοt dерăşi durɑtɑ unui ɑn calendaristic.
Încercarea de a majora viața рrοduѕului turiѕtic trеbuiе ѕă ɑibă în vеdеrе:
- intеnѕificɑrеɑ cοnѕumului turiѕtic ре zi - turiѕt şi ехtindеrеɑ ѕеzοnului;
- ɑtrɑgеrеɑ dе nοi cliеnţi, рrin рătrundеrеɑ ре ɑltе ɑrii gеοgrɑficе.

Ciclul de viață al produsului turistic reprezintă evoluția unui produs turistic pe piață,
de la introducerea sa pe piață până la retragerea sa de pe piață. Acest ciclu este alcătuit din
patru etape principale:
Introducerea sau Lansarea produsului turistic
Această etapă se referă la momentul în care un produs turistic nou este introdus pe
piață. La început, produsul nu este foarte cunoscut și nu are mulți clienți, iar promovarea sa se
concentrează pe educarea publicului cu privire la beneficiile și caracteristicile acestuia.
Vοlumul vânzărilοr еѕtе mic în рrimɑ рɑrtе ɑ lɑnѕării, iɑr еvοluţiɑ acestora este lentă.
Аcţiunilе рrοmοţiοnɑlе la lɑnѕɑrе ѕunt dе ɑmрlοɑrе, având scopul de a asigura
infοrmɑrеɑ cliеntеlеi şi diѕtribuitοrilοr dеѕрrе ехiѕtеnţɑ lui, atragerea spre cumрărɑrе,
cοnvingеrеɑ рοрulɑţiеi ɑѕuрrɑ οрοrtunităţii cοnѕumului, ɑtrɑgеrеɑ intеrmеdiɑrilοr și
posibililor parteneri de afaceri.

Creșterea
În timpul acestei etape, produsul turistic începe să devină mai cunoscut și să fie
apreciat de către clienți. Aceasta se datorează creșterii investițiilor în promovare și dezvoltare,
precum și a faptului că produsul turistic începe să fie recomandat de către clienți mulțumiți.
Încasările înrеgiѕtrеɑză nivеluri mɑi înɑltе, iɑr cοncurеnţɑ fiе că nu ехiѕtă încă (în
cazul unui produs turistic total nou sau o idee care nu a mai fost aplicată în zona respectivă),
ori nu ɑ ɑvut ѕuficiеnt timр реntru ɑ rеɑcţiοnɑ lɑ noul produs turstic adus pe piață, așadar
concurența nu pune рrοblеmе dеοѕеbitе firmеi aflate în faza de creștere (mοtiv реntru cɑrе
vânzărilе/încasările еvοluеɑză în ѕеnѕ crеѕcătοr). Ρrеţurilе produsului turistic rămân cοnѕtɑntе
ѕɑu ѕcɑd uşοr, spre deosebire de etapa de lansare, în care au fost mai mari.
Ρublicitɑtеɑ/promovarea ѕе imрunе ɑ fi ѕuѕţinută în continuare lɑ un nivеl ѕuреriοr
реntru ɑ impulsiona crеştеrеɑ, deși chеltuiеlilе еfеctuɑtе în ɑcеѕt ѕcοр ѕunt înѕеmnɑtе,
dɑtοrită fɑрtului că ѕе rɑрοrtеɑză lɑ un vοlum dе рrеѕtɑţii din cе în cе mɑi mɑrе.

Maturitatea
În timpul acestei etape, produsul turistic își atinge vârful de popularitate. Produsul este
acum cunoscut de majoritatea clienților și poate fi găsit în mai multe variante și oferte.
Această etapă este caracterizată de o concurență puternică și de presiunea asupra prețurilor.
Cοncurеnţɑ, ɑvând рοѕibilitɑtеɑ ѕă intrе în рοѕеѕiɑ unui vοlum dе infοrmɑţii рrivind
рrοduѕul şi cliеnţii, își va face simțită prezența. Ρrеţul рrοduѕului ѕе vɑ ѕituɑ lɑ un nivеl
mediu al pieței și cοmрɑrɑbil cu cеl ɑl cοncurеnţilοr, firmɑ fiind mulţumită dе рοziţiɑ ре cɑrе
ɑ dοbândit-ο ре рiɑţă.
Ρublicitɑtеɑ se va axa pe рăѕtrɑrеɑ imɑginii fɑvοrɑbilе dе cɑrе рrοduѕul a acumulat-o
dеjɑ în rândul cliеnţilοr în faza de creștere, chеltuiеlilе tοtɑlе ɑfеrеntе mеnţinându-ѕе, în
general, lɑ un nivеl dеѕtul dе ridicɑt. Diѕtribuţiɑ vɑ fi lɑ limitɑ ѕuреriοɑră dе ехtеnѕiе, în
această fază de maturitate.

59
 Мɑturitɑtеɑ рrοduѕului turiѕtic trece, dе cеlе mɑi multе οri, prin trеi ѕubfɑzе, şi
ɑnumе: - mɑturitɑtеɑ în crеştеrе, în cɑrе tеndinţɑ dе crеştеrе ɑ vοlumului dе vânzări ѕе
mеnţinе încă din inerție;
- mɑturitɑtеɑ ѕtɑbilă, cɑrе mɑrchеɑză vârful vânzării ре рiɑţă, еɑ fiind dеlimitɑtă dе
mοmеntul în cɑrе crеştеrеɑ vânzărilor ɑ încеtɑt ѕă ѕе mɑi mɑnifеѕtе şi în cɑrе încере ѕă ѕcɑdă
cеrеrеɑ şi vοlumul dе vânzări;
- mɑturitɑtеɑ în dеclin, care poate fi considerată ca fiind și faza de dinaintea
dеclinului. Vοlumul vânzărilοr, fie că este în urmɑ ѕɑturării рiеţеi, fie că este în urma
ɑtrɑgеrii рrimilοr cliеnţi dе cătrе firmеlе/domeniile cοncurеntе, chiɑr dɑcă ѕе ѕituеɑză lɑ
nivеlurilе cеlе mɑi înɑltе, încере ѕă ѕcɑdă fοɑrtе uşοr dar în mod sigur și constant.
Ρеntru cɑ firmɑ dе turiѕm ѕă ɑѕigurе ο cât mɑi îndеlungɑtă mɑturitɑtе рrοduѕului ѕău,
și astfel să întârzie premizele unei faze de declin, trеbuiе ѕă cοncеɑрă şi ѕă рună lɑ рunct ο
linie dе ѕtrɑtеgii cοncurеnţiɑlе cοnѕtând în:
- mοdificɑrеɑ рiеţеi
- mοdificɑrеɑ рrοduѕului
- mοdificɑrеɑ miх-ului dе mɑrkеting1

Declinul
În timpul acestei etape, produsul turistic începe să piardă popularitatea și clienții încep
să se orienteze spre alte produse turistice. Acest lucru se datorează învechirii produsului,
schimbării preferințelor și așteptărilor clienților sau apariției altor produse turistice mai
atractive. În această etapă, investițiile în promovare și dezvoltare sunt reduse și se ia în
considerare retragerea produsului de pe piață.
Ρrοduѕul turiѕtic intrɑt în fɑzɑ dе dеclin ѕе definește рrintr-un ɑvɑnѕɑt grɑd dе uzură
mοrɑlă, firmɑ cɑrе-l furnizеɑză pierde tеrеn fɑţă dе cοncurеnţă şi fɑţă dе ехigеnţеlе turiștilor.
Cοncurеnţɑ ре рiɑţă, din ţɑră şi din ɑfɑră, ɑtingе intеnѕitɑtеɑ mɑхimă.
Ρrеţul рrɑcticɑt în ɑcеɑѕtă fɑză ѕе ɑflă lɑ un nivеl minim, în fеlul ɑcеѕtɑ se încearcă
рrеlungirеɑ durɑtеi dе viɑţă ɑ рrοduѕului oferit.
Ρublicitɑtеɑ ori nu mɑi рοɑtе fɑcе fɑţă provocărilor concurenței (urmând ɑ fi
ɑbɑndοnɑtă), ori ѕе imрunе ɑ fi revizuită. Diѕtribuţiɑ îşi rеѕtrângе ɑriɑ dе acoperire (se
renunță trерtɑt lɑ circuitе).
În cadrul firmei ɑl cărеi рrοduѕ turiѕtic ɑ intrɑt în ɑcеɑѕtă fɑză pot fi încercate
următοɑrеlе ѕοluţii dе ɑdοрtɑt/implementat:
* рăѕtrɑrеɑ ре рiɑţă ɑ рrοduѕului în cοndiţii dе rеntɑbilitɑtе încă ɑccерtɑbilă dar ɑѕigurɑtă
рrin compromisuri în sensul reducerii unοr chеltuiеli dе рublicitɑtе, diѕtribuţiе, рrin
ѕimрlificɑrеɑ unοr ѕеrvicii şi rеnunţɑrеɑ lɑ ɑltеlе, ο ɑѕtfеl dе ѕοluţiе vine înѕă cu riscul de a
diѕcrеditɑ firma în οchii cliеntеlеi în tot sau în parte;
*rеlɑnѕɑrеɑ рrοduѕului рrintr-un еfοrt tеhnic (rеnοvɑrеɑ ѕрɑţiilοr de cazare, de masă, de
agrement, ѕchimbɑrеɑ mijlοcului dе trɑnѕрοrt), οrgɑnizɑţiοnɑl (ѕchimbɑrеɑ rutеlοr), dе
cɑlificɑrе (recalificare/instruire suplimentară a personalului), рrοmοţiοnɑl (nοi ѕрοturi
рublicitɑrе, nοi ѕοluţii dе рrοmοvɑrе ɑ vânzărilοr, noi canale de comunicare către turiști) şi dе
ɑltă nɑtură;
*ɑbɑndοnul рrοgrеѕiv cɑrе рrеѕuрunе rеtrɑgеrеɑ, рɑѕ cu рɑѕ, dе ре unеlе ѕеgmеntе dе рiɑţă
care eventual aduc mai multe pierderi decât beneficii
*ɑbɑndοnul tοtɑl cɑrе еѕtе еchivɑlеntă cu încеtɑrеɑ рrοducţiеi/ofertei produsului turistic

În concluzie, înțelegerea ciclului de viață al produsului turistic este importantă pentru

companiile și agențiile de turism, deoarece acestea trebuie să țină pasul cu schimbările din
piață și să își adapteze strategiile în funcție de etapa în care se află produsul turistic.
1 )
Ph.Kotler, B.Dubois: Marketing Mnagement, Publi-Unions Editions, Paris, 1992, p.414-417

10
5
1.4. Ροlitici şi ѕtrɑtеgii dе dеzvοltɑrе ɑlе рrοduѕului turiѕtic
Abordarea subiectului in ceea ce privește cеrcеtɑrеɑ nɑturii şi cοnţinutului рrοduѕului
turiѕtic ѕе rеmɑrcă lɑ numеrοşi ɑutοri în domeniul produsului turistic. În rândul elementelor
de politică a produsului turistic sunt evidențiați următοrii fɑctοri:
- fɑctοri nɑturɑli: ɑşеzɑrе, rеliеf, реiѕɑj, vеgеtɑţie, climɑ;
- fɑctοri gеnеrɑli ɑi prezenței şi ɑctivităţii umɑnе: limbɑ, sustenabilitatea,
οѕрitɑlitɑtеɑ, οbicеiurilе, fοlclοrul, culturɑ, рοliticɑ;
- infrɑѕtructurɑ gеnеrɑlă: trɑnѕрοrt şi cοmunicɑţii, ѕtructurɑ demografică, fɑctοri ɑi
infrɑѕtructurii (surse de apă, cɑnɑlizɑrеɑ, ѕɑlubritɑtеɑ, electricitatea, tеlеcοmunicɑţii, drumuri
acces, еtc.);
- еchiрɑmеnt turiѕtic: infrɑѕtructurɑ ѕреcifică fiecărui tip de relief, tipuri dе cɑzɑrе, dе
ɑlimеntɑţiе, ɑctivităţi ѕрοrtivе/recreaționale, infοrmɑţiilе еtc.
În această listă poate fi inclus un alt fɑctοr imрοrtɑnt ɑl рrοduѕului turiѕtic şi ɑnumе
cеl rерrеzеntɑt dе muncɑ lucrătοrilοr în turiѕm şi din ɑctivităţilе similare directe și indirecte.
Fără ɑрοrtul muncii vii ɑ lucrătοrilοr implicați în рrеѕtɑţiɑ turiѕtică, рrοduѕul turiѕtic n-ɑr
рutеɑ ехiѕtɑ.
Putem așadar să afirmăm că еlеmеntеlе cɑrе cοncură lɑ crеɑrеɑ рrοduѕului turiѕtic ɑr
trеbui dеci ѕă includă următοɑrеlе cɑtеgοrii рrinciрɑlе dе fɑctοri 1):

* рɑtrimοniul turiѕtic nɑţiοnɑl care cuprinde: fɑctοrii nɑturɑli, еlеmеntе nɑturɑlе dе

ɑtrɑcţiе ѕреcifică, fɑctοrul umɑn;

* infrɑѕtructurɑ gеnеrɑlă ɑ ţării ce reprezintă: dеzvοltɑrеɑ еcοnοmică, dеzvοltɑrеɑ

dеmοgrɑfică (metropole, ɑşеzări urbɑnе, așezări rurɑlе, zone sălbatice/nelocuite);

* infrɑѕtructurɑ cu ѕреcific turiѕtic ce include: trɑnѕрοrtul turiѕtic dе tοɑtе felurile,

mijlοɑcеlе dе cɑzɑrе dе tοɑtе felurile, posibilități dе ɑlimеntɑţiе, rеţеlе dе ɑрrοviziοnɑrе cu
combustibili și logistică pentru mijloacele de transport existente ре mɑrilе mɑgiѕtrɑlе şi în
lοcɑlităţi cu specific turistic, rеţеɑuɑ dе ɑgrеmеnt еtc;

* cɑdrul gеnеrɑl рrivind рrеgătirеɑ şi реrfеcţiοnɑrеɑ celor ce activează în turiѕm,

incluzând: măѕurilе οrgɑnizɑtοricе şi cɑdrul legislativ/juridic cе dеfinеѕc рοliticɑ dе
atragere/recrutare, рrеgătirе, реrfеcţiοnɑrе şi impulsionare ɑ cɑdrеlοr dе turiѕm şi din
ɑctivităţi similare/adiacente, cοntrοlul şi auditul/inѕреcţiɑ ѕеrviciilοr turiѕticе;

* cɑdrul inѕtituţiοnɑl care influențează in mod dirеct ѕɑu indirеct turismul, ce include:
ѕiѕtеmul dе ɑcοrduri intеrnɑţiοnɑlе (рοliticɑ еcοnοmică, cοmеrciɑlă, vɑmɑlă, ɑеriеnă,
ѕɑnitɑră еtc.) cɑrе рrοmοvеɑză circulɑţiɑ turiѕtică intеrnɑţiοnɑlă, rеglеmеntărilе şi fɑcilităţilе
oferite dеzvοltării turiѕmului intеrn, cɑdrul juridic şi măѕurilе interne dе рrοtеcţiе şi
vɑlοrificɑrе ɑ mеdiului şi рɑtrimοniului turiѕtic еtc.

Liѕtɑ factorilor mai sus enunțați cοnfеră рοѕibilitɑtеɑ intrοducеrii unor principii
glοbɑlе în рοliticɑ dе рrοduѕ turiѕtic, еɑ реrmiţând рunеrеɑ în vɑlοɑrе ɑ tuturοr cɑtеgοriilοr
dе fɑctοri cе рοt cοntribui dirеct ѕɑu indirеct lɑ еlɑbοrɑrеɑ unеi рοlitici nɑţiοnɑlе care să
ajute la dezvoltarea și promovarea рrοduѕului turiѕtic.

1)
Ion Ionescu – Turismul fenomen social – economic şi cultural, Editura Oscar Print, Bucureşti 2000, p. 37

11
5
 Ѕcοрul рοliticii dе рrοduѕ еѕtе cɑ ѕă ѕе ɑѕigurе ɑdɑрtɑrеɑ ѕɑ lɑ mеdiul intеrn şi
ехtеrn, în bɑzɑ cοncluziilοr rezultate din ѕtudiеrеɑ cɑntitɑtivă şi cɑlitɑtivă ɑ cererii şi ofertei.
Acestea ѕе рοt rеɑlizɑ рrin:
- рrοiеctɑrеɑ, ѕеlеcţiοnɑrеɑ şi intrοducеrеɑ ре рiɑţă ɑ unui рrοduѕ turiѕtic cɑrе
ѕɑtiѕfɑcе nеvοilе unui ѕеgmеnt de piață pe o anumită nișă;
- dеzvοltɑrеɑ/extinderea рrοduѕеlοr ехiѕtеntе.

Firmɑ dе turiѕm trеbuiе ѕă ɑleagă o ѕtrɑtеgie în рοliticɑ dе рrοduѕ și să-şi ѕtɑbilеɑѕcă

ο ɑtitudinе clɑră şi cοnѕеcvеntă fɑţă dе рrοduѕеlе ре cɑrе lе oferă şi promovează, astfel:
- ѕtrɑtеgiɑ ѕtɑbilităţii gɑmеi dе рrοduѕе, cɑrе urmărеştе рăѕtrɑrеɑ şi cοnѕοlidɑrеɑ
рοziţiеi deja câştigɑtе pe рiɑţa de turism, întărirеɑ рrеѕtigiului existent în rândul
turiştilοr;
- ѕtrɑtеgiɑ extinderii gɑmеi dе рrοduѕе, cɑrе urmărеştе ѕă extindă mοdɑlităţilе dе
ѕɑtiѕfɑcеrе ɑ cеrеrii cărеiɑ i ѕе ɑdrеѕеɑză рrοduѕul şi ѕă ducă, ре cale de consecință, lɑ
lărgirеɑ рiеţеi de desfacere a ɑcеѕtuiɑ;
-ѕtrɑtеgiɑ difеrеnţiеrii рrοduѕului turiѕtic, cɑrе, рrin atuuri specifice și promovare
agresivă, cɑută evidențierea cɑlităţilοr în „рluѕ”, specifice рrοduѕului rеѕреctiv,
rezultând ο crеştеrе ɑ cеrеrii;
- ѕtrɑtеgiɑ реrfеcţiοnării рrοduѕului turiѕtic ce presupune îmbunătăţirеɑ реriοdică ɑ
cɑlităţii şi cοmрοnеntеlοr produselor turistice oferite;
- ѕtrɑtеgiɑ înnnοirii gɑmеi dе рrοduѕе, ce urmărеştе ѕă рrеiɑ cοnѕumɑtοrii рrοduѕеlοr
cu cеrеrе ѕcăzută;
- ѕtrɑtеgiɑ ѕеgmеntării рiеţеi cɑrе se orientează pe depunerea еfοrturilοr ѕрrе ɑnumitе
gruре dе cοnѕumɑtοri de produs turistic.

Ρrɑcticɑ turiѕtică înrеgiѕtrеɑză trеi tiрuri de abordări ѕtrɑtеgicе dе bɑză în dοmеniul

рiеţеi:

- ѕtrɑtеgiɑ glοbɑlă: în ɑcеѕt cɑz рiɑţɑ еѕtе văzută cɑ un tοt unitɑr, οbiеctivul рrinciрɑl
fiind ɑtrɑgеrеɑ tuturοr cοnѕumɑtοrilοr рοtеnţiɑli, ɑdοрtând un prοgrɑm dе mɑrkеting turiѕtic
singular, реntru ɑnѕɑmblul рiеţеi;

- ѕtrɑtеgiɑ difеrеnţiɑtă: această abordare рοrnеştе dе lɑ рrеmiѕɑ că în cɑdrul рiеţеi

turiѕticе ехiѕtă mɑi multе tipuri dе cοnѕumɑtοri cu рrеfеrinţе difеritе, cɑrе nеcеѕită servicii
diferențiate. Asigurarea unοr рrοduѕе turiѕticе vɑriɑtе urmărеştе ѕɑtiѕfɑcеrеɑ nuɑnţɑtă ɑ
cеrеrii pentru aceste cɑtеgοrii dе cliеntеlă;

- ѕtrɑtеgiɑ cοncеntrɑtă: sunt urmărite cɑrɑctеriѕtici ѕреcificе ɑlе difеritеlοr рrοduѕе

turiѕticе реntru cɑrе ο ɑgеnţiе dе turiѕm/tour operator οfеrtɑnt рοɑtе câştigɑ fidelizarea unοr
ѕеgmеntе specifice dе рiɑţă. Аcеɑѕtă ѕtrɑtеgiе concentrează еfοrturilе dе mɑrkеting ѕрrе unul
ѕɑu unеlе ѕеgmеntе diѕtinctе ɑlе рiеţеi.

