Sunteți pe pagina 1din 17

Argument

Pe plan economic, turismul se dovedeşte a fi un factor al progresului economic,


cu largi şi pozitive implicaţii asupra dezvoltării întregii societăţi. Astfel, prin faptul că
acţionează în direcţia introducerii în circuitul economic (intern şi internaţional) a
resurselor turistice, a patrimoniului cultural istoric, de mare atracţie, şi a unora din
realizările contemporane în domeniile construcţiilor şi artei, turismul se constituie într-un
factor dinamizator al structurii economiei locale.
O activitate economică poate fi definită şi delimitată, în principal prin obicetul
său. În această accepţiune, putem consemna faptul că turismul are ca obiect de activitate
producerea şi asigurarea condiţiilor de consum a unor servicii eterogene şi bunuri
materiale care concură la satisfacerea cerinţelor turiştilor cât şi a altor persoane. Într-o
altă optică, de marketing, turismul este privit ca unitatea dintre oferta şi cererea de
servicii turistice, realizată în unitate de timp şi spaţiu. Unele încercări de a defini
fenomenul turistic poartă amprenta profesiunii celor care le-au format. Astfel, într-un
sens restrâns:
⇒ un economist ar putea susţine că turismul este în principal un fenomen cu caracter
economic deoarece depinde mult de un anumit nivel al veniturilor
⇒ au geograf ar afirma că fenomenul turistic este legat în principal de profesiunea sa
întrucât el se realizează cu deosebire numai acolo unde clima şi relieful o permit
⇒ sociologul ar explica acest fenomen prin implicaţiile vieţii citadine
⇒ psihologul, prin senzaţia de libertate pe care o dau vacanţele1
Turismul este un fenomen mult mai complex ce poate fi analizat din multiple
unghiuri de vedere. Cu siguranţă orice domeniu de activitate recunoaşte în primul rând
importanţa turismului în procesul de dezvoltare regională deoarece strategiile de
dezvoltare a turismului urmăresc impulsionarea şi diversifiarea activităţilor economice şi
conduc la îmbunătăţirea nivelului de trai. În plus o aplicare corectă a măsurilor de
1
Cristina Cristureanu, Economia şi politica turismului internaţional, Casa editorială pentru turism şi
cultură Abeona, Bucureşti, 1998, p. 25

1
promovare a turismului în România ar putea aduce România la un nivel existent în statele
dezvoltate ale Uniunii Europene.
Una din cele mai frumoase şi mai dezvoltate zone din România este Bucovina.
Această zonă a dezvoltat un turism accesibil tuturor, practicând 11 forme de turism
(cultural/religios, balnear, rural, de tranzit, pentru vanatoare si pescuit, pentru echitatie,
pentru sporturi de iarna, pentru sporturi extreme, de congrese si reuniuni, de recreere,
odihna si agrement, ecoturism) şi se bucură deasemenea de un relfief foarte variată. Chiar
şi o călătorie virtuală în Bucovina ar putea edificatoare pentru a afla de ce se află această
zonă pe primele locuri în clasamentul celor mai frumoase zone din România şi din
Europa.

