1.

Localizarea şi caracterizarea geografică şi socio-economică

Judeţul Neamţ este situat în partea central estică a României, între 46°20’ latitudine nordică
şi 27°15’ longitudine estică. Ocupă o poziţie care se suprapune, în parte, Carpaţilor Orientali,
Subcarpaţilor Moldoveneşti şi Podişului Moldovenesc, limitându-se la nord cu judeţul Suceava, la
vest cu judeţul Harghita, la sud cu judeţul Bacău, iar la est cu judeţele Vaslui şi Iaşi. Se întinde pe o
suprafaţă de 5896 km2, ceea ce reprezintă 2,5% din suprafaţa totală a ţării.
În judetul Neamţ sunt două municipii (Piatra Neamţ şi Roman), 3 oraşe (Târgu Neamţ, Bicaz
şi Roznov), 78 de comune şi peste 344 de sate.
Ramurile economice preponderente în judeţ sunt industria chimică, industria metalurgică,
industria prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria
alimentară, turismul reprezentând un deziderat al dezvoltării judeţului, o prioritate avută în atenţie de
către administraţia publică locală.
În august 2009 rata şomajului a înregistrat în judeţul Neamţ 6.8 %, iar câştigul salarial mediu
net a fost 1001 RON.
În municipiul Piatra-Neamt sunt înregistrate 36500 de locuinţe, 26 de grădiniţe, 13 şcoli
primare,13 licee şi în jur de 30 de restaurante.
În anul 2007, populaţia judeţului Neamţ a fost înregistrata cu un număr de 566059 locuitori,
dintre care 279276 de sex masculin, 286783 de sex feminin, densitatea medie a populaţiei fiind de
96,0 loc/kmp . În mediul urban s-a înregistrat un număr de 215952 locuitori (de sex masculin 103630
şi de sex feminin 112322), iar în mediul rural 350107 (de sex masculin175646 şi de sex
feminin174461).
Căile de acces în judeţul Neamt sunt rutiere şi feroviare. Căile rutiere sunt : DN2 cu origine
în jud.Bacău, destinaţie jud. Iaşi, prin Roman, lungime: 41.913km; DN12 cu origine în jud.Harghita,
destinaţie Bicaz, prin Bicaz Chei, lungime: 27.747km; DN15B cu origine la Poiana Largului,
detinaţie jud. Iaşi, prin Târgu Neamţ, lungime: 60.522km; DN15C cu origine în Piatra Neamţ,
destinaţie jud.Suceava prin Târgu Neamţ, lungime: 56.933km; DN15D cu origine în Piatra Neamţ,
destinaţie jud.Vaslui, prin Roman, lungime: 73.097km. Căile feroviare sunt reprezentate de linia 506
– Bacău-Bicaz, Bucureşti, Paşcani.

1
 2. Prezentarea potenţialului turistic
Principalele unităti de relief ale judeţului Neamţ sunt dispuse în trepte, cu înălţimi ce
descresc de la vest spre est – 1907 m în vârful Ocolaşul Mare din muntele Ceahlău şi 169 m în lunca
Siretului. Munţii sunt preponderenţi, ocupând 51% din suprafaţa judeţului.
Unităţile montane aparţin grupei centrale a Carpaţilor Orientali, principalele subunităţi de
pe teritoriul judeţului fiind Munţii Stănişoara (Vf. Bivolu - 1530 m), Munţii Bistriţei (Vf. Budacu -
1859 m, Vf. Grintieş - 1758 m), Masivul Ceahlău (Vf. Ocolaşu Mare - 1907 m), Munţii Tarcău (Vf.
Glodu - 1439 m), Munţii Gosmanu (Vf. Murgoci - 1293 m). Urmează spre est o serie de depresiuni
(Neamt, Cracau-Bistriţa, Tazlău) şi dealuri subcarpatice aparţinând Subcarpaţilor Moldovei (Pleşu,
Corni, Runcu), fiind prezente totodată şi culoarele Moldovei şi Siretului.
În ansamblu, judeţul Neamţ prezintă o climă temperat continentală, cu particularităţi
specifice părţii de est a ţării. Maxima absolută, de +38,6°C (din august 1952) s-a înregistrat la Piatra
Neamţ, iar minima de -33,2°C (din februarie 1954) s-a semnalat în Roman. Vânturile dominante sunt
cele vestice şi nord-vestice.
Hidrografia este tributară Siretului prin colectorul principal din această zonă - Bistriţa (cu
Bistricioara, Bicaz, Tarcău, Cracău). Alt râu important din judeţ este Moldova cu afluenţii săi
(Sarata, Ozana, Umbrari, Topliţa). Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de
peste 2000 km. Dintre acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana
54,0 km, Siret 42,1 km. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o
pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%. Lacurile de pe teritoriul judeţului sunt
artificiale şi se folosesc pentru producerea de energie electrică şi pentru piscicultura (Izvorul
Muntelui cu suprafaţa la nivel normal de retenţie de 3100,0 ha şi volumul la nivel normal de retenţie
de 1130,0 mil m 3, Pangarati, Batca Doamnei). Denumit şi “marea de sub Ceahlău”, lacul Izvorul
Muntelui constituie o atractivă zonă de agrement; aici se pot face plimbări cu vaporaşul şi se pot
închiria şalupe.
Vegetaţia judeţului Neamţ aparţine în cea mai mare parte etajului forestier (peste 51% din
suprafaţă) şi într-o mică măsură silvostepei, care pătrunde pe Valea Siretului. Cea mai mare parte a
zonei forestiere o ocupă pădurile amestecate, limita sa superioara ajungând până la 1500 m în Munţii
Tarcăului, de unde coboară în regiunea subcarpatică, sub 500 m. Parcul Naţional Ceahlău, cu o
suprafaţă de 5200 ha este cea mai mare rezervaţie naturală din judeţ, adăpostind numeroase specii
rare de plante şi animale cum ar fi: floarea de colţ, laricele din renumitele „Poliţe cu crini”, capra
neagră, râsul.