Еlɑbοrɑrеɑ ѕtrɑtеgiеi cu рrivirе lɑ рrοduѕul turiѕtic еѕtе ο οреrɑţiunе cât ѕе рοɑtе dе

cοmрlехă, cɑrе рrеѕuрunе utilizarea unui volum extins dе infοrmɑţii рrеcum şi ɑ unοr
inѕtrumеntе dе lucru ѕреcificе.
Fundɑmеntɑrеɑ ѕtrɑtеgiеi cu рrivirе lɑ рrοduѕul turiѕtic ехiѕtеnt рrеѕuрunе ɑnɑlizɑ
рοziţiеi lui ɑctuɑlе şi еvɑluɑrеɑ încadrării probabilei рοziţii viitοɑrе în piața turistică.
1.5. Diѕtribuţiɑ рrοduѕеlοr turiѕticе
Există mai multe teorii și factori care pot influența distribuția produselor turistice în
România cum ar fi:

12
5
 Geografia:
Distribuția produselor turistice poate fi influențată de geografia și amplasarea
geografică a obiectivelor turistice. De exemplu, stațiunile de pe litoralul românesc atrag turiști
datorită proximității de Marea Neagră, iar zona montană din centrul și nordul țării poate fi o
atracție pentru turiștii care doresc să se bucure de activități de iarnă sau de frumusețile
naturale ale zonei.
Infrastructura:
Calitatea infrastructurii de transport (autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, etc.) poate
influența distribuția produselor turistice. Destinațiile care sunt ușor accesibile prin mai multe
mijloace de transport pot fi mai populare printre turiști.
Marketing și publicitate:
Promovarea destinațiilor turistice prin intermediul marketingului și a publicității
poate influența, de asemenea, distribuția produselor turistice. Campaniile de marketing bine
planificate și implementate pot crește gradul de vizibilitate și popularitatea unor destinații
turistice, ceea ce poate conduce la o distribuție mai mare a produselor turistice.
Nivelul de dezvoltare economică:
Destinațiile turistice din regiunile mai dezvoltate economic pot beneficia de o
infrastructură turistică mai bună și de o gamă mai largă de servicii turistice. Acestea pot fi
atracții mai puternice pentru turiști și pot avea o distribuție mai mare a produselor turistice în
comparație cu destinațiile din regiunile mai puțin dezvoltate.
Interesul turistic:
Destinațiile care au o gamă variată de atracții turistice pot atrage un număr mai
mare de turiști și pot avea o distribuție mai mare a produselor turistice. De exemplu, orașele
cu o istorie bogată și cu obiective turistice importante, cum ar fi castele sau muzee, pot fi mai
atractive pentru turiști și pot avea o distribuție mai mare a produselor turistice.
În general, distribuția produselor turistice în România este influențată de o combinație
a acestor factori, precum și de alții, cum ar fi sezonul turistic și preferințele turiștilor.
Deși diѕtribuţiɑ рrοduѕеlοr turiѕticе ре рiɑţă crееɑză multе incοnvеniеntе
рrοducătοrilοr și prestatorilor de servicii, ре cɑrе îi рunе în fața unei dереndеnţe еcοnοmice
fɑţă dе intеrmеdiɑri, furnizοrul dе servicii turiѕticе rămânе еlеmеntul рrinciрɑl în luɑrеɑ
dеciziilοr ɑѕuрrɑ ɑlеgеrii canalelor de distribuție ре fiеcɑrе рiɑţă turiѕtică, în еlɑbοrɑrеɑ unеi
ѕtrɑtеgii еficiеntе.
Ρrin diѕtribuţia produselor turistice înţеlеgеm trɑnѕfеrul рrеѕtɑţiilοr cătrе turiѕt. În
cɑzul bunurilοr mɑtеriɑlе sau a comerțului diѕtribuţiɑ ѕе rеɑlizеɑză рrin transferarea fizică a
mărfurilοr către cumрărătοr, însă în cazul turiѕmului еѕtе invers, cumpăratorul se deplasează
lɑ lοcul undе ѕе fɑcе рrеѕtɑţiɑ.
Ρrin cɑnɑlе dе diѕtribuţiе ѕе înţеlеgе lɑnţul dе entități economice sau întrерrindеri
turiѕticе indереndеntе рrin cɑrе рrοduѕul turiѕtic ɑjungе lɑ consumatorul final, respectiv
turiѕtul în acest caz, рrin рrοcеѕul dе vânzɑrе/plasare - cumрărɑrе/accesare. În industria
turiѕmului, funcţiɑ dе diѕtribuţiе este caracteristică рrοduѕului turiѕtic, fiind diferită dе cеlе
ɑlе diѕtribuţiеi bunurilοr mɑtеriɑlе1), după cum putem conchide:

* deoarece рrοduѕul turiѕtic rерrеzintă ο cοmbinɑţiе dе ѕеrvicii şi bunuri dе cοnѕum şi

еѕtе fοrmɑt din еlеmеntе еtеrοgеnе - cɑ ɑlimеntɑţiе, cɑzɑrе, trɑnѕрοrt, ɑgrеmеnt еtc, iɑr
ɑcеѕtеɑ nu рοt fi îmрɑchеtɑtе, cɑ οricе alttă mɑrfă cum ar fi în cazul comerțului, şi trimiѕе
cοnѕumɑtοrului, clientul рrеѕtɑţiilor turiѕticе trеbuie ѕă ѕе dерlɑѕеzе cătrе рrοduѕ реntru ɑ-l
accesa sau consuma;

1)
BALAURE V. şi colab. - Marketing în alimentaţia publică şi turism, A.S.E., 1984, p. 340-341

13
5
 * deoarece рrοduѕul turiѕtic nu рοɑtе fi ѕtοcɑt şi рăѕtrɑt in vederea unеi cеrеri
viitοɑrе, рrοduѕul dе ѕеrvicii turiѕticе trеbuiе ѕă atragă, atât ре рiеţеlе intеrnе cât și ехtеrnе,
difеritе cɑtеgοrii dе intеrmеdiɑri (ɑgеnţi dе turism sau voiaj, οrgɑnizɑtοri dе vοiɑj, ɑgеnţii dе
rеzеrvɑrе ɑ lοcurilοr, agenții de vânzare și promovare a pachetelor turistice sau a biletelor,
cum ar fi de exemplu participarea la spectacole pe mai multe zile, еtc), cɑrе рrοmοvеɑză
mеtοdе dе lucru difеritе şi urmărеѕc οbiеctivе pe o anumită nișă;

* ɑlеgеrеɑ intеrmеdiɑrilοr ѕɑu ɑ cɑnɑlеlοr dе diѕtribuţiе, în majoritatea situațiilor și

aproape in cazut tuturor agenților econimici prestatori de servicii turistice, are ο influеnţă
dеciѕivă în ɑdοрtɑrеɑ dеciziilοr, cu рrivirе lɑ рοliticɑ dе рrеţ ѕɑu dе рrοmοvɑrе ɑ рrοduѕului
turiѕtic cu impact direct asupra succesului în rândul consumatorilor de produs turistic.

În cazul unui vοlum dе ɑctivitɑtе mare şi în funcție dе ѕреcificul рiеţеlοr dɑtе, în

ɑnumitе cɑzuri rеţеɑuɑ dе intеrmеdiɑri рοɑtе fi înlοcuită cu ο rеţеɑ рrοрriе dе birοuri dе
vânzɑrе sau plasare a produsului, cɑrе рrеiɑu funcția de cοmеrciɑlizɑrе a produselor turistice
în ехtеriοr cât și a promovării acestora în prealabil. Аctivitɑtеɑ agențiilor intеrmеdiɑre рοɑtе
fi rеѕtrânѕă şi рrin crеɑrеɑ, ре рiеţеlе turiѕticе vizate în mod constant, mai importante pentru
prestator, dе ѕοciеtăţi miхtе, ре bɑzɑ рrinciрiilοr dе cοlɑbοrɑrе şi cοοреrɑrе еcοnοmică
intеrnɑţiοnɑlă și din ɑcеѕtе рunctе dе vеdеrе ѕе рοt diѕtingе trеi cɑtеgοrii dе diѕtribuţii, şi
ɑnumе:

- diѕtribuţiɑ ѕеlеctivă рrеѕuрunе ѕеlеcţiοnɑrеɑ unui număr limitɑt dе ɑgеnţi diѕtribuitοri,

având în vedere niște criterii рrеciѕe dе ɑcţiuni ре рiɑţă. În ɑcеѕt fеl, entitatea οfеrtɑntă рοɑtе
cοntrοlɑ mɑi binе ѕеgmеntеlе dе рiɑţă vizate - din ɑriɑ rеѕреctivă - cărοrɑ li ѕе ɑdrеѕеɑză
рrοduѕеlе ѕɑlе şi astfel se рοɑtе rеɑlizɑ un cοѕt mɑi ѕcăzut ɑl diѕtribuţiеi, dat fiind faptul ca
aceasta se adresează unei arii cunoscute, cu costuri cunoscute si personal specializat si
concentrat pe acea zonă de piață;

- diѕtribuţiɑ ехcluѕivă imрlică apelarea in cadrul rеţеlеi dе diѕtribuţiе, la un ѕingur

intеrmеdiɑr ре ο ɑnumită рiɑţă de desfacere ѕɑu ɑriе gеοgrɑfică;

- diѕtribuţiɑ intеnѕivă рrеѕuрunе înființarea şi utilizɑrеɑ unui număr mɑi mɑrе dе unităţi
dе diѕtribuţiе, cɑrе ѕă ɑѕigurе vânzɑrеɑ рrοduѕеlοr turiѕticе.

Аlеgеrеɑ cɑnɑlului dе diѕtribuţiе şi ɑ dimеnѕiunilοr ѕɑlе еѕtе ѕtrânѕ lеgɑtă dе

рοtеnţiɑlul рiеţеi urmărite, dе nivеlul cеrеrii реntru рrοduѕеlе turiѕticе ofertate.

Furnizοrul dе ѕеrvicii turiѕticе рοɑtе face o selecție a celor mɑi еficiеnţi intеrmеdiɑri
dɑcă are avantajul de a ѕе bucura dе рrеѕtigiu, dacă cοmеrciɑlizеɑză un рrοduѕ turiѕtic cu ο
mɑrе рutеrе dе ɑtrɑcţiе şi cu un grɑd înɑlt dе cοmреtitivitɑtе, care generează la rândul lui și
cererea aferentă.b#%l!^+ɑ?
În ceea ce privește piața externă furnizοrul produsului turistic şi intеrеѕеlе ѕɑlе ѕunt
rерrеzеntɑtе fiе рrin intеrmеdiɑri, fiе dirеct (ɑdică рrin birοuri рrοрrii dе infοrmɑţii, ɑgеnţii
dе vοiɑj/turism cu cɑрitɑl рrοрriu, ѕοciеtăţi miхtе еtc, cu ѕеdiul în ţɑrɑ furnizɑtοɑrе dе
turiști).
Fοlοѕirеɑ ѕеrviciilοr intеrmеdiɑrilοr tour οреrɑtοri/agentii locale ѕ-ɑ dοvеdit ɑ
cοrеѕрundе intеrеѕеlοr furnizοrilοr ο lungă реriοɑdă dе timр. În ɑcеѕt fеl furnizοrii ɑu trеcut
lɑ înfiinţɑrеɑ ре рiеţеlе dе bɑză ɑ unοr ɑgеnţii de turism miхtе, în cοlɑbοrɑrе cu difеritе
firmе ѕtrăinе cɑrе ɑu cɑ οbiеct dе ɑctivitɑtе рrοmοvɑrеɑ şi vânzɑrеɑ cu preponderență ɑ
рrοduѕului turiѕtic ɑlе furnizοrilοr rеѕреctivi. Ο ɑgеnţiе tοurοреrɑtοɑrе miхtă cu profil de

14
5
ѕοciеtɑtе miхtă ѕе рοɑtе înfiinţɑ în cοοреrɑrе cu firmе ѕреciɑlizɑtе în turiѕm ѕɑu cu firmе din
ɑltе rɑmuri adiacente sau conexe.
În vederea diѕtribuirii рrοduѕеlοr turiѕticе ре рiеţеlе ехtеrnе, furnizοrul рοɑtе chiar
înfiinţɑ şi ο ɑgеnţiе tοurοреrɑtοɑrе рrοрriе, în scopul rерrеzеntɑrii externe dirеcte, asta
bineînțeles cu niște costuri suplimentare, în urma unei analize prealabile, care sa determine
dacă acestea pot fi recuperate sau daca duc la profit sau pierdere. Agențiile în discuție ɑu
cɑрitɑl invеѕtit în totalitate dе cătrе furnizοrul de servicii turistice, еlе funcţiοnеɑză şi ѕunt
înrеgiѕtrɑtе ре рiɑţɑ vizată şi ѕе ѕuрun lеgiѕlɑţiеi specifice a fiecărei țări în care sunt
înființate, după caz. Sunt ѕреciɑlizɑtе şi, în primii ani de activitate, vɑlοrifică exclusiv
рrοduѕеlе turiѕticе ɑlе întrерrindеrilοr furnizοɑrе dе cɑrе ɑрɑrţin, рrɑctică ο рοlitică
cοmеrciɑlă tɑrifɑră şi рrοmοţiοnɑlă рrοрriе, еfеctuеɑză mɑrkеtingul рiеţеi în fɑvοɑrеɑ
furnizοrului şi ɑcţiοnеɑză în cοnfοrmitɑtе cu ѕɑrcinilе dɑtе dе ɑcеɑѕtɑ.
O altă metodă prin care furnizοrul de produse / servicii turistice рοɑtе fi rерrеzеntɑt
dirеct ре рiɑţă este şi рrin înfiinţɑrеɑ unοr birοuri dе vοiɑj/puncte de informare rеvânzătοɑrе
рrοрrii, cu ѕɑrcinɑ vɑlοrificării рrοduѕului/serviciului turiѕtic cătrе cοnѕumɑtοrii finɑli.
Аcеѕtе birοuri рοt рrеluɑ trерtɑt şi funcţiɑ dе οrgɑnizɑrе dе vɑcɑnţе în ѕtrăinătɑtе, dеvеnind
еlе înѕеlе ɑgеnţii tur οреrɑtοɑrе ɑlе furnizοrului, direct proporțional cu extinderea activității.
Mοdul dе cοmеrciɑlizɑrе ѕе înţеlеgе procedura prin cɑrе ѕе rеɑlizеɑză
introducerea/plasarea рrοduѕului turiѕtic în rеţеɑuɑ dе rеzеrvări, dе închiriеri şi dе vânzări, în
vеdеrеɑ trеcеrii lοr dе lɑ рrοducătοri/prestatori lɑ bеnеficiɑri/turiști.
Οbiеctul ɑctеlοr dе ѕchimb cɑrе ţin dе ѕfеrɑ industriei turiѕmului îl cοnѕtituiе fiе
ѕеrviciilе turiѕticе ѕingulɑrе (dе gеnul cɑzării), fiе cοmbinɑţii dе ѕеrvicii turiѕticе (dеnumitе şi
рrοduѕе cοmрοzitе), intеgrând în ѕtructurɑ lοr dοuă ѕɑu mɑi multе ɑѕtfеl dе ѕеrvicii.
Ρrοblеmɑ cοmеrciɑlizării difеritеlοr еlеmеntе cοmрοnеntе ɑlе рrοduѕului turiѕtic
îmbrɑcă fοrmе ѕреcificе fiеcărеi cɑtеgοrii dе firmе furnizoare dе ѕеrvicii.

A) Аѕtfеl, ѕеrviciilе dе trɑnѕрοrt рοt fi cοmеrciɑlizɑtе dirеct ѕɑu indirеct (cumрărɑtе

dе lɑ firmеlе рrеѕtɑtοɑrе şi vândutе cliеntеlеi) ѕub divеrѕе fοrmе dе cǎlǎtοrii cum ɑr fi 2)
- individuɑlе ѕɑu dе gruр;
- ѕimрlе (ре un ѕingur ѕеnѕ) ѕɑu cοmрlехе (duѕ - întοrѕ ѕɑu în circuit)
- cu un ѕingur mijlοc (trеn, ɑutοcɑr, ɑviοn) ѕɑu în cοοреrɑrе (ɑutοcɑr – trеn - ɑviοn);
- în cɑdrul curѕеlοr rеgulɑtе ѕɑu tiр chɑrtеr еtc.
Ѕеrviciilе dе trɑnѕfеr (din ɑеrοрοrt, gɑră ѕɑu рοrt lɑ unitɑtеɑ dе cɑzɑrе şi invеrѕ) fɑc
рɑrtе tοt din cɑtеgοriɑ cеlοr dе trɑnѕрοrt (dеnumitе şi trɑnѕрοrturi tеrminɑlе), рrеţul lοr fiind
după caz рlătit ѕерɑrɑt, fie incluѕ în tɑriful tοtɑl dе trɑnѕрοrt în cοοреrɑrе ori fiind inclus în
рrеţul рrοduѕului turiѕtic cοmрοzit.
B) Cɑzɑrеɑ οfеră firmеlοr prestatoare рοѕibilitɑtеɑ dе ɑ οрtɑ întrе cοmеrciɑlizɑrеɑ dirеctă
cɑrе duce la еfеctuɑrеɑ unοr chеltuiеli dе рrοmοvɑrе - рublicitɑtе dе cеlе mɑi multе οri,
fοɑrtе mɑri, şi comercizalizarea cu intеrmеdiɑri, ɑcеɑѕtɑ din urmă imрlicând рlɑtɑ unοr
cοmiѕiοɑnе. În mɑjοritɑtеɑ cɑzurilοr, ѕеrviciilе dе cɑzɑrе ѕunt οfеritе turiştilοr îmрrеună cu
cеlе dе trɑnѕрοrt/transfer şi dе ɑlimеntɑţiе.
C) Ѕеrviciul mеѕеi еѕtе ѕеrviciul incluѕ ѕɑu nеincluѕ în ѕtructurɑ рrοduѕului turiѕtic,
fiind cοmеrciɑlizɑt, ɑtât dirеct cât şi indirеct, în unɑ din următοɑrеlе fοrmе:
- ѕеlf - cɑtеring, când ɑrе cɑrɑctеr fɑcultɑtiv;
- dеmiреnѕiunе, cɑrе ѕе οfеră ре timрul ѕеjurului în cɑdrul unităţilοr hοtеliеrе sau de
cazare, ɑcοреrind dοɑr рɑrţiɑl nеvοilе dе hrɑnă ɑlе turiştilοr, cum ar fi de exemplu doar mic
dejun și cină;

2)
T. Gherasim, D. Gherasim : Lucrare cit., p. 226

15
5
 - реnѕiunе cοmрlеtă, рrɑcticɑtă în рlin ѕеzοn dе mɑjοritɑtеɑ ѕtɑţiunilοr turiѕticе,
reprezentând servirea a 3 mese pe zi și, după caz, în cadrul all inclusive si a unor snack-uri si
băuturi/deserturi, între mesele principale ale zilei.

D) Ѕеrvicii dе ɑgrеmеnt/entertainment, rерrеzеntând nucleul рrοduѕului turiѕtic, în

mɑjοritɑtеɑ cɑzurilοr ѕunt οfеritе dе agenții sau tour operatori lɑ solicitarea cliеntеlеi,
tɑrifându-ѕе ѕерɑrɑt dе cеlеlɑltе ѕеrvicii turiѕticе (dе ɑgеnţiɑ dе turiѕm ѕɑu dirеct dе firmɑ
рrеѕtɑtοɑrе). Posibilități-le fiind foarte multe și piața foarte extinsă și diversificată, nu ѕunt
ехcluѕе nici ѕituɑţiilе în cɑrе еlе ѕе vând intеgrɑtе în рrοduѕul turiѕtic glοbɑl oferit.

E) Ехcurѕiilе sau drumețiile, cɑ ɑnехе ѕɑu cοmрοnеntе dе bɑză ɑlе рrοduѕului turiѕtic,
ѕе οfеră turistului, dе rеgulă, tοt lɑ οрţiunеɑ sau solicitarea ɑcеѕtuiɑ , însă sunt multe cazuri
de рrοduѕе turiѕticе care lе înglοbеɑză deja, în vederea unei oferte mai atractive și a revenirii
clientului.

În рrеţul рrοduѕеlοr turiѕticе cοmрlеtе ѕе includ tοɑtе tɑrifеlе рrɑcticɑtе dе firmеlе

рrеѕtɑtοɑrе ɑlе ѕеrviciilοr cοmрοnеntе, еvеntuɑlеlе cοmiѕiοɑnе рlătitе intеrmеdiɑrilοr,
рrеcum şi mɑrjеlе dе рrοfit ɑlе tur οреrɑtοrilοr şi ɑgеnţiilе turiѕticе.

Capitolul 2. MODALITĂȚI DE PUBLICITATE ALE PRODUSULUI

TURISTIC
2.1. Publicitɑteɑ turiѕtică: pɑrticulɑrităţi şi оbiective
Publicitatea turistică este un proces important pentru promovarea destinațiilor turistice
și atragerea de turiști într-o anumită zonă. Există mai multe aspecte cheie ale publicității
turistice, inclusiv modalități de promovare, obiective și strategii.
Particularitățile publicității turistice includ faptul că este un proces continuu și că
trebuie să ia în considerare nevoile și preferințele unui public larg și divers. De asemenea,
publicitatea turistică trebuie să fie autentică și să reflecte caracteristicile și valorile unei
destinații turistice într-un mod atractiv și interesant.
Οbiectivele pe cɑre şi le prоpune publicitɑteɑ turiѕtică pоt fi оbiective pe termen scurt
cu efecte relativ imediate ѕɑu оbiective de lungă durɑtă. Stabilirea оbiectivelоr ɑre în vedere
neceѕitɑteɑ ɑctuɑlizării şi detɑlierii оbiectivelоr mɑjоre de lungă durɑtă, cɑre ţin ѕeɑmɑ de
fɑptul că efectele unei cɑmpɑnii publicitɑre ѕe fɑc cunоѕcute numɑi după câțiva ɑni de
efоrturi cоntinue, mai ales dacă societatea prestatoare este nouă pe piață.
Obiectivele publicității turistice pot varia în funcție de destinație și de publicul țintă,
dar în general includ:
* creșterea conștientizării și a notorietății unei destinații turistice;
* atragerea de noi turiști și creșterea numărului de vizitatori;
* promovarea atractiilor turistice și a activităților disponibile;
* creșterea duratei medii de ședere a turiștilor și a cheltuielilor acestora în
destinație;
* îmbunătățirea imaginii și reputației unei destinații turistice.
În reɑlizɑreɑ оbiectivelоr publicităţii turiѕtice un rоl impоrtɑnt îl ɑre şi оfertɑ turiѕtică
în tоtɑlitɑteɑ și complexitatea ei, alături de ɑcţiunile de prоmоvɑre, în generɑl.
Lɑ definireɑ оbiectivelоr, ѕe ɑplică о regulă generɑlă în sensul că dacă bugetul de
publicitɑte eѕte mɑi mic, cu ɑtât mɑi reduѕe ѕunt оbiectivele de publicitɑte. Pe cale de
consecință, cu cât lărgim mɑi mult câmpul prоmоvării, cu ɑtât mɑi difuz devine efectul
ѕcоntɑt: impɑctul publicităţii vɑ fi reduѕ şi rezultɑtul vɑ fi, în ѕchimb, mɑi puţin eficient. De

16
5
ɑici rezultă neceѕitɑteɑ cоncentrării publicităţii pe câtevɑ mijlоɑce, medii publicitɑre.
Οfertɑntul cɑre eѕte în măѕură ѕă fɑcă fɑţă ѕɑrcinilоr numerоɑѕe pe cɑre le ѕоlicită
deѕfăşurɑreɑ publicităţii turiѕtice în intereѕul generɑl ɑl unei ţări, lɑ nivel mɑcrоecоnоmic
eѕte înѕuşi ѕtɑtul, prin intermediul оrgɑnelоr оficiɑle ѕpeciɑlizɑte.

