TURISMUL MARILOR EVENIMENTE SPORTIVE

Se refera, in special, la olimpiade, campionate mondiale si continentale; Asemenea activitati atrag pasionatii de sporturi sau suporteri (fotbal, bachet, rugby, volei, schi); Orasele care gazduiesc asemenea manifestari pun la dispozitie servicii turistice adecvate mai multor tipuri de turisti, interesati de aceste evenimente sportive Montreal Orase precum Montreal, Sydney, Munchen, Atena, Beijing au fost gazdele unor olimpiade sportive, iar altele precum Albertville, Lillehamer, Innsbruck organizeaza sporturi de iarna la nivel mondial

Organizarea acestor tipuri de evenimente necesita dezvoltarea unei infrastructuri aditionale si adesea proiectele sunt localizate in zonele marginale ale intrurbanului; Facilitatile si stadioanele de dimensiuni mari sunt disponibile pentru gazduirea evenimentelor sportive si pot ajuta la stabilirea limitelor turismului, la asigurarea unor oprtunitati recreationale pentru comunitatile locale (ex. Barcelona, Atlanta); In urma gazduirii unui eveniment care promoveaza orasul pe plan extern se observa o crestere a mandriei comunitatii (Adelaide Grand Prix Formula 1: locuitorii au dorit organizarea altor evenimente);

Evenimentele majore utilizeaza infrastructura urbana existenta, insa megaevenimentele precum olimpiadele reprezinta o exceptie, din moment ce implica investitii substantiale Gazduirea unor asemenea evenimente, pe o perioada mare de timp, asociata cu atragerea vizitatorilor face ca facilitatile sa fie mult mai utilizate, orasele reducand astfel sezonalitatea si pot creste numarul vizitatorilor.

Munchen

Jocuri Olimpice de var An 1896 I 1900 II 1904 III 1906 Intercals 1908 IV 1912 V 1916 VI 1920 VII 1924 VIII 1928 IX 1932 X 1936 XI 1940 XII 1944 XIII 1948 XIV Editie Oras - gazd Atena (1) Paris (1) Saint Louis (1) Atena Londra (1) Stockholm (1) Berlin (anulate) Anvers (1) Paris (2) Amsterdam (1) Los Angeles (1) Berlin (1) Helsinki (anulate) Londra (anulate) Londra (2)

1952 XV 1956 XVI 1960 XVII 1964 XVIII 1968 XIX 1972 XX 1976 XXI 1980 XXII 1984 XXIII 1988 XXIV 1992 XXV 1996 XXVI 2000 XXVII 2004 XXVIII 2008 XXIX 2012 XXX 2016 XXXI

Helsinki (1) Melbourne Roma (1) Tokyo (1) Mexico City (1) Mnchen (1) Montral (1) Moscova (1) Los Angeles (2) Seul (1) Barcelona (1) Atlanta (1) Sydney (1) Atena (2) Beijing (1) Londra (3) Rio de Janeiro (1)

JOCURILE OLIMPICE DE VARA - SYDNEY 2000 -

Pe 23 septembrie 1993, Australia a fost aleasa gazda celei de-a XXVII-a editie a Jocurilor Olimpice care s-au desfasurat la Sydney, in timpul lunilor septembrie si octombrie 2000. Acestea au fost cele mai mari de pana acum, cu o participare de peste 10.500 de atleti care au concurat in 300 de evenimente sportive, din aproximativ 200 de tari.

Programe

A fost implementat un program promotional care a durat 10 ani. Faza de studiu s-a finalizat in decembrie 1999, iar programul a intrat in faza de implementare in 2000. in fiecare an in perioada 1997- 2000 a fost organizat cate un festival tematic, gazduite de aceleasi orase care au gazduit si Jocurile Olimpice In 1997 a avut loc The Festival of Dreaming (Festivalul Visurilor) si a fost dedicat culturii indigene din Australia.