2
 Pe Valea Tarcăului se întinde rezervaţia forestieră Gosman, un codru cu specii de fag şi
conifere a căror vârstă este cuprinsă între 135 şi 270 de ani. La Brănişte, lângă Târgu Neamţ, pe o
distanţă de 10km se păstrează o pădure de stejar cu exemplare de peste 300 de ani. Între localităţile
Agapia şi Văratec sunt două rezervaţii sugestiv intitulate „codrii de arama” şi „pădurea de argini” în
care predomină gorunul şi mesteacănul şi a căror denumire se datorează lui Eminescu, bun
cunoscător al acesteor meleaguri. În apropierea Mânăstirii Neamţ se află Rezervaţia de Zimbri şi
Faună Carpatină „Dragoş Vodă”. Pădurile de molid adăpostesc mamifere mari, printre care ursul,
cerbul, mistreţul dar si râsul sau jderul. Păsările sunt reprezentate de acvila de munte, ciocănitoarea,
cocoşul de munte, etc. Fauna pădurilor de amestec este constituită din vulpe, veveriţă, precum si de
diferite specii de păsări, cum ar fi piţigoiul, sticletele, mierla, privighetoarea, şoimul, uliul etc.
Fauna acvatică este reprezentată de păstrăv indigen, clean, scobar, mrena etc. În concluzie, flora şi
fauna judeţului Neamţ prezintă o mare diversitate.
În judetul Neamţ turismul beneficiază de un potenţial extraordinar. Ariile protejate din
judeţul Neamţ sunt: 10 rezervaţii forestiere ("Pădurea de argint", "Codrii de aramă", Pângăraţi etc.);
3 rezervaţii paleontologice şi fosiliere (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din Piatra-Neamţ); 5
rezervaţii geologice (Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea etc); 3 parcuri dendrologice cu arbori
seculari; 12 rezervaţii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice şi mixte; 5 monumente ale naturii:
4 stejari seculari şi un ulm secular (Piatra Teiului etc.).
Ariile naturale de interes naţional şi local ocupă suprafaţa de 38.448 ha. Dintre acestea, poate
cele mai impresionante sunt “Parcul Naţional Ceahlău”, cu o suprafaţă de 7.742 ha şi "Parcul
Naţional "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. O altă arie protejată, de interes naţional, este rezervaţia
naturală de la Vânători şi care cuprinde 26.380 ha. Dintre ariile protejate de interes local pot fi
amintite rezervaţia forestieră de la Dobreni, lacul Izvorul Muntelui, rezervaţia floristică "Dealul Vulpii" şi
rezervorul fosilifer "Cernegura" (aflate în apropiere de Piatra-Neamţ), Cheile Şugăului - Munticelu,
peşterile Toşorog şi Munticelu (din zona Bicaz Chei), stânca de la Şerbeşti (com. Ştefan cel Mare). De
asemenea, importante sunt şi Pădurea de argint sau Codrii de aramă, situate între localităţile Agapia şi
Văratec. La acestea se adaugă Rezervaţiile Naturale Dobreni, Goşman, Brateş, Borca, Lacul Cuiejdel
(cel mai mare lac de baraj natural din România) şi Secu, Rezervaţia "Codrul Secular Runc", ariile
naturale protejate Pietricia, Cozla şi Agîrcia (din zona Piatra-Neamţ), ariile speciale avifaunistice
Lacurile Pângăraţi şi Vaduri.