Turismul – parte a dezvoltării regionale

2
Înainte de a face o analiză a importanţei turismului regional, trebuie cunoscute
elementele principale care determină turismul să fie un factor al economiei internaţionale.
De aceea există Organizaţia Mondială a Turismului care inţiază şi promovează activităţi
pentru ansamblul turismului mondial şi anume: studii şi statistici privind dinamica
turismului mondial, pieţele turistice, echipamentele şi intreprinderile de turism, analize
economico-financiare, planificarea şi amenajarea turistică, studii sociologice privind
impactul turismului în diferite zone şi domenii. Deasemena OTM oferă asistenţă tehnică,
cosultaţii şi rezoluţii, statelor membre, în special celor în curs de dezvoltare, sub formă de
propuneri de programe şi acţiuni specifice.
La nivelul Uniunii Europene, începând cu anii 1980, Comisia Europeană a
recunoscut rolul important al turismului în economia europeană şi s-a implicat tot mai
mult în diverse acţiuni împreună cu Parlamentul European, Consiliul UE, Comitetul
Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor. Decizia Consiliului de Miniştri a Uniunii
Europene a declarat anul 1990 „Anul european al turismului” pentru a sublinia rolul
turismului şi pe de altă parte, cu scopul de a elabora o politică coerentă şi un plan de
acţiuni pe trei ani pentru sprijinirea turismului.
După ce a fost publicată „Cartea Verde” privind rolul Uniunii Europene în
domeniul turismului, urmată de o dezbatere asupra rolului Uniunii în turism, Comisia
Europeană a propus derularea unui program multianual „Philoxenia 1997-2000”,
propunere care nu a fost acceptată. Activităţile Comisiei referitoare la turism sunt acum
parte a procesului de dezvoltare a „Turismului şi Ocupării Forţei de Muncă”. UE este
preocupată mult de drepturile turistului şi problematica consumatorilor de turism.
În sprijinirea dezvoltării turismului internaţional mai acţionează şi o serie de
organizaţii internaţionale neguvernamentale printr-o serie de organisme profesionale,
sociale şi ştiinţifice din diferse zone ale globului. Ele urmăresc promovarea schimburilor
de cunoştinţe, de experienţă, realizarea de studii utile fundamentării deciziilor de
management turistic. Totodată ele caută să reprezinte anumite categorii socio-
profesionale în organizaţiile internaţionale guvernamentale2.

2
Emil Ferenţ, Economia şi managementul turismului, Editura Politehnium, Iaşi, 2007, pp. 102-103

3
În ansamblul economiei României, alături de o serie de ramuri şi sectoare bine
delimitate, se află şi turismul – o sferă de activităţi complexe, mai dificil de cuprins într-
un singur tot şi de delimitat dar care are importanţă economică, ecologică şi socială
incontestabilă mai ales pentru acest stat care dispune de un potenţial turistic remarcabil.
Ca atare, atât la nivel macro cât şi microeconomic, deciziile de politică economică şi
socială nu pot evita sectorul turistic. La ambele niveluri de intersectează deciziile
firmelor de profil cu cele ale administraţiei centrale şi locale.
Conştientă de importanţa economică a turismului cât şi de implicaţiile sociale,
politice şi ecologice, administraţia centrală a cuprins în politica sa o serie de aspecte
privind organizarea şi conducerea la nivel macroeconomic a turismului, de stimulare a
promovării turismului de inţiere a unor programe care vizează mai buna valorificare a
potenţialului turistic din anumite zone ale ţării. Printre decizii se află şi cea de
reorganizare a structurii de conducere a turismului iniţial prin înfiinţarea
MinisteruluiTurismului iar mai apoi prin unificarea conducerii turismului cu cea a
transporturilor şi construcţiilor sub forma Ministerului Transporturilor, Costrucţiilor şi
Turismului ca urmare a legăturilor strânse dintre aceste domenii de activitate economică.
În prezent, Ministerul care se ocupă de dezvoltarea teritorială naţională şi regională şi
turism este cel al Dezvoltării Regionale şi Turismului care are şi alte domenii de
activitate cum ar fi: cooperarea transfrontalieră, transnaţională şi interregională,
urbanismul şi amenajarea teritoriului, construirea de locuinţe. MDRT gestioneaza 48 de
programe finantate din fonduri europene si nationale: Programul Operational Regional
2007-2013 (REGIO), programe de cooperare teritoriala europeana, programe PHARE -
Coeziune economica si sociala, programe PHARE - Cooperare transfrontaliera, programe
pentru dezvoltare teritoriala, construirea de locuinte, reabilitarea termica a blocurilor de
locuinte, consolidarea cladirilor cu risc seismic, dezvoltarea infrastructurii rurale,
construirea de sali de sport si de camine culturale. De asemenea, MDRT gestionează în
domeniul turismului două programe care vizează dezvoltarea infrastructurii turistice şi
promovarea turistică a României3.