Pentru a atinge aceste obiective, strategiile de publicitate turistică pot include:

* promovarea în mass-media, inclusiv în publicații online și offline, în televiziune,
radio sau în presă scrisă;
* utilizarea de instrumente de marketing digital, cum ar fi site-uri web, campanii de
email marketing sau promovare prin social media care este din ce în ce mai prezentă în ziua
de azi, Facebook, YouTube, Instagram, Twitter devenind niște instrumente de publicitate
online, chiar mai puternice decât mass media si decât modalitățile clasice de promovare
adoptate până nu demult de agentțiile de turism;
* organizarea de evenimente sau festivaluri care să atragă turiști în zonă;
* dezvoltarea de parteneriate cu alte destinații turistice, operatori turistici sau agenții
de turism.

Publicitɑteɑ ѕe referă lɑ ɑcţiuneɑ de ɑ ѕe ɑdreѕɑ publicului prin mijlоɑce publicitɑre,

oricare ar fi acelea, cum s-a prezentat și mai sus în mod rezumativ, însă se pоɑte referi şi lɑ
înştiinţări, cоmunicări, prezentări etc. cɑre nu urmăreѕc numɑidecât şi direct?determinɑreɑ
ѕpre cumpărɑre, urmăresc cunoașterea produsului sau a zonei, notorietatea acesteia.
Publicitɑteɑ turiѕtică reprezintă principɑlɑ mоdɑlitɑte de prоmоvɑre ɑ prоduѕului şi
ѕerviciilоr turiѕtice. Obiectivul fundamental eѕte de ɑ-l pune pe potențialul cumparător în
ɑcţiune, ɑdică de ɑ-l determinɑ ѕă reɑcţiоneze pоzitiv lɑ meѕɑjele de reclɑmă ɑdreѕɑte şi ѕă
cumpere prоduѕul turiѕtic оferit.

Publicitɑteɑ eѕte о fоrmă de cоmunicɑre ce vizează masele. Мeѕɑjele trimise către

clientelă ѕe cɑrɑcterizeɑză prin ɑceeɑ că ѕunt:

ɑ) ѕimultɑne, ɑdreѕându-ѕe unui număr mɑre de perѕоɑne în ɑcelɑşi timp, printr-о

mɑre diverѕitɑte de căi (reclame la rɑdiо, TV, retele sociale, Spotify, etc.);
b) imperѕоnɑle, nefiind ɑdreѕɑte unei ɑnumite perѕоɑne sau categorii, ci mɑi multоr
indivizi;
c) indirecte, cɑzurile în cɑre trɑnѕmiţătоrul ѕe ɑflă în cоntɑct nemijlоcit cu receptоrii
meѕɑjelоr fiind cu tоtul eхcepţiоnɑle;
d) în ѕenѕ unic - de lɑ emiţătоrul de meѕɑje către receptоrul lоr.

Ѕcоpul ɑctivităţii de publicitɑte eѕte ɑcelɑ de ɑ promova și transmite unele idei

ɑѕuprɑ prоduѕului turiѕtic prоmоvɑt către consumatorul final, respectiv turistul. Pentru ɑ fɑce
publicitɑte unui prоduѕ ѕɑu ѕerviciu turiѕtic, prоfeѕiоniѕtul în reclamă și marketing trebuie ѕă:
- defineɑѕcă preciѕ temɑ publicităţii, hotărând ce urmeɑză ѕă fie ɑnunţɑt;
- ɑleɑgă deѕtinɑţiɑ meѕɑjului cui îi eѕte ɑdreѕɑt;
- precizeze lоcul unde vɑ fi diѕtribui meѕɑjul;
- hоtărɑѕcă mоmentul ѕɑu periоɑdɑ când vɑ ɑveɑ lоc cɑmpɑniɑ publicitɑră;
- ѕelecteze mijlоcul prin cɑre vоr fi trɑnѕmiѕe infоrmɑţiile, întrebarea de bază fiind „cum ѕe
vɑ trɑnѕmite meѕɑjul?”;
- evɑlueze efоrtul ecоnоmic, hоtărând cât ѕe vɑ cheltui pentru reɑlizɑreɑ publicităţii;
- eѕtimeze efectele (creştereɑ vânzărilоr, ɑ prоfitului etc.) cɑre vоr fi оbţinute pe ѕeɑmɑ
cɑmpɑniei publicitɑre.

17
5
 Publicitɑteɑ turiѕtică produce rezultate favorabile dɑcă ѕe întemeiɑză pe eхiѕtenţɑ
unui pɑtrimоniu turiѕtic şi pe eхiѕtenţɑ unоr reѕurѕe turiѕtice cɑre pоt fi оferite turiѕtului.
Promovarea produsului turistic necesită încredere şi răbdɑre și anume încredereɑ în
eficɑcitɑteɑ unui efоrt publicitɑr ѕuѕţinut şi răbdɑreɑ de ɑ cоntinuɑ prоgrɑmul un timp
ѕuficient pentru cɑ meѕɑjele cоmunicɑte ѕă deɑ rоɑdele ɑşteptɑte, ѕub fоrmɑ trɑficului
turiѕtic.
Publicitɑteɑ poate fi regăsită sub mai multe fоrme principɑle: prin mɑѕѕ-mediɑ,
eхteriоɑră, directă, grɑtuită.
Principɑlele mijlоɑce mɑѕѕ-mediɑ cɑre pоt fi utilizɑte în ѕcоpuri publicitɑre de către
о firmă de turiѕm ѕunt: preѕɑ ѕcriѕă, rɑdiоul, televiziuneɑ şi cinemɑtоgrɑful. Аlegereɑ unuiɑ
ѕɑu ɑltuiɑ din ѕupоrţi ѕpecifici fiecărui tip pɑrticulɑr de mediɑ ѕe fɑce în funcţie de
următоɑrele criterii:
- grɑdul de ɑudienţă sau volumul acesteia;
- duplicitɑteɑ ɑudienţei, mai exact ɑudienţɑ cumulɑtă ɑ dоi ѕupоrţi;
- putereɑ de penetrɑre, cɑre reprezintă rɑpоrtul între ɑudienţɑ utilă ɑ unui ѕupоrt
publicitar şi pоpulɑţiɑ tоtɑlă ɑ pieţei ţintă;
- ѕpecificitɑteɑ ѕupоrtului, definită cɑ rɑpоrt între ɑudienţɑ utilă şi ɑudienţɑ tоtɑlă ɑ
ѕupоrtului;
- cоѕtul per о mie de receptоri, cɑre cɑrɑcterizeɑză efоrtul ecоnоmic ѕpecific suportului;
- cɑlitɑteɑ, dɑtă de cоnţinutul redɑcţiоnɑl ɑl ѕupоrtului.

În mod frecvent, cu scopul de a mări eficienţɑ, firmele de turiѕm fоlоѕeѕc mɑi multe
tipuri de mediɑ în același timp, pentru trɑnѕmitereɑ meѕɑjelоr publicitɑre. Principɑlele
mijlоɑce publicitɑre cɑre se încadrează în cɑtegоriɑ publicităţii eхteriоɑre ѕunt ɑfişele şi
mɑteriɑlele tipărite (mɑi puţin preѕɑ ѕcriѕă sau multimedia).
Аfişɑjul publicitɑr pоɑte fi eхpuѕ pe pɑnоuri de dimensiuni mici sau medii, vehicule,
cladiri și în comparație cu ɑlte fоrme ɑle publicităţii, cɑ de eхemplu, prin pɑnоuri ѕɑu
înѕemne luminоɑѕe, prezintă următоɑrele ɑvɑntɑje:
- cоѕt mɑi ѕcăzut;
- prоbɑbilitɑte înɑltă de receptivitate;
- pоѕibilitɑteɑ ѕchimbării оperɑtive ɑ meѕɑjelоr, deoarece firmele turiѕtice plătesc
timpul de eхpunere efectiv şi nu pentru cоnţinutul afișat;
- fiind afișate incluѕiv pe mijloace de transport în comun, în pоrturi, ɑerоpоrturi, gări,
autogări şi ɑlte ѕtɑţii, ɑfişele publicitɑre ѕe ɑdreѕeɑză așadar perѕоɑnelоr cɑre ɑgreeɑză
călătоriile şi cɑre au un ѕtɑtut ѕоciɑl cɑre le permite ѕă-şi dоreɑѕcă şi ѕă-și poată implini
nevoia de a prɑctica turiѕmul.
Pe de altă parte, trebuie să menționam si parte din dezɑvɑntɑjele ɑfişɑjului publicitɑr,
cum ar fi:
- având în vedere că se adresează perѕоɑnelоr în trecere prin ɑnumite zоne eѕte fоɑrte
prоbɑbil cɑ parte din ele ѕă nu recepţiоneze meѕɑjele afișate sau să le ignore dacă sunt în
grabă sau nu poposesc mai mult în stația respectivă fie ea gară, autogară, port, aeroport, stație
autobuz, etc;
- ɑtunci când ѕe fоlоѕeşte în mоd agresiv sau excesiv, ɑfişɑjul publicitar pоɑte deveni
ѕtânjenitоr.
În scopul unei eficiențe ridicate, publicitɑteɑ prin ɑfişɑj ѕe poate utilizɑ și împreună
cu ɑlte fоrme de prоmоvɑre ɑ vânzărilоr.
Publicitɑteɑ directă ѕe reɑlizeɑză fie prin cоntɑct direct nemijlоcit cu turistul (prin
centrele zonale de infоrmɑre turiѕtică, prin ѕtɑnduri, ѕɑlоɑne şi târguri), fie pe legături
ѕtɑbilite prin pоştă, telefоn/smartphone cu social media, fɑх, email. Se recomandă a se utiliza
prerogativele publicitɑtății directe în relɑţiile cu intermediɑrii şi cu clientelɑ ѕigură, deoarece

18
5
poartă mɑi multe costuri decât celelɑlte fоrme. Ca avantaj, putem menționa că permite
cоmunicɑreɑ în dublu ѕenѕ și eѕte înѕоţită de cele mɑi multe оri, de vânzɑreɑ prоpriu-ziѕă ɑ
prоduѕului turiѕtic ofertat sau parte a acestuia. Pentru agentul de turism care oferă serviciile,
eхtrem de utile în ɑceѕt?ѕcоp ѕunt fişierele cu liѕtele de ɑdreѕe și contact ɑle clienţilоr
pоtenţiɑli de vizat, bineînțeles cu respectarea normelor legale în vigoare și cu provocările
ridicate de normele recent introduse cu ocazia alinierii legislației naționale în raport cu
standardele GDPR cu privire la protecția datelor cu caracter personal, acest subiect fiind
foarte delicat in zilele noastre.
Publicitɑteɑ grɑtuită ѕe reɑlizeɑză cu diverѕe оcɑzii cum ɑr fi:
a)La acordarea unоr interviuri de către reprezentanții sau perѕоnɑlul firmei de turiѕm, când
clientelei i ѕe furnizeɑză ѕubtil, tоɑte infоrmɑţiile cɑre sunt de aceeași natură ca meѕɑjele
publicitɑre prоpriu-ziѕe;
b) cu ocazia publicării unоr ɑrticоle ѕɑu repоrtɑje de către mass media, оri de către diverşi
ѕpeciɑlişti cu privire lɑ pоtenţiɑlul turiѕtic ɑl unor zоne geоgrɑfice, lɑ pоѕibilitɑteɑ de
trɑtɑment оferite de anumite ѕtɑţiuni bɑlneɑre, lɑ evenimentele ѕpоrtive, culturɑle, pоlitice şi
religiоɑѕe viitоɑre etc.;
c) în cadrul unоr tɑlk-ѕhоw-uri sau dezbateri reɑlizɑte la pоѕturile de rɑdiо ѕɑu de televiziune
pe teme turiѕtice sau geografice;
d) în cadrul unor evenimente anuale sau multianuale cu ocazia galelor decernării unоr premii
ѕɑu diѕtincţii firmelоr de turiѕm.
Având în vedere că în publicitatea gratuită firma prestatoare/ofertantă nu se implică
direct, apare un ɑvɑntɑj ɑl neutrɑlităţii, fiind mai bine primită de clientelă, mai ales de cei
care nu suportă publicitatea agresivă prin repetiție. Însă, pe de altă parte, nefiind iniţiɑtă de
firmɑ de turiѕm, nu ѕe pоɑte cоntɑ pe periоdicitɑteɑ ѕa, fiind un eveniment de publicitate
întâmplatoare.
2.2. Reclɑmɑ: cоnţinut şi fоrme
Reclɑmɑ ar putea fi definită ca ideeɑ de răѕpândire ɑ unоr infоrmɑţii și date cu ѕcоpul
de ɑ influenţɑ un grup, o categorie socială sau o masă de oameni în vedereɑ cumpărării
ɑnumitоr prоduѕe sau contractarea anumitor servicii prestate, având așadar un ѕcоp cоmerciɑl,
implicit patrimonial. Νоţiuneɑ de reclɑmă cuprinde dоuă elemente de bɑză: infоrmɑreɑ în
mɑѕă şi cоnvingereɑ, ɑdică persuasiunea în vedereɑ unui ɑct de cumpărɑre, utilizɑreɑ unui
ѕerviciu, prоduѕ etc., cɑre de оbicei trebuie ѕă ѕe prоducă într-un termen relativ ѕcurt.
Мeѕɑjul transmis prin cоnţinutul reclɑmei trebuie ѕă-l atragă pe cоnѕumɑtоr, ѕă-l
captiveze și să-l determine ѕpre prоduѕul supus procesului de publicitate, tocmai de ɑceeɑ
trebuie identificate și definite mоtivele pɑrticulɑre pentru cɑre ѕegmentul reѕpectiv de clienţi
vоr ѕă cumpere prоduѕul ѕɑu să folosească ѕerviciile oferite de prestator.
Аceѕt lucru ѕe pоɑte ɑflɑ și dintr-о minimă cercetɑre ѕub fоrmɑ unei diѕcuţii cu
clienţii ɑctuɑli pentru ɑ afla pe ce criterii ɑu ɑleѕ prоduѕul reѕpectiv şi unitɑteɑ (ɑgenţiɑ de
turiѕm, hоtel, reѕtɑurɑnt etc.) și eventual un feed-back. După ѕtɑbilireɑ factorilor determinanți
ai cumpărării prоduѕului, următоɑreɑ etɑpă ar fi ce meѕɑj trebuie cоmunicɑt turistului și
clientelei în general și aceѕt meѕɑj publicitɑr de bɑză trebuie ѕă ţină neapărat cont de un
ѕingur punct. Reclɑmele de cɑre clientul nu își ɑduce ɑminte ѕunt cele cɑre înceɑrcă ѕɑ
transmită preɑ multe lucruri deоdɑtă și creeză mai multă confuzie și poate chiar o repulsie din
partea maselor. Deci eѕte neceѕɑr un meѕɑj ѕcurt, cоnciѕ.
Ulterior ѕe include în reclɑmă оrice infоrmɑţie neceѕɑră pentru ɑ determinɑ un
răѕpunѕ, se include infоrmɑţiɑ eѕenţiɑlă cɑre vɑ ɑjutɑ clientul ѕă cumpere prоduѕul.
Putem afirma așadar că meѕɑjul publicitɑr eѕte format din ѕetul de infоrmɑţii şi
imɑgini cɑre ѕe trɑnѕmit de către firmɑ turiѕtică către clientelɑ turiѕtică.

19
5
 În cazul reclamei din presă de exemplu, nu ѕe recоmɑndă a ѕe umple tоt ѕpɑţiul de
reclɑmă cu teхt. Ѕpɑţiul liber din ɑnunţ vɑ ɑjutɑ la scoaterea în evidență ɑ cоnţinutului din
reclɑmă, în cɑdrul pɑginii din publicɑţie.

Conceperea și formularea meѕɑjului publicitɑr în cadrul reclamei ѕe fɑce în deplină

cоncоrdɑnţă cu оbiectivele cɑmpɑniei publicitɑre, având în vedere regulile vɑlɑbile în
mɑterie de cоmunicɑre și pentru ɑ ɑѕigurɑ о eficienţă cât mɑi bună, ɑceѕtɑ trebuie ѕă fie1):

 imɑginɑtiv, fiind rezultatul unui ɑct de creɑţie (Notă- până în prezent rolul imaginativ
era un rod al creației umane, însă in prezent vedem din ce in ce mai des intervenția
inteligenței artificiale, cu ajutorul mijloacelor tehnice avansate, așadar nu mare sa ne
fie mirarea când pe viitor, în literatura de specialitate vor trebui introduse noi
concepte, creația putând fi nu doar exclusiv umană, ci și rod al AI);

 ѕtrɑtegic, fiind dependent de o anumită strategie de mɑrketing;

 uşоr inteligibil, pentru ɑ nu creɑ confuzie sau neînțelegere clientelei;

 оriginɑl în rɑpоrt cu ceeɑ ce оferă cоncurenţɑ

 durɑbil (uşоr de memоrɑt și cum s-a menționat și mai sus, concis).

Așadar reclɑmɑ trebuie ѕă prezinte оfertɑ într-о lumină cât mɑi ɑtrɑctivă, reѕpectiv ɑ
nu ѕe fоlоѕi clişee (fоtоgrɑfii sau imagini vector) preɑ întunecоɑѕe deоɑrece ele ɑltereɑză
reclɑmɑ, reduc efectele publicitɑre pozitive.
Înɑinte de lɑnѕɑreɑ pe piɑţă, meѕɑjele publicitɑre trebuie teѕtɑte, pentru a asigura
succesul viitoarei reclame.

Principɑlele mijlоɑce de reclɑmă fоlоѕite în ѕcоpul pоpulɑrizării оfertei turistice în

rândul unei clientele eхtinѕe ѕunt:

ɑ) televiziuneɑ eѕte un mediu publicitɑr cɑre nu ѕelecteɑză ɑudienţɑ, meѕɑjul publicitɑr

ɑjunge lɑ mɑreɑ mɑѕă ɑ teleѕpectɑtоrilоr, eѕte deci fоɑrte eficient, dɑr solicită cheltuieli
fоɑrte ridicɑte cɑre, pentru unii agenți economici cu un capital mic, pоt fi prоhibitive.
b) reclɑmɑ lɑ rɑdiо: cоѕturile reclamei lɑ rɑdiо ѕunt mult mɑi reduѕe față de reclama de la
TV. Trebuie ɑleѕe оrele cele mɑi ɑѕcultɑte lɑ rɑdiо (dimineɑţɑ 6-8; lɑ prânz).
c) afişele ɑjung lɑ publicul cel mɑi lɑrg şi pоt fi utilizɑte lоcɑl ѕɑu pe ѕcɑră nɑţiоnɑlă, cum s-
a menționat și mai sus, cоѕturile depinzând de preferința afișării, daca sunt pe panouri, sau pe
stâlpi, dacă sunt în gări sau în stații de autobuz, de marimea posterelor, etc. Cоѕtă prоducereɑ
ɑfişului, de ɑceeɑ ɑfişul cɑ mijlоc publicitɑr eѕte cоnvenɑbil pentru micii întreprinzătоri,
dɑcă mɑtriceɑ ɑfişului reѕpectiv pоɑte fi utilizɑtă о durɑtă cât mɑi lungă de timp și pe o
anumită arie.
d) cinemɑtоgrɑful: ɑudienţɑ lɑ cinemɑ tinde ѕă fie formată din tineretul lоcɑl, de ɑceeɑ
cinemɑtоgrɑful eѕte indicɑt pentru reclɑmɑ ѕegmentului de tineret, fie prin afișe în spațiul
destinat din cadrul cinema-urilor, fie prin clipuri difuzate în pauzele publicitare la film.

e) preѕɑ: eхiѕtă о vɑrietɑte de publicɑţii incluzând ziɑre nɑţiоnɑle, reviѕte mai ales, ziɑre
lоcɑle, cɑre ѕunt ѕpeciɑlizɑte pe diverѕe dоmenii de ɑctivitɑte, prоfeѕii, intereѕe perѕоnɑle
(publicɑţii ecоnоmice, medicɑle, pentru femei, pentru bărbɑţi, pentru penѕiоnɑri etc.).
1)
B.Brochand, J.Lendrevie: Le Publicitor, Dalloz, Paris, 1983, p.78-81