3
 Rezervaţii geologice: Piatra Teiului, Rezervaţia geologică Cernegura, Rezervaţia geologică
Cozla, Rezervaţia geologică Pietricica.
Lăcaşe de cult: Biserica de lemn “Schimbarea la Faţă “ din Văleni (ctitorie a lui Petru Rareş,
refăcută de Alexandru Lapuşneanu), Schitul Agapia Veche, Schitul Cozla (biserica de lemn din 1764),
Sinagoga de lemn (din 1776, pe temelii din secolul al XV-lea, unul dintre cele mai vechi edificii de
acest fel din ţară), Biserica Albă “Sfinţii Voievozi”, Biserica Armenească, Biserica Precista Mare,
Biserica Sfântul Nicolae, Biserica Episcopiei, Biserica Precista Roman, Biserica Sf. Ion.
Mănăstiri: Mănăstirea Bistriţa (ctitorie datând din 1407, a domnitorului Alexandru cel Bun,
refăcută de Alexandru Lapusneanu în 1554), Mănăstirea Bisericani (secolul XV), Mănăstirea
Pângarati (ridicata de Alexandru Lapusneanu în 1560), Mănăstirea Neamţ (ctitorie succesivă a
domnitorului Petru I. Muşat, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, vechi şi valoros monument de
arhitecturî, încununarea stilului moldovenesc din epoca lui Ştefan cel Mare), Mănăstirea Agapia
(ctitorie a Hatmanului Gavril Coci – 1644), Mănăstirea Văratec (ctitorie a maicii Olimpiada 1785),
Mănăstirea Secu (monument istoric şi de arhitectură datând din 1602 pe temelii din 1564),
Mănăstirea Sihastria (ctitorita în 1730 de episcopul Ghedeon de huşi pe vatra unui schit din 1655),
Mânăstirea Durău, Mănăstirea Horaiţa, Mănăstirea Tazlău, Mănăstirea Almaş.

Cetăţi: Cetatea Neamţului, Ruinele Cetăţii, Ruinele Curţii Domneşti, Vestigiile Cetăţii Dacice.
Muzee: Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul de Etnografie, Muzeul Memorial
Calistrat Hogas, Muzeul de Artă, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii (în parcul acestuia din urma aflându-
se vestigiile vechii cetăţi şi un frumos punct zoologic), Muzeul Memorial Al. Vlahuţă.
Case memoriale: Casa memorială Calistrat Hogaş; Casa memorială Ion Creangă ; Casa memorială Mihail
Sadoveanu.

Edificii moderne: Teatrul Tineretului (înfiinţat în anul 1958), Casa de cultură (1972).
Staţiuni: Staţiunea balneo-climaterică Bălţăteşti (la 11 km de Târgu Neamt, cu ape indicate
în tratarea afecţiunilor reumatice, ginecologice, nervoase şi digestive), Staţiunea Oglinzi (cu ape
minerale clorurosodice şi sulfate şi cu nămol terapeutic recomandate în tratarea afecţiunilor
ginecologice şi ale aparatului locomotor).
Alte atracţii: clădiri vechi cr întregesc peisajul: Casa Paharnicului – sec. XIX, Casa
Hausschild – 1840, Casa Elena Cuza. Cel mai vechi monument al oraşului, mărturie a unor
îndepărtate începuturi a poporului, este Cetatea dacică Bâtca Doamnei din secolul al II-lea î. H.
Casa Spiterului Johann Simeon Brukner (prima farmacie din Roman,ridicată înainte de
1818), Casa Vornicului Done (unde s-a născut în 1912 celebrul dirijor Celibidache), Biblioteca
municipală (clădire în stil clasic francez din anul 1890), Fântâna Gâdelui (loc în care, potrivit
4
traditiei, călăul oraşului îşi spala mâinile după execuţie), Stejarul Unirii (crescut din ghinda plantată
în 24 ianuarie 1859) şi nu în ultimul rând, Palatul Cnejilor.