3
http://www.mdrl.ro/index.php?p=1435 accesat pe 24. 05. 2010

4
La nivel local, sectorul turismului a constituit în România unul din primele
sectoare cu reorganizare instituţională, economică şi socială locală prin descentralizare şi
privatizare. În mod direct, activitatea de turism, serviciile turistice acordate turiştilor se
derulează în cadrul societăţilor comerciale. Din punct de vedere juridic, el sunt de cinci
tipuri, difereţiate după modul de constituire a patrimoniului şi a managementul firmei,
modul de asumare a riscurilor şi de împărţire a profiturilor rezultate din activitatea
realizată4.
Sub aspect strict economic, turismul prezintă numeroase avantaje faţă de alte
domenii de activitate:
- valoarea adăugată în turism faţă de alte ramuri este superioară, datorită faptului că
importul de materii prime, pentru acest domeniu, este nesemnificativ;
- turismul nu este o ramură energointensivă
- utilizează în mare măsură, materii prime autohtone, practic inepuizabile;
- cursul de revenire în turism este avantajos comparabil cu alte ramuri, deoarece
realizându-se ca export invizibil (în interiorul ţării) preţul produselor turistice nu
mai este încărcat cu cheltuieli de ambalare, transport, asigurare, taxe vamale
- turismul reprezintă o parte însemnată a consumului intern antrenând, direct sau
indirect, importante cantităţi de produse industriale
Turismul, din punct de vedere economic, este un consumator de bunuri şi
beneficiar de servicii. Din mijloacele financiare realizate prin acest consum, o parte revin
factorilor generatori direcţi, din economia turistică, sub formă de venituri, o altă parte
intră în bugetul statului sub forma impozitelor, taxelor, iar o altă parte este transmisă
diverselor ramuri ale economiei pentru prestaţiile anterioare. Impactul turismului asupra
economiei naţionale se manifestă atât prin efecte directe (creşterea producţiei, utilizarea
forţei de muncă), cât şi indirecte (investiţii în alte sectoare de activitate – servicii,
comerţ)5.

4
Constantin Bărbulescu şi colab., Economia şi gestiunea întreprinerii, Editura Economică, Bucureşti,
1995, p. 31
5
Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est 2007-2013. Analiza economico-socială, lucrare editată de
Comisia Naţională pentru Statistică şi PNUD, p. 83

5
Strategii de dezvoltare a turismului în Bucovina

Pământ al legendelor, Bucovina este un loc pe care se vede și acum scrisă istoria.
Din acest motiv meleagurile Bucovinei reprezintă o importantă destinație turistică, bogată
in resurse naturale, culturale, istorice și balneare. Se poate compara cu un vast muzeu în
are liber în care a rămas înscrisă în piatră, lemn, culoare şi grai o însemnată parte din

