Licenta Vers 04.04

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ZONEI DEFILEUL MURESULUI 1.
ARGUMENT
Prezenta lucrare intitulată“Valorificarea potentialului turistic al zonei Defileul

Muresului(Toplita-Deda)” a fost intocmita ca o descriere a regiunii turistice din valea
superioara a Muresului, in urma unei ample documentari la fata locului si prin studierea
bibliografiei specializata, indicate.
Avand in vedere faptul ca turismul, prin continutul si trasaturile sale,
reprezinta o ramura distincta in economia unei tari, iar prin valorificarea superioara a
resurselor turistice, de stimulare a productiei in alte domenii, ocuparea fortei de munca,
se constiuie ca o activitate prioritara, de interes national, in lucrarea de fata am prezentat
diversitatea turistica in Valea superioara a Muresului.
La baza motivului ce m-a determinat in alegerea acestei
teme a stat dorinta de prezentare a potentialului turistic, cultural, religios, istoric si natural
din aceasta parte a tarii, precum si de studiere a valorificarii acestuia din punct de vedere
turistic si economic.In acelasi timp, prin aceasta lucrare am avut intentia de a sublinia ce
masuri sunt necesare a fi aplicate in vederea maririi interesului turistic pentru aceasta
superba regiune din Romania.
Punctul de plecare pentru intocmirea acestei lucrari l-a constituit si
bagajul de cunostinte accumulate despre valorile turistice, dar si interesul unui numar
mare de turisti de a-si petrece timpul liber in aceste locuri.
In speranta ca am satisfacut exigentele necesare alcatuirii
unei lucrari de diplome si cu increderea ca am trezit interesul celor ce o parcurg, asigur
multumirile mele.
Capitolul I
TURISMUL, FENOMEN ECONOMICO-SOCIAL COMPLEX
1.1. Turismul, activitate economica de mare

complexitate
Turismul ca parte integranta a

economiei nationale face parte din sectorul tertiar al economiei – sectorul de servicii –
prin factorii sai de productie: capital, resurse turisitce si forta de munca.
Turismul, prin continutul si
trasaturile sale, reprezinta o ramura distincta in economia unei tari, iar prin valorificarea
superioara a resurselor turistice, aportul vlutar, ponderea in PIB, efectul de antrenare, de
stimulare a productiei in alte domenii, ocuparea fortei de munca, etc., se constituie ca o
activitate prioritara, de interes national in multe tari de pe mapamond.
Asadar, turismul are
efecte asupra strategiei globale de dezvoltare economico-sociala a tarii, dar si la nivel de
ramura. In contextul
implicatiilor economice se inscrie si contributia turismului la dezvoltarea unor arii mai
putin bogate in resurse pentru prelucrarea industriala, dar cu resurse turistice naturale sau
create de om, care, valorificate, pot sa devina atractii turistice sis a determine dezvoltarea
localitatilor existente ca statiuni tuistice sau chiar crearea unor statiuni noi, ca cele
balneoclimaterice din Carpatii Orientali, devenite ulterior orase-statiuni.
Prin turism sunt
valorificate, de asemenea, unele zone cu resurse turistice cultural-istorice cu mare forta
de tractie turistica.Practica a demonstrat ca astfel de regiuni se pot dezvolta si intra in

circuitul economic cu investitii minime pentru amenajarea pensiunilor turistice rurale sau
a unor centre artizanale, fie complexe de agro-productie destinate, inclusive
agroturismului si turismului rural.Asfel, turismul este considerat ca o parghie de atenuare
a dezechilibrelor interregionale, intraregionale sau locale, si , pe langa atragerea in
circuitul de valori a unor areale turistice, are consecinte si asupra dezvoltarii in profil
territorial: constructii de locuinte, amenajari de drumuri, dezvoltarea serviciilor public, a
intreprinderilor mici si mijlocii, etc.
Turismul are si voctie ecologica, deoarece strategia de planificare si
dezvoltar este coroborata cu aceea de protejare a mediului inconjurator, a valorilor
spirituale si economice ale comunitatilor locale, de valorificare optimita a resurselor intr-
o viziune durabila.
Dar turismul este o activitate economica deosebit de complexa si
eterogena, deoarece continutul prestatiei turistice incorporeaza pe langa serviciile
specifice si unele corespunzatoare altor domenii economice, conferindu-i turismului
caracterul unei ramuri de interferenta si sinteza, de unde si amploarea si
complexitatea legaturilor dintre turism alte componente ale economiei.
Turismul ca activitate complexa
integreaza o varietate de surse informatice, modalitati de analiza si cercetare si de aceea
se preteaza l un studio interdisciplinar.Acest demers necesita cooperarea mai multor
discipline-de la cele economice, ale naturii si sociale pana la cele tehnice si informatice-,
fiecare dintre acestea concentrandu-se asupra unor aspecte specifice domeniului lor de
cercetare, contribuind in final, intr-o viziune integratorie, corelativa, la analiza,
cunoasterea si dezvoltarea turismului ca un intreg, un system complex, functional intr-un
ansamblu teritoril. Disciplinele
economice cerceteaza turismul la nivel macro si micro-economic ( a contributiei la
dezvoltarea economico nationala si locala, cererea si oferta turistica, balanta de plati,
piata fotrei de munca , etc,) , dar si aplicativ(managementul si markentingul turstic).
1.2.Particularitati ale activitatii de turism
Turismul ca fenomen complex social-economic se

desfasoara, prin toate formele sale, in mediul geografic mai mult sau mai putin umanizat,
fiind totodata determinat sau influentat de factori geografici naturali, economici si social
ai acestuia.De aici legatura dintre turism si geografie, doua domenii diferite, dar care se
interfereaza, au ca obiect comun cercetarea si valorificarea unui teritoriu sub toate
componentele sale naturale sau antropice, ca resurse sau atractii turistice, precum si
prispa relatiilor ce se stabilesc intre activitatea de turism (ca activitate economica) si
mediul geographic, precum si cu celelalte domenii economice din spatiul respective.
Turismul este un domeniu de
activitate cu un profil complex, reunind un ansamblu de servicii si bunuri proprii mai
multor sectoare, fiind punctul de interferenta al acestora.Prin instituiile abilitate, turismul
asigura legatura intre prestatori si turisti, prin vanzarea serviciilor solicitate de catre
acestia.Se nasc prin urmare o serie de relatii intre organizatorii activitatii turistice si
diferiti producatori de bunuri , prestatori de servicii turistice sau beneficiarii acestora,
ceea ce duce la o corecta si eficienta activitate turistica. Turismul,
componenta principala a sectorului tertiar a reusit sa se impuna in viata sociala si
economica din a doua jumatate a secolului nostru printr-o dezvoltare spectaculoasa.La
originea acestei evolutii sta cresterea economica generala acompaniata de o serie de
factori determinanti.Cel mai important dintre acestia este cresterea duratei timpului liber
si mai ales evolutia in transporturi, factori care au facut ca deplasarile sa fie mai
frecvente, rapide, confortabile si accesibile.Efectul favorabil combinat al acestor efecte
marcheaza turismul de masa.
Motivatia turistica ajunge sa detina pricipala pondere in ansamblul motivatiilor
care determina voiajul.
Activitatea turistica pune in valoare adevaratul potential atragand dupa
sine prefaceri impresionante cu precaderi in:
- geografie, prin amenajarea unor regiuni intinse pentru primirea turistilor;
-domeniul economic, prin punerea in valoare a unor importnte resurse
naturale, materiale si umane;
-domeniul social-cultural, prin relatii complexe care se dezvolta intre
turisti si localnici, sau turisti si prestatori de servicii.
Din ce in ce mai multe tari incep sa se bucure de beneficiile aduse
de turisti, iar prin turism tarile isi redefinesc identitatea nationala, imbunantindu-si astfel
si imaginea lor internationala.
Turismul devine o componenta strategica de prim rang in
dezvoltarea national si internationala.Fenomenul turisitc international, respective zonal
inregistreaza o tendinta de incetinire a ratei de crestere, plafonandu-si cererea in mod
treptat, semn ca a intrat intr-o faza de maturitate.
Sarcina noastra este san e dezvoltam pentru a creea
o lume a bunastarii, turismul fiind unul din modurile prin care omenirea se poate schimba
si dezvolta, prin care identitaile culturale vor fi impartasite si prejudecatile de orice fel
suprimate. Se construieste astfel un nou sistem de creare al
avutiei, iar calitatea trebuie sa devina o fort ape z ice trece.Ea se constituie ca factor de
success, iar cine va intelege mesajul ei va castiga un vantaj strategic insemnat.Industria
turismului va trebui sa regandeasca conceptul de turism pentru al adapta cerintelor
publicului, adaptat si satisfacut.
Care dintre schimbarile sociale ofera circumstante
diferite pentru turisit?Se pot remarca o serie de schimbari care fac parte din preocuparile
noastre cotidiene.Preferam casa opusa hotelului, apoi grupurile social-economice,
sederile scurte, odhna active si obisnuintele de servire a mesei de pranz.La acestea s-ar
putea adauga divertismentul la domiciliu, preocuparea pentru sanatate, cresterea
numarului familiilor fara copii, asigurarea intimitatii si sigurantei personale, diminuarea
pierderilor de timp, comunicarea interpersonala , accesul rapid la informatie, cererea
pentru servicii prompte, de calitate si personalizate.
Multi administratori de hotel au
tendinta de a se orienta spre produs si nu inteleg viata care se schimba mereu.Va fi o
batalie pentru a putea castiga puterea de cumparare a cumparatorului potential.
Consumatorul va
cumpara un calculator, un video sau va petrece o vacanta in hotel.Legat de aceasta

concurenta poate deveni factorul determinant, esential.
Capitolul II
POTENTIALUL TURISTIC
2.1. Potential turistic, oferta turistica –

concepte,clasificari
Turismul a
devenit in ultimele decenii o adevarata “industrie”, ca orice activitate economica,se
bazeaza pe exploatarea si valorificarea unor resurse.
Ansamblul resurselor naturale, culturale si socio-economice care exprima
posibilitatile de valorificare in plan turistic, ofera sau dau o anumita functionalitate
teritoriului si constituie premise pentru dezvoltarea activitatilor de turism in conceptia
Organizatiei Mondiale de Turism si a altor organisme de profil din cadrul Comunitatii
Europene, este considerat potentialul turistic al unei tari sau one.
Astfel, un anumit spatiu geographic prezinta interes din punct de vedere
turistic in masura ce ofera resurse turistice naturale sau antropice, resurse ce – in urma
unor amenajari specifice- pot fi puse in valoare, intrand in circuitul turistic intern sau
international.
Edward Bergman (1996) considera ca potentialul turistic a unei zone,
regiuni depinde de cele trei “A”:
- attractions (atractii) – componentele potentialului natural si antropic cu
valoare atractiva;
- accessability (accesabilitate) – gradul de accesabilitate al zonei sau
regiunii de destinatie turistica fata de arealele generatoare de fluxuri turistice;
- accommodation – baza de cazare, alimentatia publica, agreement
sub aspectul calitatii si numarului
Raspandirea inegala a elementelor de potential

turistic natural si antropic, diferentierile calitative si cantitative care se inregistreaza in
teritoriu, gradul si modul de valorificare a potentialului existent, amenajarea turistica
diferita au condos spre necesitatea departajarii unor zone, unor regiuni turistice, care sa
serveasca apio in practica amenajarii si organizarii turistice aspatiului geographic.
Potentialul turistic al Romaniei constiuie oferta turistica
primara (potentiala) care impreuna cu structurile turistice existente(strucutra de primire si
infrastructura specifica) alcatuiesc oferta turistica reala sau patrimonuil turistic, la
acestea adugandu-se si factorii generali ai existentei umane.
In ultimele decenii au existat o serie de
incercari care fie ca grupeaza judetele dupa potentialul turistic existent (Gr. Posea, 1977),
fie delimiteaza provincii(regiuni), zone(areale), masive montane, centre si obiective
turistice (M.Ielenicz, 1992) pe baza analizei potentialului turistic.
In vederea delimitarii si ierarhizarii
zonelor turistice este necesara, in primul rand, inventarierea si cunoasterea tuturor
componentelor de potential turistic, gruparea lor in spatiu si apoi evaluarea lor cantitativa
si calitativa in vederea stabilirii oportunitatii de dezvoltare pe care le pot genera si a
echipamentelor necesare pentru o gestionare in conditii de eficienta si competivitate.
Principalele elemente
de analiza pentru delimitarea zonelor se axeaza pe urmatoarea structura (fig.1).
Fig.1.Elemente de analiza cantitativa si calitativa pentru determinarea zonelor(regiunilor)turistice
Delimitarea spatiala a zonelor cu potential turistic se face pe baza