Evenimente care pot fi exploatate turistic:

Parada obiceiurilor şi tradiţiilor de Anul Nou şi Serbările Zăpezii – Ceahlău (ianuarie);

Festival folcloric Bicaz-Chei (prima duminică din mai); Festivalul de datini – Tazlău (iunie);
Festival folcloric – Agapia (iunie); Ziua municipiului Piatra Neamţ (iunie); Vacanţe muzicale la
Piatra Neamţ (iunie); Sărbătoarea Războienilor - Războieni, (ultima duminică din iulie); Festivalul
Internaţional de Folclor - Piatra Neamţ (1-8 august an impar); Festival folcloric - Ceahlău (6
august); Festival folcloric – Taşca (6 august); Ziua Muntelui - 6 august pe Muntele Ceahlău; Ziua
Marinei - Bicaz (a2-a duminică din august); Festival folcloric - Gârcina (prima duminică-
septembrie); Ziua oraşului Târgu Neamţ (8 septembrie); Târgul meşterilor populari - Târgu Neamţ
(7-8 septembrie); Ziua Pipirigului - Pipirig (a4-a duminică din septembrie); Festivalul Internaţional
de Teatru - Piatra Neamţ (octombrie); Festival folcloric - Tupilaţi (noiembrie); Sadoveniana,
manifestare exegetică şi de pelerinaj (noiembrie); Festivalul de datini şi obiceiuri - Piatra Neamţ
(decembrie); Sărbători de iarnă – Borca (decembrie); Festival de obiceiuri – Timişeşti
(31decembrie); Pelerinaj creştin la mănăstiri de "Sfintele sărbători de paşti"; Hramurile mănăstirilor
din judeţ, pelerinaj creştin.

3. Analiza infrastructurii
Infrastructura judeţului Neamţ este alcatuită din căile de acces în judeţ de tip rutier şi
feroviar, dar şi de reţeaua unităţilor de cazare, o parte din reţeaua unităţilor de alimentaţie,
mijloacele de transport din structura turismului, instalaţiile de agrement şi cele de tratament balneo-
medical.
Judeţul Neamţ dispune de o reţea de drumuri publice în lungime totală de 1810,2 km, din
care: 8 drumuri naţionale, cu lungimea de 407,228 km; 44 drumuri judeţene, cu lungimea de
758,580 km;n124 drumuri comunale, cu lungimea de 649,615 km.

Teritoriul judeţului Neamţ este străbătut de 3 tronsoane de cale ferata în lungime totala de
134 km. De asemenea, din total reţea, 27 km reprezintă cale ferata cu linie dubla şi 107 km cale
ferata cu linie simplă. Densitatea liniilor de cale ferata la 1000 de kilometri pătraţi de teritoriu este
de 24 km. pătraţi(sub media ţării).
5
 Din regiunile vestice se poate ajunge în ţinutul Neamţului prin Gheorghieni - pasul Bicaz -
Lacul Roşu - Cheile Bicazului, (DN 12C) traseu în serpentine strânse, cu un peisaj sălbatic de o
rară frumuseţe. Din Transilvania se poate ajunge şi prin Topliţa - Borsec - pasul Tulgheş - Valea
Bistricioarei - în lungul lacului de acumulare Izvorul Muntelui - Bicaz.(DN 15). O variantă a acestui
traseu poate trece prin pasul Mestecăniş - Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului - Valea
Moldovei, cu posibilităţi de vizitare a oraşului Fălticeni - Vadul Moldovei - Boroaia – Târgu - Neamţ.
Acest traseu face legătura şi cu mănăstirile din nordul Moldovei prin Rădăuţi - Suceava -Fălticeni -
Vadul Moldovei - Boroaia – Târgu - Neamţ. Din est , legătura se face uşor prin drumul european E
85 până la Cristeşti iar de aici o şosea, ne conduce până la Târgu -Neamţ. O altă posibilitate este
varianta Bacău - sectorul inferior al Văii Bistriţei - Piatra-Neamţ. Din sud accesul către judeţul
Neamţ se face pe DN 15 Bacău – Buhuşi – Roznov - Piatra Neamţ - Bicaz - Poiana Largului. Căile
de acces către Târgu Neamţ sunt DN 15B dinspre Poiana Largului, DN 15C dinspre Piatra Neamţ
(44 km) şi Suceava (60 km), sau pe calea ferată, din Paşcani. Căile de acces către Piatra-Neamţ sunt
DN15 dinspre Bacău şi Bicaz, DN 15C dinspre Târgu Neamţ şi DN 15D dinspre Roman, trecând
prin Girov (de unde se desprinde DJ 208 G ce ajunge la Hanul Ancuţei). Căile de acces către
municipiul Roman sunt DN 15D dinspre Piatra-Neamţ (47 km), E 85 dinspre Bacău, sau pe calea
ferată, dinspre Bacău sau Paşcani. Accesul pe calea ferată se face pe linia 506, Bacău-Bicaz.
Unităţile de cazare turistică, pe tipuri (la 31 iulie)