6
zbuciumul, din visele şi străduinţele străbunilor noştri, şi în care oamenii locurilor te
întâmpină şi azi cu o tradiţională ospitalitate, dar şi cu nobleţea vredniciei şi aspiraţiilor
lor spre frumos.
Bucovina ne-a fost dăruită de natură cu un peisaj deosebit, fiind din punct de
vedere turistic o zonă de prim rang a țării și ocupă unul din primele locuri privin
potențialul economic, uman și turistic. Salba de 5 municipii şi 3 oraşe, distribuite
proporţional în teritoriu pentru a penetra către ele cele 90 centre comunale şi 397 de sate,
fiecare cu o anume specificitate şi o distincţie aparte, se desfăşoară într-un cadru natural
de excepţie. Aici este situat cel mai întins şi mai complex masiv de origine vulcanică din
România - Masivul Călimani (2.102 m); cel mai spectaculos sistem de culmi muntoase
paralele - Obcinile Bucovinei, cele mai interesante sisteme depresionare cu turbării şi ape
subterane mineralizate - Depresiunea Dornelor, cele mai frumoase depresiuni de contact
dintre unităţile muntoase şi cele deluroase - Depresiunea Rădăuţi, Cacica, Solca; asocieri
inedite între sistemele structurale de podiş cu văi terasate, lunci alungite; şi nu în ultimul
rând, numai aici te poţi uimi de sclipirea argintată, când năvalnică, când molcomă, a
apelor Bistriţei, Moldovei, Sucevei şi Siretului6.
Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Bucovina are drept scop realizarea
unei baze adecvate pentru creşterea activităţii turistice interne şi internaţionale într-un
mod integrat, echilibrat şi durabil, care să aducă avantaje culturale şi socioeconomice
judeţului Suceava, dar şi locuitorilor acestei zone. Turismul este cel mai important sector
al economiei judeţului Suceava şi, în general, are o tendinţă de creştere permanentă atât la
nivel local, precum şi naţional şi internaţional, deşi, în ultima perioadă, din cauza
conflictelor militare şi politice, se observă o micşorare a numărului de turişti.
Industria turismului este foarte fragmentată, fiind formată din diferite firme mici
şi mari, iar dezvoltarea turismului în această regiune necesită coordonare, investiţii,
instruire şi marketing, fiind de fapt o coordonare între Guvern, autorităţile administraţiei
publice locale, firmele şi comunităţile locale. Necesitatea dezvoltării economice durabile
ne relevă tot mai mult importanţa elaborării şi aprobării unor strategii, al căror obiectiv

6
Codruţa Petronela Boaru, Strategii de dezvoltare a turismului în Bucovina, Journal of Tourism, No. 2, p.
37

7
final rezidă în faptul că potenţialul turistic natural şi antropic al Bucovinei să nu fie
afectat negativ de turism, ci dimpotrivă, să fie protejat spre binele generaţiilor viitoare.
Strategiile de dezvoltare a turismului descoperă deficienţele existente în oferta
turistică a Bucovinei şi determină direcţiile strategice de înlăturare a lor, precum şi
organizaţiile responsabile de realizarea scopurilor scontate. În acest context, principalele
argumente care determină necesitatea dezvoltării turismului în Bucovina, rezultă din
următoarele aspecte:
- resursele turistice sunt practic inepuizabile, iar turismul reprezintă unul dintre
puţinele sectoare ale economiei cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung
- exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turistice însoţite de o
promovare eficientă pe piaţa externă, trebuie privită ca o sursă de mărire a
încasărilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balanţei de plăţi
externe
- turismul reprezintă o piaţă oarecum sigură a forţei de muncă şi, practic, de
redistribuire a persoanelor disponibilizate din alte sectoare economice puternic
restructurate
- turismul, prin efectul său multiplicator, acţionează ca un element dinamizator al
sistemului economic global, generând o cerere specifică de bunuri şi servicii care
antrenează o creştere în sfera producţiei acestora, contribuind în acest mod, la
diversificarea structurii sectoarelor economiei naţionale;
- dezvoltarea armonioasă şi oarecum uniformă a turismului pe tot teritoriul
contribuie la creşterea economică şi socială şi la atenuarea dezechilibrelor apărute
între diverse zone, constituind şi o sursă importantă de sporire a veniturilor
populaţiei
- turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale adoptarea unei
strategii de dezvoltare turistică durabilă a unei regiuni impune luarea unor măsuri
de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existenţei umane (apă, aer,
floră, faună, ecosisteme, etc.), turismul având în acelaşi timp şi o vocaţie
ecologică;