unei analize de sinteza, care are in vedere un complex de factori principali, cum ar fi:
- gradul de concentrare, valoarea si varietatea resurselor turistice;
- dispunerea acestora in raport cu marile forme si unitati ale reliefului;
- configuratia retelei de cai de comunicatie care asigura accesul la
zone si obiective; - situarea structurilor turistice, ca punct de plecare catre
aceste zone. Folosind medota grafurilor – sistemul de
analiza pe baza unor serii de criterii de baza si subcriterii – determinarea si ierarhizarea
zonelor turistice se realizeaza pe mai multe nivele, fiecare nivel de apreciere, care se
sprijina pe un anumit numar de criterii, primeste un anumit numar de puncte.Elementele
componente ale potentialului turistic au primit 70 de puncte din totalul de 100, restul
fiind acordat pentru nivelul echiparii turistice.(fig.2)
Clasificarea spatiilor turistice

regionale, elemente esentiale in organizarea turistica a spatiului, se poate efectua pe baza

potentialului turistic, pe baza infrastructurii turistice, etc.
Din cele prezentate anterior, se pune in
evidenta prezenta a trei mari tipuri de zone de concentrare turistica, si anume:
1.zone cu o mare concentrare de
obiective turistice naturale si construite, deosebit de valoroase si variate, favorabile
dezvoltarii complexe a functiei turistice – 16 zone cu punctajele cele mai mari (50-67)
fata de un maxim care ajunge la 70; 2.zone cu obiective turistice
naurale si/sau culturale, favorabile dezvoltaii unor forme de turism specific – 16 areale cu
un punctaj cuprins intre 35-45, din acelasi maxim; 3.zone cu cateva obiective
turistice naturale si/sau culturale, valorificate pe plan local – cu un punctaj sub 35.
Aceasta ierarhizare la
nivelul teritoriului national, dupa valoarea potentialului turistic, se prezinta dupa cum
urmeaza (Tabelul nr.1)
Ierarhizarea zonelor turistice dupa valoarea

potentialului turistic
LOCUL Denumirea zonei turistice Valoarea

1-2 Valcea-Campulung-Muscel 67
1-2 Portile de Fier-Valea Cernei 67
3 Brasov-Bucegi-Valea Prahovei 65
4-6 Bihor-Tara Motilor 64
4-6 Bistrita-Calimani-Depresiunea Dornelor 64
4-6 Bucovina 64
7 Delta Dunarii-Nordul Dobrogei 60
8 Retezat-Hateg-Cetatile Dacice 57
9-12 Litoralul amenajat al Marii Negre 56
9-12 Muntii Rodnei-Borsa 56
9-12 Neamt-Bicaz 56
9-12 Semenic-Depresiunea Caras-Cheile Nerei 56
13 Maramures-Oas 54
14 Gorj 51
15-16 Tinuturile Oltului Superior 50
15-16 Vrancea 50
17-19 Marginimea Sbiului(inclusiv Sibiu)-Tara 45
Oltului
17-19 Municipiul Bucuresti 45
17-19 Oradea si imprejurimile 45
20 Timisoara si imprejurimile 42
21-24 Iasi si imprejurimile 40
21-24 Targu-Mures si imprejurimile 40
21-24 Tinuturile Muresului Inferior 40
21-24 Cluj-Dej si imprejurimile 40
25 Tarnava Mare 39
26-27 Fagaras-Iezer 38
26-27 Muntii Parang-Lotru 38
28 Valea Teleajenului superior si mijlociu 37
29-30 Tinuturile Vaii Buzaului 36
29-30 Valea Muresului superior 36
31-32 Tinuturile Dunarii de Jos(Galati, Braila) 35
Capitolul III
PRODUSUL TURISTIC
DEFILEUL MURESULUI “TOLPITA-DEDA”
3.1.Geneza si evolutia defileului
Valea transversala a Muresului, taiata

aproape in totalitatea ei in materiale vulcanice s-ar parea ca dateaza inca de dinainte de
perioada eruptiilor.In present, Muresul isi adanceste albia in material vulcanic si numai in
apropiere de Deda, la iesirea din defileu, apar depozite pontiene inclinate cu 15-20°.Acest
fapt, cat si constatarea ca Muresul in defileu se adanceste si azi numai in roci eruptive
incepand de la Subcetate, unde a atins fundamental cristalin, conduc la concluzia ca raul
se afla instalat pe traseul unei albii vechi, ce corespunde cu linia de dislocatie, pusa in
evidenta de izvoarele termale de le Toplita si Salard si prin numeroasele izvoare de falie,
in special la Lunca Bradului.
Valea transversala a Muresului in Defileul Toplita-Deda nu
trebuie considerate ca un simplu culoar si nici nu formeaza un defileu continuu; aceasta
este alcatuita din bazinete tectonice, in alternanta cu portiuni de vale ingusta cu aspect de
chei. Cronologic Mihai Iancu si Traian Naum (1972) sepata trei
etape de geneza a defileului:
-etapa anterioara formarii barajului vulcanic, cand s-a instalat
si functiona un lac in depresiunea Toplita, avand un nivel variabil, situatie dovedita si de
originea si pozitia depozitelor.Formatiunile de pe latura interna a geosinclinalului
Carpatilor Orientali, ca urmare a fracturarii si afundarii in conditiile formarii Bazinului
Transilvaniei, au fost acoperite cu depozite ale pliocenului inferior peste care s-a depus
cuvertura de agglomerate vulcanice existente in sectorul defileului si fiind prezente la zi
in extremitatile acestuia, respective in bazinele de la Toplita si Deda.O asemenea situatie
presupune existenta in eclasi timp a uniu culoar larg de legatura corespunzator unor
bazinete si stramtori a caror forma actuala reflecta conditiile de geneza si particularitatile
dezvoltarii defileului.
-etapa barajului volcanic este legata de eruptiile vulcanice care s-au produs inca
din sarmatian in lungul liniei de fractura a fundamentului cristalin, aceasta manifestandu-
se cu faze de explozie.Bazinetele intravulcanice Stanceni, Neagra, Lunca Bradului,
Rastoilta functioneaza ca piete de adunare a apelor avand depozite vulcanogen-
sedimentare. Dupa aparitia lacurilor de baraj volcanic, valea transversala
a Muresului a functionat ca stramtoare intre lacul din depresiune Giurgeu si lacul din
Transilvania.Exista, deci, o retea hidrografica prepliocena se deci, posibil, un paleo-
Mures anterior bazinetelor lacustre a caror barare a inceput in pliocenul inferior.Valea
transversala a Muresului a functionat ca drum al emisarului lacului din depresiunea
Giurgeu pana la nivelul terasei superioare (150 m altitudine relativa), acest fapt fiind
dovedit si de dubladeschidere sub forma de palnie catre podisul Transilvaniei si bazintul
de la Toplita.Ca urmare un rau pliocen, cu nivelul de baza mai coborat a ianintat regresiv
de la vest la est si a captat succesiv bazinetele lacustre prin intermediul stramtorilor
preexistente.
-etapa postvulcanica cuprinde intervalul de timp cand adancirea defileului a
inceput de la nivelul terasei superioare sculptata in depozite vulcanogen-sedimentare
( deci o terasa lacustra) si a umerilor de vale din cadrul vechilor stramtori.Raul care
curgea spre vest avand nivelul de baza mai coborat, a captat cursul de apa care se varsa in
lacul Giurgeu, dand nastere defileului concomitant cu scurgerea apelor lacului (aceste
aspecte definesc elementele de cadru ale ipotezei captarii sustinuta de Ludomir Sawicki
-1912, H. Wachner -1929 , Laurian Somesan -1974).
In spatial defileului sunt prezente 5 terase fluviatile.Prima
terasa, de lunca, s-a format in holocen, avand altitudinea relative de 1-1,5 m si este mai
extinsa in bazinetul depresionar Toplita decat in defileu; a doua terasa, (altitudiena
relative cca. 10 m) este bine reprezentata intre Galautas si Toplita, podul ei constituind si
spatial unde s-a instalat o mare parte din asezarile Moglanesti si Toplita;terasa a treia,
modelata in roca, fara depozite de pietrisuri, se afla la altitudinea relative de 19-23 m si
are forma unor fasii inguste si lungi;terasa a patra, cu altitudini relative de 48-53 m, este
acoperita cu pietris grosier si argila pleistocena fiind prezenta intre Toplita si paraul
Calimanel, intre paraurile Ciubotari si Gudea, in bazinul raului Neagra si in apropiere de
Lunca Bradului;a cincea terasa, pe versantul drept al Muresului are infatisarea unui
platou larg cu altitudinea relative de 75 m, desfasurandu-se pana la confluenta cu
Calimanelul.
3.2 Potentialul turistic al

defileului
Motto:
“Trebuie sa mergem spre Calimani, intr-o regiune unde mai

sunt posibile minunile”
M.Sadoveanu
Potentialul turistic privit c activitate

economica, constituie oferta primara a tursismului si grupeaza resursele si
obiectivele naturale si antropice.
Prezenta acestui este determinate in

dezvoltarea sau inexistenta turisului si cuprinde totalitatea factorilor de atractie
apartinand cadruli natural si antropic valorificati prin intermediul amenajarilor turistice,
si care genereaza fluxuri turistice cu arii de provenienta interna sau internationala, ce se
deplaseaza catre arii de destinatie, unde consuma, intr-o maniera aparte turistica, produsul
turistic, rezultat din potentialul si amenajarea acestuia.
Turistic, Defileul Muresului atrage
prin originalitatea, complexitatea si unele elemente de unicat ale peisajului geographic
din lungul vaii, pe langa albia careia se desfasoara calea ferata si soseaua modernizata.De
la Toplita la Deda, valea Muresului ofera o suita de imagini ale naturii spatiului
geographic cu atractii pe care le prezinta relieful, apele repezi din albia raului, vegetatia si
nelipsita prezenta ospitaliera a peisajului umanizat.
Orasul Toplita detine functia de statiune
balneoclimatica renumita prin apele sale mezzo-termale.Tot aici, istoria permanentei