 In 1998 a avut loc festivalui Sea of Change (Marea Schimbarii) care se focaliza pe migratia oamenilor pe mare. Scopul a fost de a onora imigrantii si de a celebra identitatea multiculturala a societ tii australiene.

In 1999 in timpul activit tii Reaching for the World (Atingerea Lumii) spiritul Australiei a fost prezentat prin lucrarile artistilor australieni.

In 2000 un program care a durat 4 luni a prezentat arta noua prin intermediul artistilor australieni dar si straini.

Beneficii
Investitii de 1.2 mild dolari Facilitatile sportive lasate generatiilor viitoare 6 noi cladiri construite special pentru Jocuri, cu un cost de peste 2 miliarde $ Beneficii durabile ale infrastructurii 115 milionae $(1998/1999) pentru infrumusetarea orasului Construirea de cladiri a inregistrat o scadere de 18% la cladirile non-rezidentiale intre 1999/2000 si o scadere de 13% intre 2000/2001

JOCURILE OLIMPICE DE VAR -BEIJING 2008A XXIX-a ediie a Jocurilor Olimpice s-a desf surat la Beijing, China n perioada 8 august - 24 august 2008. Ceremonia de deschidere a nceput n 8 august la ora 8:08 p.m. Cifrele 08:08:2008 08:08 au fost alese intenionat, n cultura chinez num rul 8 fiind asociat cu prosperitatea.

Sporturi olimpice Programul Jocurilor Olimpice de la Beijing 2008 este destul de similar cu cel de la Atena 2004. Au fost 28 de sporturi, 302 evenimente sportive (165 de evenimente pentru b rbai, 127 pentru femei, 10 mixte). La disciplina not au fost ad ugate evenimente de maraton pe distane mai mari de 10 km att pentru femei ct i pentru b rbai.

Atletism (47) Lupte (18) Badminton (5) Natatie (34) Baseball (1) Navigatie (11) Baschet (2) Pentatlon modern (2) Box (11) Polo (2) Caiac canoe (16)

S rituri natatie (8) Canotaj (14) Scrim (10) Ciclism (18) Softbal (1) Echitatie (6) Taekwondo (8) Hochei pe iarb (2) Tenis de mas (4) Fotbal (2) Tenis de cmp (4)

Gimnastic (18) Tir (15) Haltere (18) Tir cu arcul (4) Handbal (15) Triatlon (2) not sincron (2) Volei (4) Judo (14)

An 1924 1928 1932 1936 1940 1944 1948 1952 1956 1960 1964 1968 1972 1976 1980 1984 1988 1992 1994 1998 2002 2006 2010 2014

Editie I II III IV (V) (V) V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI XXII

Jocuri Olimpice de Iarn Oras - gazd Chamonix (1) St. Moritz (1) Lake Placid (1) Garmisch-Partenkirchen (1) Garmisch-Partenkirchen (anulate) Cortina d'Ampezzo (anulate) St. Moritz (2) Oslo (1) Cortina d'Ampezzo (1) Squaw Valley (1) Innsbruck (1) Grenoble (1) Sapporo (1) Innsbruck (2) Lake Placid (2) Sarajevo (1) Calgary (1) Albertville (1) Lillehammer (1) Nagano (1) Salt Lake City (1) Torino (1) Vancouver (1) Soci (1)

Tara Franta (1) Elvetia (1) Statele Unite (1) Germania (1) Germania (anulate) Italia (anulate) Elvetia (2) Norvegia (1) Italia (1) Statele Unite (2) Austria (1) Franta (2) Japonia (1) Austria (2) Statele Unite (3) Iugoslavia (1) Canada (1) Franta (3) Norvegia (2) Japonia (2) Statele Unite (4) Italia (2) Canada (2) Rusia (1)

JOCURILE OLIMPICE DE IARN -ALBERTVILLE 1992A XVI-a ediie a Jocurilor Olimpice de iarn s-a desf urat la Albertville, Frana

Au fost ultimele Jocuri care s-au desf urat n acelai an cu Jocurile Olimpice de var . Au fost de asemenea, primele Jocuri unde Jocurile Olimpice de iarn i Jocurile Paralimpice s-au desf urat n acelai loc.