Functiuni de cazare Numar locuri

turisti 2003 2007
Hoteluri 13 15
Moteluri 8 4
Cabane turistice 8 5
Campinguri 1 1
Vile turistice 2 3
Tabere de elevi si 3 3
prescolari
Pensiuni turistice urbane 6 14
Pensiuni turistice rurale 28 55
TOTAL 76 112

6
 hoteluri
55
50
45 moteluri
40
35 cabane turistice
30
25
campinguri
20
15
10 vile turistice
5
0 tabere de elevi si
2003 2007 prescolari
pensiuni turistice
urbane
pensiuni turistice
rurale

Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008

Ponderea unităţilor de cazare turistică în total judeţ, pe tipuri (la 31 iulie)

Functiuni de cazare Pondere numar

turisti locuri
2003 2007
Hoteluri 17.10 13.3%
%
Moteluri 10.5% 3.57%
Cabane turistice 10.5% 4.46%
Campinguri 10.5% 0.89%
Vile turistice 2.63% 2.67%
Tabere de elevi si 3.94% 2.67%
prescolari
Pensiuni turistice urbane 7.89% 12.5%
Pensiuni turistice rurale 36.8% 49.10%
TOTAL 100% 100%
Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008

7
 hoteluri
hoteluri

moteluri
moteluri

cabane
cabane turistice
turistice
campinguri
campinguri

vile turistice
vile turistice

tabere de
tabere de elevi si
elevi si prescolari
prescolari

Unităţi de cazare - ponderi 2003 Unităţi de cazare - ponderi 2007

În judeţul Neamţ, se poate observa o evoluţie crescătoare a structurilor de primire turistică;

dacă în 2003 se înregistrau 76 de unităţi turistice în tot judeţul, în 2007 numărul acestoa a ajuns la
112. Creşerea se datorează apariţiei a 27 de pensiuni turistice rurale precum şi a două hoteluri noi.

Capacitatea de cazare turistică existentă la 31 iulie, pe tipuri de unităţi turistice:

Functiuni
1600 de cazare Numar
hoteluri locuri
turisti
1400 2003
moteluri 2007
Hoteluri
1200 1531 1684
1000 cabane turistice
Moteluri 357 196
800
Cabane
600
turistice 310
campinguri 329
Campinguri
400 20 60
vile turistice
Vile200turistice 48 74
Tabere 2003 de2007 elevi
0 si tabere
562de elevi si 472
Functiuni
prescolari de cazare presPondere
colari nr.
turisti
Pensiuni turistice urbane
pens
76 locuri271
iuni turistice
urba ne
Pensiuni turistice rurale 2003
341 2007
877
Hoteluri
TOTAL 43,96
3482 39,26% 4289
%
Moteluri 10,25 4,56% Ponderea capacităţii de cazare turistică în
%
Cabane turistice 8,9% 7,67% total judeţ la 31 iulie, pe tipuri de unităţi :
Campinguri 0,75% 1,39%
Vile turistice 1,37% 1,72%
Tabere de elevi si 16,14 11%
prescolari %
8
Pensiuni turistice urbane 2,18% 6,31%
Pensiuni turistice rurale 9,79% 20,44%
TOTAL 100% 100%
Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008

hoteluri hoteluri

moteluri
moteluri
cabane turistice

cabane campinguri
turistice

vile turistice
campinguri

tabere de elevi si
prescolari
vile turistice
pensiuni turistice
urbane

tabere de pensiuni turistice

elevi si rurale
prescolari

Unităţi de cazare - ponderi 2007 Unităţi de cazare - ponderi 2003

Capacitatea de cazare turistică a crescut şi ea o dată cu creşterea structurilor de primire

turistică. Daca în 2003 s-au înregistrat 3482 de locuri de cazare, în 2007 numărul a crescut la 4289.
Se poate observa creşterea capacităţii turistice în pensiuni turistice rurale cu 10,65 puncte
procentuale, dar şi diminuarea capacităţii turistice în hoteluri cu 4,7 puncte procentuale, precum şi în
moteluri cu 5,69 puncte procentuale.