populatii este dovedita si prin urmele cetatii dacice Sangvida.In apropiere ezista locuri
amenajate pentru pescuit si vantaoare.Toplita constituie si punctual de plecare pentru
turisti in Defileul Muresului.Orasul Toplita situate la intrarea in defileu isi resfira casele
pana departe in lungul vaii cu acelasi nume, cladirile si gospodariile inaintand pe cativa
kilometrii in interiorul muntelui.Prezenta izvoarelor termale, linia ferata, soseaua
modernizata sunt cateva obiective de atractie turistica.Mai la vest de confluenta paraului
Calimanel cu Muresul, Varful Tarnita(1054m) cu infatisare de con izolat pare ca inchide
intrarea in defileu, in punctele de confluenta, unde trecator valea Muresului devine mai
larga, apar mici aglomerari de case.Desi stramta si mai putin ospitaliera, valea Muresului
te cucereste prin farmecul inedit al peisajului sau.Versantii inalti si deosebit de abrupti iti
strecoara in inima sentimentulde forta, imensitate, dar si de captivitate privind relieful de
turnuri, stalpi si creste ce strapung prin semetia lor vazduhul.Padurea de brazi coboara
parka in cascade de la mari inaltimi pana la nivelul albiei Muresului.La Gudia, pe dreapta
Muresului, stancile sub forma de turnuri, piramide, tancuri impreuna cu creasta zimtata a
Varfului Leul (139m) creeaza un decor aproape straniu.Trecand de pintenul Ilvei, albia
raului se lateste, versantii muntelui se retrag din calea apelor, la Lunca Bradului, Muresul
deplasandu-si cursul prin meander largi pe bordure carora se desfasoara rampele si stivele
de fasonare si prelucrare a lemnului.La scurta distanta peretii masivi ai muntelui
incatuseaza iar Muresul, motiv pentru care calea ferata trebuie sa-si croisca drum prin
tunnel, iar soseaua cu greu se strecoara printer stanci.In apropiere de Deda valea se
largeste, iar apele raului eliberate din incatusarea cu muntele se mai domolesc.Numarul
afluentilor creste, sectorul defileuui ia sfarsit, flancurile sale fiind incadrate treptat de
culmi mai joase, cu pante tot mai mici.In lingul culoarului de vale devin frecvente
pilcurile de fafi, mesteceni si salciile.Iubitorii de drumetii pot parcurge din Toplita pana
la Deda --- Bistra, cu trenul, cei aproximativ 44 km, admirand multiplele decoruri de o
frumusete inedita ale naturii si ale vrednicelor si minunatelor creatii ale harniciei
omului.La numai 14 k in plin munte se ajunge la Stanceni, asezare trainic gospodarita, iar
de acolo parcurgand numai 3 km, la confluenta paraului Jingu se poate face un popas cat
se poate de placut la cabana Neagra(Stanceni-Neagra).Din aproape fiecare
localitate(Lunca Bradului, Rastolita,Deda-Bistra etc.), pornesc drumuri si poteci care
conduc spre culmile semete, prin padurile monumentale de fag, molid, brad, iar mai sus,
catre creste, in desisurile de jneapan.
3.2.1. Localitatile
defileului prin prisma valorificarii potentialului turistic
Valea Muresului intre Deda si Toplita are o lungime de 45 km, iar latimea ei este
variabila, in unele locuri fiind atat de ingusta, incat abia incape soseaua nationala, calea
ferata si albia Muresului
Acest defileu cuprinde mai multe commune, necunoscute la nivel national,
dar existente, si care dispun de potentiale turistice, care daca s-ar realiza, ar da impuls din
punct de vedere economic regiunii.
Localitatile de pe valea Muresului sunt asezari mari, cu un caracter
zotehnic-forestier, iar in partea vestica a Calimanului, situate la contactul cu Podisul
Transilvaniei, au profil agro-pomi-viticol. Casele din partea sudica a Calimanului sunt
fara etaj, mai simple, cu mai putine ornamente si uneori netencuite la exterior.Casele au
pridvor si prispa.Pe alocuri, intalnim case facute din barne, cladite in colturi lasate mai
largi, asemenea unor ciorchini, cu acoperisul de sindrila ( dranita ) sau tigla.Portile de
lemn, sculptate si pictate, poarta adesea inscriptii cu numele stapanului.
Populatia satelor, formata in aecst tinut pitoresc, are un rol foarte
important in constituirea espectului economic, social si cultural al regiunii.
Intrand in defileu, asezarile se intend pe partea dreapta si stanga a
ralui Mure. Prima asezare, urmarind drumul national nr.15 este orasul
Toplita.
Toplita
Situata in nordul Depresiunii

Giurgeu, din Carpatii Rasariteni, pe cursul superior al Muresului, Toplita este o asezare la
poalele Muntilor Calimani, Giurgeu si Gurghiu, la confluenta paraului Toplita cu raul
Mures.Varful Tarnita vegheaza de la inaltimea de a1046 , in zona de nord, Muresul
deschide poarta spre vest prin defileul Toplita-Deda spre podisul Transilvaniei.Toplita se
invecineaza la nord cu localitatea Bihor, la est cu localitatile Sarmas, Galautas si
Subcetate, la sud cu Gurghiu si Lapusna, iar la vest cu localitatea Stanceni, de asemenea
este limitrofa cu judetele Mures, Bistrita Nasaud, Suceava.
Asezarile din aceste locuri
dateaza din perioada dacilor liberi, prima atestare fiind mentionata in jurul anului
1382.Destinul romanilor s-a impletit cu cel al altor neamuri venite pe aceste locuri
manoase in pasuni si paduri, de-a lungul Muresului.
Toponomia localitatii este de origine slava, “Toplita” desemnand un loc de unde
izvoraste apa calda.Dezvoltarea sezarii a fost strans legata de exploatarea lemnului
padurilor si de cresterea animalelor.
Muresul la Toplita
Potentialul turistic al Toplitei

confera orasului de la poalele Calimanilor meritul de a fi cunoscut si vizitat.Astfel,
statiunea “Bradul” (Banffy) poate oferi vizitatorilor o oaza de liniste intr-un microclimat
specific zonei de munte.
Pensiunea PLATON este situata in municipiul Toplita, jud.Harghita, la 20

km de statiunea Borsec, 60km de statiunea Durau, 45 km de Lacul Rosu, pe valea superioara a Muresului in
depresiunea Giurgeului(M-tii Calimani, Giurgeu si Gurghiu), la 2 km de centrul orasului in statiunea
Bradul unde se afla un bazin cu apa termala (29°) deschis vara.Iarna functioneaza 2 partii de schi dotate cu
teleschi si instalatie nocturna.Accesul la pensiune este pe drum astfaltat cu parcare inchisa, bar cu billiard,
acces gratuit la bucatarie dotata inclusiv cu masina de spalat vase, 7 camere cu baie, tv cablu, incalzire
centrala. O alta posibilitate de cazare a turistilor veniti in aceasta zona este oferita de Pensiunea
ANCONA , situate in centrul orasului langa primarie.Are 8 camere cu doua paturi fiecare, baie
proprie, tv cablu, incalzire centrala.La parterul pensiunii functioneaza un bar deschis non-stop si un
magazine de prezentare cu produsele firmei(incaltaminte, articole de vanatoare, tricouri imprimate
personalizat, cadouri).De asemenea are parcare private inchisa.
In cartierul Moglanesti se afla

Manastirea Doamnei, monument istoric(1658), ctitorie a Doamnei Safta, sotia
domnitorului Moldovei Gheorghe Stefan.Manastirea Sfantul Prooroc Ilie, monument
istoric(1847), ctitorie a primului Patriarh al Romaniei, Miron Cristea se afla la iesirea din
oras, spre Stanceni.De la Monumentul-mausoleu al eroilor romani cazuti in Primul
Razboi Mondial, ridicat la Gura Secului, se poate ajunge la poalele muntilor Calimani,
unde se inalta schitul “Gura Izvorului”.
Din Toplita se poate face o drumetie de doua zile in Muntii

Calimani pe o distanta de 24 km, de la Gura Secului.Dupa 10 km se ajunge la Delut, apoi
dupa cinci ore prin mirificul peisaj montan la Dealu Alb, dupa care drumul duce spre
Lacul Iezer de origine vulcanica, cu o suprafata de 1300 mp si o adnacime de 3-5 m la o
altitudine de 1750m. Lacul si imprejurimile sale sunt rezervatie naturala.Trecand de
Lacul Iezer se poate ajunge spre varfurile muntilor Calimani:Varful Izvorului(2035 m),
Negoiu (2046 m), Pietrosu (2102 m).Inaltimile sunt acoperite cu plante alpine si pini, iar
la marginea padurilor sunt exemplare rare de jepi(jnepni).Tot pe acest traseu se poate
poposi la Gura Izvorului, unde se ridica un schit, loc de inchinaciune si reculegere.
Toplita fiind o asezare intr-o zona deosebit

de frumoasa cu un bogat peisaj geographic, este renumita prin imprejurimile care sunt un
adevarat paradis al vanatorilor si pescailor sportive, are fac dese excursii aici atat vara cat
si iarna.Orasul se remarca printr-o vizibila dezvoltare urbanistica din ultimii ani;
constructii impunatoare, unitati industriale noi, hotel, spital modern, judecatorie si unitati
de invatamant.
Din punct de vedere spiritual orasul
se afla intr-o continua dezvoltare.Populatia este majoritar ortodoxa si de nationalitate
romana 80% si 20% minoritati, fap regasit si in multitudinea de biserici ortodoxe (5
biserici ortodoxe si Manastirea Sfantul Ilie cu doua schituri apartinantoare Manastirei
Doamnei si schitul Gura Izvor), doua biserici catolice(una Greco-catolica), o biserica
reformata. Din punct de vedere
politic orasul a fost un oras bine pozitionat si bine colorat politic.Pana in anul 2002 a fost
condos de catre PSD, actualmente (2004) la conducerea orasului se afla un primar
independent.
Invatamantul este bogat si divers, existand 8 scoli primare si generale, un numar

de 2 licee(Liceul”O.C.Tasloanu” si Colegiul National “Mihai Eminescu”) si o scoala de
invatamant cu 12 clase Kemeny Janos, toate reprezentand o arie curriculara bine
dezvoltata cu profile atat in cadrul scolilor de arte si meserii, cat I in domeniul
invatamantului theoretic si vocational.
Ca si distractie orasul dispune de 2 stranduri, o statiune si mai

multe restaurante si terase ce au si program de discoteca.Iarna se poate beneficia de 2
partii de schi, una dintre ele fiind dotata cu cablu pentru a ajuta la urcare, teren de patinaj,
iar zona geografica favorizeaza jocuri specifice acestui anotimp.
Toplita are nenumarate resurse naturale neexploatate si care

sunt la discretia tuturor: pa termo-gazoasa, apa de o puritate exceptionala(Paraul Rece-
Zencani), cupru, sulf, iar defileul Toplita-Deda este consemnat ca Rezervatie peisagistica,
lucru dovedit cu ochiul liber.
Stanceni
Sate
apartinatoare:Stanceni, Ciobotani, Mestera
Satul Ciobotani situate la 60 km de orasul Reghin, face legatura cu

primul oras din jud.Harghita, Toplita la 9 km.Satul traditional Ciobotani se poate madri
prin frumusetea faunei, dar si prin Fabrica de apa minerala STANCENI.
Mai multe documente au scos in evidenta existenta vieti pe

meleagurile comunei Stanceni din timpuri stravechi, fiind atestata documentar in 1854,
iar Ciobotani in 1913.Comuna s-a dezvoltat pe ambele maluri ale raului Mures sip e vaile
afluentilor acestuia, de-a lungul drumuli national DN15.
Comuna este situate la extremitatea de nord-vest a

judetului Mures si este marginita de Muntii Calimani si Gurghiului.Relieful are altitudini
intre 625 si 700 m.Amintim cateva din paraiele ce brazdeaza comuna inainte de a se varsa
in raul Mures:Mermezeu, Gudea Mare si Gudea Mica.
Datorita pozitiei geoggrafice, a configuratiei

naturale a terenului si a circulatiei majore dezvoltate pana in present legaturile cu
comunele invecinate se realizeaza prin intermediul drumuluiDN15 si a caii ferate Targu-
Mures-Reghin si de aici se asigura legatura cu celelalte cai ferate ale tarii.
Principalele resurse naturale sunt apa

minerala, lemnul si piatra (andezit).Apa minerala “Stanceni” este cunoscuta si apreciata
pentru calitatile ei curative.
Imbuteliata, are distributie

nationala.Dupa 1990, exploatarile forestiere ua condos la aparitia mai multor societati de
prelucrare a lemnului, dar si de export al acestuia.Dupa 1990, exploatarile forestiere au
condos la aparitia mai multor societati de prelucrare a lemnului, dar si de export al
acestuia.Pastravaria din localitate este una din cele mai cunoscute pastravarii ale
judetului.
Principalele activitati economice ale locuitorilor comunei Stanceni sunt legate de
valorificarea bogatiilor zonei: padurea si apa minerala, de unde activitaile sunt cu
character industrial / depozitare si exploatare a masei lemnoase.Mai exista activitati si in
domeniul panificatiei si a exploatarii rocilor andezitice.
Activitatea de baza a populatiei este si ramane insa agricultura prin cele
doua ramuri principale: cresterea animalelor si cultivarea plantelor, modul de productie
fiind privat.
Posibilitatile de a petrece timpul liber sunt

nelimitate, existand nenumarate trasee montane ce pot fi facute atat pe jos, cat si Calare,
precum si insotiti de magari pentru transportul bagajelor sau al copiilor mai mici.
Toate firele de apa din zona, atat paraiele cat si
raul Mures, sunt propice pescuitului sportive, principalele specii gasite aici
fiind:pastravul indigen(Salmo trutta fario), fontanel, lipanul (Thymallus thymmalus), iar
in Mures se intalnesc cu predilectie cleanul( Leucius Squalis cephalus), mreana (Barbus
barbus), scobarul(Chondrostoma nasus), iar cu autorizatie speciala eliberata de ministerul
de resort, putandu-se pescui si Lostrita.Autorizatiile de pescuit se elibereaza de catre
ocolul silvic Lunca Bradului, pe paraiele de munte pescuitul fiind permis doar sambata si
duminica, iar pe Mures toata saptamana.
Vara, excursiile de vanatoare sau de
calorie prin munti, se poate face si plaja sau baie la bazinul semiolimpic cu apa termala
de la Toplita ( la aproximativ 22 km distanta), unde este amenajata o mica statiune
cocheta, cu restaurante, hotel, camping, terase.
Iarna, incepand cu luna
decembrie si terminand cu luna aprilie, stratul mediu de zapada este de 35 cm iar
temperature medie este de -5 C.Activitatile de iarna se bazeaza in special pe observarea
faunei si a urmelor lasate in zapada de nenumaratele specii de animale ce populeaza din
abundenta masivul Calimanilor. Se pot
face plimbari cu sania trasa de cai, se poate schia pe cele 2 partii amenajate la Toplita,
de nivel intermediary si avand lungimi de 450m si respective 550 m, echipate cu baby
lift.Saniutele pot fi folosite si in apropierea cabanei, la marginea padurii.
Lunca Bradului
Sate apartinatoare:Lunca Bradului,