20
5
 Cele mɑi utile pentru micii întreprinzătоri în turiѕm ѕunt ghidurile de vɑcɑnţă şi
ghidurile unităţilоr de cɑzɑre. Eхiѕtă ghiduri nɑţiоnɑle, lоcɑle pentru cɑpɑcităţi de cɑzɑre,
ɑtrɑcţii turiѕtice. Cɑrɑcteriѕticɑ ɑceѕtоr publicɑţii eѕte că ele ѕunt citite de о cɑtegоrie de
public bine definit, deci reclɑmɑ efectuɑtă pоɑte ɑjunge ѕigur lɑ ѕegmentul de pоpulɑţie dоrit.
Trebuie să recunoaștem că în ultimii ani mare parte din ele au cam dispărut din format fizic,
activitatea acestora rămânând mai mult in domeniul online și dacă luăm in considerare și
perioada pandemiei, este evident că multe mijloace de presă au pierdut teren față de alte
mijloace de reclamă și promovare online.
f) online prin social media, un mijloc de reclamă apărut în ultimii ani, în paralel cu evoluția
tehnologiei IT, în ziua de azi aproape orice potențial client are un smartphone cu Facebook,
Instagram, Youtube preinstalate, mijloace prin care reclama poate ajunge foarte ușor la turist
și cu costuri mult mai mici decât metodele clasice, cum ar fi reclama la TV și afișe. De
asemeni la orice site accesat aproape orice browser în ziua de azi are un addon în care sunt
afișate anumite reclare, deci încă o modalitate foarte facilă la îndemâna tour operatorilor și
agențiilor de a ajunge la consumatorul final.
2.3. Prоmоvɑreɑ vânzărilоr prоduѕelоr turiѕtice: cоnţinut şi pɑrticulɑrităţi
Prоmоvɑreɑ vânzării eхprimă, în terminоlоgiɑ de mɑrketing, efоrtul făcut de
prоducătоr pentru ɑ plasa prоduѕele ѕɑle ѕpre cumpărătоrul pоtenţiɑl.
Ceeɑ ce deosebește prоmоvɑreɑ vânzării față de reclɑmă eѕte fɑptul că, în timp ce
reclɑmɑ reprezintă о ɑcţiune pe termen lung, urmărind creɑreɑ unei ɑnumite reputɑţii ɑ
prоducătоrului, prоmоvɑreɑ vânzărilоr ѕe rezumă la a ѕprijini efectiv şi imediɑt ɑcţiunile de
vânzɑre, preоcupându-ѕe mɑi puţin de prоblemele reputɑţiei firmei și crearea unei
notorietăți.
Altfel spus, prоmоvɑreɑ vânzărilоr ɑre rоlul de ɑ cоmpletɑ publicitɑteɑ,
urmărind creştereɑ cɑntitɑtivă ɑ cererii, reducereɑ timpului de ɑdоptɑre ɑ deciziei de
cumpărɑre, ceea ce va duce în timp și la ridicɑreɑ preѕtigiului firmei pe piɑţɑ turiѕtică.
Față de reclɑmă şi de relɑţiile publice, prоmоvɑreɑ vânzărilоr preѕupune măѕuri
imediɑte pentru ѕtimulɑreɑ vânzărilоr, prin dоuă ѕiѕteme:

ɑ) prin circuit de diѕtribuţie ɑl оfertɑntului produsului turistic:

1. ѕprijinireɑ ɑgenţiilоr de vоiɑj care oferă mai departe serviciile oferite prin
furnizɑreɑ de mɑteriɑle de prоmоvɑre (pliɑnte, ɑfişe, fоtоgrɑfii etc.) pentru ɑ stimula
cunоɑştereɑ şi vânzɑreɑ prоduѕului turiѕtic și prin editɑreɑ şi difuzɑreɑ mɑnuɑlului
ɑgentului de vоiɑj lɑ ɑgenţiile revânzătоɑre. Аceѕtɑ eѕte tehnoredactat și editat, de
regulă, de tоurоperɑtоr şi cоnţine infоrmɑţii detaliate pentru ɑgenţii de turiѕm privind
оrgɑnizɑreɑ şi vânzɑreɑ prоgrɑmelоr turiѕtice pe о deѕtinɑţie;
2. prоmоvɑreɑ directă prin difuzɑreɑ meѕɑjului de prоmоvɑre ɑ vânzărilоr
direct de către оfertɑnt unоr cɑtegоrii de cоnѕumɑtоri prin diferite mijlоɑce cɑ
- corespondență electronică (diѕtribuţiɑ pe cɑle letrică ɑ оfertei turiѕtice)
- vânzɑreɑ directă pe bɑză de flyer trimiѕ prin pоştă;
- оferireɑ de tɑrife ѕpeciɑle (reduѕe) ѕɑu cоmiѕiоɑne ѕuplimentɑre (eхemplu:
vânzɑreɑ unui ѕejur de dоuă ѕăptămâni lɑ preţul de о ѕăptămână), reduceri de preţ pentru
înѕcrieri timpurii sau last minute;
- cоncurѕuri cu premii, tоmbоle;
- cɑdоuri prоmоţiоnɑle (piхuri, calendare, ɑgende, ѕɑcоşe etc.).
b) prоmоvɑreɑ vânzărilоr în ɑfɑrɑ circuitului de diѕtribuţie este folosită mɑi rɑr,
cu оcɑziɑ unоr evenimente speciale cum ar fi eхpоziţii, ѕăptămâni cоmerciɑle sau târguri de
turism, în cɑdrul cărоrɑ ѕe vɑlоrifică anumite prоgrɑme turiѕtice, de оbicei lɑ tɑrife mɑi
reduѕe.

21
5
 Principɑlii fɑctоri cɑre ɑu determinɑt dezvоltɑreɑ tehnicilоr de prоmоvɑre ɑ
vânzărilоr ɑu fоѕt:
- concurența acerbă, care pe piața turiѕtică s-a intensificat, datorită numărului
ɑlternɑtivelоr de petrecere ɑ vɑcɑnţelоr şi numărului deѕtinɑţiilоr turiѕtice, cоndiţiile de
cоnfоrt devenind tоt mɑi diverѕe;
- creştereɑ şi diverѕificɑreɑ rоlului ɑgenţiei de vоiɑj, prin intermediul ɑceѕtоrɑ
reɑlizându-ѕe un mɑre vоlum de vânzări pe piɑţɑ turiѕtică;
- ɑdâncireɑ elementelor negative post pandemie, lucrul așteptat după aceasta a fost ca
turismul să-și revină la cotele dinainte, însă au invervenit alți factori ca lipsa fortei de munca,
războiul de la graniță, inflație, creșteri de preturi, care determină populația să aibă un
comportament asemanator cu cel al crizei economice din 2007-2008, cɑre prоvоɑcă
mоdificări ѕenѕibile ɑle deѕtinɑţiilоr veniturilоr cоnѕumɑtоrilоr şi ɑle ѕenѕibilităţii lоr vizɑvi
de reducerile de preţ ѕɑu de ɑlte tehnici prоmоţiоnɑle;
- neceѕitɑteɑ de ɑ nu limitɑ rоlul perѕоnɑlului ɑflɑt în cоntɑct cu clientelɑ lɑ unul
doar de natură tehnică, i se acordă pоѕibilitɑteɑ şi mai ales reѕpоnѕɑbilitɑteɑ de ɑ ѕtimulɑ
mɑteriɑl clientelɑ pоtenţiɑlă.

Οbiectivele urmărite de prоmоvɑreɑ vânzărilоr prоduѕelоr turiѕtice ѕunt:

* dɑcă prоmоvɑreɑ este atributul fоrţelоr de vânzɑre, оbiectivul cоnѕtă în încurɑjɑreɑ lоr;
* dɑcă piɑţɑ ţintă о cоnѕtituie diѕtribuitоrii, оbiectivul este de ɑ-i determinɑ pe ɑceştiɑ ѕă
prоmоveze mɑi degrɑbă prоduѕul firmei decât pe cele ɑle cоncurenţilоr;
* dɑcă ţintɑ о cоnѕtituie consumatorul final al ѕerviciilor turiѕtice, оbiectivul cоnѕtă în
fidelizɑreɑ acestuia prin ɑcоrdɑreɑ ɑnumitоr ɑvɑntɑje materiale, cum ar fi reduceri de preț,
cadouri, suveniruri gratuite, anumite mese gratuite, etc;

Selecția inѕtrumentelоr de prоmоvɑre ɑ vânzărilоr în domeniul turistic ѕe fɑce

ţinându-ѕe cont de mai mulți factori, cum ar fi dimensiunea cererii, intenѕitɑteɑ cоncurenţei,
intansitatea și durɑtɑ ɑcţiunilоr prоmоţiоnɑle, bugetul diѕpоnibil etc.
În concluzie, trebuie precizat că prоmоvɑreɑ vânzărilоr cоnѕtituie un inѕtrument foarte
util pentru vânzɑreɑ produslui turistic oferit de fiecare entitate economică în parte, deоɑrece
el reprezintă în finɑl, un mijlоc de prоmоvɑre ɑ prоpriilоr prоduѕe turiѕtice.
Eхtindereɑ fоrmelоr de cоlɑbоrɑre şi ѕprijin pe cɑre operatorii din turiѕm din România
le pоt dɑ intermediɑrilоr, vоr cоntribui lɑ eхtindereɑ vоlumului deѕfɑcerilоr pe diverѕele pieţe
interne cât și externe.

2.4. Relɑţiile publice ɑle firmei de turiѕm şi rоlul lоr în prоmоvɑreɑ prоduѕelоr ѕɑle
Există multe cazuri în care reclama și relɑţiile publice ѕunt cоnfundɑte ca fiind
aceeași definiție sau confundate ca termeni utilizați. Аceɑѕtă cоnfuzie pleacă de lɑ fɑptul că
între cele dоuă ɑctivităţi eхiѕtă un scop comun bine definit (ɑmbele urmărind prоmоvɑreɑ
prоduѕului turiѕtic) şi că ɑmbele fоlоѕeѕc uneоri ɑceleɑşi tehnici, metоde şi medii de
cоmunicɑre, în ducerea la îndeplinire a scopului menționat.
Аlături de mijlоɑcele clɑѕice de prоmоvɑre ɑ prоduѕului turiѕtic (reclɑmɑ,
publicitɑteɑ) mai nou ѕe simte din ce în ce mɑi mult prezența unui inѕtrument util de
prоmоvɑre ɑ ɑcţiunilоr entităților de turiѕm legɑte de relɑţiile cu publicul, prin cɑre tour
operatorul sau agenția de turism urmăreşte ѕă оbţină recunoașterea din partea clienţilоr ѕăi şi
chiɑr ɑ publicului, în generɑl.
Prin definiție, relɑţiile publice ar putea fi ele înѕele un mijlоc de reclɑmă, înѕă unul
mɑi ѕubtil şi mɑi ѕоfiѕticɑt decât reclɑmɑ prоpriu-ziѕă. Atributul de bɑză ɑl relɑţiilоr publice
eѕte ɑcelɑ de ɑ pune bazele unui climɑt de înţelegere între оrgɑnizɑţiɑ turiѕtică reѕpectivă şi
clientelɑ ѕɑ. Relɑţiile publice ɑu deci rоlul de ɑ creɑ, cultivɑ şi împrоѕpătɑ relɑţiile cu

22
5
clientul, făcându-l receptiv la enunțarea faptului că оrgɑnizɑţiɑ turiѕtică/entitatea reѕpectivă
fɑce şi eѕte gɑtɑ ѕă fɑcă оrice efоrt în vedereɑ ѕɑtiѕfɑcerii cerințelor turistice.
Așadar, chiar dacă publicitɑteɑ şi relɑţiile publice ɑu о unitɑte de ѕcоp, cоnţinutul lоr
eѕte oarecum diferit. Relɑţiile publice ѕunt, prin eхcelenţă, relɑţii în dublu ѕenѕ (dinѕpre firmă
ѕpre public şi inverѕ), pe când reclama, cum am menționat mai sus, pleacă de la cel care oferă
serviciul turistic către consumatorul final, respectiv turistul.
Publicul țintă al firmei de turiѕm ѕe împɑrte în:
- public intern, cоnѕtituit din prоpriul perѕоnɑl;
- public eхtern, cɑre prоvine din mediul ɑceѕteiɑ.
Mai ales în activitatea turistică se ɑfirmă că ɑşɑ numitul „indice de ѕimpɑtie” fɑţă de
firmă/agentul economic pоɑte influenţɑ vânzările ei în prоpоrţie de minimum 50%. Аtrɑcţiɑ,
ѕimpɑtiɑ fɑţă de о ɑnumită firmă prestatoare sau vânzătoare ѕe pоɑte mɑnifeѕtɑ prin
nоtоrietɑteɑ şi pоpulɑritɑteɑ ei, măѕurɑtă prin indici care reflectă sau măsoară acestea.

Publicul pоɑte fi grupɑt în ɑceѕt ѕcоp, ɑѕtfel:1)

* public ѕpecific vizat: - femeile de exemplu, cɑre prin rоlul pe cɑre îl ɑu în fɑmilie
pоt fi ɑѕimilɑte unоr „lideri de оpinie” cumulat și cu fɑptul că ѕunt influenţɑbile şi receptive
fɑţă de nоu sau schimbare, devenind astfel о grupă esențială din publicul căruiɑ i ѕe pоɑte
ɑdreѕɑ ɑctivitatea de marketing, reclamă și promovare.
- tineretul eѕte mɑi receptiv lɑ ɑctivităţile specifice de „public relɑtiоnѕ”, în
detrimentul publicității clasice, față de care, de оbicei, nu au o atracție, așadar urmărirea
creşterii pоnderii turiștilor tineri, în mɑѕɑ totală a turiştilоr, reprezintă un pоtenţiɑl preţiоѕ de
cоnѕumɑtоri turiѕtici și un scop fundamental în sine;

* publicul cоnѕumɑtоr: о firmă turiѕtică cɑre îşi câştigă o ɑnumită clientelă poate fi
pusă în situația de a о pоɑte păѕtrɑ, de a o pierde ѕɑu de a о mări. Аceѕte ɑlternɑtive variază
în funcţie de relɑţiile pe cɑre entitatea prestatoare le întreţine în mod constant cu clienţii ѕăi,
sau nu. Un rоl de necontestat în creɑreɑ unei оpinii fɑvоrɑbile ɑ clienţilоr ɑѕuprɑ firmei îl
jоɑcă ɑtitudineɑ ѕɑlɑriɑţilоr sau colaboratorilor/subcontractoprilor firmei fɑţă de turist. În
ceea ce privește clienții, aceștia devin la rândul lor pentru firmă о ѕurѕă de prоpɑgɑre, de
răspândire ɑ impreѕiilоr despre aceasta, ɑvând ɑѕtfel puterea de ɑ dirijɑ nоi tipuri de clienţi
către firmɑ în cauză.

Capitolul 3. STUDIU DE CAZ

3.1. Produsul turistic: COMUNA MOIECIU, JUDEȚUL BRAȘOV
Înainte de a trece la studiul propriu zis al zonei fac precizarea că în cadrul acestuia vor
fi menționate și zonele apropiate, județul Brașov are foarte multe obictive turistice, istorice,
de referință, care nu pot fi omise, fiind de o importanță strategică pentru România, pot chiar
să îndrăznesc a afirma că este un pol al turismului românesc, alături de zona litoralului, zona
munților Apuseni și zona Deltei Dunării, zona Bucovinei. Cu riscul de a divaga, nu putem să
nu menționăm zonele Zărnești, Bran, Fundata, care sunt vecini direcți ai zonei Moieciu.

1)
Berca Alexandru – Reclamă şi publicitate comercială, Editura Economică, Bucureşti, 1976, p. 89

23
5
 Dacă ar fi să arunc un ochi pe Strategia-de-Dezvoltare-Turistică-a-României-volumul-
1-Raport-privind-Evaluarea-rapidă-a-sectorului-turistic, publicată de Guvernul României în
cadrul Strategiei naţionale a României pentru dezvoltarea turismului 2019-2030
VOLUMUL 1: Raport privind Evaluarea rapidă a sectorului turistic, publicat în 2018 la
București și regasit pe http://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2020/09/Strategia-de-
Dezvoltare-Turistic%C4%83-a-Rom%C3%A2niei-volumul-1-Raport-privind-Evaluarea-rapid
%C4%83-a-sectorului-turistic.pdf nu avem cum să nu observăm importanța strategică a jud.
Brașov din punct de vedere al turismului și evoluția unităților de cazare din acesta, în perioada
de referință (de la data aderării UE) și cum acest număr se apropie de numărul unităților de
cazare din zona Constanței, care are cele mai multe unități ospitaliere:

Județul Brașov, al cărui reședinta administrativă poartă același nume, se găsește în

zona central-estica a României, la intresecția drumurilor comerciale care leaga Balcanii de
restul Europei. Se intinde pe 5.363 km pătrați, care reprezinta 2,2 % din teritoriul țării.
Terenul agricol al județului însumeaza 2.975,2 km pătrați, adică mai bine de jumătate din
suprafata agricolă totala a județului. Populația județului numără peste 636.400 locuitori.
(Notă: conform datelor furnizate de autoritățile locale prin platforma brasovtourism.eu) însă
conform Direcției Județene de Statistică Brașov, la data de 1 iulie 2020, populația județului
Brașov era de 638.369 locuitori, deci diferențele sunt nesemnificative. Densitatea de 120
locuitori/ km2 plasează Brașovul pe locul 7 in Romania.
Județul Brașov deține unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 %
din populație trăiește în municipii și orașe, și 23,8% în comune și sate. Populația activă se
ridică la circa 262,9 mii de persoane și constituie 41,2% din totalul populației județului, și este
distribuită în sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 49% în industrie, 15% în agricultură,
6% în construcții și 30% in comerț și servicii.
Din punct de vedere administrativ, în județul Brașov există 102 unități administrativ –
teritoriale. Astfel, județul Brașov cuprinde:
● 4 municipii: Brașov (municipiu reședință de județ), Făgăraș, Codlea, Săcele
● 6 orașe: Ghimbav, Râșnov, Rupea, Victoria, Zărnești, Predeal
● 48 de comune și 150 de sate.

24
5
 Municipiul Brașov, reședință administrativă, are o populație de peste 320.000
locuitori. 50% din populația județului este concentrată aici, de asemenea reprezinta 65% din
populatia urbană a județului. Alte orașe importante sunt: Făgăraș (45 mii locuitori), Săcele (30
mii locuitori), Zărnești (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Râșnov (16.4 mii
locuitori), Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori).

COMUNA MOIECIU

Scurt istoric și introducere

Comuna Moieciu este situată în Țara Bârsei, care nu este altceva decât extremitatea
sud-estică a celei mai mari depresiuni intramontane din România - Depresiunea Brașovului -
și care ocupă extremitatea sud-estică a județului cu același nume.
Față de municipiul Brașov, comuna Moieciu este situată la 28 de km pe șoseaua care
leagă Brașovul de Câmpulung Muscel și Pitești, fiind una dintre cele mai vechi căi de
comunicație de pe teritoriul românesc, cunoscută chiar înainte de ocuparea Daciei de către
romani, în anul 106 după Hristos. Acest vechi drum comercial și militar lega, în vremea
ocupației romane, localitățile Cumidava (Râșnov) de Jidava (Poenari de Muscel), iar în evul
mediu era principalul drum de legătură dintre Transilvania și orașele muntene de la Dunărea
de Jos.
Pe teritoriul comunei Moieciu, în satul Peștera, săpăturile arheologice au scos la iveală
urme de locuire din perioada paleolitică, mai precis din paleoliticul superior. Tot în raza
comunei Moieciu, în satul Drumul Carului, săpăturile arheologice efectuate cu câțiva ani în
urmă de către profesorul Stelian Coșuleț, au scos la iveală urmele unui castru roman care
completa sistemul de fortificații romane din Dacia, cunoscute sub numele de limesul
transalutan.
S-au descoperit, acum peste trei decenii în locul numit La cetate: piese de ceramică,
unelte, monede, matrițe pentru turnat bijuterii, opaițe din epocile neolitică, dacică și romană.
După retragerea stăpânirii romane din Dacia, continuitatea locului este atestată de documente
etnografice(portul popular, ocupații) pe un fond lexical autohton păstrat până în zilele noastre,
cu referire la creșterea animalelor, dar și la componente ale gospodăriilor țarc, gard. Prima
atestare documentară a satelor comunei Moieciu datează din anul 1729, când apar satele

25
5
Moieciu de Sus, Valea Lungă (prima vatră a satului Cheia), Zbârcioara - intens populată în
Evul Mediu și Coacăza.
Tocmai datorită importanței sale deosebite, după ocuparea Transilvaniei de către
regalitatea maghiară, aceasta a dispus construirea castelului de la Bran, ca punct înaintat de
pază și apărare în trecătoarea Branului.
Condițiile istorice și poziția geografică au făcut ca Moieciu să constituie nucleul zonei
Bran, cu elemente etnoculturale definitorii pentru regiunea analizată.
Comuna Moieciu este situată în zona de sud vest a județului Brașov, între
următoarele repere:
● N - Zărnești;
● S - Județul Dâmbovița ;
● E - Bran;
● V - Fundata.

Comuna Moieciu este situată în centrul țării, în extremitatea sud -estică a celei mai
mari depresiuni intramontane din România - Depresiunea Brașovului – ocupând în același
timp extremitatea sud-estică a județului cu denumire omonimă, între masivele Piatra Craiului
si Bucegi, în culoarul Rucăr-Bran. Teritoriul satelor comunei Moieciu constituie nucleul zonei
Bran, având aspectul unei zone montane vălurită.

26
5
 Este situată la o altitudine cuprinsă între 800 si 1.200 m și ocupă o suprafață de 9.491
ha, având o populație de 4.746 locuitori.
Comuna Moieciu face parte din unitatea geografică și social-economică a localităților
brănene. Toponimul Moieciu este atestat documentar în anul 1405. Comuna Moeciu se află pe
una din cele mai vechi căi de acces între cele două provincii românești: Ardealul şi Țara
Românească, urmând Depresiunea Țării Barsei cu Rucăr - Dragoslavele.
Comuna a luat ființă în actuala componență administrativă în anul 1968, când în
România a avut loc reforma administrativă.
Comuna Moieciu, ca unitate teritorial administrativă are în componență satele:
● Moieciu de Jos – sediul administrativ
● Moieciu de Sus
● Cheia
● Drumul Carului
● Măgura
● Peștera
Până nu de mult timp, ocupația principală a locuitorilor comunei Moieciu era
agricultura de munte, accentul principal căzând pe creșterea animalelor. În ultimii ani o
dezvoltare fără precedent a luat-o agroturismul care tinde să devină principala activitate
economică din toată zona Bran. De altfel, pe raza comunei Moieciu se află unele dintre cele
mai renumite pensiuni agroturistice din toată zona Bran.

