Sunteți pe pagina 1din 6

Campina, str: Er. Bogdan Vasile, nr: 10B, Tel/Fax: 0244381!!/0244381!

", e#mail:
$erasprod%gmail.&om, 'ersoana de &onta&t: 'irtoa&a Viorel, Punct de lucru:
Filipestii de Targ ((estionar depo)it)
Filipestii de 'ad*re, str: (arii, nr: ""1, Tel/Fax: 024438!218/024438!"4+,m*n&itor-
TURISMUL DE AVENTURA
TURISMUL DE AVENTUR I NOILE TEHNOLOGII
Magdei Alina
Iacob Vldu-See!ian
Rezumat
Aventura este o atitudine pe care trebuie s-o adopi fa de necunoscut pentru a-i
descoperi astfel potenialul unic. Cltoria, n sensul de peripeie, aventur a cptat n
timp semnificaia turismului de aventur devenind o form de cunoatere potenat de
noile tehnologii.
Cuvinte cheie noii tehnologii, turism de aventur, cunona tere, aventura
Abstract
Adventure is an attitude that must be adopted against the un!no"n to find #our uni$ue
potential as. %he &ourne#, in the sense of mishap, adventure tourism has gained in
significance for the adventure becomes a form of !no"ledge enhanced b# ne"
technologies
'e#"ords ne" technologies, adventure tourism, !no"leged, adventure
In"!oduce!e
Dorin a de a cunoa te, de a fi recunoscut a dat posibilitate omului s exploreze, s
experimenteze, s-i lrgeasc continuu limitele universului intern i extern. Temerarii
cunoa terii au fost pu i n situa ii deosebite, nea teptate, aventuroase, nu de pu ine ori
cznd victime proprii lor idealuri i ac iuni.
mplicnd atragerea i utilizarea unui impresionant volum de resurse, n condi iile n care
rezultatele pot sau nu fi prefigurate, urmrind uneori obiective de-a dreptul incredibile,
dar alimentate de mituri ori de mistere neelucidate, o mul ime de expedi ii nchinate
cunoaterii, cu precdere geografice, au angrenat de-a lungul timpului persoane ale cror
nume sunt astzi sonore n lumea ntreag. Deplasrile, chiar dac nu erau destinate n
exclusivitate unor activit i de cercetare, au dat na tere unui turism considerat de
aventur. u toate c aciuniunile de acest gen comport diverse riscuri, tot mai mul i
indivizi, fascinai de impresiile de clatorii, de situa iile aventuroase ori de pitorescul
unor locaii descrise sau fotografiate, caut s-i satisfac nevoia de aventur.
!vntul tehnologiilor moderne, ca dealtfel a ntregii activit i de cercetare, a permis
difuzarea cunoa terii n diverse medii ale popula iei, cu precdere dup apariia
"nternetului. Totodat, aventura capt noi valene valorificnd nevoia de adrenalin a
individului. !stfel, o serie de activit i #alpinism, avia ia sportiv, parapanta, motocrosul,
offroad-ul, diverse sporturi nautice, altele$ apar ca o oportunit i de a face turism de
aventura #%istoreanu, &''(, p.))$.
Aen"u! i "u!i#$
Dup unele surse, *aventura este o actiune riscant, nechibzuit, prime+dioas i foarte
indrazneata,-.*. /neori reprezinta o interprindere dubioas, necinstit. De asemenea,
aventura poate desemna lupta ntre via i moarte, ceea ce presupune ini iativ, cura+,
sacrificiu, responsabilitate i s fii tot timpul pregtit pentru a-i lua toate msurile de
precauie spre a nu fi surprins de un lucru neplcut.
De cele mai multe ori ns, aventura este asociat cltoriei n care po i descoperi lucruri
noi. Tocmai de aceea cltoriile au fcut ca lumea s fie att de mare, s 0tim unii de
existen1a altora, s se descopere continente, popoare, astre. nd pleci ntr-o cltorie te
cuno0ti mai bine pe tine, pentru c e0ti dispus la maxim receptivitate pentru c ai n +ur
oameni necunoscu1i, locuri noi 0i ncepi s analizezi 0i s observi totul pentru a nv1a 0i a
te prote+a. !stfel cltoria devine o form de cunoatere, de complicitate, de transparen
#2untean, &''3$. 4ste o metod a refacere a eului, de impcare 0i reconstituire, de
nv1are, de acumulare. 2ulimi de lec1ii pot fi concentrate ntr-o cltorie pentru c
*potenialul didactic al unei cltorii e e(trem de vast, emoional, cerebral, moral nainte
de toate*#omnescu, &''5$.