Neagra, Salard
Este situate in
defileul raului Mures, la interferenta Masivului volcanic al Calimanilor la nord si Muntii
Gurghiului la sud.Astfel ca, daca satul Neagra este asezat pe vaile care conduc spre zona
alpine a Calimanilor, Salardul este situate in Muntii Gurghiului.Datorita peisajului
deosebit, in aceste localitati montane rasar de unde nut e astepti, un numar mare de case
de vacanta.Vara, apar improvizate taberele de iubitori ai drumetiilor montane, iar iarna
partiile Salardului se anima de multimea iubitorilor sporturilor de zapada.
Atestarile
documentare ale satelor apartinatoare comunei sunt de data recenta:1854 – Lunca
Bradului, 1913 – Neagra si Salard.
Descoperirile arheologice, insa, atesta locuirea acestor zone din timpuri stravechi.La
Neagra, s-a descoperit un vas de ceramica datat secolului IX D.Hr.
Resurse naturale: lemn, fructe de padure, vanat.
Obiective turistice: valea Salrdului, Valea Fantanelului, cu

acces in Platoul Capatanii, Valea Ilvei cu acces in Muntii Calimani, varful Pietrosu
(2102) si poiana Dragusului
Veniturile populatiei, in proportie de 90%, sunt realizate
din exploatarea si prelucrarea lemnului din zona, si din pasunat, numai 10% din alte
activitati comerciale, zaona montana nefiind prielnica practicarii agriculturii.
Si in viitor, traiul populatiei de pe aceste meleaguri
va fi asigurat in cea mai mare parte de pasunat, de exploatarile forestiere si de atelierele
de prelucrare a masei lemnoase.
Pentru a preveni problemele populatiei,

care vor aparea odata cu scaderea
masei lemnoase din padurile
imprejurimilor, precum si
pentru reusita programelor de
protectia mediului inconjurator si a
valorilor naturale, o alternative importanta
este promovarea turismului de toate felurile
in aceasta zona pitoreasca.
Cazarea in Pensiunea Agroturistica “Bradu” din Lunca Bradului
Capacitatea totala a centrului este de 110 de locuri

distribuite in cele 3 cabane. Cabana principala are 19 camere.Iata care
este structura cabanei:
- La etajul intai sunt
4 camere a cate 6 paturi, o camera cu 5 paturi, o camera cu 4 paturi, si o
camera cu 2 paturi;
- La etajul 2A sunt o camera cu 4 paturi, o camera cu 6 paturi, o camera cu 9 paturi si

o camera cu 12 paturi.
- La etajul 2B se afla 3 camere cu cate 2 paturi, o camera cu 3 paturi si o camera
cu 4 paturi
- La etajul al treilea se afla o camera cu 2 paturi, o camera cu 5 paturi si o
camera cu 8 paturi.
Cabana dispune de doua grupuri sanitare, fiecare fiind utilate cu cate 2
chiuvete, 2 cabine de dus cu apa calda permanent.Cinci camere au baie proprie iar restul
camerelor au chiuveta cu apa rece curenta.Toate camerele au incalzire centrala.
Cele 2 cabane adiacente au o capacitate de 6 respectiv 8

locuri ce pot fi inchiriate si separat.
Cabana este situata pe valea Ilvei, la

marginea comunei Lunca Bradului, in defileul Muresului superior, intr-o zona putin
atinsa de civilizatie, electrificarea facandu-se doar in anul 2002.
Rastolita
Sate apartinatoare
Rastolita, Andreneasa, Borzia, Galaoaia, Iod
Localitatea Rastolita este situate pe ambele maluri ale raului

Mures, in zona defileului, zona de o frumusete peisagistica tulburatoare, care imbie la
drumetii montane.Fructele de padure, ca zmeura, affine, mure, alone, pot fi culese in
umbra racoroasa de la poalele Muntilor Calimani, la intalnirea lor cu Muntii
Gurghiului.Tot aici isi duc veacul, parca desprinse din legenda, stanele de oi.Localitatile
au atestare documentara destul de recenta: 1850 Rastolita si Androneasa.
Comuna are o baza de expolatare forestiera si un santier pentru
construirea unui baraj de hidrocentrala.
Pe
malul drept al raului Mures trece drumul national DN 15, iar pe malul stang serpuieste
linea ferata Targu-Mures – Brasov oferind o statie CFR locuitorilor comunei.
Potentialul turistic deosebit al zonei va putea fi valorificat prin construirea unui
camping, amenajarea unor locuinte private in scopul cazarii turistilor in cadrul turismului
rural, precum si valorificarea din punct de vedere turistic si sportive a suprafetei lacului
de acumulare care se afla in constructie in inima Muntilor Calimani.Aflata la poalele
muntilor, ofera cai de acces in Muntii Calimani pe valea Rastolitei si pe valea Visei, iar in
Muntii Gurghiului pe valea Iodului.
Deda
Geografic, frumoasa comuna

Deda este situate la N-E-ul judetului Mures, la poalele Carpatilor Orientali (Calimani-
Mures), in bazinul hidrografic al Muresului Superior, la altitudine de 500-2000 m, pe
malul drept al Muresului, la iesirea acestuia din defileul Toplita-Deda.Este alcatuita din
patru localitati: Deda, Bistrita-Muresului, Filea, Pietris.
Atestarea
documentara scrisa este din anul 1393 sub denumirea de Poss.Deda, ca si mentiuni
ulterioare, exprima relatiile feudale cu specific transilvan, dezvoltate pe acest teritoriu
milenar.Dupa 1870, populatia ii era de cca.1700 de locuitori, stratificat social, taranimea
fiind dominanta.
Deda devine centru de plasa a Reghinului de sus.Ocupatiile traditionale au fost
plutaritul, munca la padure, cresterea animalelor.Dupa 1912 se poate vorbi si de
muncitori forestieri, prima fabrica de cherestea infiintandu-se la Deda-Bistra.Dupa cel de-
al II-lea Razboi Mondial, comuna Deda isi continua dezvoltarea economica, social-
culturala, credincioasa traditiilor, influentate totusi, de conditiile noilor vremuri.
Vedere
Liceul«Vasile Netea»
Satul Pietris, aflat la varsarea paraului Pietris in Mures, este amintit prima data in
documentele vremii in anul 1451, satul Filea in anul 1497, iar Bistrita Muresului abia in
1913.Din sec XV in Deda Bistra a existat o renumita manastire de rit ortodox, calugarii
acesteia se ocupau cu pregatirea viitorilor preoti si dieci, cu tiparirea si distribuirea
cartilor bisericesti.In anul 1764, din ordinal generalului austriac Bukow, manastirea a fost
incendiata.In acel loc, s-a construit manastirea Bistra, sfintita in anul 1997.
Padurea don Bistra Muresului este declarata rezervatie cinegetica.
Comuna Deda este un remarcat centru de confectionare a pieselor
de port popular. Resurse naturale : lemn
Turism: -scaunul Domnului din Muntii Calimani
- Pisoiul : izvor natural din stanca, cu
cadere - Manastirea Bistrei
Obiceiuri, traditi: Targul traditional
al Rusaliilor
Cazare
1.ELLA (Deda) - Adresa Str.Principala 465 Capacitate 6 locuri ID 6192

Telefon 0745/330508
2.LITIU STEFAN (Deda) - Adresa Str. Bistra 252 Categoria: 2
margarete Nr camere 3 Capacitate 6 locuri Telefon 0265/531700 ID 6193
3.PASCAN (Deda) - Adresa Str. Bistra 229 Categoria: 2
margarete Nr.camere 4 Capacitate 5 locuri Telefon 0265/531726 ID 6194
Aceste pensiuni sunt clasificate ca si

pensiuni agroturistice.
3.2.2. Populatia
Populatia ocupa un loc deosebit in evolutia economico-sociala a regiunii,

conferit de importanta problematicii sale, de ridicarea permanenta a nivelului ei de trai
material si spiritual.Populatia, ca principal element al societatii, apare in dubla ipostaza:
ca forta de munca, si ca beneficiara a bunurilor materiale si spirituale, create,
considerandu0se in acest fel, ata ca factor, cat si ca scop al sezvoltarii, elemnt
fundamental al intregii activitati social – economice.
Tabel 2.Diviziunea populatiei in

numar si etnii
Localitatile Nr. Locuitori Diviziunea Etnica

romani maghiari romi alte

Toplita 16000
Stanceni 1547 1273 269 5
Lunca Bradului 2150 1723 322 105 2
Rastolita 2230 1833 385 10
Deda 4450 4201 89 160
(Resurse – Datele Oficiului de statistica al jud.Mures)
3.2.3. Resursele attractive

apartinand cadrului natural
Este
unul dintre cele doua parti ale potentialului turistic, cuprinzand cadrul natural si
componentele acestuia, dintr-un teritoriu.Ansamblul cadrului natural sau elemente
apartinatoare acestuia sunt capabile de a exercita atractie asupra unui segment de turisti
efectivi sau potentiali.Prin deplasarea la destinatii turistice, se realizeaza in mod
particular de valorificare, iar prin acestea , ansamblul devine o premise fundamentala
pentru dezvoltarea turismului.Efectul activitatilor turistice, determinat de componentele
cadrului natural este multiplu.
In primul rand acestea pot contribui la diminuarea, pana la disparitia, a
unor activitati ce aveau efecte poluante sau chiar distructive.
Pe de alta parte, turismul contribuie la « neoantropizare» regiunilor
mai slabe, populate in arealul montan, unde prezenta omului se facea simtita doar
sezonier, activitatile pastorale.De asemenea, polarizarea de fluxuri turistice catre regiuni
predominant rurtale, fie ca sunt in domeniul montan, fie in cel colinar si de campie,
contribuie la resucitarea si stimularea unor activitati traditionale pe cale de disparitie,
precum si la valorificarea unor produse specifice economiei rurale.
Activitatile turistice in contextual cadrului natural, prin amenajarile
determinante, contribuie la modificarea peisajului, in sensul antropizarii acestuia.
3.2.4. Relieful
Relieful Defileului Toplita-Deda se