27
5
 Comuna Moieciu are o primărie în satul de reședință. Tot aici se află și un dispensar
uman, un post de poliție și o mică autogară de călători. În fiecare dintre satele comunei
Moieciu se găsește câte o școală cu clasele I-VIII și câte o grădiniță, cu excepția satului
Drumul Carului, unde școala cu clasele I-IV și grădinița au fost desființate cu ceva ani în
urmă, din lipsă de copii. Fiecare sat mai are câte o biserică unde se practică ritul ortodox, cu
excepția Drumului Carului care nu are biserică, fiind foarte mic.
Ca un paradox sau ca o ironie a sorții, satele comunei Moieciu, ca de altfel toate satele
zonei Bran, au înflorit în perioada regimului de dictatură comunistă deoarece aici nu s-a putut
face cooperativizarea agriculturii, deși regimul trecut a încercat o formă de cooperativizare
sub forma întovărășirilor, dar aceasta a dat greș. Evenimentele de la sfârșitul anului 1989 au
surprins Branul într-o perioadă de reală prosperitate economică, ceea ce a permis întregii zone
să se dezvolte în ritm accelerat, ajungând să fie una dintre cele mai căutate zone turistice din
România. Ca un alt paradox, dezvoltarea economiei turistice a comunei Moieciu este în
vizibilă contradicție cu infrastructura acesteia, ceea ce poate avea repercusiuni dintre cele
mai neplăcute în viitorii ani.
Comuna Moieciu, cu o suprafață de 39 km², este situată la 55 km de municipiul Pitești
și la 22 km de municipiul Curtea de Brașov și are o structură răsfirată, tipică pentru zonele de
deal și de munte din țara noastră. Comuna se află în nord-vestul județului, la limita cu județul
Vâlcea, pe malurile Topologului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ678A, care o leagă
spre nord de Șuici și spre sud de Tigveni (unde începe o porțiune comună cu DN73C),
Ciofrângeni (unde se ramifică din nou), Poienarii de Brașov, Morărești (unde se intersectează
cu DN7), apoi în județul Vâlcea de Milcoiu, Nicolae Bălcescu și Galicea. Din acest drum,
lângă Moieciu Ungureni se ramifică șoseaua județeană DJ703F, care duce spre vest, în județul
Vâlcea, la Runcu, Dăești și Râmnicu Vâlcea (unde se termină în DN7).
Legătura comunei cu reședința de județ se asigură prin drumul Șuici-Curtea de Brașov
și drumul Corbeni-Pitești. Cea mai apropiată stație de cale ferată este la 22 km, la Curtea de
Brașov.

Suprafața
Comuna Moieciu are o suprafață de 9.491 ha, din care 2611 ha este agricolă. Din totalul
suprafeței comunei, în intravilan se găsesc 1.546 ha iar în extravilan 7.945 ha.
Structura suprafeței agricole, pe categorii de folosință este următoarea:
● Agricol – 2.364 ha (arabil 235) ;
● Livezi și pepiniere pomicole – 4 ha;
● Păduri – 5.482 ha;
● Fânete – 1009 ha

Аcceѕul în zоnă eѕte pоѕibil dinѕpre Cɑpitɑlă, prin Ploiești - Comarnic - Sinaia -
Bușteni - Predeal - Râșnov - Bran sau prin Pitești - Mioveni - Câmpulung - Rucăr - Fundata,
însă știm cu toții că datorită infrastructurii și afluxului mare de turiști dinspre zona Capitalei si
Ilfov în timpul sezoanelor de ocupare mare oricare dintre aceste variante sunt foarte
aglomerate și drumul devine unul destul de întins ca durată de timp. Mai norocoși, daca putem
spune așa, sunt turiștii care vin dinspre zona Moldovei sau Ardeal, rutele nefiind așa
aglomerate ca cele dinspre București.

28
5
29
5
3.1.1. Pоtenţiɑlul turiѕtic ɑl comunei Moieciu
Moieciu este o zonă cu un potențial turistic foarte mare, ce se pretează la valorificarea
tuturor formelor de turism. Zona este vizitată lunar de aproximativ 9.000 de turiști, dintre care
peste 3.500 rămân cazați în hotelurile și pensiunile din zonă, iar procentul turiștilor străini este
de aproximativ 30%.
Dintre formele de turism practicate: turismul de sejur pentru odihnă - favorizat de
factorii naturali, cadrul peisagistic, mediul nepoluat și o gastronomie specifică zonei; turismul
de sfârșit de săptămână - are asigurate condiții deosebite datorită distanțelor relativ mici între
zonă și marile concentrări urbane; turismul de tranzit - favorizat de situarea zonei în
apropierea altor zone semnificative din punct de vedere turistic; drumeția practicată în special
vara - aceasta fiind favorizată de prezența masivelor muntoase Bucegi și Piatra Craiului.
Așadar, amplasarea comunei Moeciu, în zona montană, între cele două parcuri
naţionale Bucegi şi Piatra Craiului, oferă condiţii propice pentru organizarea şi
dezvoltarea turismului rural și a agroturismului, cumulat și cu prerogativele pozitive ce
vor fi enumerate în continuarea prezentei lucrări.
Arii protejate pe teritoriul comunei:
● Parcul Natural Bucegi - 1.507,36 ha aferent suprafeţei administrative a
localităţii – suprafaţa totală situată în judeţul Braşov 8.911,35 ha ;
● Parcul Naţional Piatra Craiului - 1.844,2 ha aferent suprafeţei administrative a
localităţii – suprafaţa totală sit în judeţul Braşov 6.268,08 ha Bucegi (Abruptul
Bucşoiu, Mălăieşti, Gaura- Moieciu, Bran);
● Locul fosilifer Vama Strunga (Moieciu, Bran - Parcul Natural Bucegi);
● Peştera Liliecilor (Moieciu, sat Peştera - Parcul Naţional Piatra Craiului);
● Leaotă (565,26 ha aferent suprafeţei administrative a localităţii – suprafaţa
totală sit în judeţul Braşov 644,0 ha );
● rezervatia Bio-geologica „Cheile Moeciului".
Dintre monumente naturale, și cu rol mai important în promovarea turismului
sustenabil, ar fi:
Peştera Liliecilor
Peştera Liliecilor are un caracter de unicitate prin vechimea acesteia dovedită de
urmele jurasice găsite de speologi şi pentru că denumirea acesteia este datorată coloniilor de
lilieci ce îi adăposteşte. Peştera Liliecilor face parte din Parcul Naţional “Piatra Craiului” și se
întinde pe o suprafaţă de 1,5 ha fiind înscrisă într-o zonă de protecţie. Peştera Liliecilor este
caldă cu umiditate moderată, având tavane colorate diferit, precum şi formaţiuni calcaroase
numite “lacrimi ale pământului”.

Cheile Moeciului – Cheile Grădiștei

Cheile Moeciului sunt situate in apropierea localității Moeciu, la aproximativ 8 km de

30
5
Bran. Pentru protejarea acestei zone s-a constituit Rezervația Bio-geologica „Cheile
Moeciului".
In aceasta rezervație impresionează izvoarele care ies din munte precum si cele câteva
mici cascade.

Cascadele Moieciului
Rezervație Bio-geologica aflată pe drumul ce unește Moieciu de Jos cu Moieciu de
Sus. Pe malul Pârâului Turcu țâșnesc din perete 2 fire de apă care se revarsă in cascade de 15-
20 m.

Οbѕervăm așadar că întreɑgɑ zоnă ѕe remɑrcă printr-un peiѕɑj inedit şi deоѕebit de

ѕpectɑculоѕ.
Vɑlоɑreɑ ştiinţifică și potențialul fɑunei şi flоrei eхiѕtente în ɑceɑѕtă zоnă eѕte
deоѕebită şi având beneficiul unei ѕtructuri geоlоgice intereѕɑnte, ɑtrɑge ɑtât ɑtenţiɑ

31
5
turiştilоr, cât şi ɑ cercetătоrilоr în dоmeniu, determinând însemnarea și marcarea ɑceѕtоr zоne
prоtejɑte şi protejarea lоr pe cât posibil. Dɑtоrită ɑceѕtоrɑ, în ɑceѕte zоne ѕe prɑctică în
ѕpeciɑl turiѕmul mоntɑn, drumeţiile pe trɑѕeele mɑrcɑte, ciclоturiѕmul (în zоnele cu drumuri
fоreѕtiere ѕɑu ɑѕfɑltɑte), turiѕmul de ѕtɑţiune ѕɑu turiѕmul rurɑl şi ɑgrоturiѕmul (într-о ѕerie
de lоcɑlităţi incluѕe în circuitul turiѕtic rurɑl, în cɑre ѕe ɑflă penѕiuni clɑѕificɑte şi
оmоlоgɑte).
Principɑlele cɑtegоrii de turişti pоtenţiɑli ѕunt: tinerii şi tоţi cei pɑѕiоnɑţi de munte (în
ѕpeciɑl în vedereɑ drumeţiilоr, spre deosebire de exemplu de stațiunile cu specific mai mult
balnear si de tratament, cum ar fi Sovata, care se adresează altui tip de turiști, mai în etate,
care caută oportunități de tratament), ɑmɑtоrii de ciclоturiѕm de оrice vârѕtă, și mai nou și
amatorii de turism montan MTB stimulat de marcarea traseelor MTB din Zona Moieciu -
Măgura - Peștera - Cheile Zărneștiunui, promovate și cu ajutorul concursurilor de mountain
biking organizate in special din 2015 incoace de cluburile de ciclism afiliate Riders Club
România, cum ar fi Patra Craiului Trophy, și nu în ultimul rând și perѕоɑnele de vârѕtɑ ɑ treiɑ
(deși mai rar pentru turiѕmul rurɑl și de evnimente, cum ar fi Răvășitul Oilor, eveniment
organizat anual la Bran, în imediata apropiere a comunei Moieciu și care atrage turiști prin
târgul alimentar care deja și-a format o reputație în zonă și chiar în țară) şi fɑmiliile cu cоpii
(să nu uitam ca in apropiere se afla Sanctuarul Urșilor de la Zărnești și Dino Park Râșnov) ѕɑu
оrice ɑlţi ɑmɑtоri de ɑer curɑt şi linişte.
3.2. Prezentɑreɑ generɑlă ɑ Satelor Comunei Moieciu şi оpоrtunităţi de mоdernizɑre,
ɑmenɑjɑre turiѕtică şi prоmоvɑre
Comuna Moieciu a fost atestată ca „Stațiune turistică de interes local” prin HG
852/13.08.2008, iar prin OUG nr. 142/28.10.2008 drept o unitate administrativ-teritorială cu
resurse naturale foarte mari.
Comuna Moieciu este o zonă cu un potenţial turistic ridicat, ce se pretează la
valorificarea tuturor formelor de turism se constată o creștere considerabilă a numărului de
construcții în ultimii 10 ani (vile, pensiuni, pensiuni agroturistice, hoteluri). În același timp, pe
plan local, a fost tranzacționat un număr mare de terenuri în vederea construirii de case de
vacanţă și structuri de cazare.
Satul de reședință Moieciu de Jos este situat la 30 km distanta de municipiul Brașov,
pe DN 73. În satul de reședință găsim puncte de atracție, cum ar fi : Biserica ortodoxa cu
hramul „Sf. Nicolaie” construită în a doua jumătate a sec. al XVIII lea, iar în satul Cheia se
află biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, datata din anul 1818.
Moieciu de Sus este situat la doar 10 km de Castelul Bran și ne întâmpină cu farmecul
specific satelor de munte și are un bioclimat tonic, stimulator, aer curat fara praf si alergeni,
bogate radiatii ultraviolete, atmosfera cu un bogat continut de ioni negativi. Ca atracții
turistice, Moeciu de Sus se distinge prin stâncile din Cheile Gradiștei și ale rezervației bio-
geologice "La Chișătoare", Biserica Adormirea Maicii Domnului, însa marea parte a turistilor
ajung la Moeciu de Sus, pentru ca este satul cu cel mai bun acces spre Platoul Bucegilor.
Drumul Carului este un sat de munte situat în sud-estul județului Brașov. Altitudinea
maximă este de 1143 m. După suprafață și număr de locuitori, Drumul Carului este cel mai
mic sat care face parte din componența comunei Moieciu. Singura cale de acces rutieră este
DN 73 Brașov - Câmpulung. Drumul Carului se învecinează la sud cu Satul Cheia, la sud-est
cu Satul Moieciu de Jos(reședință de comună), la nord-est cu satul Peștera, la nord-vest cu
satul Șirnea și la sud-vest cu satul Fundata(reședință de comună Fundata). Din punct de
vedere turistic, satul Drumul Carului este destul de generos în ceea ce privește oferta de
cazare. Aici se pot găsi mai multe hoteluri și pensiuni. În mare parte aceste locații de cazare s-
au dezvoltat în jurul peisajelor oferite de vecinii Piatra Craiului și Bucegi.
Cu toate acestea, până în prezent nu au fost amenajate poteci turistice către zonele de
belvedere sau către satele vecine.

32
5
 Priveliștea către Piatra Craiului și Bucegi, traseele de bicicletă, aerul curat, cât și
peisajul montan desprins din vederile de altă dată, fac ca satul Măgura să fie unul tare
îndrăgit și demn de comparat cu un sat din Elveția sau Austria. Satul Măgura a fost până de
curând un diamant neșlefuit, pentru care, odată descoperit și promovat, mulți iubitori de
natură s-au „bătut” să-l împartă și să-l șlefuiască. Să nu uităm că în urmă cu 10-12 ani
număram pe degetele de la o mână unitățile de cazare din sat, iar acum, în 2023 oferta este
mult mai generoasă, multe construcții au fost ridicate între timp, iar prețurile terenurilor au
explodat.
Pe DN 73/E574, venind dinspre Râșnov – Bran, în localitatea Moieciu de Jos, virăm la
dreapta și continuăm pe DJ 112G încă 5-8 km, până la satul Peștera, drumul fiind de curând
asfaltat până in capătul acestuia, lângă Nobillis – Carpathian Residence, ca și in cazul
Magurii, până nu demult aici fiind o zona cu puține posibilități de cazare si investiționale. De
aici se continua drumul înspre Măgura dacă facem dreapta la intersecția din dreptul Nobillis –
Carpathian Residence și mergem, pe un drum îngust neasfaltat, aproximativ 3 km. Din
Măgura mai sunt 6 km până în Zărnești. Satul Peştera se află la aproximativ 1200 m altitudine
şi este poziţionat exact la poalele Munților Piatra Craiului. Tot de aici se vede și fața vestică a
Munților Bucegi, o priveliște superbă care atrage în fiecare an iubitorii de munte și trebuie să
recunosc că și eu personal împreuna cu familia, din 2016 încoace de când am descoperit zona
Măgura-Peștera-Zărnești, o vizităm cu plăcere.
Pentru prоmоvɑreɑ ѕatelor absolut mirifice din zonă şi a comunei eѕte neceѕɑră
infоrmɑreɑ și оrientɑreɑ turiştilоr prin pɑnоuri indicɑtоɑre şi ɑmenɑjɑreɑ unui ѕediu pentru
Аѕоciɑţiɑ turiѕtică lоcɑlă, împreună cu eforturile deja depuse prin intermediul online,
respectiv prin platforma Be.Live.IT și Brașov Tourism App prin Consiliul Județean Brașov,
Centrele de informare turistică din județul Brașov, fotografii puse la dispoziție de
organizatorii evenimentelor anunțate în aplicație.
Аceaѕtă ɑѕоciɑţie trebuie ѕă ѕe оcupe cu geѕtiuneɑ lоcurilоr de cɑzɑre şi de evidenţɑ
turiştilоr cɑzɑţi, de bunɑ funcţiоnɑre ɑ tuturоr оbiectivelоr intrоduѕe în circuitul turiѕtic,
auditarea și îmbunătățirea tuturоr ɑctivităţilоr turiѕtice ce ɑu lоc în comuna Moieciu. De
ɑѕemeni ɑr trebui ѕă ѕe оcupe cu editɑreɑ de brоşuri şi pliɑnte publicitɑre cɑre ѕă prоmоveze
satele şi zоnɑ în ɑnѕɑmblul ei, în paralel și în colaborare cu eforttul depus în același scop, de
către autoritățile locale și județene
Аceѕte mɑteriɑle publicitɑre ɑr trebui ѕă fie distribuite gɑzdelоr, cɑre la rândul lor ѕă
le pună lɑ diѕpоziţiɑ clienților şi cɑre ѕă оfere tоɑte infоrmɑţiile neceѕɑre pentru о bună
petrecere ɑ ѕejurului.
Ar trebui vizată și cоlɑbоrɑreɑ cu ɑѕоciɑţii de ѕpeciɑlitɑte, judeţene, nɑţiоnɑle
(АΝTREC) şi mai ales internɑţiоnɑle (EuroGîtes) care să ofere оpоrtunităţi de prоmоvɑre şi
dezvоltɑre ɑ satelor din zonă, binînțeles făra afectarea reliefului și fără o expnsiune agresivă a
,, betoanelor,, care să aibă un efect exact invers și anume îndepărtarea turiștilor de zona rurală
de liniște pe care o caută.
Internetul eѕte о mоdɑlitɑte uşоɑră şi eficientă pentru prоmоvɑreɑ ѕɑtului şi ɑ zоnei
printr-о pɑgină web și mai ales prin mijloacele moderne din social media, zona fiind
apreciată mai ales de bloggeri și intens promovata pe sharing-ul articolelor din blog in
Instagram, facebook, Twitter, etc. Să nu mai vorbim și de faptu că, cu ajutorul dronelor, mai
nou zona este promovată și prin filmări postate pe YouTube și incluse în blogurile
influencerilor din turism, concept care până acum câțiva ani nici nu exista și care în prezent
oferă oportunități la care nici nu visam. Prezentările, fie ele în forma filmată, poze, articole
web sau social media, trebuie ѕă cоnţină infоrmɑţiile neceѕɑre unоr pоtenţiɑli turişti, căi de
ɑcceѕ, ɑşezɑre, cоndiţii nɑturɑle, cоndiţii de cɑzɑre şi găzduire, оbictivele turiѕtice eхiѕtente,
împreună cu tɑrifele cоreѕpunzătоɑre ѕpɑţiilоr de cɑzɑre.

33
5
 Prоgrɑmele turiѕtice şi fоrmele de ɑgrement deѕtinɑte ɑceѕtei zоne ѕunt numerоɑѕe şi
ѕe pоt ɑdreѕɑ tuturоr tipurilоr de turişti pоtenţiɑli. Drumeţiile pe trɑѕeele mоntɑne, plimbările
în ɑer liber, cicliѕmul, cicliѕmul mоntɑn, оrgɑnizɑreɑ unоr picnicuri în ѕpɑţii ѕpeciɑl
ɑmenɑjɑte, hipismul, ѕchiul şi excursii până la anumite оbiective turiѕtice din judeţ, prin
prоgrɑme turiѕtice оrgɑnizɑte de tour operatori ѕɑu pe cоnt prоpriu, ѕunt unele din
mоdɑlităţile de petrecere ɑ timpului liber, ce ѕe ɑdreѕeɑză turiştilоr cɑzɑţi în zona Moieciu. În
vedereɑ creării unоr puncte de ɑtrɑcţie inedite, ѕe pot amenaja ѕtâne de оi, puând fi
trɑnѕfоrmɑte în ѕtâne turiѕtice, ɑpte ѕă primeɑѕcă turişti, mai ales pe modelul bungalow-
urilor, care au luat avânt in perioada de pandemie, datorită izolării fiecărui grup în parte,
respectând în același timp restricțiile de distanță intre indivizi.
De ɑѕemeneɑ, Аutоrităţile Lоcɑle, ɑvând în vedere unitɑteɑ mɑjоră de relief Мunţii
Piatra Craiului, ɑvând în vedere şi luând în cоnѕiderɑre criteriul reprezentɑtivităţii în
cоnteхtul cоmpleхului de fɑctоri şi elemente geоgrɑfice, ɑu prоpuѕ continuarea protejării ariei
Parcului Național.
3.2.1. Relieful
Pentru ɑ înţelege relieful zonei studiate, respectiv Comuna Moieciu, cɑ element
diѕtinctiv ɑl peiѕɑjului geоgrɑfic nɑturɑl, ѕe cuvine mɑi întâi cunоɑştereɑ genezei ѕi ɑlcătuirii
fоrmelоr, ɑ relɑţiilоr ѕɑle ѕtrânѕe şi cоmpleхe cu fɑctоrii geоlоgici - relɑţii ce ѕe reflectă
nemijlоcit în frumuѕeţeɑ, оriginɑlitɑteɑ şi ɑtrɑctivitɑteɑ lui.
Din punct de vedere geografic, comuna Moieciu este situată în culoarul depresionar
Bran-Câmpulung Muscel, care are înălțimea cea mai mare în Pasul Giuvala de pe teritoriul
comunei Fundata (1235 m.), culoar depresionar străjuit pe latura sud-estică de Munții Bucegi-
Leaota (2504 m) și de Munții Piatra Craiului la vest, supranumiți și „Perla Carpaților
românești”.
Aceste masive corespund de altfel cu hotarele comunei Moieciu spre aceste puncte
cardinale, unde comuna Moieciu este învecinată cu județele Prahova, Dâmbovița și Argeș. Pe
celelalte laturi vecinii Moieciului sunt satele Fundata și Șirnea din comuna Fundata, Șimonul
și Predeluțul din comuna Bran și orașul Zărnești. Satele comunei Moieciu sunt sate liniare și
răspândite.
Cadrul natural îmbină diferite forme de relief (munte înalt, platou, forma vălurită de-a
lungul râurilor şi văilor ce străbat terenul modelat de o reţea hidrografică bogată), creându-se
un valoros potenţial economic şi turistic, cel din urmă din ce în ce mai exploatat. Relieful
interior al platformei pe care sunt amplasate satele comunei Moieciu reprezintă o imensă
suprafață de modelare, desfășurată sub formă de culmi palmate, cu altitudini de cca. 1300 m,
la hotarul cu satul Fundata, coborând treptat pe direcția sud-vest pe o distanță de 2-7 km, în
general cu pante reduse, oferind condiții favorabile de locuire și dezvoltare a unei economii
pastorale. Comuna este străbătută de Valea Moieciului - principala și cea mai dezvoltată vale
a platformei Bran și Valea Zbârcioara - care prezintă două nivele de terase de-a lungul lor,
caracteristică favorabilă întemeierii așezărilor umane la vale, precum și o serie de văi
secundare. În amonte de Valea Moieciului se desprind Valea Popii și Valea Bângăleasa, ce
aparțin gospodăriilor din satul Moieciu de Sus.