8
- pe plan social, turismul, se manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a
nivelului de instruire şi civilizaţie a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea
timpului liber al populaţiei.
Bucovina, ca unitate turistică în profil teritorial, este proiectată ca un model
dinamic de dezvoltare şi se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin preocuparea de
punere în valoare, la un nivel din ce în ce mai înalt, a bogatelor resurse de care dispune.
Astfel, pentru a creşte cota de participare a turismului bucovinean la eficienţa economică
şi socială a turismului românesc, în general, am considerat că amplificarea tuturor
formelor de turism, a bazei materiale şi a infrastructurii sunt de mare actualitate şi pot
constitui direcţii de acţiune în strategia modelării7.
Când s-a lansat pe piaţă produsul turistic, Bucovina, s-a preferat strategia
concentrată, pentru că acest produs este destinat unui anumit segment de piaţă, strategia
nediferenţiată este folosită în cazul produselor cu utilizare largă. Investițiile realizate în
ultimul an mai ales în domeniul infrastructurii rutiere , a managementului deșeurilor,
materialelor informative și în acțiunile de înfrumusețare a municipiului Suceava
reprezintă o dovadă în plus a eforturilor prin care Primăria Suceava întelege să contribuie
la efortul general de promovare a valorilor locale în vederea dezvoltării turismului în
această regiune a României.
Metodele de promovare a turismului în Bucovina sunt următoarele:
- definirea unui brand judeţean specific (eventual a unor branduri zonale) şi
derularea unei game de activităţi pentru susţinerea acestuia
- organizarea de târguri, expoziţii şi manifestări culturale, festivaluri, acţiuni şi
campanii de promovare integrată a produsului turistic local şi sprijinirea
participării la acest tip de evenimente pe plan intern şi internaţional;
- sprijinirea integrării în circuitul internaţional a staţiunilor turistice
- editarea de publicaţii promoţionale şi materiale audio-video (inclusiv distribuirea
acestora în mass-media turistică internaţională)
- includerea pachetelor şi circuitelor turistice judeţene în programele naţionale de
promovare

7
Aurelia Felicia Stănciouiu, Strategii de marketing în turism, Editura Economică, Bucureşti, 2000, p. 37

9
- promovarea turismului ecologic şi a bucătăriei bucovinene
- sprijinirea evenimentelor culturale şi artistice care au impact asupra creşterii
numărului de turişti la nivel local
- dezvoltarea de noi centre de informare turistică la nivelul judeţului Suceava
Bucovina este o regiune deosebită dar nu este privată de anumite aspecte
negative, cum ar fi infrastructura rutiera. Chiar dacă s-au realizat o serie de proiecte
pentru reabilitarea drumurilor, condițiile proaste de circulație rămân o problemă de
imagine. Consiliul Județean Suceava a semnat în 2009 un contract de finanțare cu
Ministerul Dezvoltării Regionale, în calitate de Autoritate de management și cu Agenția
de Dezvoltare Regionale Nord-Est, în calitate de organism intermediar, pentru POR
pentru implementarea proiectului ”Modernizare Vatra Dornei”, pentru care s-a obținut
finanțare din FEDR prin POR, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea infrasctructurii de
transport regionale și locale”, Domeniul de intervenție 2.1 – ”Reabilitarea și
modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane, inclusiv reabilitarea rețelelor de
centură. Obiectivele proiectului sunt:
- modernizarea infrastructurii regionale de transport rutier
- înlesnirea desfășurărilor activităților economice de transport, aprovizionare,
distribuție, turism și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă prin
dezvoltarea de noi sectoare de activitate
- asigurarea conectării zonelor turistice la rețeaua județeană și națională de drumuri
Proiectul își propune reabilitarea și modernizarea a 22 km de drum și 47 de podețe
precum și crearea a 50 de locuri de muncă, fiind în curs de desfășurare având în vedere că
durata este de 24 de luni8.
Un alt proiect foarte important care contribuie la dezvoltarea turismului și implicit
a economiei județului Suceava este cel de modernizare a zonei Pojorâta – Rarău având
aceleași axe prioritare ca și precendentul. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă
îmbunătățirea accesibilității și mobilității populației și turiștilor, a bunurilor și serviciilor
în vederea stimulării dezvoltării economice durabile, cu accent pe dezvoltarea turismului
montan și religios. Obiectivul specific este modernizarea infrastructurii regionale de
8
http://www.cjsuceava.ro/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=18&Itemid=27 accesat
pe 24. 05. 2010