impune in peisaj prin versanti inalti si abrupti, dar si prin forme reziduale de turnuri,
stalpi si creste.Mai la vest de confluenta paraului Calimanel cu Muresul, Vf. Tarnita
(1054m), cu aspect de con izolat, strajuieste intrarea in defileu.La Gudea, pe dreapta
Muresului, stancile sub forma de piramide, tancuri si turnuri, impreuna cu creasta zimtata
a Vf.Leu (1139m) creeaza un décor aproape straniu. Placa vulcanica de
lava “Scaunul Domnului” (1381 m), din apropierea localitatii Bistra Muresului,
reprezinta un obiectiv turistic atractiv, datorita aspectului sau de podis plat cu margini
abrupte, vai inguste si adanci. Raul
Mures, este cel mai mare afluent al Tisei si principalul rau al Transilvaniei, care izvoreste
din inaltimea de peste 850 m din depresiunea Giurgeului.Pe teritoriul depresiunii are un
curs lin, dar in defileul Toplita-Deda, vedem insa un rau montan cu un curs rapid, pe care
cu zeci de ani in urma locuitorii regiunii au plutarit, castigandu-si astfel
existenta.Lungimea raului este de 718 km si trece peste cinci judete: Harghita,Mures,
Alba, Arad si Hunedoara.
Muntii Calimani
reprezinta o individualitate geologica bine conturata, datorita in principal prezentei masive a rocilor
eruptive care creeaza aspecte peisagistice deosebite, inclusive cratere ale vechilor vulcani.Existenta unor
intinse suprafete de ecosisteme naturale, abundenta zambrului si a jnepanului, prezenta cocosului de
mesteacan au fost obiectivele principale ale creari acestui parc natural.
Taul Iezer Taul Zanelor
Muntii Calimani sunt cei mai inalti (2102 m Vf.Pietrosu) si masivi din
cadrul lantului volcanic romanesc si sunt alcatuiti in special din andezite, rezultate in urma a doua faze
eruptive majore.Acestea au imprimat trasaturile de baza ale masivului: un platou volcanic dominat de
Caldera Calimani, cu vizibile urme ale vechilor cratere.In urma proceselor de inghet-dezghet au aparut la
baza unor versanti adevarate “mari de pietre”.Ghietarii montani si-au lasat amprenta prin forme mai putin
expressive: fenomene periglaciare, pe versantul Nordic al Retitisului, Pietrosului sip e flancul vetsic al
Bistriciorului.Prin eroziune diferentiata au luat nastere forme de relief interesante : stancile uriase “Pietrele
Rosii” si “12 apostoli”., stancle din jurul varfurilor Tihu si Ciungetu.Vulcanocarstu este present atat prin
forme de suprafata, cat si prin forme de interior,( Palatul de Ciocolata cu cu forme de scurgere limonitice),
dar care au fost complet distruse prin exploatarea sulfului in cariera (in Muntele Negoiul Romanesc)
Ramses si Cleopatra
Apostolii Varful Scaunul Domnului (1318 m)
3.2.5. Solurile
In stransa concordanta
cu substratul litologic cu relieful, clima si vegetatia invelisul de sol al regiunii este foarte
vriat.In zona de munte sunt specifice solurile montane brune, brune galbui sau brune
acide de pajisti alpine. In zona de deal si podis mai
frecvente sunt solurile brune si mai aelse cernozomurile levigate, soluri negre de faneata
umeda.Pe ariile restranse se dezvolta lacovisti si saraturi de-a lungul vailor.Pe terase sunt
caracteristice solurile aluviale.
3.2.6. Clima
Climatul in defileu este placut, temperat continental racoros, montan.Temperatura

medie anuala e -6°C in luna cea mai rece si intre 19° - 20°C in luna cea mai calda,
umiditatea relative a aerului de 84-45%, iar precipitatiile inregistreaza o valoare de 770

mm la Stanceni.
Precipitatiile sunt de 670.6 mm/an care favorizeaza dezvoltarea pajistilor si a
vegetatiei forestiere.
Masele de aer ajunse in defileu isi maresc viteza si se ridica, racindu-se
adiabatic, fenomen ce ipiedica formarea cetii, respectiv, favorizeaza precipitatiile bogate.
Un alt fenomen interesant e decalarea verii spre toamna, luna
septembrie fiind mai calda cu 2°C decat luna iunie.
Vanturile de obicei bat dinspre Est iar vanturile care sunt
aducatoare de preciptatii bat dinspre Sud-Vest.Valea Muresului find bine inconjurata in
timpul iernii este bine protejata de vanturile aspre Nord-Vestice.
Climatul este solicitant pentru organism iarna, insa devine
asemanator bioclimatului de deal (sedative indifferent) pe parcursul verii si toamnei.El
beneficiaza de o multime de aerosoli rasinosi si o mare cantitate de ioni negative,
favorizand cura de aer.
3.2.7. Hidrografia
Sub aspect hidrologic, Defileul Muresului se caracterizeaza printr-o panta de scurgere

a apelor care depaseste in unele sectoare 20-25%0 , albia minora, cu exceptia bazinetelor
depresionare fiind deosebit de ingusta.Debitul mediu multi-annual se cifreaza la valori de
12-20m3/s.Scurgerea cea mai ridicata se inregistreaza primavera (martie-mai), iar cea
mai scazuta toamna(septembrie-noiembrie), cand se scurg in medie, 45% si,
respective,13% din volumul annual.Fenomenele de inghet (curgeri de sloiuri, gheata la
mal, pod de gheata) se inregistreaza in fiecare an si pot dura in medie, 70-80 de
zile.Afluentii Muresului in cadrul Defileului Toplita-Deda sunt foarte numeros, ei fiind
reprezentati ata prin cursuri de ape permanente, cat si temporare.Dintre cursurile
permanente pe dreapta mentionam: Toplita, Calimanel, Dusei,
Mermezu,Zebrac,Jingului,Neagra,Ilva,Fntanelul,Andreneasa,Rastolita, Visei,
Ulmului,Arsitei,Galaoaia,Corbului,Bistra s.a.Pe partea stanga, se remarca cursurile
permanente: Magherus, Marsinetul de Sus, Marsinetul de Jos, Gudia Mare,Mesterhaza,
Salard, Plescoasa Mare, Plescoasa Mica, Tomoioaga, Iodului, paraul Borzii, Paraul
Jghiabului, etc.
Apele minerale si termale se pot exploata la Stanceni, Toplita si Salard.Apele sursei

termale care alimenteaza Strandul Tineretului din Toplita, au temperature de 26°C si sunt
utilizate sub forma de bai pentru tratarea afectiunilor aparatului cardiovascular si a
sechelelor dupa reumatism acut.Apele termale accumulate in bazinul Brandy din
localiatea Bradul sunt utilizate in cura interna in cazuri de gastrite acide sau hipoacide,
precum sin curele de diureza.La Stanceni exista un centru de imbuteliere a apei minerale.
3.2.8 Flora si fauna
Potrivit cu marea diversitate

si complexitae a elementelor cadrului natural asociatiile vegetale si biotipurile faunistice
se incadreaza in aceaisi categorie a trsaturilor variate, cuprinzand un numar mare de
specii, cat si o mare masa de reprezentanti, o flora dar si o vegetatie bogata.In acelasi
sens se poate vorbi despre lumea animala, elementele componente avand origini din cele
mai contrastante regiuni: sudica, pontica, central europeana.
Vegetatia este dominate de speciile montane mezofile, mezoterme, slabacifile si

neuter cu paduri de amesec (fag, molid, brad).Se remarca cele 5 endemisme carpatice
(Dentaria glandulpsa, Leucanthemum waldsteinii, Raunculus carpaticus, Silene dubia,
Symphytum cordatum) si 13 elemente dacice (carpato-Balcanice).
Flora
Printre tufisuri numaram:porumbarul, alunu,

macesul, etc.Pe marginea raului plantele bastinase sunt: stuul(Phragmites communis),
rogozul(Carex), totodata aici amintim speciile forestiere care cresc in mod
spontan:salcie(Salix) si plopul(Populus) In flora Vaii Muresului ocupa
in loc important si plntele medicinale:romanita, floarea de tei, florile de soc, florile si
frunzele de urzica moarta alba, sunatoarea, coada soricelului, odoleanul, etc.
Fauna
Este una din cel mai bogate si variate din tara noastra.Ea
este caracteristica zonei montane joase oferind conditii favorabile dezvoltarii turismului
cinegetic si pescuitului sportive, dar si vacantelor pentru observarea si urmarirea pasarilor
“bird watching holiday”
In codrii seculari de brad de la altitudinea de cca. 800m in
sus s-au adapostit: - ursul brun (Ursus arctos), lupul(Canis Lupus), rasul(Linx
linx). - in apele curgatoare de munte: pastrav(Salmo trutia faroi),
lostrita(Hucho hucho). - in etajul de deal si podis: caprioara (Capreohis),
iepurele, veverita, pupaza, turturica, fazanul.
Rezervatii naturale.Prin Hotararea nr.93 din

16.09.1993 a consiliului judetean Mures, Defileul Muresului Toplita – Deda a fost
declarata Rezervatie Peisagistica, masurand o lungime de 42 de km si cul latime variabila
ajungand pana la 1 km.Se intinde pe o suprafata de 6000 hectare din care 3838 hectare
este padure, 2100 hectare pasuni, iar 62 hectare arie stancoasa.Defileul se caracterizeaza
printr-o frumusete deosebita avand multe specii endemice, determinate de climatul
temperat montan, cum rar se pot intalni in locuri similare precum Hiericum Hoppeanum,
Silene Armeria, Teuricum Chamaedrys.
Dintre animalele care sunt ocrotite numaram Ursus Arctos, Cervus

Elaphus, Canis Lupus, Martes Maries. Pasaari: Circateus Gallicus, Accipiter Genilis,
Aquila Heliaca, printer speciile de pesti : Hucho Hoco, Thymallus Thymallus.
Se fac amenajari corespunzatoare in continuu in scopul respectarii

prevederilor legii pentru protectia mediului inconjurator.Pentru acest lucru este nevoie de
lucratorii regiuni, sa apere ceea ce natura a dat si astfel putem spera ca in viitor vom vorbi
de atractii turistice.
3.3.Potentialul
antropic din Defileul Muresului
Componentele acestei categorii de obiective au intrat, treptat in aria de inetres turistic

pe masura manifestarii tendintei omului modern de a se cunoaste pe sine prin cunoasterea
celor mai representative realizari ale umanitatii.
Atractivitatea turistica a obiectivelor de natura antropica are o conotatie complexa.In
primul rand acesta se impune mai ales prin componentele apartinand timpurilor
istorice.In al doilea rand obiectivele in sine reprezinta realizari efective carora
caracteristicile lor structurale le atribuie caliati precum unicitatea sau originalitaea,
ineditul.
3.3.1. Obiective turistice, cultural-istorice
Din pacate intre Toplita si Deda astfel de obiecte sunt in numar

foarte mic dar originalitatea lor nu poate fi pusa sub semnul intrebarii.Si-au pastrat
caracteristicile lor strcturale originare. Datorita carora ua devenit obiective turistice.
La intrarea in orasul Toplita dinspre Borsec ( la
Gura Secului) se gaseste impunatorul monument –mausoleu, inaltat aici de catre
“Societate Cultul Eroilor”, in memoria celor 1771 de soldati romani care si-au jertfit
viata in primul razboi mondial pentru eliberarea Ardealului si intregirea neamului.Parcul
central din aceaisi localitate mai gazdieste busturile celor doi inaintasi, ctitori de istorie si
cultura: Nicolae Balcescu si Mihai Eminescu, opera ale sculptoritei Ada Merlea.
Casele memoriale se constituie tot