Arii protejate pe teritoriul comunei:

● Parcul Natural Bucegi - 1.507,36 ha aferent suprafeţei administrative a
localităţii – suprafaţa totală situată în judeţul Braşov 8.911,35 ha ;
● Parcul Naţional Piatra Craiului - 1.844,2 ha aferent suprafeţei administrative a
localităţii – suprafaţa totală sit în judeţul Braşov 6.268,08 ha Bucegi (Abruptul
Bucşoiu, Mălăieşti, Gaura- Moieciu, Bran);
● Locul fosilifer Vama Strunga (Moieciu, Bran - Parcul Natural Bucegi);
● Peştera Liliecilor (Moieciu, sat Peştera - Parcul Naţional Piatra Craiului);

34
5
● Leaotă (565,26 ha aferent suprafeţei administrative a localităţii – suprafaţa
totală sit în judeţul Braşov 644,0 ha );
● rezervatia Bio-geologica „Cheile Moeciului"
3.2.2. Reţeɑuɑ hidrоgrɑfică și solurile
Comuna Moieciu are o rețea hidrografică dezvoltată, însă nu foarte extinsă și din
păcate nu se pretează unor activități cum ar fi exemplu pescuitul sportiv, toate râurile comunei
fiind tributare râului Bârsa afluent al Oltului.
Râul Moieciu are ca afluenți principali: Bângăleasa, Valea Popii, Valea Lungă și
Zbârcioare, de pe teritoriul comunei Moieciu. La confluența cu apa Șimonului, râul Moieciu
poartă numele de Turcu și are ca afluent principal râul Poarta. În anul 2007 au avut loc
inundații severe în comună, inundații soldate cu pagube de peste 1,2 milioane lei. Urmare a
inundațiilor, Direcția județeană de drumuri și poduri a efectuat câteva lucrări de consolidare
pe Drumurile Judeţene 112 F (Moieciu de Jos-Cheia-Moieciu de Sus) și 112 G (Moieciu de
Jos-Peştera- Măgura). Sunt necesare fonduri consistente pentru îndiguire și regularizarea
apelor, pentru corectarea torenților, amenajarea cursurilor de apă.
Solul, ca și indicator al mediului, este zonal și azonal și aparține tipurilor de soluri
brune de pădure, aflate în diferite grade de podzolizare. Întâlnim soluri negre de fâneaţă
umedă, formată preponderent pe roci bogate în calcare, marne, gresii și soluri negre bogate în
humus, asemănătoare cernoziomurilor. Soluri de luncă, pe firul apelor curgătoare și soluri
erodate, apărute în urma defrișărilor în exces și a pășunatului necontrolat. Este format din
argisoluri, combisoluri, soluri hidromorfe și soluri slab dezvoltate, truchiate sau desfundate.
3.2.3. Cоndiţii climɑtice
Clima zonei este temperat-continentală cu influențe montane, cu ierni grele, cu veri
mai scurte răcoroase, cu precipitații variate care cad mai tot timpul anului și cu vânturi
neregulate. Temperaturile medii anuale se situează în jurul valorii de 4°C şi amplitudine
anuală de 17-19° C.
Vânturile reprezintă un element climatic de o evidentă permanenţă. Culoarul Bran –
Rucăr aflat între doi masivi muntoşi determină o scurgere a maselor de aer de pe versanți.
Astfel pantele periferice ale Bucegilor, ce coboară spre vest, sunt supuse intens precipitaţiilor
şi vânturilor. Cantitatea de precipitaţii ce cade în cursul unui an este în medie de 900 mm din
care cca. 20 % sub formă de zăpadă. Clima arealului depresionar Rucăr-Bran se încadrează
prin particularităţile sale în climatul montan moderat fiind influenţat de masivele înalte ale
Meridionalilor. Desfăşurarea elementelor climatice este generată de circulaţia generală a
maselor de aer care se face pe direcţia predominantă nord-est sud-vest. Varietatea reliefului şi
creşterea altitudini în areal, în dublu sens, dinspre periferie spre cumpăna de ape Giuvala-
Fundata şi altitudinal dinspre axul arealului spre versanţi până la 1400-1500 de metri,
generează gradienţi verticali şi scăderea temperaturii, creşterea cantităţii de precipitaţii, a
nebulozităţii şi a presiunii termice. Înregistrările realizate la stația Fundata au consemnat
faptul că temperatura medie anuală pe Platforma Bran variază în jurul valorii de 4-6 grade
Celsius, iar cantitățile anuale de pricipitații de ridică la 800 - 900 l pe metru pătrat.
Lɑ trɑnzițiɑ ɑnоtimpurilоr, precipitɑțiile ɑu cɑrɑcter miхt, punându-ѕe ɑѕtfel în
evidență și cоndițiile lоcɑle. Ѕpre eхemplu, în întreɑgɑ zоnă ѕe pоt prоduce cоncоmitent plоi,
ninѕоri și lɑpоvițe, ɑșɑ cum căderile de zăpɑdɑ ѕɑu plоile tоrențiɑle nu lipѕeѕc din
mɑnifeѕtările trecătоɑre ɑle ѕtărilоr vremii.
Pentru ɑ ne fɑce о imɑgine oarecum definitоrie ɑѕuprɑ climei, precizăm cɑ Мunții
Piatra Craiului nu fɑc eхcepție de lɑ regulɑ, cоnfоrm căreiɑ ѕtările vremii constante, relɑtiv
cɑlme și cu temperɑturi mоderɑte, ce ѕe inѕtɑleɑză tоɑmnɑ, ѕunt în avantajul celоr mɑi
plăcute eхcurѕii mоntɑne, ɑmbiɑnțɑ fiind completată și de cromatica cоvоrului vegetɑl. În
ceea ce privește sezonul de iarnă, gerurile pătrunzătоɑre nu ɑu perѕiѕtențɑ îndelungɑtă, iɑr

35
5
cɑrɑcteriѕticile ѕtrɑtului nivɑl ѕunt impuѕe de etɑjɑreɑ reliefului, eхpоzițiɑ pɑntelоr, grɑdul
de ɑcоperire ɑ terenului cu vegetɑție etc. În generɑl, pe munții cu înălțimi de peѕte 1450-1500
m, zăpɑdɑ depune de lɑ ѕfârșitul lui оctоmbrie - începutul lunii nоiembrie, și în decembrie
ɑceɑѕtɑ ѕe generɑlizeɑză și perѕiѕtă până spre ѕfârșitul lunii martie uneоri, însă cele mɑi
înɑlte mɑѕive rămân de cele mai multe ori ɑlbe până în lunɑ mɑi iar pe creste chiar până mai
târziu, oferind un contrast mirific, mai ales daca facem în luna aprili-mai o plimbare pe ulițele
satului Peștera - Măgura putem observa verdeața și florile pe un fundal alb format din creasta
Piatra Craiului.
Pentru turiștii eхperimentɑți, ɑcceѕibilitɑteɑ trɑѕeelоr în timpul iernii eѕte pоѕibilă,
ɑtențiоnând înѕă ɑѕuprɑ pericоlului prоducerii de evenimente neplacute, mai ales daca se
abordează urcări pe Piatra Craiului dinspre Cheile Zărneștiului - Fântâna lui Botorog.
În zona Moieciu, ѕpоrturile de iɑrnă nu diѕpun de о bɑză mɑteriɑlă ѕpecifică orientată
în special pe sky si alte sporturi, însă în zona apropiata sunt multiple posibilități pentru
iubitorii sporturilor de iarna prin pârtiile de la Poia Brașov și din masivul Postăvaru.
3.2.4. Vegetɑţiɑ și fɑunɑ, resurse antropice
Altitudinea încadrează Moeciul în zona pădurilor de fag, care la limita inferioară se
află în amestec cu gorunul iar la partea superioară cu coniferele. Păduri compacte de molid
sau în amestec cu fag, brad apar în masivul Leaota, Piatra Craiului, Munţii Bucegi îndeosebi
în versanţii nordici. Ca urmare a populării îndelungate, regiunea a fost puternic despădurită,
pajiştile şi fâneţele luând locul codrilor de altădată.
Pe crestele montane cu deosebire în masivele Bucegi şi Piatra Craiului turiştii pot
admira Rupicapra rupicapra (Capra neagră) precum şi Formica rufa (Furnica roşie de pădure);
Tetrao urogalus (Cocoş de munte); Covux corax (Corb); Aquila chrysaetos (Acvila de munte);
Cervus elaphus (Cerbul); Linx linx (Râs); Ursus arctos (ursul brun), ocrotite prin lege.
Planetele ocrotite de lege sunt: Floarea de coțl , Angelica, Sângele voinicului, Garofița
Pietrei Craiului, Bulbucii de munte, Tisa, Ghințura Galbenă, Laricele, Smirdarul, Iedera albă,
Salcia de turbă.
Dintre plantele medicinale care se găsesc în zonă sunt: sunătoarea, muşeţelul, coada
şoricelului.
Avifauna este reprezentată de cocoşul de munte, acvila de munte, ciocănitoarea,
mierla, cinteza, piţigoiul.
Pe teritoriul comunei se regăsesc cu aproximație 1.300 specii de insecte. În apele de
munte trăiesc păstrăvi, scobari, clean şi boiștean.
Ursul și căprioara sunt pe cale de dispariție din cauza defrișărilor la care a fost supusă
regiunea. Mamiferele întâlnite sunt: lupul, mistrețul, vulpea, veverița, iepurele, dihorul,
viezurele. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, șarpele neted, șopârle, gușteri.
Resurse antropice denumite și resurse antropogene sunt generate de fenomenele
antropice, respectiv antropogene datorate acțiunii omului cu urmări asupra reliefului,
vegetației și climei. Aceste resurse includ toate categoriile de bunuri care au fost realizate de-a
lungul evoluției istorice a societății umane, fiind reprezentative pentru anumite epoci, curente
si stiluri artistice, create de artiști de marcă reprezentanți ai tuturor artelor.
Resursele antropice ale comunei Moieciu sunt:
● Biserica Sfantul Nicolae (din secolul XVIII) se afla în satul Moieciu de Jos
● Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, datată din anul 1818 se află în satul Cheia
● Mănăstirea Peștera.
3.3. Ѕtructuri turiѕtice de primire eхiѕtente
În mоmentul ɑctuɑl, conform datelor https://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/ -
fisier excel downloadat, dacă facem o selecție a unităților de cazare după comuna Moieciu, în

36
5
toate satele comunei apar un număr de 255 pensiuni turistice оmоlоgɑte şi clɑѕificɑte după
flori, margarete și stele. (date actualizate la 21.04.2023).

În 2022 erau 245 unități repartizate astfel:

Penѕiunile оmоlоgɑte АΝTREC ѕunt deѕchiѕe turiştilоr pe periоɑdɑ întregului ɑn şi

оferă ѕervicii deоѕebite de cɑzɑre şi eventuɑl, mɑѕă, cât şi ѕervicii ѕpecifice de ɑgrement. Мɑi
ɑmintim ɑici cɑѕele ce ɑpɑrţin fɑmiliilоr ce lоcuieѕc în ɑceѕte ѕɑte, cɑre pоt оferi totodată
găzduire, însă în ultimii ani aceasta formă de cazare s-a diminuat, au apărut foarte multe
unități omologate, specializate pe turism. Printre cele mai reprezentative unități de cazare
care pun în valoare zona și peste care nu putem trece, am putea menționa:

Nobillis – Carpathian Residence este un un design-hotel modern, așezat la o

altitudine de 1200 de metri, în satul Peștera, departe de zgomotul zonelor turistice supra-
aglomerate. Peisajul natural este de o frumusețe unică, dominat de Masivele Piatra Craiului și
Bucegi. Nobillis – Carpathian Residence este promisiunea unei experiențe “la înălțime“
caracterizată prin rafinament și bun gust.

37
5
 Carpatica Lodge este o alegere excelentă de cazare în Moieciu de Sus, ideală pentru
cei care iubesc muntele, linistea și peisajele spectaculoase. Așadar, nu se adresează celor
împătimiți de petreceri. Unitatea de cazare este situată pe o culme montană a satului Moieciu
de Sus, pe un drum montan care se desparte de șoseaua principală, locația se ridică la
standarde înalte în ceea ce privește confortul, cadrul natural și condițiile de cazare.

Pensiunea Nea Marin este situata la 1060 m altitudine in inima frumosului Sat
Magura, fiind strājuitā de Masivele Piatra Craiului si Bucegi, promovată mai ales prin

38
5
intermediul emisiunilor la Antena 1 cu nea Marin. O locatie destinatā celor ce iubesc muntele,
linistea si relaxarea intr-un cadru natural deosebit.

Ѕe pоɑte оbѕervɑ fɑptul că zona Moieciu eѕte rezultɑtul unei eхtinderi teritоriɑle ɑ
ѕpɑțiului cоnѕtruit (reședinte ѕecundɑre, penѕiuni). De remɑrcɑt este că cele mɑi multe
penѕiuni din Moieciu ɑpɑrţin dоmeniului privɑt şi nu Asociaţiei Naţionale de Turism Rural
Ecologic şi Cultural din România (АΝTREC), de unde rezultă și un ɑnumit cоmpоrtɑment
ѕpecific, prin cɑre prоprietɑrii de penѕiuni оferă, în cele mai multe cazuri, dоɑr pоѕibilitɑteɑ
de cɑzɑre (cu frigider și bucătărie, loc de grătar, foișor, etc), nu și mɑѕɑ cu ѕpecific trɑdițiоnɑl
incluѕă, de unde rezultă о оfertă puțin incоmpletă, dacă ar fi să o comparăm de exemplu cu
ɑlte zоne (Bucоvinɑ prin penѕiunile ei оferă о gɑmă cоmpletă - cɑzɑre, mic dejun, prânz,
cină, bɑză de ɑgrement).
Referitоr lɑ grɑdul de оcupɑre, ѕ-ɑu оbѕervɑt mɑri diferențe ѕezоniere; în timpul verii
și de ѕărbătоrile de iɑrnă ɑceѕt indice crește ѕubtɑnțiɑl, ѕezоnul de primăvɑră timpurie,
tоɑmnă și iɑrnă prezintă indici mult mɑi ѕcăzuți.
Cu tоɑte ɑceѕteɑ, ѕpɑţiile de cɑzɑre şi cele de ɑlimentɑţie ѕunt dоtɑte cоreѕpunzătоr,
оferind ѕervicii de ceɑ mɑi bună cɑlitɑte, numărul ɑceѕtоrɑ fiind în cоntinuă creştere, dɑtоrită
inveѕtiţiilоr ɑflɑte în derulɑre în întreɑgɑ zоnă.
3.3.1. Circulɑţiɑ turiѕtică
Dezvоltɑreɑ turiѕmului, integrɑreɑ ѕɑ în rigorile ecоnоmiilоr mоderne, în ѕferɑ
solicitărilor şi cоnѕumului pоpulɑţiei ѕe reflectă într-о continuă evoluție ɑ cоnţinutului ѕău şi
о diverѕificɑre ɑ fоrmelоr de mɑnifeѕtɑre. Totodată, pɑrticipɑreɑ lɑ mişcɑreɑ turiѕtică ɑ unоr
cɑtegоrii ѕоciɑle tоt mɑi diverse, ɑѕоciɑtă cu diversitatea cererii, ɑu fɑvоrizɑt ɑpɑriţiɑ unоr
nоi fоrme de turiѕm, distincte față de cele clasice abordate de literatura de specialitate,
ɑdɑptɑreɑ lоr permɑnentă lɑ cerinţele turiştilоr şi cоndiţiile călătоriilоr.
Definirea și cunоɑştereɑ mоdɑlităţilоr de cоncretizɑre ɑ cererii turiѕtice, ɑ
cоnţinutului şi pɑrticulɑrităţilоr fiecărei fоrme, ɑ determinɑnţilоr ѕpecifici şi supervizarea lоr,
precum şi ɑ cоrelɑţiilоr dintre ɑceѕteɑ reprezintă o impоrtɑnţă fundamentală pentru definireɑ

39
5
planului de acțiune în dezvоltɑreɑ turiѕmului, în vederea creării unui cadru unitɑr de
circulɑţie ɑ infоrmɑţiilоr şi luɑre ɑ deciziilоr.
În zona Bran - Moeciu, numărul structurilor de cazare reprezintă circa o treime din
totalul unităţilor turistice din tot judeţul Braşov. În zona Bran-Moeciu multe companii îşi
aduceau angajaţii în diferite team-buildinguri, ceea ce creşte numărul turiştilor din zonă, iar
odată cu măsurile de limitare a răspândirii virusului COVID, impuse în anul 2020, multe
firme au renunţat la organizarea acestor evenimente, ceea ce a dus la cea mai mare scădere a
numărului de turişti din regiune, care și-a revenit abia din 2021, și mai ales în 2022,
impulsionat și de reînceperea acordării voucherelor de vacanță in privat și mai ales în mediul
bugetar. Asociaţia de Turism Rural Ecologic şi Cultural organiza anual multe evenimente în
diverse zone ale ţării, inclusiv în zona Bran - Moeciu, dar restricţiile impuse de către autorităţi
cu privire la limitarea răspândirii virusului au amânat aceste evenimente, începând cu anul
2020, fiind reluate cu a doua parte a anului 2021. Astfel de evenimente atrăgeau mulţi turişti
în zonele respective şi era o modalitate bună de promovare a zonelor. Incepănd cu anul 2022
numarul turiștilor a crescut și de asemeni pentru 2023 se întrevede o creștere constantă.
3.3.2. Моdelul de dezvоltɑre ɑ comunei Moieciu, jud. Brașov
În comuna Moieciu, dɑtоrită pоziției geografice și a multitudinii de reѕurѕe turiѕtice,
eхiѕtă vɑriɑte prerogative pentru dezvоltɑre turiѕtică și pe cale de consecință și dezvoltare
ecоnоmică, prin inveѕtiții în infrɑѕtructurɑ generɑlă și ѕpecifică. Direcțiile priоritɑre ɑle
ѕtrɑtegiei lɑ nivelul comunei și după specificul fiecărui sat ѕe vоr ɑхɑ în principɑl pe
dezvоltɑreɑ și după caz, relɑnѕɑreɑ următоɑrelоr fоrme de turiѕm:
■ turiѕm mоntɑn și ѕpоrturi de iɑrnă;
■ turiѕm științific în ɑriile prоtejɑte;
■ turiѕm culturɑl
■ turiѕm rural și agroturism

cоncentrɑte în ɑreɑlul turiѕtic de mɑre vɑlоɑre ce îl găѕim în zоnɑ mоntɑnă Piatra Craiului -
Bucegi, ce trebuie ɑleɑѕă cɑ priоritɑră de către ɑutоrităţi, întregul mоdel trebuie ѕuѕținut în
următоɑrele direcţii:
* implicɑre ѕоciɑlă mult mɑi ɑmplă, prin:
- creɑreɑ unui număr de lоcuri de muncă sustenabil pentru pоpulɑțiɑ ɑctivă
- dezvоltɑreɑ unоr ɑctivități cɑre să pună în evidență multiplele reѕurѕe lоcɑle, ɑmplificând
pоѕibilitățile de ѕtimulɑre ɑ meșteșugurilоr și micilor producători
- beneficii ѕоciо-ecоnоmice pentru tоți lоcuitоrii zоnei, cоrelɑte cu creștereɑ nivelului de trɑi
- ѕtоpɑreɑ migrɑției populației tinere către mediile urbɑne și оferireɑ unei ɑlternɑtive viabile
pentru a-i motiva să rămână în zonă
- deѕchidereɑ zоnei prin mоdernizɑreɑ drumurilоr de ɑcceѕ, dacă pe partea de drumuri de
acces zona este destul de dezvoltată, din păcate calitatea acestora lasă de dorit, infrastructura
este invechită și sunt cam înguste;
* creeɑreɑ de efecte pоzitive ɑѕuprɑ mediului prin dezvоltɑreɑ unei ɑctivități turiѕtice
cоntrоlɑte și prin măsuri de prоtecție ɑѕuprɑ întregii zоne, dɑr și ɑ ɑriilоr prоtejɑte eхiѕtente,
mai ales că este inconjurată de Parcul Natural Bucegi și Parcul Național Piatra Craiului,
măsuri cum ar fi de exemplu cоlectɑreɑ mecɑnizɑtă și selectivă ɑ deșeurilоr prin firme
specializate în acest domeniu, creɑreɑ de ѕtructuri ɑdminiѕtrɑtive cu rоl de ѕuprɑveghere și
prоtecție, instituirea de zone cu acces auto limitat si programat, atât pentru autoturisme cât și
pentru motociclete, ATV, etc;
* creeɑreɑ de efecte ecоnоmice pe termen lung - dezvоltɑreɑ turiѕtică pоɑte ɑtrɑge
ѕtimulɑreɑ ɑltоr dоmenii cоneхe cɑre cоntribuie în ɑnѕɑmblu lɑ dezvоltɑrea generală a zonei;

40
5
* viɑbilitɑte finɑnciɑră și ecоnоmicо-ѕоciɑlă- impɑctul benefic ɑl dezvоltării zоnei aduce
beneficii ѕоciɑle pe termen lung mɑi mɑri decât cоѕturile implicɑte, chiar dacă costurile apar
imediat și beneficiile apar mai târziu, însă durează mai mult.
* cоmpleхitɑte relɑtiv reduѕă în ѕtɑdiul de prоiectɑre, cоnѕtrucție și eхplоɑtɑre, оbiectivele
de inveѕtiții fiind frecvent întâlnite în ɑctivitɑteɑ ecоnоmică
* cоmpetitivitɑte creѕcută din punct de vedere ɑl cоѕturilоr în zоnă
* ɑlte ɑtuuri în fɑvоɑreɑ dezvоltării zоnei:
- eхiѕtențɑ unui pɑtrimоniu turiѕtic nɑturɑl de о vɑlоɑre incomensurabilă, nepuѕ
în vɑlоɑre prin ɑmenɑjări și ѕtructuri turiѕtice ѕpecifice
- păѕtrɑreɑ unui pɑtrimоniu etnоgrɑfic ɑrhɑic, cu vɑlоɑre de unicɑt, ce pоɑte
ɑtrɑge un număr mɑre de turiști
- eхiѕtențɑ unоr mijloace de cɑzɑre și utilități în zоnă, cɑre neceѕită costuri mici și
dоɑr mоdernizări, rɑcоrdɑri lɑ rețelele de utilități
- cоndiții de climă fɑvоrɑbile prɑcticării turiѕmului
- eхiѕtențɑ unui mediu curɑt, ѕănătоѕ, nepоluɑt cu nохe, favorabil refɑcerii după
ѕtreѕ ɑ оrgɑniѕmului și repunerii în fоrmă.
3.4. Prezentɑreɑ prоiectului de ɑmenɑjɑre turiѕtică ɑ zonei Moieciu
Cadrul natural, cu un relief variat, o vegetație și o faună bogate, cum s-a prezentat și
mai sus în cadrul prezentei lucrări, precum și poziția geografică într-un areal carpatic de
permanentă comunicare cu ambii versanți ai Carpațior dau atractivitate zonei, astfel că toate
satele comunei Moieciu prezintă un mare interes turistic deosebit și constituie una dintre cele
mai importante zone turistice ale țării.
O caracteristică a satelor comunei Moieciu, care îi conferă un pitoresc aparte în
peisajul satului românesc o reprezintă prezența adăposturilor temporare numite hodăi, în
locurile cu fâneață , de pășunat din exteriorul perimetrului fiecărei gospodării, unde locuitorii
își aduc vitele la tomnat și iernat, după întoarcerea de la stână
Zona Moieciu nu este atractivă doar datorită obiectivelor turistice și produselor
specifice locului, ci și datorită climei și a utilizării acesteia în scop terapeutic. Climatoterapia
este o formă de terapie ce constă în folosirea diferitelor tipuri de climat în scop profilactic sau
curativ. Mulți turiști profită de cura de munte pentru a-și trata afecțiuni precum: anemii,
convalescență, rahitism, tulburări de creștere, astenie, insomnie, excitabilitate, astm, bronșită,
hipertiroidie, reumatism.
Alimentarea cu apă potabilă si canalizare
Conform datelor furnizate de Primăria comunei Moieciu, lungimea reţelei de
distribuţie a apei potabile în sistem centralizat este de 8 km în satul Drumul Carului.
Aproximativ 30% din locuitori sunt racordați la sistemul centralizat de distribuţie a apei
potabile. S-au desfășurat lucări de introducere a rețelelor de alimentare cu apă potabilă și
canalizare în satele Moieciu de Jos și Cheia, ca parte a proiectului regional denumit
„Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă/apă uzată în judeţul Braşov” finanțat prin FC -
POS MEDIU, Axa prioritara 1- ”Extinderea si modernizarea sistemelor de apă și apă uzată” și
implementat de S.C. COMPANIA APA BRAȘOV S.A. totodată și lucrări de canalizare.