6post.php7unfoldmenu8- altfel de abordare evideniaz c )aventura nu nseamn s fii
at*rnat de o fr*nghie pe un munte. Aventura este o atitudine pe care trebuie s-o aplici
obstacolelor cotidiene ale vieii nt*mpin*nd noile provocri, nh*nd noile
oportuniti, test*ndu-i resursele fa de necunoscut descoperindu-i astfel potenialul
tu unic. #!matt, &'--$
%ig& n!&' (on"inu"ul )ilo*o)iei a"i"udinii +n aen"u!
9ursa: prelucrare proprie dup !matt ;ohn, Challenge Change as a +reat Adventure,
<ama %e=s ;ournal, &'-- http:>>adventure-spea?ers.com>pdf>ccga.pdf
Teoria 0i practica din sfera cltoriilor contureaz no iunea de turism i confer
specializarea acestuia. ltoria #n sensul de peripe1ie, aventur$ a cptat n timp
semnifica ia turis mului de aventur, reprezentnd astzi @o nou frontier #6ltean, &'-'$
fiind nscut din curiozitate dar 0i din nevoia uman de a explora necunoscutul.
!ventura extrem, cunoscut prin practicarea turismului de aventur dur cere
practican ilor putere i ndemnare i consum de energie ridicat pentru a rspunde
provocrilor alpinismului #crare pe blocuri ghea1 0i stnc, canioane sau chei$,
sporturilor pe ap #plut, caiac, rafting, hAdroglisor, surffing$ sau pe zpad #schi,
sno=board, sno=mobil, snii cu cini$ celor aeriene #parapant, para utism, planorism$.
Turismul de aventur dur este riscant 0i intereseaz un numr relativ mic de turi0ti, celor
mai muli dintre acestia fiindu-le mult mai accesibil turismul de aventur u0oar: mersul
pe +os, drume1ia, plimbarea cu bicicleta, mersul cu pluta, canoe 0i caiac, cu barca pe
lacuri, notul, clritul, schi fond, schi 0i schi pe plac, pe prtii u0oare sau moderate.
!vnd posibilitatea de a se focaliza pe un singur sport, turismul de aventur u0oar poate
include activit1i sportive diverse fiind accesibil persoanelor de toate vrstele.
Brofilul consumatorului de turism de aventur este oarecum apropiat de cel al celui
interesate de mediu i ecoturism. "n general, aceste persoane manifest respect pentru
natur 0i sunt interesate s nve1e unele lucruri despre locurile pe care le viziteaz.
%ig&n!& , -!oce#ul anga.a!ii +n aen"u!
ntruct fiecare ar are de oferit diferite atractii specifice, turismul de aventura tinde s
se globalizeze cu att mai mult cu ct muli turisti manifest o nclina ie din ce in ce mai
mare spre aceasta forma de turism.
Captul c aventura turistic este conturat de o serie de caracteristici #vezi figura &$, ne
permitem s sus inem punctul de vedere al anali tilor eoconomici, eviden iind
independena acestor trasturi, sau, n unele cazuri, suprapunerea lor, cu inten ia de a
asigura elementele necesare descrierii unei experiene drept aventur. *,ricare dintre
aceste caliti, dac sunt e(perimentate individual, nu formeaz produsul de aventur,
dar dac sunt toate prezente, aventura turistic, este posibil *#Deard, &''E$.
Ti/u!i de "u!i#$ul de aen"u!a in Ro$0nia
!vnd un bogat potential turistic, Fomania, are o ofert generoas de propuneri turistice
de interes general sau tematice. Turismul inseamna pentru romani *evadarea* n natur,
acolo unde se pot face drume ii i practica atat sporturi de vara #alpinism, ciclism,
mountain-bi?ing$, cat si sporturi de iarna #schi, sno=board$, precum i sporturi nautice
#surfing, schi nautic si scufundari, caia?Ang pe ruri si lacuri$.