ca institutii muzeistice de mai mica amploare, in cadrul carora este conservata memoria
unor personalitati apartinand istoriei si culturii.
In curand va fi data circuitului
istoric, casa memoriala a istoricului Vasilea Netea (1921-1989), in localitatea
Deda.Acest “Iorga al Transilvaniei” dupa cum spunea Iosif Sava, si-a dedicate intreaga
viata istoriei si religiei poporului roman, cucerindu-si un loc binemeritat in pantheonul
istoricilor romani. Prin scrisul
sau, ( a lasat in urma sa o opera de 40 de volume) s-a dorit a fi un continuator al lui Petru
Maior si August Treboniu Laurian, al lui Horea si Avram Iancu. Intr-o alta casa
memoriala, tot in Deda, este conservata memoria marelui poet national Mihai
Eminescu.Se spune ca in peregrinarile sale prin Transilvania in anul 1886, marele poet a
trecut si prin Deda.Locul de popas a fost in casa cetateanului Ceonta Iosif, care in 1990
devine muzeu memorial “Mihai Eminescu”Actualmente muzeul functioneaza in incinta
Bibliotecii comunale Deda.Se spune ca poezia “Sara pe deal” a fost conceputa la
Deda.Muzeul contine o parte din opera fundamentala a poetului nostrum national Mihai
Eminescu.
Castele pe valea superioara a Muresului
La Brancovenesti s-
au descoperit urmele unui castru roman si ale unei civile romane.Castrul construit de
imparatul roman, Traian, pe platoul de la intrarea dinspre nord-est in sat, permitea
supravegherea Vaii Muresului.Aici a fost descoperita Lupa Capitoliana (src II-III
p.Ch).Dupa invazia tataro-mongola din anul 1241, din pietrle castrului roman s-a ridicat
cetatea feudala, care a suferit mai multe transormari pe parcursulu secolelor.Forma
actuala a castelului se datoreaza lui Kndi Ferenc, care l-a construit in anii 1557.
Dupa moartea
lui Kendi castelul si-a schimbat des propietarul.Au stapanit-o pe rand, Bathori Zsigmond,
Mihai Viteazul, care, pentru scurt timp, in anul 1600 si-a instalat oastea in Cetatea
Brancovenesti, sub conducerea lui Sava Armasul, apoi Bocsai Istvan. Bethlen Gabor,
Rackoczi Gyorgy si in ultiimi 300 de ani familia nobiliara Kemeny.
Ultimul propietar al castelului a fost scriitorul maghiar Kemeny Janos(1903-
1971), care a fondat la 18 iulie 1926 Asociatia Scriitorilor Maghiari “Erdelyi Helikon”
Castelul Teleki din Gornesti s-a construit intre anii 1772-1803 si
impreuna cu Cript familiei Teleki sunt alte doua monumente importante.In present in
incinta castelului se gaseste un spital-preventoriu, pentru copii cu afectiuni pulmonare.
La Dumbravioara se afla un
castel construit intre anii 1769-1773 de groful Teleki Samuel, pe atunci cancelar al
Transilvaniei.Acesta este intemeietorul Bibliotecii Teleki din Targu Mures si ctitorul
Bisericii reformate din sat (1785).Castelul se afla aproape de sosea, in milocul unui parc.
Castelul din satul Ernei, a fost construit in anul 1912 de catre groful Teleki
Samuel, exploratory, care intre anii 1886-1888 a descoperit in Africa un Vulcan si doua
lacuri.
3.3.2.Obiective culturale religioase
Obiectivele culturale religioase au o mare

valoare arhitectonica si mai ales simbolica, deoarece au reprezentat focarele de cultura si
de conservare a religiei.Construite in diferite epoci, au marcat evolutia social istorica
ecumenical sau culturala reflectand diferitele tendinte din perioada respectiva, precum si
influente.Importanta or turistica, ca functie derivate, creste in ultimele decenii, pe masura
introducerii acestora in circuitele nationale si internationale ale cunoasterii.
Se remarca nu atat prin dimensiuni cat mai ales prin unitatea compozitiei
prin armonia dintre dimensiuni, prin influente stilistice precum si prin picture murala
interioara sau exterioara.
Biserici intalnim in fiecare comuna, in fiecare localitate, care apartin
diferitelor culte religioase.Manastirea Sf.Ilie din Toplita a fost construita initial in
localitatea invecinata, Stanceni.Ctitorul ei a fost Gheorghe Pop si fii acestuia Ioan si
Stefan.In 1910 manastirea a fost mutate pe locul actual si a fost dezvoltata.Biserica de
lemn dispune de icoane deosebit de valoroase, datand din secolele al XVIII-lea si XIX-
lea. Patriarhul Miron Cristea este cel care a dezvoltat-
o.Clopotnita acestei manastiri este construita din lemn si respecta in mare masura stilul
arhitecturii populare cu elemente stilizate specifice.
BISERICA DE LEMN din Toplita - Biserica Doamnei –este

ctitoria Doamnei Safta, sotia domnitorului moldovean Gheorghe Stefan, care s-a retras
aici, dupa moartea sotului sau.Biserica este valoroasa prin faptul ca pastreaza cateva
elemente de arhitectura locala.A fost construita in anul 1658 pe valea paraului
Doamnei.Antreul, turnul, acoperisul cu sindrila, sunt caracteristice arhitecturii populare.
Biserica din Stanceni Biserica din Neagra

Se mai valorifica prin turism

cultural, potentialul atractiv al Schitului “Sf.Cruce” din localitatea Stanceni, fondat de o
calugarita din Franta, biserica cu hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din Lunca
Bradului si o biserica tip catedrala in forma de cruce la Deda, construita din piatra in anul
1908. Biserica din Deda este o biserica din
lemn care a fost construita in 1680, in Dealul Popii in care s-au desfasurat si forme de
invatamant organizat.Intre 1841-1843 se construieste noua biserica de langa vale.In 1892,
biserica este stramutata la Bistra-Muresului, pe locul vechi existand doar partea dotata
din anul 1843, declarata obiect de patrimonui national.In 1906-1907 se ridica actuala
biserica din Deda in stil bizantin- adevarata catedrala pe Valea Muresului Superior cu
hramul “Adormirea Maicii Domnului” si “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”.In 1908 se
sfinteste.
In 25 iunie 2000, un sobor

impresionant de preoti ortodocsi, in frunte cu Patriarhul Romaniei Preafericitul Teoctist,
au sfintit Catedrala Vaii Muresului, din satul Bistra-Muresului, comuna Deda.Aceasta
poarta Hramul “Tuturor Sfintilor” si a lui “Ioan Botezatorul”.Catedrala a fost realizata cu
sprijinul aproape integral a celor 300 de familii din sat.Inaltarea lacasului de cult a
inceput in 1986, iar in 1989, cand alte bisericii erau daramate, la Bistra, lucrarile au
continuat, Catedrala fiind inaltata pana la acoperis.
Printre edificiile econimoce cu functie turistica remarcam in zona amenajarea

hidroenergetica de la Rastolita, care va deveni prin barajul si lacul de acumulare un
obiectiv turistic deosebit de important in viitor.
3.3.2 Cultura rurala
Are o valoare materiala si spirituala care detaseaza aceasta

categorie de potential, dand un caracter de popularitate civilizatiei si culturii romanesti
rurale.Acestea se conserva atat componente materiale cat si spirituale, care dau culoare si
atrag prin personalitate si originalitate.
Habitatul rural conserva componente materiale si spirituale
cu impact din ce in ce mai mare asupra cererii turistice provenite din tarile
ultradezvoltate.Satul ca si comunitatea de gospodarii, populatie si spatial funciar
valorificat se diferentiaza de la regiune la regiune pe un fond comun ancestral.In afara de
edificiile relogioase bisericile din lemn se impun in cadrul asezarilor rurale, gospodariile
in edificarea carora a fost utilizata lemnul, acesta avand o anumita arhitectura.
Casa propriu-zisa a avut un numar variabil
de camere cu foisoare sau tarnat cu acoperis in doua sau in patru ape.Aici mai aduagam
cladirile pentru depozitarea produselor, pentru adapostul animalelor etc.Interioarele
caselor erau dotate cu mobilier traditional precum si lazile de zestre, instalatiile de
incalzire. Activitatile traditionale se remarca prin
modalitati originale de prelucrare a unor materii prime obtinute pe plan local: prelucrarea
lemnului, prelucrarea produselor textile, olaritul traditional.
Majoritatea
mestesugarilor si tehnicilor creatoare de arta populara s-au mostenit tot in familie.Daca
tesutul si cusutul spre exemplu, erau invatate de toate fetele fara exceptie pentru a putea
pregati toate obiectele textile de utilitate in casa, alte mestesuguri au constituit mijlocul
de trai al altor familii, prin comercializarea produselor prelucrate in casa.Multe din
vechile mestesuguri sunt cunoscute si practicate si astazi.
La aceste produse, cunoscute sub numele de “case

de Deda”, este surprinzatoare identitatea de forme cu cele ramase din epoca preistorica si
dacica, acestea fiind o dovada a unei continuitati culturale multimilenare.Varietatea mare
de produse- cancee, blide, cahle, cani, ulcioare, lucrate de olarii din Gurghiu la roata,
raspunderea nevoilor si gusturilor populatiei satelor din imprejurimi si din diverse targuri.
Din tipologia generala prezentam: vase nesmaltuite,
recipiente din gospodaria taraneasca si ceramica decorative smaltuita din centre
transilvane, ceramica cu un rol deosebit in impodobirea teritoriului traditional.Sugeram,
in etalare, modul de expunere din interiorul taranesc.Motivele decorative sunt cele
caracteristice artei transilvane.
Fluieraritul.Variate ca marime (mici, mijloci si
mari) si forma ( cu gura transversala sau laterala, cu dop sau farad op, simple sau
duble) fluierele sunt confectionate din lemn de frasin, prun, alun, corn, soc, cires, sic el
mai frecvent, din lemn de loza, rachita de munte.
Cojocaritul a fost cel mai important si raspandit
mestesug specializat in prelucrarea pieilor de ovine si confectionarea deiferitelor piese
de imbracaminte.Procedeele erau simple, traditionale, dare le constituiau de regula,
secrete ale cojocarilor.In zona, cojocaritul s-a dezvoltat continuu.
Carutaria si rotaria.Calul si caruta au fost, secole in sir,
principalele mijloace de transport pe uscat.In fiecare sat se gasea cel putin un rotar
pentru satisfacerea cerintelor locale.
Mestesugul necesita, pe langa uneltele
obisnuite, o serie de unelte speciale, intre care strungul, diferite scaune de cioplit, scule
pentru incheiatul rotilor, sfredelul mare pentru butuci.
Dintre centrele de arta
populara, produse artizanale sau mestesugaresti mai importante din Valea Superioara a
Muresului sunt: -
tesaturi(covoare, stergare, fete de masa, cergi, etc).Rusii Munti, Deda, Filea, Pietris
- cojocarit in Rusii Munti

- cioplitul lemnului in Deda-Bistra
Multi dintre acesti mesteri si artisti populari, aducandu-si
indeletnicirile traditionale la rang de arta, participa frecvent la targuri si expozitii
nationale si internationale.
Potentialul turistic al Defileului Toplita-Deda este sporit si
de resursele de provenienta etnografica.Se pot vizita instalatii traditionale, indite ca:
valtoare, moara de apa, piua- toate utilizand forta apei pentru punerea in miscare a
ingenioaselor agregate.Se remarca iscusinta practica si simtul artistic in utilizarea
lemnului si a pietrei, in constructia caselor si a portilor.Relieful, in general destul de
variat, a dus la formarea a doua tipuri de organizare a spatiului de locuit: asezari
permanente, nepredominante si locuintele cu folosinta sezoniera.Acestea din urma cu
valoare turistica mai mare datorita arhitecturii rudimenatre si a functionalitatii
arhaice.Stana este o gospodarie pastoreasca de vara, atat pentru adapost cat si pentru
prepararea unor produse lactate.Tarla este principalul complex gospodaresc de cultura
materiala legat de cresterea animalelor si in special de pastorit.Salasul este o constructie
simpla din lemn sau piatra utilizata ca adapost temporar pentru oamnei si animale.Coliba
de fan,reprezinta o locuinta temporara a muncitorilor forestieri sau din prioada strangerii
fanului.Cabanele de diferite dimensiuni si functii, pot constitui un obiectiv turistic
propriuzis.De mentionat este faptul ca locuintele temporare se gasesc in general la
inaltimi de peste 100 m, pe versantii muntilor Calimani si Gurghiu.
3.4. Baza materiala
A.Infrastructura
turistica
Cuprinde ansamblul mijloacelor materiale turistice de care este dependenta ,
dezvoltarea activitstilor turistice.Exista o corelatie intre marimea, structura si gruparea
bazei materiale de cazare cu intensitate si canalizarea fluxurilor turistice.In Valea
superioara a Muresului intalnim in mare parte hoteluri, moteluri si pensiuni in numar
foarte mic.
Dintre bazele de alimentatie publica se remarca restaurantele care se regasesc in
cadrul unitatilor de cazare dar si independent.Se remarca restaurantele:Calimani(130
locuri), Bradul (120 locuri), Izabella (40 locuri), Rustic (20 locuri), Big (98 locuri), Secu
(40 locuri), Stana din Calimani (25 locuri).
Bazele de cazare, reprezinta elemental essential al bazei materiale
turistice, de care este organic dependenta insasi dezvoltarea activitatii turistice, in cadrul
Defileului Toplita-Deda exista doar 2 hoteluri “Calimanul” situate in orasul Toplita,
recent atribuit proprietatii private, si hotelul “Ancona-P” din centrul aceleasi localitati.
HOTELURI NUMAR LOCURI DE CAZARE CONFORT

Calimanul 142 **
Ancona-P 36 ***
Vilele sunt in numar mai mare (cca.2000-2500 locuri de cazare), insa ele au
caracter de resedinta secundara fiind deschise mai putin turismului.
Cabanele se gasesc mai ales pe drumurile de acces I munte si prezinta o
forma de cazare deosebit de raspandita pe tot parcursul traseului.
NR.LOCURI DE
CABANE LOCALITATEA CAZARE SERVICII
Secu Toplita 25 Cazare+masa
Stana din Calimani Toplita 50 Cazare+masa
Hurdugas Toplita 25 Cazare sezoniera
Soimilor Neagra Stanceni 20 Cazare
Galaoaia Rastolita 14 Cazare+masa
Adaposturile si refugiile sunt unitati de cazare cu statut incipient, in care

exploatarea turistica este practice inexistenta.Aceste forme de cazare nu sun prea
raspandite datorita existentei locuintelor temporare.