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune, pe tipuri de unităţi turistice:

9
Functiuni de cazare Numar locuri - hoteluri

turisti zile 600000

550000 moteluri
2003 2007 500000
450000 cabane turistice
Hoteluri 505445 572088 400000
350000
Moteluri 98685 54410 300000 campinguri
250000
Cabane turistice 80302 90902 200000 vile turistice
Campinguri 4480 1632 150000
100000
Vile turistice 10630 25090 50000
0
tabere de elevi
si prescolari
Tabere de elevi si 205130 136110 2003 2007 pensiuni turistice
prescolari urbane
pensiuni turistice
Pensiuni turistice urbane 24286 77751 rurale
Pensiuni turistice rurale 87699 250351
TOTAL 105188 1269877
4
Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008

Ponderea capacităţii de cazare turistică în funcţiune în total capacitate de funcţiune pe judeţ,

pe tipuri de unităţi turistice :

Functiuni de cazare Număr locuri -

turisti zile
2003 2007
Hoteluri 48,5% 45,05%
Moteluri 9,38% 4,28% Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008
Cabane turistice 7,63% 7,15%
Campinguri 0,04% 0,12%
Vile turistice 1,01% 1,97%
Tabere de elevi si 19,5% 10,71%
prescolari
Pensiuni turistice urbane 2,3% 6,12%
Pensiuni turistice rurale 8,33% 19,71%
TOTAL 100% 100%

10
 hoteluri
hoteluri

moteluri
moteluri

cabane
turistice cabane
turistice

campinguri
campinguri

vile turistice
vile turistice

tabere de
elevi si tabere de
prescolari elevi si
prescolari

Număr locuri-zile, ponderi 2003 Număr locuri-zile, ponderi 2007

Anul Capacitatea de cazare din judeţul Neamt Indici relativi pentru

capacitatea de cazare
existentă
Existentă (locuri) În funcţiune Indice de Ritm de
(locuri-zile) dinamică creştere (Ri⁄1)
(Ii⁄1) % %
2002 3076 830515 100 0
2003 3482 1051884 113,19 13,19
2004 3483 1150550 113,23 13,23
2005 4045 1164661 131,50 31,50
2006 4121 1263552 133,97 33,97
2007 4289 1269877 139,43 39,43

Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008

11
 Indicii de utilizare netă a locurilor de cazare :
Anii 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Indici de utilizare 19,2 24,3 26,2 22,8 24,3 26,5

Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008

100

80

60
indice de
utilizare(%)
40

20

0
2002 2003 2004 2005 2006 2007

Folosind indicele de dinamică şi ritmul de creştere, se poate observa faptul că, atât
capacitatea de cazare existentă cât şi cea în funcţiune au avut o evoluţie fluctuantă în perioada 2003-
2007. În perioada 2002 – 2004 a fost înregistrată o creştere, ce a fost urmată de o scădere în perioada
2004 – 2006, iar în urmatorul an – 2007 s–a înregistrat din nou o creştere. Aceste creşteri se
datorează modernizării judeţului, dar şi deschiderii de noi pensiuni turistice.

4. Analiza circulaţiei turistice

Numărul turiştilor cazaţi în judeţul Neamt în perioada 2002-2007:

Anii 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Nr. Turişti cazaţi 97092 110861 129300 117344 140761 156665
Nr. turişti străini 19796 21259 24467 23841 20847 27273
Nr. turişti români 77296 89602 104833 93503 119913 129392
Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008

160000
140000
120000
100000 turisti cazati
80000
turisti straini
60000
turisti romani
40000
20000
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007

12
Numărul de înnoptări :

Anii 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Nr. înnoptări 159532 255810 301342 265938 306735 336978
Nr. înnoptări 32404 35678 40413 40571 34795 45198
turişti străini
Nr. înnoptari 127128 220132 260929 225367 271937 291780
turişti români
Sursa: Statistică teritorială, INS, Bucureşti, 2008