Biaa turismului de aventur are un trend ascendent n Fomnia, zone cu un pitoresc
deosebit avnd anse mari de a fi atrase n circuitul interna ional al acestor activit i:
Alpinism. 2untii Ducegi reprezinta cel mai important masiv din Fomania pentru
practicarea alpinismului, cuprinzand cele mai numeroase, lungi si dificile trasee alpine
#ostila, araiman si ;epii 2ici, 2untii 2orarul si Ducsoiul, etc$. De asemenea n heile
Dicazului.
Parapanta. Brin spectacolul oferit de peisa+ele incon+uratoare, dar mai ales datorit
curen ilor de aer purenici, peste E' de loca ii din ar sunt pretabile dezvoltrii acestui
sport,&. #2untii Ducegi, 2untii Ga ma cu heile Dicazului, 2untii !puseni, dar i
Hatra Dornei, etc$.
Bungee-Jumping. 9port extrem, proba de cura+, prin care se sfideaz gravita ia, se spune
ca a aparut pentru prima oara in %oua Ieelanda. "n Fomania in heile Fasnoavei #langa
Drasov$ exista una din cele mai inalte instalatii de bungee din 4uropa. Be cabluri
suspendate in peretii stancosi, la -J' de metri inaltime, doritorii se pot arunca in gol,E.,
atarnati de o coarda elastica.
Ra)"ing 1 (anioning& oborari cu barca pneumatica pe rauri repezi de munte #Halea
2uresului si Halea 6ltului, %era #vest$ sau Distrita #est$, ;iu$.
Traseele au grade diferite de dificultate si lungime bun, putand fi parcurse intr-o singura
zi #Halea Dambovitei$ sau in mai multe zile #6lt sau 2ures$. Faul Distrita este considerat
unul dintre cele mai bune rauri repezi de munte pentru practicarea river raftingului,
intrucat are grade de dificultate care permit efectuarea acestui sport atat pentru agrement
turistic pentru incepatori, cat si pentru profesionisti. Excursii pe munte (Ture)& 2untii
din zona sunt plini de salbaticie si de locuri frumoase n acelasi timp, premise excelente
pentru organizarea unor ture complexe tip 4co hallenge de mai multe zile. !cest gen de
activitate este din ce in ce mai apreciat atat de pasionatii de aventura cat si de catre
firmele de Team Duilding. !cestea urmaresc modul in care un grup se descurca cu
rezerve limitate in anumite conditii, cum comunica membrii grupului pentru asigurarea
supravietuirii, avand ca tel final dezvoltarea coeziunii grupului.
ATV i Quad. Hehicule mici, de teren pentru --& persoane, cu )-J roti sau cu senile. 9e
pot urca pante foarte abrupte si parcurge portiuni de teren deosebit de accidentate. !TH-ul
reprezinta una dintre cele mai placute modalitti de a cunoaste o zona. 6rice munte care
are un platou este o destinatie pentru !TH. 4xiste trasee deosebite n 2untii aliman,
Farau-<iumalau sau 9uhard. el care inchiriaza !TH-uri pune la dispozitie si un
Off Rad. 6 categorie aparte a ntrecerilor cu maini de teren. um muntii din zona sunt
foarte salbatici 0i plini de asa ceva, se pot construi o multime de trasee. #<ura Gumorului
si 9ucevita, 2untii Distritei, limani$.
"n zona (2ei#oa!a exista o tiroliana destinata ince/a"o!ilo! aflata la inaltime de 34
$e"!i&
!ccesul la "i!oliana se face urcand o poteca de munte. heile vor fi traversate cu a+utorul
tirolienei. Ka final proba continua cu o coborare in rapel pe un perete de stanca avand si o
zona usor surplombata.
De#c!ie!e (2eile Ra#noaei5(2ei#oa!a6
Bereti sudici si sudestici, Foca calcaroasa. Din varful Bostavarului #-L33 m$ catre vest-
sud-vest coboara o creasta din stnca alba, calcaroasa, a carei imagine este familiara
localnicilor. reasta sfarseste abrupt in heile Fasnoavei #Fasnovului$ si apare pe cea
mai noua harta turistica sub numele de 2uchia heii.