10
transport rutier pentru a crea condiții extinderii schimburilor comerciale și dezvoltare
turismului. Deasemenea urmărește facilitarea mobilității populației și bunurilor,
reducerea costurilor de transport de mărfuri și călători, economisirea de energie și timp,
creșterea eficienței activităților economice. Perioada de implementare a proiectului este
de 36 de luni.
Aceleași axe prioritare se găsesc și la implementarea proiectului care vizează zona
Dolhasca – Probota, obiectivele proiectului fiind următoarele:
- îmbunătățirea accesibilității și mobilității populației și turiștilor, a bunurilor și
serviciilor, în vedera stimulării economice durabile cu accent pe dezvoltarea
turismului istoric și religios.
- creșterea traficului de marfă și pasageri cu aprox. 3 % pe an respectiv cu 24 %
până în 2015
- asigurarea conectării zonelor izolate din sudul județului Suceava la rețeaua
județeană și națională de drumuri
- creșterea gradului de siguranță a circulației și reducerea timpului de călătorie
- asigurarea conectării zonelor turistice la rețeaua județeană și națională de drumuri
Proiectul își propune reabilitarea și modernizarea a 8, 00 km de drum precum și
creșterea traficului de marfă și pasageri pe drumul modernizat de la 49 % la 60 %.
Durata proiectului este de 24 luni9.
Gestionarea deşeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se
confruntă România în ceea ce priveste protectia mediului. Aceasta se referă la
activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a acestora. Datele
privind gestionarea deşeurilor în România fac distincţie între două categorii
importante de deşeuri – deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi
instituţii, deşeuri din construcţii şi demolări şi nămoluri provenite de la staţiile de
epurare orăşeneşti – deşeuri de producţie10. Consiliul Județean Suceava este în curs de
a implementa o soluție privind managementul integrat al deșeurilor municipale, și
asimilate din comerț, industrie și instituții, excepție fãcând deșeurile industriale, altele

9
http://www.cjsuceava.ro/documente/proiecte/2009/modernizare208S.jpg accesat pe 24. 05. 2010
10
JoAnn Carmin, Stacy D. VanDeveer, Extinderea UE şi protecţia mediului.(Schimbări instituţionale şi
politici de mediu în Europa Centrală şi de Est), Editura Arc, Chişinău, 2009, p. 102

11
decât cele similare deșeurilor menajere. Master Plan-ul prevede în esență un sistem de
colectare selectivă la sursă, transport, preluare și depozitare a circa 35% din total în
două depozite ecologice.
Consiliul Județean Suceava este interesat însă și de o nouă soluție care să
înlocuiască sistemul de depozitare finală în gropi ecologice cu o tehnologie
generatoare de energie. Firmele interesate de a prezenta soluții alternative de
prelucrare a deșeurilor, având ca rezultat producerea de energie, precum și a de a face
investiții în acest scop, pot contacta Consiliul Județean Suceava pentru a-și depune
ofertele.
Această acţiune este o parte a programului de reabilitare şi modernizare a
infrastructurii de mediu care presupune:
- construirea şi/sau extinderea, retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea
instalaţiilor de epurare / preepurare a apelor uzate menajere şi/sau industriale
- implementarea de sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu
- reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural
- stoparea poluării şi depoluarea râurilor, inclusiv repoluarea acestora
Un alt proiect fundamentat de Consiliul Judetean Suceava şi aprobat la finanţare
în cadrul Programului PHARE 2003, Coeziune economică şi socială, Proiecte Mari de
Infrastructură Regională este proiectul „Ecologizarea şi modernizarea zonelor protejate
din jurul monumentelor aparţinând patrimoniului naţional şi UNESCO – Mănăstiri
Suceava”.
Proiectul se înscrie în cadrul obiectivelor şi priorităţilor din strategia naţională
pentru dezvoltarea turismului, identificate în Strategia Naţională de Dezvoltare
(„Prioritatea 1 – Îmbunătăţirea competitivităţii în sectorul productiv; [...] investiţii în
turism”) elaborată de Ministerul Turismului şi în Strategia de Dezvoltare Regională
elaborată de Agenţia de Dezvoltare Nord Est („Dezvoltarea Infrastructurii, Măsura 1.2.
Dezvoltarea infrastructurii care foloseşte şi promovează potenţialul turistic din Regiunea
Nord Est).