350000
300000
250000
200000 turisti cazati
150000 turisti straini

100000 turisti romani

50000
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007

În perioada 2002-2007 s-a înregistrat o creştere atât în numărul turiştilor cazaţi străini (cu
7477), cât şi români (cu 52096). Totodată şi numărul înnoptarilor a crescut în această perioadă cu
12794 în cazul turiştilor străini şi cu 164652 în cazul turiştilor români. Se poate observa faptul că
ambele categorii de turişti au preferat cazarea în pensiunile turistice rurale, fapt ce atestă înca o dată
bogăţiile naturale ale judeţului.
În perioada 2002-2004 se observă o creştere a numărului de sosiri în judeţul Neamt faţă de
anul 2005, urmând în perioada 2006-2007 să se înregistreze din nou o creştere. Numărul înnoptarilor
a înregistrat cea mai mare valoare în anul 2007: 336978, iar cea mai mică în 2002: 159532. În anul
2007, ritmul de creştere al sosirilor, dar şi al înnoptarilor a înregistrat cea mai mare valoare, 61,35%,
respectiv 111,22%.

13
 Previzionarea numărului de înnoptări pentru perioada 2009-2011
Pentru a previziona în perioada 2009-2011, am utilizat metoda sporului mediu, metoda
indicelui mediu, precum şi metoda trendului liniar.
Metoda sporului mediu:

y n − y1
Sporul mediu: ∆= =20292
n −1

n n

σ = ∑ ( yi − ~yi ) 2 = 231065,77 ∑y i
= 293360
i =1
y= i =1

n n

σ
Anii Înnoptări (yi) ỹi= ỹi-1 + ∆ (yi-ỹi)2 V = 100 y = 78,76%
2003 255810 255810 0
2004 301342 276102 179008532836
2005 265938 296394 87849403236
2006 306735 316686 99022401
2007 336978 336978 0
2008 357270
2009 377562
2010 397854

Metoda indicelui mediu:

n

Indicele mediu: Ι = n −1
yn
= 1,07 ∑y i
= 293360
y1 y= i =1

n
n

σ = ∑(y
i =1
i − ~y i ) 2
= 227433,46
n
σ
Coeficientul de variaţie: V = 100 y =77,52%

Anii Înnoptări (yi) ỹi= ỹi-1 x I (yi-ỹi)2

2003 255810 255810 0
2004 301342 273716,7 74647115158,89
2005 265938 292876,869 85776860395,24
2006 306735 313378,24983 98205927466,51
2007 336978 336978 0
2008 360566,46
2009 385806,1122
2010 412812,54

14
 Metoda trendului liniar:

Anii Înnoptări ỹi (yi-ỹi)2

(yi) xi xi2 xi yi
2003 255810 -2 4 -511620 259814,2 16033617,64
2004 301342 -1 1 -301342 276587,1 612805074,01
2005 265938 0 0 0 293360 751966084
2006 306735 1 1 306735 310132,9 11545724,41
2007 336978 2 4 673956 326905,8 101449212,84
2008 343678,7
2009 360451,6
2010 377224,5

∑y i
= 293360
y= i =1

n
y = f(x), unde x=timpul
a= (∑ xi yi )/ (∑xi2 )=167729/10=16772,9
b= y i = 293360; y = ax + b= 16772,9x + 293360

σ = ∑(y
i =1
i − ~y i ) 2
= 17284,67
σ
V = 100 y = 58,91%
n

Cea mai bună metodă de previzionare este metoda la care s-a obţinut cel mai mic coeficient
de variaţie. În acest caz, cel mai mic coeficient de variaţie este înregistrat în urma efectuării metodei
trendului liniar (V=58,91%). Conform acestei metode, numărul de înnoptări previzionat în perioada
2009-2011 este: 343678,7 înnoptări în 2009, 360451,6înnoptări în 2010, 377224,5 înnoptări în 2011.
Astfel, se observă un trend de creştere continuă a valorilor datorat modernizării judeţului, penetrării
de către investitorii străini.