!pele din sudul 2uchiei si care au sapat cheile sunt drenate de Halea heii. "n
impresionantul perete din heile Fasnoavei - malul drept - s-au stabilit mai multe trasee
alpine, dintre care cele mai cunoscute sunt 9antinela heilor si 9urplombele de !ur.
!ccesul in heile Fasnoavei se face din Drumul %ational LE ! - Bredeal-Fasnov - pe un
drum carosabil care se ramifica din dreptul abanei heia spre est. De asemenea, de la
Bredeal - Gotel Trei Drazi se poate a+unge pe potecile marcate cu triunghi albastru si
triunghi galben, iar de la halta Timisu de 9us pe triunghi rosu.
In)luen ele "e2nologiilo! a#u/!a "u!i#$ului de aen"u!a
4ste evident faptul c tehnologiile moderne au exercitat influen e asupra evolu iei
tututror sectoarelor economice, ba chiar sunt voci care sustin c turismul se afl pe unul
dintre primele locuri ca beneficiar al ultimelor descoperiri i inova ii din sfera
tehnologiei informa iilor.
"storia dezvoltrii explozive a turismului ncepe odat cu aparitia 9istemului <lobal de
Distribu ie, moment n care s-a impulsionat mobilitatea popula iei. Cr ndoial, acest
sistem nu exista far dezvoltarea industriei aeronatice i fr transporturile de persoane i
echipamente efectuate cu aparatele de zbor. 4voluia turismului este legat de continuua
cre tere a nivelului tehnologic din domeniul transportului feroviar si cel maritim, de
investiiile fcute n infrastructura de transport. "n felul acesta distan ele dintre diverse
destinaii turistice s-au comprimat ca timp de parcurgere. Be lng aceste clasice condiii
care stau la baza dezvoltrii turismului, s-a conturat i altele, pe de o parte derivate din
timpul disponibil, iar pe de alt parte cele aprute ca urmare a acceptrii pl ii unui
anume grad de confort.
9ub presiunea dorin elor de a testa noi limite teritoriale i personale, individul doritor de
aventur s-a trezit cople it de o sumedenie de informa ii la care a avut acces odat cu
dezvoltarea comunica iilor, mai precis odat cu *inven ia inven iilor*M internetul.
!ventura conine suspans si neprevazut si implic o nevoie ridicat de securitate. 9tiin a
i tehnica a fcut posibil redefinirea modalitilor prin care aceast nevoie se satisface.
!stfel, prin dezvoltarea cartografierii, a crescut gradul de corectitudine a hrilor. Brin
posibilitatea de multiplicare rapid a acestora s-a lrgit viziunea asupra locaiilor pentru
care s-au stabilit obiective de ndeplinit. Kocalizarea precis cu a+utorul <B9-urilor
nlatur incertitudinea *rtcirii*. 2ai mult dect att, ma inile, mari i mici, vasele de
croazier, ambarc iunile mici au fost dotate cu sta ii de emisie recep ie i alte
echipamente de protece Telefonia mobil, rspndit pe intrega planet n c iva zeci de
ani numai, a permis atingerea unei noi dimensiuni a transferului de informaii. Ka aceast
or micu ele i cochetele noastre telefoane reu esc s nmagazineze cuno tin e
inimaginabile cu cteva decenii n urm. aptarea imaginilor n format digital, cu
rezoluii ncredibile este de asemenea posibil graie dezvoltrii tehnologiei. <radul
avansat de prelucrare al materialeor prime a redus considerabil volumul echipamentului
dar a i crescut fiabilitatea lui. <ra ie tehnologiei nsi aventura capt alt nuan, se
diversific, se mbunat e te prin apari ia unor noi modalit i de stimulare a adrenalinei.
9i lista binefacerilor tehnologiei poate continua. 4xist ns i reversul medaliei. Toate
aceste minuni au i partea lor ntunecat, nociv, care trebuie diminuat prin eforturi
individuale i colective i prin perseveren . i vom aminti aici c turistul pornit n
aventura sa, mai mult sau mai pu in ini iatic, poate sa fie victima propriilor +ucrii
tehnologice cu care se doteaz, dac nu cunoa te ind ea+uns de bine punctul de la care
acestea pot sa-i fac ru. !m putea aduce in discutie diversele componente care pot rani
fizic, care au in compozitie elemente chimice care in conditii de pastrare impropri pot
provoca leziuni.