12
Obiectivul major al proiectului este dezvoltarea turismului din regiune, domeniu
considerat prioritar în strategia de dezvoltare a zonei, prin îmbunătăţirea infrastructurii
locale şi prin utilizarea mai bună a potenţialului turistic existent.
Obiectivele principale ale proiectului sunt:
· Reabilitarea infrastructurii la 11 mănăstiri: drumuri, parcări, reţele de apă şi canalizare,
amplasarea de staţii de epurare şi reţele electrice.
· Utilizarea mai bună a potenţialului turistic zonal
· Stimularea dezvoltării economice prin impulsionarea activităţilor din sfera turismului.
Activităţile necesare îndeplinirii obiectivelor propuse sunt:
- Reabilitarea drumurilor de acces de la drumul principal (judeţean, comunal) la
mănăstiri;
- Construcţia sau reabilitarea parcărilor turistice din proximitatea mănăstirilor;
- Amplasarea de grupuri sanitare adecvate în parcările turistice şi conectarea acestora la
reţelele de utilităţi;
- Realizarea de panouri de informare turistică în parcări;
- Realizarea iluminatului exterior al parcărilor şi panourilor turistice;
- Reabilitarea reţelelor de canalizare şi amplasarea de staţii de epurare care să deverseze
în emisar;
- Realizarea de puncte de colectare a deşeurilor.
Cele 11 mănăstiri incluse în proiect sunt: Putna, Suceviţa, Voroneţ, Moldoviţa,
Dragomirna, Humor, Probota, Râşca, Slatina, Slătioara şi Bogdan Vodă – Rădăuţi11.
Scopul de a promova Bucovina în Uniunea Europeană a fost atins. Odată cu
evenimentul politic, cultural şi artistic „Bucovina – Tradiţie, Multiculturalitate, Bioland”
realizat la Bruxelles, Bucovina a avut şansa istorică de a fi cunoscută şi corect percepută
în complexitatea tradiţiilor sale dar şi a reformelor actuale, ca spaţiu al
multiculturalismului şi plurilingvismului, al turismului cultural şi al produselor ecologice,
concepte-cheie în politica la nivel european. Acest eveniment a fost inţiat de

11
Consiliul Judeţean Suceava, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului pentru perioada
2008.2013, Capitolul VIII, p. 302

13
europarlamentarul Pentru Luhan care este şi membru în Comisia pentru dezvoltare
regională a Parlamentului Europei12.
Principalul tip de strategie care s-a aplicat în promovrea şi dezvoltarea zonei
Bucovina a fost şi rămâne în continuarea cea activă deoarec se observă o preocupare
permanentă de perfecţionare, care anticipează schimbările pieţei turistice şi se intervine
efectiv în influenţarea lor în scopul folosirii lor pentru creşterea profitului. Această
strategie presupune şi cunoaşterea permanentă a modificărilor în perspectivă ale mediului
extern, depistarea oportunităţilor şi influenţarea evoluţiei acestuia printr-un proces
continuu de inovare.

Concluzii

Căile de sporire a eficienţei economice a turismului sunt numeroase, unele


generale, altele specifice fiecărui tip de prestaţie turistică. Eficienţa socială a turismului
se reflectă în numărul de persoane care participă la activităţi turistice . Evaluarea efectlor
12
http://www.evenimentul.ro/articol/bucovina-promovata-la-bruxelles.html accesat pe 26.05.2010