5. Propuneri de valorificare a potenţialului turistic

15
 Judeţul Neamţ se bucură de un potenţial extraordinar în ceea ce priveşte turismul. Peisajele
de aici sunt unice, precum şi atracţiile turistice reprezentate de muzee, lăcaşe de cult, manăstiri,
biserici, rezervaţii geologice, cetăţi, case memoriale şi nu în ultimul rând evenimentele din timpul
anului (diverse festivaluri, zile ale oraşului).
Consider că acest judeţ s-ar putea face şi mai bine remarcat prin activitatea de marketing
turistic ce reprezintă o sursă de dezvoltare economică la nivel de judeţ. Atragerea turiştilor aici s-ar
putea face în orice anotimp datorită cadrului natural şi a monumentelor culturale existente.
Promovarea este foarte importantă pentru atragere de noi turişti. Astfel, o mai bună
promovare a judeţului Neamt ar fi de folos. Imagini cu principalele atracţii turistice turistice din zonă
nu ar trebui să lipsească din diferite reviste de specialitate. Totodată, promovarea s-ar putea face şi la
radio, TV, internet. Odată atraşi turiştii, ar trebui impresionaţi prin servicii de cea mai bună calitate
în hoteluri, restaurante, precum şi în mici magazine ce ar trebui să conţină suveniruri cu această
minunată zonă. Inexistenţa unor proiecte concrete, privatizarea târzie în turism, existenţa unor
servicii slab calitative la preţuri relativ mari, lipsa de instrumente de informare turistică şi a unei
infrastructuri adecvate conduc ca judeţul Neamţ să aibă un potenţial turistic insuficient valorificat.
În primul rând ar trebui să se modernizeze căile de acces în judeţ deoarece toate celelalte
schimbări ar fi în zadar dacă turiştilor le este greu să pătrundă în această zonă. Astfel, propun
realizarea unei autostrăzi între Moldova şi Ardeal, construirea unei linii de cale ferata care să
străbată judeţul, deoarece acestea nu ar ajuta numai la dezvoltarea turistică a judeţului dar şi a
infrastructurii şi a economiei judeţului.
Lipsa parcărilor şi a grupurilor sanitare în numeroase obiective turistice şi în lungul
drumurilor naţionale, judeţene şi comunale este înca un aspect foarte important, de altfel parcările
reprezintă o problemă nu numai la nivel local ci şi la nivel naţional. Pentru asiguarea unui flux
continuu al turiştilor le trebuie asigurat macar condiţii minime.
Majoritatea muzeelor şi clădililor din judeţul Neamţ sunt într-o stare destul de avansată de
degradare. Dezvoltarea turismului în orice zonă se bazează pe atracţiile turistice, şi în consecinţă
turiştii ce aleg această zonă turistică sunt dezamăgiţi, judeţul pierzându-i şi pe ei ca turişti, dar şi pe
altii ce vor auzi părerile lor legate de ce i-au deranjat aici. Totodată, personalul ce lucrează în
domeniul turistic ar trebui să fie de specialitate, amabil şi să cunoască cel puţin o limbă străină.
Lipsa indicatoarelor turistice la obiectivele şi atracţiile turistice – indicatoare turistice
convenţionale internaţionale reprezintă un alt punct foarte important. Datorită faptului că masivul
Ceahlău reprezintă unul dintre principalele puncte de atracţie turistică, construirea unor cabane la
înălţime ar reprezenta un plus atât pentru turiştii români cât şi pentru cei străini.

16
 Se ştie foarte clar faptul că judeţul Neamţ nu dispune de o canalizare pusă la punct, mai ales
faptul că in multe localităţi din judeţ nu există alimentare cu apă, dezvoltarea infrastructurii judeţului
reprezentând primul pas pentru o dezovoltare totală.
Mânăstirile din Neamţ reprezintă una dintre atracţiile principale ale turismului, acestea
aducând un număr mare de turişti anual, astfel turismul religios ar tebuie încurajat, dar mai ales
ajutat prin crearea spaţiilor de cazare în apropierea mânăstirilor astfel încat potenţialii întreprinzatori
să asigure pe lângă spaţiile de cazare restaurante, locuri special amenajate pentru joacă, dar şi trasee
special concepute conduse de către ghizi specializaţi în domeniu.
Numărul ofertelor turistice în această zonă ar trebui să crească, îndreptându-se spre grupuri
de persoane formate din turişti străini, elevi şi studenţi, oameni de afaceri, bătrâni. O bună
comunicare cu agenţiile de turism conduce şi la o mai bună promovare a zonei, precum şi la un
profit obţinut de ambele părti (agenţia de turism, judeţul).
Înainte de a fi promovat acest judeţ, o serie de schimbări ar trebui realizate. În urma atingerii
obiectivelor, judeţul Neamţ ar corespunde standardelor unui judeţ dezvoltat ce face parte dintr-o ţară
europeană, iar astfel străinii vor fi atraşi de aceste bogăţii naturale şi antropice de care se bucură
această zonă.

HARTA TURISTICĂ A JUDEŢULUI NEAMŢ

17
18