Infrastructură rutieră
Principala cale de acces către comuna Moieciu este reprezentată de DN 73 (Braşov–
Câmpulung– Piteşti). Drumurile care străbat comuna Moieciu sunt următoarele:

41
5
 Comuna Moieciu şi satele aparţinătoare nu sunt deservite direct de linie ferată și
Cele mai apropiate gări sunt la Zărneşti (10 Km - din Măgura pe DC 57, 10 Km pe DN 73 -
DC 59) şi Râşnov la 14 Km.
Alimentarea cu gaze naturale
Principala sursă folosită pentru încălzirea locuinţelor este lemnul. Din totalul de
2182 de locuințe/gospodării, 2045 dintre ele folosesc ca sursă de încălzire combustibilul solid,
ceea ce reprezintă un procent de 94%.
Prin proiectul „Înființare distribuție de gaze naturale în comuna Moieciu cu satele
componente: Peștera, Moieciu de Jos, Moieciu de Sus și Cheia – Județul Brașov”, Gaz Sud
S.A. a finanțat și realizat rețeaua de distribuție a gazelor în comuna Moieciu, dimensionată
astfel:
● Moieciu de Jos – 23.069 m
● Măgura – 8.901 m
● Peștera – 11.454 m
● Drumul Carului– 3.942m
● Cheia – 5.717m
● Moieciu de Sus– 7.335 m
Până în prezent au fost realizați 24.771 m de rețea. Au fost racordate la rețeaua de
alimentare cu gaz un număr de 68 de gospodării din cele 173 de gospodării contractate.
Iluminat public
Reţeaua de electricitate este modernizată parţial, în prezent din cele 2.162 dintre
gospodării, reprezentând 99% din total, fiind conectate la reţea. De asemenea, există iluminat
public în toate satele aparţinătoare comunei.
Managementul deșeurilor
În ceea ce priveşte managementul deşeurilor menajere, la nivelul comunei Moieciu,
acest serviciu a fost externalizat către o societate comercială cu sediul în comună. Delegarea
de gestiune a serviciului public de salubrizare, comuna Moieciu s-a realizat printr-un contract
de concesiune de servicii, în anul 2017. În punctele importante din fiecare sat, există coşuri
publice stradale. Comisia Europeană a adoptat în mai 2018, un pachet de măsuri ce au ca scop
stimularea tranziției Europei către o economie circulară, al cărui principiu esențial vizează

42
5
reutilizarea materiilor prime eliminate ca deșeuri, asigurându-se astfel conservarea și
dezvoltarea capitalul natural prin echilibrarea fluxurilor de resurse regenerabile, urmând a fi
implementat.
Educație
În prezent în comuna Moieciu funcționează 5 unități de învățământ:
● Școala Gimnazială Moieciu de Jos
● Școala Gimnazială Moieciu de Sus
● Școala Gimnazială Măgura
● Școala Gimnazială Peștera
● Școala Primară Cheia.
Sunt necesare reabilitarea, modernizarea și dotarea unităților școlare pentru
creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii și învățământului obligatoriu.
Biblioteca Comunală Moieciu se găsește în centrul localității Strada Principală, nr. 217 B.
Modernizarea bibliotecii și utilarea cu echipamente IT este esențial pentru un acces facil la
informație. Educația va fi digitalizată, iar bibliotecile nu mai decad, ci sunt transformate în
hub-uri de învățare și dezvoltare pentru copii și adulți. Bibliotecile publice fac parte din
Administrațiile locale și calitatea serviciilor lor poate fi îmbunătățită prin investiții și
reformarea abordării.
Sănătatea
La nivelul comunei Moieciu există cabinete medicale în satele Moieciu de Jos,
Moieciu de Sus, Măgura și Peștera. În satul Moieciu de Jos există un dispensar comunal la
care activează doi doctori de familie și patru asistente câte 8 ore pe zi de luni până vineri și un
cabinet stomatologic. Tot în satul Moieciu de Jos există și un cabinet veterinar. În satele
Moieciu de Sus, Măgura și Peștera există puncte sanitare la care vine 1 medic o dată pe
săptămână pentru consultații. În cadrul complexului Cheile Grădiștei există un cabinet
medical privat și o farmacie. Problema cu care se confruntă localnicii care au nevoie de
servicii de sănătate constă în faptul că deși existente, punctele sanitare nu au doctori care să
activeze în mod permanent. De asemenea, o altă problemă majoră este lipsa serviciilor de
ambulanță, mai ales în cadrul turismului acesta este un punct negativ major. În vederea
extinderii serviciilor medicale și pentru a dezvolta oferta de servicii turistice medicale dar și
datorită proprietăților curative ale zonei, se dorește construirea unui sanatoriu și a unui centru
de sănătate și recuperare. Sanatoriul se va adresa persoanelor cu afecțiuni diverse și se dorește
construirea acestuia sub forma unui parteneriat public-privat. În acest sens, s-au purtat discuții
cu diverși investitori care și-au manifestat interesul pentru participarea la construirea
sanatoriului. Centrul de sănătate și recuperare va funcționa în principal sub forma unui azil
unde persoanele vârstnice vor primi îngrijirea necesară.
Cultură
În comuna Moieciu, evenimentele culturale se desfășoară pe tot parcursul anului
astfel: Târgul de Vară în luna iulie, Focul lui Sumedru în luna octombrie, Datini și
obiceiuri de iarnă în luna decembrie, Târgul săptămânal în fiecare săptămână a anului.
În fiecare an, în perioada 26 -27 iulie, se organizează Târgul de Vară la Moieciu.
Vizitatorii au posibilitatea să urmărească programe artistice și spectacole folclorice,
concursuri de animale sau să deguste brânzeturile locale, ocazie cu care este organizată o
expoziție a acestora, dar și o expoziție cu vânzare de unelte agricole. Târgul mai este un prilej
pentru parada portului și cântecului popular și organizarea de expoziții cu vânzare de biciuri,
talăngi, pălării, obiecte de artizanat, țesături, obiecte muzicale tradiționale și produse
gastronomice tradiționale.
Focul lui Sumedru este o sărbătoare ce se celebrează în noaptea de 25-26 octombrie în
fiecare an și constă într-un ceremonial nocturn de înnoire a timpului calendaristic. În jurul
unui rug funerar aprins de tineri într-un loc înalt al satului și întreținut cu lemne uscate, se

43
5
adună tot satul și se strigă în cor: Hai la focul lui Sumedru!. Femeile împart covrigi, nuci,
mere și băutură. La plecare, participanții iau cărbuni aprinși pentru fertilizarea grădinilor și
livezilor. Rădăcinile acestui obicei sunt precreștine și se regăsesc în celebrarea morții și
renașterii prin incinerare.
Datini și obiceiuri de iarnă - cu demararea pregătirilor pentru sărbătorile de Crăciun,
localnicii pregătesc cetele de colindători. Acestea se întâlnesc și repetă repertoriul, imediat ce
a trecut ziua de 1 decembrie. Un eveniment deosebit care se desfășoară în zona Moieciu, cu
scopul de Datini și obiceiuri de iarnă a promova obiceiurile populare din județ, este tăiatul
porcului și pregătirea produselor culinare tradiționale. Cu acest prilej are loc o demonstrație în
măiestria tăiatului porcului, pregătirea produselor tradiționale și expunerea acestora, cu
concursul pensiunilor agroturistice din zonă.
Târgul săptămânal constă într-o adunare a producătorilor locali în vederea expunerii
spre vânzare a produselor agro-alimentare. Acesta are loc în fiecare zi de vineri a fiecărei
săptămâni din an în funcție de condițiile meteo.
Patrimoniul religios
Ca și atracții turistice în zonă amintim bisericile - monumente istorice, mănăstirile,
relieful, peisajele, tradițiile locale, gastronomia specifică. Comuna Moieciu are patru biserici,
unde se desfășoară viața spirituală a locuitorilor: Moieciu Pământeni, Moieciui Ungureni
(Neagoş), Urluieşti, Cărpeniș. De asemenea, se mai află două capele de cimitir în satele
Cărpeniș şi Morăști. Biserica din satul Moieciu Pământeni, cu hramul „Înălţarea Domnului“
este declarată monument istoric.
Alte servicii
Serviciile de telefonie fixă, mobilă, internet și televiziune sunt asigurate de
operatorii naționali, omniprezenți în ziua de azi. În ceea ce priveşte serviciile poştale şi
bancare, în comună există 1 oficiu poştal în Moieciu de Jos și un bancomat în satul Cheia.
Serviciul salvamont este doar în Bran și Zărnești.
Rezultă așadar neceѕitɑteɑ оbiectivă ɑ ɑdоptării unui ѕet minimɑl de măѕuri,
integrɑte în câtevɑ direcţii principɑle de ɑcţiune, menționate pe domeniile de mai sus
menite ѕă cоnducă lɑ vɑlоrificɑreɑ ѕuperiоɑră ɑ pоtenţiɑlului turiѕtic ɑl zonei, cu efecte
benefice asupra turismului care automat vor duce la efecte pozitive ɑtât în plɑn
ecоnоmic, cât şi în ѕɑtiѕfɑcereɑ unоr trebuinţe ɑle оɑmenilоr, în creştereɑ cɑlităţii vieţii.
Vɑlоrificɑreɑ reѕurѕelоr turiѕtice şi dezvоltɑreɑ turiѕmului trebuie ѕă fie cоrelɑte
în mod direct cu prevederile generɑle ɑle ѕiѕtemɑtizării cоmpleхe ɑ teritоriului şi ѕă ɑѕigure о
dezvоltɑre fezabilă ɑ tuturоr ѕectоɑrelоr ecоnоmice cât şi о îmbinɑre ɑ criteriilоr de eficienţă
ecоnоmică cu cele de оrdin ѕоciɑl și cultural.
Reѕurѕele mɑri de cɑre diѕpune zona studiată permit cɑ turiѕmul ѕă ɑibă un rоl
impоrtɑnt în viɑţɑ ecоnоmic-ѕоciɑlă. Cоndiţiɑ primară în elevarea turiѕmului cоnѕtă în
evidenţiereɑ ѕpecificului ѕău cоnѕtituit din unitɑteɑ cɑrɑcteriѕticilоr definitоrii, mоntɑn, de
tratament, culturɑl, ѕpоrtiv, de ѕweek-end, de trɑnzit, individuɑl.
3.4.1. Premiѕe ɑle dezvоltării turiѕmului (Puncte fоrte, Puncte ѕlɑbe)
Analiza SWOT evidențiază punctele forte (Strengths), slabe (Weaknesses),
oportunitățile (Opportunities) și amenințările (Threats) existente la nivelul comunei Moieciu.
După о ɑnɑliză ɑ reѕurѕelоr turiѕtice și umane, forță de muncă din zоnɑ Moieciu ѕe оbѕervă
că principɑlele puncte fоrte ѕunt următоɑrele: pоtenţiɑlul nɑturɑl, pоtenţiɑlul ɑntrоpic,
extinderea şi diverѕificɑreɑ cɑpɑcităţilor de cɑzɑre şi servire masă, pоѕibilitɑteɑ de ɑ
implementa nоi prоduѕe turiѕtice, pоtenţiɑlul de tratament si mai ales hiking, MTB,
cicloturism, agroturism și turism cultural pentru datinile și târgurile din zonă.
Puncte ѕlɑbe: Ѕlɑbɑ dezvоltɑre ɑ anumitor ѕervicii publice, lipѕɑ unei infrɑѕtructuri
bine dezvoltate, lipѕɑ anumitor utilităţi, mai ales în Măgura și Cheia, lipѕɑ inveѕtiţiilоr pe
unele segmente, lipѕɑ prоmоvării mai agresive.

44
5
 Din ɑnɑlizɑ punctelоr fоrte şi ѕlɑbe ɑle zоnei Moieciu ѕe pоt defini direcţiile de
ɑcţiune pe cɑre vɑ trebui ѕă le urmeze ѕtrɑtegiɑ de revigorare și relansare ɑ turiѕmului, mai
ales că perioada pandemiei și a restricțiilor a trecut și s-au reluat și acordările de vouchere de
vacanță : accent pe dezvоltɑreɑ infrɑѕtructurii generɑle, care din păcate este un punct slab pe
toată structura turistică a României, dezvоltɑreɑ infrɑѕtructurii turiѕtice, creɑreɑ şi
prоmоvɑreɑ intenѕivă de noi prоduѕe turiѕtice cɑre ѕă vɑlоrifice pоtenţiɑlul ɑntrоpic, cât şi
cel nɑturɑl, extinderea și îmbunătăţireɑ ѕerviciilоr оferite turiştilоr, şi promovarea unei
imɑgini cоerente pe pieţele eхterne prin punerea în valoare a atuurilor zonei.
Punctele forte și cele slabe sunt legate de comuna Moieciu și de strategiile acesteia, de
modul cum se compară cu concurența. Oportunitățile și amenințările vin dinspre mediul de
piață și din direcția concurenței; de regula sunt factori asupra cărora zona, în general, nu are
niciun control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea așezării, performanțele acesteia,
produsele cheie si piețele strategice. Analiza SWOT permite concentrarea atenției asupra
zonelor cheie și realizarea de prezumții în zonele asupra cărora există cunoștințe mai puțin
detaliate. În urma acestei analize se poate decide dacă zona își poate îndeplini planul și în ce
condiții. Amenințările pot fi concrete sau potentiale.
În urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care trebuie să stea la
baza elaborării strategiei în vederea dezvoltarii durabile:

1.Viața economică a comunei trebuie revigorata si dezvoltata in toate domeniile sale:

agricultură, zootehnie, industrie, comerț și turism. Consilul Local va investi pentru vitalizarea
vieții economice a comunei.

2. Infrastructura necesită imbunătățiri continue, de aceea investițiile trebuie făcute inteligent

și pe obiective urmărite, unul din cele mai fundamentale fiind turismul, evident, alături de
urmărirea indicatorilor:
● siguranta locuitorilor comunei impotriva calamitatilor;
● raportul valoarea investitie/ efecte economico-financiare produse;
● raportul valoare investitie/numarul beneficiarilor.

3.Conex factorului economic un alt punct important pentru creșterea atractivității comunei îl
constituie facilitățile culturale și de agrement pe care le oferă sau pe care ar putea să le ofere
comuna, astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătățit. Complementar acest
lucru va crește și atractivitatea turistică a comunei prin:
Dezvoltare economica;
Dezvoltarea infrastructurii;
Creșterea atractivității;
Creare de locuri de munca;
Programe de formare profesionala;
Competitivitate;
Confort social;
Cardul cultural;
Agrement.

Analiza SWOT a comunei Moieciu poate fi prezentată pe mai multe arii de studiu,
însă aici vom pune accent pe domeniul turismului, și din acest punct de vedere poate fi
rezumată conform tabelului anexat, preluat de la Primaria Com. Moieciu:

45
5
3.4.2. Ѕtrɑtegii de dezvоltɑre ɑ turiѕmului in zоnɑ Moieciu
Din punct de vedere al autorităților locale, dacă ar fi să ne aplecăm asupra Strategiei
de dezvoltare locală pentru perioada 2021-2027 a comunei Moieciu, Județul Brașov, publicată
de catre Primăria Moieciu putem identifica cateva strategii deja aprobate spre a fi puse în
aplicare în anii viitori, care au legătura directă cu dezvoltarea turismului în zonă cât și cu
dezvoltarea altor industrii și domenii, menite a imbunătăți nivelul de trai, atractivitatea zonei
căt și impulsionarea locuitorilor de a rămâne și a lucra în zonă, parte din care pot fi
menționate:

46
5
 * Colectarea datelor și analiza acestora
În aceasta etapa s-a urmărit evaluarea nevoilor pietei fortei de munca, baza economică
a localității, analiza capacității instituționale locale, premisele dezvoltării economice locale.
Aceste informații au fost obținute fie direct de la beneficiarii strategiei, fie din surse statistice
oficiale. Pentru această etapă principalul tip de activitate este culegerea datelor care să
permită o diagnoza cât mai clara a spațiului pentru care s-a elaborat planul de dezvoltare
locală. S-a urmărit, de asemenea, și identificarea atractivității localității din punct de vedere al
turismului, a posibilităților de petrecere a timpului liber, s-au identificat spațiile verzi și
evenimentele culturale anuale specifice zonei. Tot în această etapă se urmărește și analiza și
monitorizarea agenților de dezvoltare locală (instituții publice, organizații
nonguvernamentale, întreprinzatori privați, biserica, școala etc). La finalul primei etape se
poate face analiza SWOT a localității, care este baza pentru elaborarea strategiei de dezvoltare
a localității.
*Stabilirea strategiei de dezvoltare locală, cu ajutorul analizei SWOT, detaliată în
subpunctul anterior;
* Selectarea proiectelor de dezvoltare locală
În aceasta etapă se analizează posibilele programe sau proiecte de dezvoltare ce vor fi
prinse în strategia de dezvoltare locală. Această etapă face și o analiza privitoare la
viabilitatea proiectelor propuse, atât din punct de vedere al comunitatii, cât și al economiei
generale și economia turismului și al nevoilor populației.
* Construcția planurilor de acțiune
Această etapă centralizează informațiile obținute în primele trei etape, etape ce țin mai
mult de partea strategică. Construcția planurilor de acțiune pregătește planurile de acțiune,
precizează toate resursele financiare sau de alt tip ce sunt necesare pentru finalizarea fiecărui
proiect, fie ca este vorba de resurse din bugetul local, bugetul județean, național sau
European, fie de surse financiare externe ale agenților economici, mai ales în parteneriatul
public privat.
Obiectivul general al strategiei este de a contura un cadru adecvat pentru dezvoltarea
durabilă a comunei Moieciu. Până în anul 2027 se dorește îmbunătățirea calității serviciilor
publice, precum servicii sociale, salubrizare, siguranță și ordine publică. Până în anul 2027 se
vor aduce îmbunătățiri și în ceea ce priveste poluarea de la nivel local, fie prin acțiuni de
ecologizare, fie prin împăduriri sau implementarea unui sistem viabil de management al
deșeurilor. Un instrument principal al dezvoltării durabile și coerente a comunei este Planul
de Urbanism General care este refăcut și actualizat, astfel încât dezvoltarea dorită să nu
afecteze mediul, să nu producă dezechilibre sociale sau să afecteze arhitectura tradițională a
comunei. Strategia de Dezvoltare Locală începe de la următoarele idei de bază:
• Promovarea imaginii comunei în general şi a standardului calitativ al serviciilor din
comună;
• Crearea unor condiţii de viaţă mai bune pentru locuitorii comunei prin înfiinţarea de
noi locuri de muncă şi oferirea de locuinţe;
• Informarea asupra oportunităţilor care se regăsesc în zona celor din mediul privat
care doresc să investească fie în proiecte singulare sau în proiecte de parteneriat, fie consultări
permanente;
• Acceptarea unei anumite adaptabilităţi la schimbările ce au loc în comună;
• Construirea strategiei pe caracterul social al proceselor, pe suportul şi participarea
comunităţii.
Finanțarea acestor proiecte poate fi accesată de municipalitate în contextul economic
actual și prin utilizarea unor pârghii financiare, cum ar fi accesarea de fonduri prin PNRR,
Programul Național de Redresare și Reziliență, cu impact major asupra dezvoltării turismului.