14
economico-sociale ale turismului constituie o preocupare a multor cercetători din
domeniu şi priveşte modalităţile de exprimare cantitativă,metode de culegere a
informaţiilor şi gradul de încedere în aceste evaluări.
Turismul poate fi sursa importantă pentru realizarea de venituri materiale, dar
acesta presupune investiţii. Există deci un cerc în care se învârt la nesfârşit cei doi factori
importanţi: realizarea calităţii în servicii din turism pentru atragerea vizitatorilor şi
investiţii pe măsură pentru a avea cu ce-i atrage. Dacă aceşti factori sunt realizaţi, atunci
putem spune că turismul constituie o sursă de bani continuă. Bazându-ne pe acest
principiu, toţi factorii în drept investesc în „industria turismului” pentru a deveni una
dintre cele mai prospere zone ale României. Conform unor aprecieri referitoare la
formarea imaginii în turism am concluzionat că un turist mulţumit, satisfăcut de locul
unde şi-a petrecut vacanţa, prin transmiterea informaţiilor, a valorii lor, poate influenţa
alţi cinci turişti potenţiali pentru a-şi petrece, în viitor, vacanţa la locul respectiv de sejur,
în timp ce un turist nemulţumit de calitatea serviciilor mai ales de personalul din turism,
influenţează zece turişti potenţiali. În acest context, comportamentul lucrătorului din
turism sub aspectul corectitudinii şi solicitudinii este hotărâtoare în crearea unei imagini
pozitive privind destinaţia turistică. De asemenea se investesc sume importante pentru
publicitate, verbală sau venită, vizuală sau auditivă, directă sau indirectă.
Pentru dezvoltarea turismului în această zonă sunt necesare o serie strategii care
să aducă venituri atât pentru populaţia zonei cât şi pentru economia în ansamblu. Aceste
strategii sunt necesare şi pentru turişti care vor să îşi petreacă cât mai plăcut timpul liber.
Bucovina este una din zonele cele mai importante în ceea ce priveşte potenţialul turistic
prin monumentele istorice şi de arhitectură, artă populară, cadrul natural de care dispune,
factorii terapeutici, aici trăind oameni primitori, gospodari, buni păstrători ai unor tradiţii
multiseculare şi, dacă, la acestea se adaugă creşterea calităţilor serviciilor oferite,
împreună cu susţinerea acestei activităţi printr-o campanie publicitară eficientă, atât în
ţară, cât şi în străinătate prin toate aceste se speră la dezvoltarea cât mai puternică a
turismului în Bucovina. Turiştii vin în Bucovina să vadă minunile acestei zone încărcate
de istorie, să absoarbă atmosfera fermecată a unei ţări de basm.

15
Bibliografie

Cărţi
1. Bărbulescu, Constantin şi colab., Economia şi gestiunea întreprinerii, Editura
Economică, Bucureşti, 1995
2. Cristureanu, Cristina, Economia şi politica turismului internaţional, Casa
editorială pentru turism şi cultură Abeona, Bucureşti, 1998

16
3. Carmin, JoAnn, VanDeveer, Stacy D., Extinderea UE şi protecţia mediului.
(Schimbări instituţionale şi politici de mediu în Europa Centrală şi de Est),
Editura Arc, Chişinău, 2009
4. Ferenţ, Emil, Economia şi managementul turismului, Editura Politehnium, Iaşi,
2007
5. Stănciouiu, Aurelia Felicia, Strategii de marketing în turism, Editura Economică,
Bucureşti, 2000

Lucrări ştiinţifice, articole


1. Boaru, Codruţa Petronela, Strategii de dezvoltare a turismului în Bucovina,
Journal of Tourism, No. 2, 2009
2. Consiliul Judeţean Suceava, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului
pentru perioada 2008.2013, Capitolul VIII
3. Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est 2007-2013. Analiza economico-socială,
lucrare editată de Comisia Naţională pentru Statistică şi PNUD

Resurse web
1. http://www.evenimentul.ro/articol/bucovina-promovata-la-bruxelles.html
2. http://www.cjsuceava.ro/documente/proiecte/2009/modernizare208S.jpg
3. http://www.cjsuceava.ro/index.php?
option=com_content&task=blogcategory&id=18&Itemid=27
4. http://www.mdrl.ro/index.php?p=1435

17