Pensiunile si spatiile de cazare private pun la dispozitia turistilor anumite
servicii de o calitate superioara iar nota specifica o da intimitatea si autenticitatea actului
turistic.Cu toate acestea, doar in orasul Toplita functioneaza in mod autorizat asemenea
baze de cazare.Un lucru de dorit ar fi dezvoltarea puternica a turismului rural in regiune,
plin implicarea autoritatilor locale si sprijin din partea statului, care ar trebui sa fie direct
interesat in a atrage in acest scop un numar cat mai mare de persoane si valori.
Pensiuni NR.LOCURI DE
(MOTELURI) CAZARE SERVICII
Montel Montana 15 Cazare+masa la cerere
Platon 10 Cazare+masa la cerere
Jessica&Ruxandra 35 Cazare
Popasul Salard 6 Cazare+masa la cerere
Muresan 14 Cazare
Csiki Janos 6 Cazare
Campingurile cuprind casutele si bungalourile existente in

statiunea Bradul(Toplita) si la Rastolita(tabara scolara).Locurile de campare pentru
corturi si rulote se intind pe tot parcursul defileului dintre Stanceni si Rastolita.
Ponderea bazelor de cazare din Defileul Toplita-

Deda
Dintre dotarile pentru agrement si cura amintim terenurile de sport existente pe

langa scolile din localitatile defileului, partiile de schii si sanius care insa au un character
provizioriu, piscinele cu ape mezzo-termale din Toplita, cinematografe, sali de jocuri,
biblioteci, etc.
B.Caile de acces
Caile de transporturi feroviare asigura in Defileul Toplita-Deda o

buna legatura cu restul tarii.Din anul 1910 s-a facut legatura pe Valea Muresului Superior
actuala Magistrala 400.Se poate spune chiar ca au o pozitie privilegiata deoarece defileul
este strabatut de DN15 si calea ferata (Brasov-Toplita-Deda-SatuMare).Densitatea
drumurilor forestiere si a potecilor turistice favorizeaza accesul turistilor spre obiective
naturale inedite.
Profilul economic specific defileului este acela constituit din industria

materialelor de constructii (andezit la Stanceni), exploatarea si prelucrarea lemnului, la
Lunca Bradului(inclusive materiale de constructii), Rastolita, Deda.
Capitolul IV
AGENTIA DE
TURISM “CORINA TOUR”
Toate aceste studii

ale potentialului turistic al Defileului Muresului Toplita Deda au fost efectuate cu
sprijinul Agentiei de Turism “CORINA TOUR” din Targu Mures.
Agentia de turism “CORINA TOUR” cu sediul in Targu-Mures, constituie

sprijinul prezentului studio.
Agentia este situate in Targu-Mures, str.Sarguintei, nr.2, avand ca spatiu
de functionare un apartament cu suprafata de 200 m.
Agentia “CORINA TOUR” are licenta de turism nr.259/52
obtinuta in aprilie 2005.Brevetul de turism nr.270/11 obtinut in 9.Mai.2005 este detinut
de managerul agentiei, Isai Corina.
Agentia de turism “CORINA TOUR”din Targu-Mures a
fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comercial Targu-Mures cu numarul
A20/1754/2005 si are codul de inregistrare fiscala A261100.
Alte documente sau acte constitutive,
sau de autorizare de functionare: - statutul agentiei
-autorizatie sanitara
de functionara - autorizatie sanitar-
veterinara
4.1. Obiectul
de activitate
Licenta
de turism categoria “A” atesta faptul ca agentia “CORINA TOUR” are toate conditiile
materiale si capacitatea profesionala de a defasura urmatoarele activitati turistice:
-
organizarea de pachete de servicii in domeniul turismului intern si international;
- tour-operator in domeniul turistic international;
- comercializarea catre turisti a programelor si actiunilor turistice proprii si
a celor contractate de alti egenti tour-operatori;
- rezervarea si comercializarea serviciilor de cazare, masa , transport,
asistenta turistica (ghizi, interpreti si agenti de turism), inchirieri de autoturisme cu sau
fara soferi, obtinerea de vize tursitice;
- alte servicii turistice specifice.
Agentia de
turism “CORINA TOUR” organizeaza excursii si transport in strainatate:
- Excursii
pentru tineret si personae de varsta a doua, oferind toate conditiile aferente unei excursii
de lux. - Transport de
persoane (toate categoriile de varsta, afaceristi, sportive, etc.)
Agentia de turism “CORINA TOUR” isi defasoara activitatea in baza

documentelor HGR238(Hotararea Guvernului Romaniei) nr.238 din 2001, HG58/1998 si
in temeiul articolului 107 din Constitutia Romaniei.Agentia ofera si comercializeaza
pachete de servicii turistice sau elemente ale acestora pe teritoriul Romaniei si in
strainatate in baza licentei de turism categoria “A”, emisa de Ministerul Turismului.
Persoana care asigura conducerea agentiei de turism detine brevet de
turism prin care se atesta pregatirea profesionala in domeniul turismului, care atesta
dreptul de a conduce agentia de turism.
Agentia de turism“CORINA TOUR” cu

sediul in Targu-Mures foloseste diferite instrumente si modalitati de plata in functie de
specificul actiunii sau de serviciul prestat. Cele mai des folosite modalitati de plata de
catre Agentia de turism“CORINA TOUR”sunt:
- in cazul excursiilor
interne:cash-ul(numerarul), cecurile de calatorie. Ordinele de plata si cardurile.
- in cazul
excursiilor externe voucher-ul sau cardul
4.2. Categorii de produse turistice oferite de Agentia de

turism“CORINA TOUR”
Agentia organizeaza excursii in tara si strainatate pe urmatoarele

trasee: Targu Mures-Piatra Neamt;Targu-Mures –Bucuresti;Targu-Mures-Oradea.
-Romania –Italia
- Romania –Germania
- Romania –Grecia
- Romania –Spania
Precum si transport de personae in
tarile lumii si excursii interne pe numeroase tresee.
De asemenea, agentia ofera :
calatorii de studii sau circuit, bilete de tren pentru curse interne si internationale, rezervari
de locuri la terenurile de camping, precum si procurarea de bilete la manifestari sportive.
4.3. Mijloace de promovare a produsului turistic
Ca si modalitate de promovare a actiunii turistice

Agentia de turism“CORINA TOUR” a ales material publicitar deoarece constituie in
momentul de fata forma cea mai utilizata de publicitate grafica.
Pliantul este accesibil tuturor categoriilor de
turisti, putand fiind tiparit in orice limba si procurat gratiut de la orice birou de informatii
turistice sau de la recpetiile hotelurilor.
Pliantul poate fi consultat oricand de orice
client si trebuie sa cuprinda obligatoriu fotografii de cea mai buna calitate si calritate,
pentru ca fotografiile au o importanta mai mare decat textul insotitor, ajutand
consumatorul produsului turistic sa iaba o imagine cat mai clara a acestuia.
Publicitatea de
informare:prin care se urmareste lansarea ofertei potentiale catre clienti si informarea
acestora atat la noi destinatii cat si la eventualele schimbari de preturi si tarife, este si ea
utilizata de agentia “CORINA TOUR” Publicitatea
ocazionala:folosita in situatii speciale:congrese, expozitii, festivalri, targuri si alte
evenimente la care incercam sa fim intotdeauna prezenti si cu o oferta cat mai aproape de
asteptarile clientilor ne ajuta san e facem cunoscute ofertele. Cea
mai buna modalitate de prmovare ramane cea directa, prin intermediul personalului
angajat, in acest scop si afisele din vitrina ageniei care atrag intotdeauna privirile
trecatorilor.
Daca turistii doresc sa cunoasca mai multe despre zona propusa inainte de
efectuarea excursiei, agentia este dotata cu ilustratii, ghid turistic, si chiar cu casete video
care cuprind obiectivele turistice din unele zone.
Capitolul V
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A
TURISMULUI IN ZONA
Potentialul turistic al defileului se

valorifica prin existenta unui valoros fond turistic:hidrogeografic prin apele minerale si
termale de la Stanceni, Toplita si Salard, morphologic si climato-turistic prin drumetii in
imprejurimi, sporturi de iarna, si cura de aer.Se ofera conditii favorabile dezvoltarii
turismului pentru odhina si recreere, cultural si mixt.Prin investitii si o pregatire a
populatiei locale implicate, precum si printr-o activitate promotionala adecvata se poate
trece si la turismul rural. Dintre solutiile amenajarii
turistice a spatiului din Defileul Toplita-Deda se impun: edificarea unei infrastructure
moderne care sa satisfcaca exigentele cererii, aflate intr-o continua schimbare;
-bazele de cazare sa fie
competitive cu cele de pe plan mondial iar existenta lor sa fie corelata si orgnizata printr-
un program unitar si coerent; - multiplicarea si
diversificarea bazelor de alimentatie publica; - caile de comincatie
si acces din zona sa fie reparate, modernizate si dezvoltate in cadrul unei retele ample;
- remarcarea si
improspatarea marcajelor deja existente pe traseele turistice; - diversficarea
dotarilor pentru agrement si modernizarea celor existente; - edificarea
unor dotari pentru tratament c ear valorifica apele minerale si termale existente;
-
diversificarea si modernizarea dotarilor auxiliare a caror carente trebuie inlaturate .
In fine, tendinta care ar trebui sa primeze ar fi aceea de a transforma defileul

dintr-o axa de transit intr-o zona de destinatie a fluxurilor turistice, marcand trecerea
defileului la statutul de zona turistica de talie nationala si internationala.
In aceasta vedere s-au elaborate mai multe programe de dezvoltare a
zonei, care au mai multe obiective printer care:
Obiectiv general: creearea unei identitati turistice

regionale
Obiective specifice: - valorificarea
potentialului turistic a regiunii, prin imbunatirea si dezvoltarea activitatilor de marketing
si promovare; - investitii financiare
durabile in turism, care sa sigure un venit sigur locuitorilor sis a prefigureze o dezvoltare
viitoare a localitatilor;
- dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice;