De asemenea consemnm faptul c aceleai tehnologii pot incpea pe mna unor indivizi
certati cu legea i cu demnitatea uman i c prin aciuni nesbuite acetia pot provoca
pagube deosebite socitii n ansamblul ei ct si individului ca entitate biologic.
(onclu*ii
a prim concluzie, dorim s reconsiderm con inutul no iunii de turism de aventur, n
sensul c viziunea clasic a acestuia s-a denaturat. Desi nu a fost nicidat o egalitate ntre
temenul cltorie de aventur i turismul de aventur, de cele mai multe ori se creeaz o
oarecare confuzie.
!ventura nu mai mbrac haina epocii de aur a descoperirilor, ci vine s implinesc o
nevoie provenit dintr-un soi de teribilism amestecat cu nevoia de cunoa tere,
recunoastere i autorealizare, i, uneori nseamn chiar ultimul zar +ucat de individul
aventrurier n via. Totui aventura trebuie s fie privit ca o atitudine ce combin o
multime caracteristici ce dau for omului i care pot s-l ridice la un nivel superior de
percepie a realit ilor vie ii i 9inelui.
Turismul de aventur poate n felul acesta s dea o alt anvergur cunoa terii,
practicantul, turistul, fiind pus in ipostaza de-a i manageria propria condi ie existen ial
a+utat de informa ie i evident de tehnologie. Ciind cu precdere apan+ul cura+ului, a
ndemnarii i a for ei, turismul de aventur are mai multe forme de manifestare ce difer
n funcie de suma nzestrrilor, i a poten ialului locurilor n care se dore te practicarea
lui.
"n tara noastr aceast form de turism este nc la inceputul existen ei sale. Bersoanele
doritoare de senza ii tari sunt relativ pu ine, dar conform estimarilor vehiculate de
cunosctori, acestea vor nregistra o multiplicare n volum si se vor diversifica n
structura.
Bornind de la potenialul su, Fomnia, prin cele dou componente eseniale N natural
i antropic, dispune de posibiliti pentru dezvoltarea turismului de aventur, oferind o
gam larg de propuneri turistice n acest sens.
Bentru dezvoltarea turismului de aventur n Fomnia un rol deosebit de important revine
antreprenorilor.
Dibliografie:
omnescu Fadu, !"l"tria ca metd" de cuna#tere #i definire a $inelui,
http:>>===.poezie.ro>index. php> article >&E(LJL
!matt ;ohn, !%allenge !%ange as a &reat Ad'enture, <ama %e=s ;ournal,
http:>>adventure-spea?ers.com>pdf>ccga.pdf
2untean amelia, !"l"tria #i cuna#terea in uvant inainte pe J %oiembrie &''3
%istoreanu, B. Ecturismul 7 Element al de('lt"rii dura)ile a cmunit" ii lcale
rurale rm*ne ti , &''(!mfiteatrul 4conomic, nr. -5.
6ltean Clavia, Fozalia 2anuela <abor, Turismul de a'entur"-prtunitate de
afaceri pentru antreprenri, n 9tudia /niversitatis Betru 2aior, 9eries
6economica, Casciculus -, &'-'
9=arbroo?e ;., Deard ., Kec?ie 9., Bomfret ., Ad'enture Turism-t%e ne+
frntier, Durlington 2!: 4lsevier 9cience, Kinacre Gouse, &''E, 9/!
Dictionarul 4xplicativ al Kimbii Fomne
,-. Dictionarul 4xplicativ al Kimbii Fomne,
,&. Bentru practicarea parapantei in Fomania, din punct de vedere legal, este necesara
detinerea unei licente de pilot de aeronave ultrausoare nemotorizate clasa parapanta, in
termen de valabilitate. "n cazul in care se utilizeaza echipament propriu, acesta trebuie sa
detina un ertificat de "dentificare si un document eliberat de catre !eroclubul Fomaniei.
,E. 9ariturile se fac, evident, in conditii de maxima securitate: in cazul ruperii +ambierelor
speciale, cu chingi si catarame autoblocante, de care este fixata coarda, asigurarea este
preluata de un al doilea sistem format din ham si vesta, legate intre ele cu o coarda.
alpinism se face mai mult in Ducegi, bungee-+umping prin heile Fasnovie, rafting O
canioning pe 6lT, 2ures