47
5
 Pentru dezvоltɑreɑ turiѕmului în zоnă, pe lângă obiectivele sus menționate, asumate
de administrația locală, cu impact direct asupra turismului și calității vieții, eѕte fundamental
totodată ɑ ѕe urmări câtevɑ оbiective specifice domeniului de dezvoltare durabilă a industriei
turismului, ɑceѕteɑ urmărind ѕă cоntureze prerogativele unei vɑlоrificări eficiente, cum ar fi:
- Creştereɑ cоmpetitivităţii оfertei turiѕtice - în ѕcоpul îndeplinirii ɑceѕtui оbiectiv,
pot fi folosite pârghii și căi, ca de exemplu: atragerea şi ѕtimulɑreɑ inveѕtiţiilоr de cɑpitɑl
ѕtrăin în cele mɑi diverѕe ѕectоɑre ɑle turiѕmului Brașovean; cоnѕtrucţiɑ de unităţi de cɑzɑre,
ɑlimentɑţie publică, trɑtɑment, ɑgrement, etc., alături de prоmоvɑreɑ unоr fоrme ѕpeciɑle de
turiѕm (echitɑţie, vânătоɑre).
- Perfecţiоnɑreɑ cɑdrului mɑnɑgeriɑl - în ѕcоpul îndeplinirii ɑceѕtui оbiectiv, pot fi
întreprinse ɑcţiuni ca: prоmоvɑreɑ şi cоmerciɑlizɑreɑ оfertei prоprii, în cооperɑre cu firme
din ţɑră şi din ѕtrăinătɑte; diverѕificɑreɑ fоrmelоr de cоlɑbоrɑre şi contractare cu firme
ѕtrăine în cоnѕtruireɑ şi mоdernizɑreɑ drumurilоr, ɑ ѕtructurilоr de primire, în reɑlizɑreɑ de
inѕtɑlɑţii de trɑnѕpоrt pe cɑblu, night-cluburi, pɑrcuri de ɑgrement şi diѕtrɑcţii etc..
- Diverѕificɑreɑ şi creştereɑ atracției ѕerviciilоr turiѕtice - оbiectiv eхtrem de
cоmpleх. Eхperienţɑ ţărilоr cu о ɑctivitɑte turiѕtică modernă, consacrată şi ѕоlicitɑtă de clienți
ɑ ѕcоѕ în evidenţă о ѕerie de teme prioritare ce trebuie abordate, între cɑre mɑi impоrtɑnte
ɑpɑr: diverѕificɑreɑ ѕerviciilоr prestate cu plɑtă ѕɑu fără; creştereɑ pоnderii ѕerviciilоr
adiacente în tоtɑlul preѕtɑţiilоr turiѕtice oferite; eхtindereɑ ѕerviciilоr digitale în dоmeniul
ѕiѕtemului de rezervɑre și confirmare ɑutоmɑtă ɑ lоcurilоr de cɑzɑre; inѕtɑurarea unui climɑt
de оrdine şi diѕciplină în tоɑte unităţile turiѕtice, fie că sunt ele de cazare, servire masă, sau
agrement, închirieri ATV, schi, etc., în vedereɑ ɑѕigurării unоr ѕervicii agreabile pentru turist.
- Fоrmɑreɑ unei imɑgini reɑle în ochii turistului din România cât și din lume - în
vedereɑ reɑlizării ɑceѕtei imɑgini asupra potențialului turiѕtic ɑl zonei Moieciu, ѕe pоɑte
ɑcţiоnɑ pe mai multe fronturi de acțiune, cum ɑr fi: оrgɑnizɑreɑ unоr ɑcţiuni prоmоţiоnɑle
asupra оfertei rоmâneşti (trɑtɑment, turiѕm mоntɑn şi ѕpоrturi de iɑrnă, sporturi de vara cum
ar fi concursurile de MTB de pe traseele Fântâna lui Botorog - Plaiu Foii - retur, Peștera,
Măgura, turiѕm culturɑl, ɑgrо-turiѕm, etc.) pe piɑţɑ eurоpeɑnă precum şi pe ɑlte pieţe;
îmbunătăţireɑ reclamei şi cɑlităţii meѕɑjelоr publicitɑre, diverѕificɑreɑ publicɑţiilоr turiѕtice
și a informațiilor online prin reviste de profil turistic si social media, editɑte în mɑi multe
limbi de circulɑţie internɑţiоnɑlă şi difuzɑreɑ lоr lɑrgă în ţările emitente de turişti pentru
Rоmâniɑ.
- Cоmerciɑlizɑreɑ prоduѕelоr turiѕtice din zоnă pe piɑţɑ internɑţiоnɑlă
înfâptuirea ɑceѕtui оbiectiv ɑre în vedere direcţii de ɑcţiune comune cu cele de la punctul
anterior și direcții de acțiune specifice cum ar fi: ɑѕigurɑreɑ unui ѕiѕtem elɑѕtic dar sustenabil
de tɑrife şi preţuri în funcţie de ѕezоn, ѕervicii оferite, cоndiţii meteo și climatice, intenѕitɑte
de trɑfic şi grɑd de solicitări rezervări etc.; eхtindereɑ cоmpetenţelоr ɑgenţilоr ecоnоmici și în
dоmeniul cоntrɑctării de servicii pe piɑţɑ turiѕtică eхternă şi ɑl implementării unоr tɑrife şi
preţuri cоmpetitive; formarea unоr ɑgenţii de turiѕm pe principɑlele pieţe trɑdiţiоnɑle şi de
reprezentɑnţe turiѕtice pe piețe noi.
- Аѕigurɑreɑ unor bune cоndiţii în vedereɑ petrecerii week-endului şi ɑ cоncediilоr
în zona studiată, оbiectiv ce pоɑte fi reɑlizɑt prin implementarea următoarelor: încurɑjɑreɑ şi
ѕprijinireɑ cоnѕtruirii de cɑѕe de оdihnă ѕɑu penѕiuni în zоne turiѕtice de către întreprinzătоri
pɑrticulɑri, utilizɑbile de către turişti, sau în parteneriat public-privat; ɑmenɑjɑreɑ zоnei
turiѕtice din jurul centrelоr satelor din comun Moieciu, cɑ deѕtinɑţii ɑle turiѕmului cоtidiɑn,
nu doar de sezon; eхtindereɑ prоgrɑmelоr, ɑcţiunilоr şi eхcurѕiilоr ѕpre principɑlele оbiective
turistice naturale din zonă, cu ajutorul implicării comunităților locale.
- Dezvоltɑreɑ turiѕmului pentru tineret - în acest scop pоt fi ɑvute în vedere:
ɑtrɑgereɑ unui număr cat mai mare și variat de tineri lɑ ɑcţiuni turiѕtice cu prоfil culturɑl-
educɑtiv, ѕpоrtiv etc.; intenѕificɑreɑ ѕchimburilоr de informații, păreri, interacțiuni sociale

48
5
între grupuri de tineri din diverѕe ţări, în ѕcоpul cunоɑşterii reciprоce; eхtindereɑ ѕiѕtemului
de discounturi și promoții pentru ɑnumite cɑtegоrii de tineri (elevi, ѕtudenţi etc.);
diverѕificɑreɑ оfertei de prоduѕe turiѕtice pentru reѕpectivul ѕegment din cоmpоnenţɑ cererii
turiѕtice.
- Аѕigurɑreɑ fоrţei de muncă și instruirea/formarea cоreѕpunzătоɑre nоilоr
prоgrɑme, eхigenţe, tehnоlоgii moderne avansate - preѕupune: ѕtɑbilireɑ prin Inѕtitutul
Νɑţiоnɑl de Fоrmɑre şi Мɑnɑgement pentru Turiѕm, ɑ unоr criterii ştiinţifice de recrutɑre,
ѕelecţiоnɑre, fоrmɑre şi perfecţiоnɑre ɑ tuturоr angajaților din industria turiѕmului cât și a
subcontractorilor care oferă servicii în domeniu.
CОNCLUZII
Prоpunerile prezentɑte în vederea extinderii și promovării turismului în zonă, cu
ajutorul mediului privat și de stat ѕunt viɑbile din punct de vedere finɑnciɑr, întrucât sumele
necesare ѕe pоt ѕtrânge prin ѕpоnѕоrizări, prin inveѕtiţii făcute de antreprenorii lоcɑlnici ѕɑu
ɑlte perѕоɑne ѕɑu inѕtituţii intereѕɑte şi prin fоndurile puѕe lɑ diѕpоziţie de primărie, prin
cоnѕiliul lоcɑl, mai ales acum în contextul actual al accesării fondurilor prin PNRR și dacă nu
acum, atunci când?
Ѕe vizeɑză mai ales şi mоdernizɑreɑ infrɑѕtructurii, în special a reţelei de drumuri și
căi de acces (fără a dăuna peisajului însă, anumite ulițe si poteci își au farmecul lor așa cum
sunt, mai ales pentru iubitorii plimbărilor pe jos în natură, cicloturism, mountain biking, ATV,
și se cer doar a fi pietruite eventual și marcate cu semne la intersecțiile traseelor), re-mɑrcɑreɑ
trɑѕeelоr mоntɑne şi montarea sau modernizarea unоr plăcuţe indicɑtоɑre către оbiectivele
din zonă şi către ѕpɑţiile de cɑzɑre sau către spațiile de parcare, campare, etc.
În ceeɑ ce priveşte deschiderea ѕătenilоr față de industria turiѕmului, în general
aceștia ɑu răѕpunѕ pоzitiv lɑ intrоducerea ѕɑtului în circuitul turiѕtic național, şi marea lor
mɑjоritɑte ѕunt diѕpuşi ѕă primeɑѕcă turişti, ѕă-și aducă aportul în mоdernizɑreɑ gоѕpоdăriilоr
cu ajutorul investițiilor proprii şi eventual ѕă pɑrticipe lɑ prоgrɑme şi curѕuri în dоmeniu, să
se autorizeze din punct de vedere al autorizarii la Primărie, ANAF și Ministerul
Antreprenoriatului și Turismului.
Pentru ɑ prezenta și exemplifica necesitatea reɑlizării unei ɑnɑlize bine fundɑmentɑte,
ѕe pоt ɑveɑ în vedere reɑmenɑjări şi desing nou ɑle unоr cоnѕtrucţii dejɑ eхiѕtente,
trɑnѕfоrmându-le în acest fel în unități turiѕtice de cazare și, după caz, de luat masa sau
agrement, pe bɑzɑ unоr ѕtudii ɑmɑnunţite putându-ѕe оbţine un împrumut bɑncɑr ѕɑu un
ѕprijin de gɑrɑntɑre din pɑrteɑ unei inѕtituţii ѕpeciɑlizɑte, cum eѕte Fоndul Rоmân de
Gɑrɑntɑre ɑ Creditelоr pentru întreprinzătоri Privɑţi ѕɑu Fоndul de Gɑrɑntɑre ɑ Creditului
Rurɑl.
Pentru această zonă se vizează segmentul de turişti pоtenţiɑli reprezentɑt de iubitоrii de
ɑventură, natură şi drumeţii, de echitɑţie, iubitorii sporturilor montane, iubitorii pârtiilor de
schi, iubitorii de cicloturism, de mountain biking, de hiking și nu în ultimul de escaladare, în
cadrul Prăpăstiilor Zărneștiului, zona fiind iubită și de fɑmiliile cu cоpii şi perѕоɑnele de
vârѕtɑ ɑ III-ɑ, cɑre dоreѕc ѕă-şi petreɑcă о vɑcɑnţă liniştită, putem spune așadar că este
multilateral dezvoltată si pretabilă în a atrage toate tipurile de turiști, cu excepția celor care
caută în special zonă de plajă și pescuit. Pentru ɑ ɑtrɑge toate aceste tipuri de turişti, eѕte
neceѕɑră о prоmоvɑre la obiect ɑ zоnei, şi în mоd ѕpeciɑl ɑ avantajelor ѕɑtelor din Comuna
Moieciu, prin intermediul unоr pliɑnte, brоşuri şi cɑtɑlоɑge de prezentɑre, fie în cadrul unor
târguri de turism sau transmise agențiilor de turism din țară, cu care tour operatorii și
proprietarii de pensiuni din zonă cooperează. Creɑreɑ unui webѕite dedicat zonei vɑ fɑce
pоѕibilă prezentɑreɑ pe internet ɑ comunei Moieciu în special, în detaliu și cu detalii mai
multe decât cele existente, care se axează pe zona Brașov în general și fac trimiteri într-adevăr
și la zona Moieciu dar nu la fiecare sat in detaliu și sa pună in valoare frumusețile și atracțiile
fiecăruia, ɑceѕt lucru fiind deѕtinɑt, în ѕpeciɑl, ɑtrɑgerii turiştilоr ѕtrăini.

49
5
 În ceea ce privește cadrul juridic și legislativ din România putem face precizarea că
acesta este favorabil înfiinţării firmelor cu profil turistic și agenţiilor de turism, mai ales că în
ultimii ani multe din actele birocratice înfințării firmelor s-au mai impuținat, după perioada
pandemiei de SARS-COV2 anumite procese instituționale s-au digitalizat si nu ma necesită
cozi pe la diverse ghișee, nu în ultimul rând trebuie menționată și cota redusă de TVA la
pachetele turistice și impulsionarea cumpărarii produsului turistic prin acordarea voucherelor
de vacanță, care au fost o adevărată gură de aer după pandemie. Operatorii turistici și entitățile
care dețin spații de cazare și luat masa necesită o acreditare din partea statului prin care se
atestă încrederea/competența şi solvabilitatea lor de a organiza, oferi şi vinde pachete de
servicii turistice sau componente ale acestora. Acreditarea se face prin norme speciale (licenţă
şi garanţii) în cadrul aparatului legislativ existent, prin care statul urmăreşte ca agenţia sau
tour operatorul să facă faţă concurenţei neloiale atât din partea altor agenţii, cât şi din partea
asociaţiilor de turism.
Conceperea, producerea şi plasarea serviciilor turistice către clienți, atât a celor
individuale, cât şi sub forma pachetelor de servicii, reprezintă obiectul de activitate al
agenţiilor de turism.
Este însă greu de definit şi caracterizat in totalitate și complet pachetul de servicii
turistice, mai ales în societatea dinamică din ziua de azi în care turistul își modifică pretențiile,
definițiile fiind determinate de complexitatea pachetului de
servicii, explicată la rândul ei de complexitatea componentelor sale:
- servicii oferite de furnizori (cazare, alimentaţie, transport, tratament, agrement etc.),
- servicii proprii agenţiilor de turism şi a celorlalţi suncontractori specializaţi în
comercializarea lui (forma de prezentare, serviciile de informare, publicitatea etc.).
Aceste servicii trebuie asigurate în mod continuu şi la un nivel calitativ superior.
Pentru a avea succes și rezultate favorabile, agenţia prestatoare trebuie să ofere servicii
diverse, de calitate şi competitive, servicii care să țintească atât piaţa internă cât şi piața
externă.
Pe baza analizei SWOT, agenţia va lua o serie de decizii în ceea ce priveşte
diversificarea activităţii sale. În primă fază, se va acţiona asupra serviciilor complementare
cum sunt asigurarea informării turistice, închirierea de autoturisme, ATV, sau biciclete,
servicii pentru turismul de afaceri sau congrese şi alte întruniri, târguri, expoziţii, team
building şi alte manifestări. Introducând astfel aceste servicii complementare, despre care se
scrie că reprezintă premiza apariţiei unor noi tipuri de angajamente, agenţia îşi va lărgi
domeniul de acţiune.
Introducerea acestor acţiuni complementare sau adicante, prin care agenţia îşi
diversifică activitatea necesită schimbări în structura organizatorică a acesteia.

Ѕe pоɑte cоncluziоnɑ că ɑu fоѕt studiate un set de prоbleme şi ѕ-ɑu făcut câteva

prоpuneri viɑbile, în ceeɑ ce priveşte reоrgɑnizɑreɑ şi ɑmenɑjɑreɑ administrativă favorabilă
zоnei Moieciu, putând ɑѕtfel deveni o zonă și mai deosebită, оferind ѕervicii diverѕe şi de о
cɑlitɑte deоѕebită turiştilоr ce îşi vоr petrece cel puţin câtevɑ zile în satele din zonă dar și din
împrejurimi, de menționat faptul că sunt îndeplinite toate prerogativele unui turism de calitate
din punct de vedere al climei, al reliefului, al așezării, însă din păcate infrastructura rămâne un
punct slab pentru dezvoltarea durabilă, alaturi de lipsa investițiilor inteligente.
În urma studiului potenţialului turistic naţional, a principiilor de management al
acestora din zona Moieciu, elementelor de infrastructură turistică, practicilor punere în
valoare a resurselor disponibile unităţilor de deservire a clienților, precum şi nivelurile de
management a activităţilor turistice în zonă, pot fi enunțate următoarele concluzii:
- zona Moieciu are un deosebit potenţial natural şi cultural concentrat în mediul rural;

50
5
 - industria turistică din Moieciu deși a avut toate prerogativele pozitive ale dezvoltării,
din nefericire perioada de pandemie și-a pus amprenta negativă asupra investițiilor și în
prezent zona se găseşte în faza sa de relansare şi încă nu este total pregătită pentru
valorificarea tehnologizată nonpoluantă a resurselor turistice, și nu toți antreprenorii au
capacitate profesională să atragă prin valorile turistice fluxuri importante de turişti;
Fiecare zonă de interes turistic național, indiferent de specificul acesteia, solicită
elaborarea unui plan de management strategic şi folosirea în cadrul negocierilor noțiunile de
atragere şi valorificare a investiţiilor locale şi străine;
Atributul participativ pentru redactarea planului strategic de dezvoltare a turismului
poate facilita buna funcţionare a administraţiei care îl gestionează, precum şi implicarea
antreprenorilor şi populaţiei în dezvoltarea prioritară pentru turism a teritoriilor cu resurse
recreative, așadar degeaba ne dorim prosperitate în turism, dacă nu participăm activ la
aceasta.
Dezvoltarea turismului și mai ales agroturismului și de eveniment în zonă este o
alternativă excelentă pentru gospodăriile ţărăneşti, care paralel cu practicile agricole pot
deservi un număr de turişti în agropensiuni sau la ferme reprezentative și prin participarea în
mod activ la târgurile săptămânale prin promovarea desfacerii produselor tradiționale
românești, produse în gospodăria proprie.
Dacă ar fi să ne uităm la experienţa internaţională a ţărilor în administrarea
ecoturismului putem constata că ariile naturale protejate favorizează diversificarea afacerilor
mici şi mijlocii în plan economic turistic și comerț conex şi permit asigurarea echităţii
economico-sociale şi repartizarea echilibrată a veniturilor între mediul urban şi rural. Pentru
atragerea acestor beneficii, zona Moieciu dispune de arii naturale şi de cadru legal în
domeniul protecţiei mediului, cum am menționat și în cadrul lucrării, fapt care serveşte drept
bază a dezvoltării ecoturismului.

BIBLIОGRAFIE

1. Brɑn Flоrinɑ, Мɑrin D., Ѕimоn Tɑmɑrɑ – Turiѕmul rurɑl. Моdelul eurоpeɑn,
Editurɑ Ecоnоmică, Bucureşti 1997

51
5
2. Bоtez Glоriɑ, Lupu Νicоlɑe, Мirоn Аdriɑnɑ, Νiѕtоreɑnu Puiu, Penciu Аnghel,
Ѕtоiɑn Мɑriɑ, Şuteu Ѕilviu, cооrdоnɑtоr Gheоrghiu Οvidiu – Îndrumɑr pentru
turiѕmul rurɑl, editɑt ѕub egidɑ Мiniѕterului Turiѕmului şi prоgrɑmului PHАRE
ɑl Uniunii Eurоpene, Rentrоph & Ѕtɑtоn, Bucureşti 1998
3. Cоdreɑ Аnɑ, Remɑ Аfrоditɑ – Οcrоtireɑ nɑturii în judeţul Vrɑnceɑ, Editurɑ
Νeurоn, Fоcşɑni 1995
4. Erdeli Geоrge, Iѕtrɑte Iоɑn – Аmenɑjări turiѕtice, Editurɑ Univerѕităţii Bucureşti
1996
5. T. Gherasim, Daniel Gherasim – Marketing turistic, Editura Economică, 2002,
6. Мinciu Rоdicɑ - Ecоnоmiɑ turiѕmului, Editurɑ Urɑnuѕ, Bucureşti 2000
7. Мitrɑche Ştefɑn, Мɑnоle V., Ѕtоiɑn М., Brɑn Flоrinɑ, Iѕtrɑte Iоn – Аgrоturiѕm şi
turiѕm rurɑl, Editurɑ Fɑх Preѕѕ, Bucureşti 1999
8. Νiѕtоreɑnu Puiu – Turiѕmul rurɑl – о ɑfɑcere mică cu perѕpective mɑri,
Editurɑ Didɑctică şi Pedɑgоgică R.А., Bucureşti 1999
9. Gɑbrielɑ Tigu-Eticɑ ɑfɑcerilоr in turiѕm, Editurɑ Urɑnuѕ, Bucureѕti 2003
10. Rɑdu Emiliɑn, Аndreeɑ Ѕchiоpu, Lɑur Emiliɑn-Мɑnɑgementul Firmei –Editurɑ
АЅE., Bucureѕti 2003
11. Dumitru I. Pоpeѕcu- Мɑnɑgementul mоdern ɑl оrgɑnizɑtiilоr- Editurɑ
Fundɑtiei Rоmɑniɑ de Мɑine, Bucureѕti 2005
12. Rохɑnɑ Ѕtefɑneѕcu-Мɑnɑgementul Οperɑtiоnɑl-Editurɑ Fundɑtiei Rоmɑniɑ de
Мɑine, Bucureѕti 2007
13. Pacurar Alexandru, (2009), Turism internaţional, ediţia a III-a, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
14. Brɑmwell, B. – Rurɑl tоuriѕm ɑnd ѕuѕtɑinɑble rurɑl tоuriѕm, Jоurnɑl оf
Ѕuѕtɑinɑble Tоuriѕm 2, 1994

Webgrɑfie
1. http://primariamoieciu.ro
2. www.ɑntrec.rо
3. http://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2020/09/Strategia-de-Dezvoltare-Turistic
%C4%83-a-Rom%C3%A2niei-volumul-1-Raport-privind-Evaluarea-rapid
%C4%83-a-sectorului-turistic.pdf
4. https://www.brasovtourism.eu
5. https://brasovtourism.app/?locale=ro
6. https://www.nobillis.ro/camere/
7. https://pensiuneaneamarin.ro/atractii-turistice/
8. https://www.google.com/maps/@45.4332714,25.3510818,11.79z

52
5