- facilitarea accesului la zonele turistice prin
modernizarea cailor de transport;
- modernizarea capacitatilor si a dotarilor de
turism existent; - imbunatatirea calitatii servicilor de turism;
-cresterea gradului de calificare a
fortei de munca in turism; -cresterea capacitatii
informationale si de promovare a turismului; -dezvoltarea unor
unitati agroturistice in zonele cele mai attractive ale defileului pe teritoriul
jud.Mures(zona Montana si submontana, vaile raurilor, satele depopulate, etc) bazate pe
oferte de servicii specifice locului; - atragerea
unui numar cat mai mare de turisti in sfera turismului rural, prin servicii de calitate si prin
imbunatatirea activitiatii de marketing; - revitalizarea
activitatilor de artizanat si meserii traditionaele, in scopul promovarii produselor locale si
agroturism; - punerea in
valoare a constructilor cu arhitectura istorica din mediul rural si includerea lor in oferta
de servicii turistice( cetati, schituri, biserici, manastiri, castele,etc.)
Capitolul V I
CONCLUZII
SI PROPUNERI
Propunerile privind
noile structuri turistice prezentate au ca scop valorificarea cat mai eficienta a bogatelor
resurse naturale din zona defileului Muresului Toplita-Deda. Pentru
inventarierea posibilitatilor de dezvoltare a turismului in aceasta zona turistica a fost
necesara realizarea unei analize SWOT , in urma careia s-au pus in evidenta punctele tari
si slabe, oportunitatile si disfunctionalitatile zonei.
ANALIZA SWOT PENTRU VALEA MURESULUI

SUPERIOR
PUNCTE TARI
-asezare in centrul tarii, mai aels conexiuni rutiere si
feroviare cu importante retle de drumuri prin intermediul carora regiunea se conecteaza
cu celelalte parti ale tarii si cu Europa Centrala si de Vest
- numeroase resurse naturale in principal lemn, materiale de
constructii - relief variat cu inalt potential turistic, peisajele montane si
subalpine spectaculoase in alternanta cu poieni si paduri, abrupturi, creste, stanci isolate,
mase de grohotis, defile
- concentrare de mai multe nationalitati care asigura
interferente culturale cu varietate de traditii si obiceiuri
-vechi traditii mestesugaresti in prelucrarea
unor resurse locale - potentialul turistic ridicat datorita
peisajului, datinilor, obiceiurilor si amonumentelor naturale
- conditii climaterice
favorabile:bioclimat tonic-stimulent care creeaza conditii pentru
climatoterapie;persistenta stratului de zapada pana in luna aprilie ceea ce favorizeaza
practicarea sporturilor de iarna;
- vegetatie caracterizata prin paduri de rasinoase si pajisti alpine; fauna
bogata in specii cu valoare cinegetica (urs, cerb carpatin, mistret, lup, vulpe, etc) precum
si exemplare monumente ale naturii (capra neagra, cocosul de mesteacan, cocosul de
munte); fond piscicol reprezentat prin pastrav,lipan, zglavoaca, specii prezente in apele
repezi, afluneti ai raului Mures
- existenta statiunii balneare Toplita
- spiritualitate rurala plina de originalitate prin interferenta
dintre mai multe culture
- intinsele suprafete impadurite ca si reteaua deasa
de rauri cu o bogata si variata fauan, creeaza conditi favorabile
-posibilitatea practicarii diverselor forme de
turism:
< turism de odihna si

recreere datorita bioclimatului stimulant cu efecte positive asupra organismului
< turism de
cunoastere stiintifica si drumetie in masivele montane din zona:Muntii Calimani, Muntii
Gurghiului; < turism pentru
sporturi de iarna prin posibilitatile de practicare in zona a schiului alpin si saniusului;
< turism
pentru vanatoare in padurile din zona si pescuit sportiv; <
ecoturism practicabil in Parcul National Calimani;
< existenta in zona a unor resurse antropice cu valoare deosebite, obiective
ce pot fi cu success introduce in circuitul turistic al zonei

- aparitia unor societati mixte care dau posibilitatea de a crea noi
locuri de munca
PUNCTE SLABE
- in unele zone isolate apar

fenomene de imbatranire a populatiei rurale si pericol de depopulare
- sporul
natural negative - legate
de dotarile tehnico-edilitare si de infrastructura generala; <
reteaua de distributie a apei incompleta si aflata intr-o stare avansata de uzura in
mediul rural
< starea degradata a drumurilor locale si de acces catre structurile turistice;
< inexistenta unui sistem de canalizare si a unei statii de epurare;
< iluminatul public deficitar
< lipsa unor probleme majore legate de colectarea si
transportul deseurilor - legate de alte dotari:
< lipsa asistentei medicale
< lipsa dotarilor culturale
< insuficienta platformelor
pentru parcare auto, lipsa unui service auto si a unei benzinarii;
< existenta unor
structuri de primire turistica aflate intr-o stare avansata de degradare, acestea fiind in
prezent inchise; <
existenta unor obiective realizate fara autorizatie de construire si fara respectarea
legislatiei in vigoare, precum si care nu se potrivesc in aspectul satelor; <
situatia neclara privind competentele teritoriale, respective limitele intre judetele
Mures si Hraghita, conduce la nerespectarea reglementarilor urbanistice, cu consecinte
negative asupra degardarii mediului si asupra aspectului estetic al regiunii.
OPORTUNITATI
- patrimoniul natural si urbanistic cu

numeroase constructii medievale reprezinta o baza de plecare pentru diversificarea
turismului - existenta unor programe de
mentinere a investitilor in domeniul protectiei mediului
- existenta unor legaturi
stranse intre localitatile de aici cu localitatile din alte tari
RISCURI
- nerezolvarea prin dialog a

problemelor care privesc pastrarea identitatii minoritatilor nationale pot genera conflicte
religioase si entice - emigrarea accentuata a
specialistilor si a generatiei tinere din regiune.
In urma analizei SWOT effectuate, se poate desprinde concluzia ca zona

defileului Muresului Toplita-Deda dispune de un potential natural bogat si variat care,
impreuna cu resursele antropice existente fac din aceasta una din destinatiile turistice
deosebit de pitoresti ale tarii, capabila sa atraga annual un numar mare de turisti romani
sau straini.De aceea se impune adoptarea de catre factorii de decizie a unor masuri
concrete in vederea reabilitarii din punct de vedere turistic a zonei luate in studiu.
BIBLIOGRAFIE
1.Balasa, D.(1989),
Orasele Romaniei,Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti
2.Bonifaciu, S. si
colab.(2000), Romania, ghid turistic, Editura Turism 3.Candea
Melinda, Erdeli, G.Simion Tamara (2001), Romania, Potential turistic si turism,
Edit.Univ.Bucuresti
4.Cocean, P.(1999), Geografia Turismului, Edit.Focul Viu, Cluj-Napoca.1
5.Cosmescu, I.(1998), Turismul-Fenomen complex contemporan, Editura
Economica, Bucuresti
6.Grigore, M.(1989), Defileuri, chei si vai de tip canion in Romania,
Edit.Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti
7.Giju, L., Voicu, D.(1999), Dictionar Geografic, Judetul Mures
8.Glavan, V.(2000), Turismul in Romania, Editura Economica
Bucuresti 9.Glavan V.(2003), Turismul rural-agroturism-turism
durabil-ecoturism Editura Economica Bucuresti
10.Iancu, M.(1973), Noi puncte de vedere
asupra genezei si dezvoltarii vailor principale din Carpatii Orientali, Extras din Analele
Universitatii Bucuresti 11. Ielenicz, M., Comanescu, L.(2006),
Romania.Potentia turistic, Editura Universitara Bucuresti
12.Lupu, Aurel, Marcu, Olivia, Rus, Vasile
(1980), Judetele Patriei.Mures.Monografie, Ed.Sport-Turism, Bucuresti
13.Somesan, L (1932) Consideratiuni geomorfologice
asupra Muntilor Calimani, Extras din Lucrarile Institutului de Geografie Cluj.
14.Savu, A.(1196), Romania, Prezentare
Geografica, Ed.Enciclopedica,Bucuresti 15.Swizewski, C., Ungureanu, A.,
Nimiceanu, V., (1965), Unele probleme ale turismului in Carpatii Orientali, Anuarele
Statistice ale Universitatii Al.I.Cuza –Iasi 16.Velcea, Valeria, Savu, Al (1982),
Geografia Carpatilor si a Subcarpatilor roamnesti, Edit.Didactica si Pedagogica ,

Bucuresti
17.* * *
Ghidul Turistic al Romaniei, Editura Publirom 2003 18.* * *
Judetele si Orasele Romaniei in cifre si fapte, Bucuresti, 1994 19.* *
* Documentatie la fata locului

Licenta Vers 04.04

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Vers 04.04

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ZONEI DEFILEUL MURESULUI 1.

Prezenta lucrare intitulată“Valorificarea potentialului turistic al zonei Defileul

TURISMUL, FENOMEN ECONOMICO-SOCIAL COMPLEX

1.1. Turismul, activitate economica de mare

Turismul ca parte integranta a

de tractie turistica.Practica a demonstrat ca astfel de regiuni se pot dezvolta si intra in

1.2.Particularitati ale activitatii de turism

Turismul ca fenomen complex social-economic se

cumpara un calculator, un video sau va petrece o vacanta in hotel.Legat de aceasta

2.1. Potential turistic, oferta turistica –

Raspandirea inegala a elementelor de potential

Fig.1.Elemente de analiza cantitativa si calitativa pentru determinarea zonelor(regiunilor)turistice

Delimitarea spatiala a zonelor cu potential turistic se face pe baza

Clasificarea spatiilor turistice

regionale, elemente esentiale in organizarea turistica a spatiului, se poate efectua pe baza

Ierarhizarea zonelor turistice dupa valoarea

LOCUL Denumirea zonei turistice Valoarea

3.1.Geneza si evolutia defileului

Valea transversala a Muresului, taiata

3.2 Potentialul turistic al

“Trebuie sa mergem spre Calimani, intr-o regiune unde mai

Potentialul turistic privit c activitate

Prezenta acestui este determinate in

balneoclimatica renumita prin apele sale mezzo-termale.Tot aici, istoria permanentei

Situata in nordul Depresiunii

Potentialul turistic al Toplitei

specific zonei de munte.

Pensiunea PLATON este situata in municipiul Toplita, jud.Harghita, la 20

In cartierul Moglanesti se afla

Din Toplita se poate face o drumetie de doua zile in Muntii

Toplita fiind o asezare intr-o zona deosebit

Invatamantul este bogat si divers, existand 8 scoli primare si generale, un numar

Ca si distractie orasul dispune de 2 stranduri, o statiune si mai

Toplita are nenumarate resurse naturale neexploatate si care

Satul Ciobotani situate la 60 km de orasul Reghin, face legatura cu

Mai multe documente au scos in evidenta existenta vieti pe

Comuna este situate la extremitatea de nord-vest a

Datorita pozitiei geoggrafice, a configuratiei

Principalele resurse naturale sunt apa

Imbuteliata, are distributie

Posibilitatile de a petrece timpul liber sunt

Sate apartinatoare:Lunca Bradului,

Resurse naturale: lemn, fructe de padure, vanat.

Obiective turistice: valea Salrdului, Valea Fantanelului, cu

Pentru a preveni problemele populatiei,

Cazarea in Pensiunea Agroturistica “Bradu” din Lunca Bradului

Capacitatea totala a centrului este de 110 de locuri

- La etajul 2A sunt o camera cu 4 paturi, o camera cu 6 paturi, o camera cu 9 paturi si

Cele 2 cabane adiacente au o capacitate de 6 respectiv 8

Cabana este situata pe valea Ilvei, la

Localitatea Rastolita este situate pe ambele maluri ale raului

Geografic, frumoasa comuna

1.ELLA (Deda) - Adresa Str.Principala 465 Capacitate 6 locuri ID 6192

Aceste pensiuni sunt clasificate ca si

Populatia ocupa un loc deosebit in evolutia economico-sociala a regiunii,

Tabel 2.Diviziunea populatiei in

Localitatile Nr. Locuitori Diviziunea Etnica

romani maghiari romi alte

3.2.3. Resursele attractive

Relieful Defileului Toplita-Deda se

Taul Iezer Taul Zanelor

Climatul in defileu este placut, temperat continental racoros, montan.Temperatura

umiditatea relative a aerului de 84-45%, iar precipitatiile inregistreaza o valoare de 770