Evenimente marcante Finlandezul Toni Nieminen devine la 16 ani cel mai tn r b rbat campion la Olimpiada de iarn . Germanul Mark Kirchner devine primul biatlonist care ctig medalii n toate cele trei probe de biatlon. Discipline olimpice Biatlon Bob Combinata nordic Hochei pe ghea Patinaj artistic Patinaj vitez Patinaj vitez pe pist scurt Sanie S rituri cu schiurile Schi acrobatic (movile) Schi Schi fond Sporturi demonstrative Curling Schi acrobatic (s rituri i balet) Schi viteza

JOCURILE OLIMPICE DE IARN - VANCOUVER 2010Olimpiada de iarn din 2010 este a treia olimpiad g zduit de Canada i prima n provincia Columbia Britanic . n trecut, Canada a fost gazda Olimpiadei de var din 1976 la Montreal i a Olimpiadei de iarn din 1988 la Calgary.

Locuri de desf urare Cteva arene, incluznd Ovalul Olimpic Richmond, sunt la nivelul m rii, o raritate pentru Jocurile de iarn . Jocurile din 2010 sunt primele de var sau de iarn a c ror ceremonie de deschidere a avut loc n sal . Vancouver, care este cel mai populat ora care a organizat vreodat Jocurile de iarn , beneficiaz de o vreme c lduroas : n februarie, temperatura medie este de 4,8 C. Vancouver Canada Hockey Place (hochei pe ghea ) Vancouver Olympic Centre (curling) Pacific Coliseum (patinaj artistic, short track) UBC Thunderbird Arena (Hochei pe ghea ) Whistler The Whistler Sliding Centre (bob, sanie, skeleton) Whistler Creekside (schi alpin) Whistler Olympic Park (biatlon, schi fond, s rituri cu schiurile, combinat nordic ) Richmond Richmond Olympic Oval (patinaj vitez ) Vancouverul de Vest Cypress Mountain (schi acrobatic, snowboard)

Sporturi 86 de probe din diferite sporturi de iarn a fost programate la Jocurile de iarn din 2010. 8 sporturi din categoria sporturilor pe ghea : bob, sanie, hochei pe ghea , patinaj artistic, patinaj vitez , patinaj short-track i curling. 3 sporturi din categoria sporturilor alpine: schi, schi acrobatic i snowboard. 4 sporturi din categoria sporturilor nordice: biatlon, schi fond, s rituri cu schiurile i combinata nordic .

CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL Campionatul Mondial de Fotbal este cea mai important competiie ce se disput ntre echipele naionale Turneul final are loc o dat la 4 ani i se disput la nceputul verii pe durata unei luni (aproximativ). iara organizatoare a turneului final este desemnat de FIFA cu cel puin 4 ani nainte. Prima ediie a avut loc n anul 1930 n Uruguay, iar ultima n 2010 n Africa de Sud. Ediia din 2002 a fost prima din istoria competiiei care a avut dou ri organizatoare: Japonia i Coreea de Sud. Urm toarea ediie este programat pentru anul 2014 i se va disputa n Brazilia. Campionatul Mondial de Fotbal este unul dintre cele mai importante evenimente sportive ale planetei.

State organizatoare
Uruguay 1930 Italia 1934 Frana 1938 Brazilia 1950 Elveia 1954 Suedia 1958 Chile 1962 Anglia 1966 Mexic 1970 Germania 1974 Argentina 1978 Spania 1982 Mexic 1986 Italia 1990 S.U.A. 1994 Frana 1998 Coreea de Sud i Japonia 2002 Germania 2006 Africa de Sud 2010 Brazilia 2014 Rusia 2018 Qatar 2022

CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL - GERMANIA 2006-

In iunie 2000, Germania a castigat dreptul de a gazdui pentru a doua oara, cel mai important eveniment fotbalistic, desfasurat intre 9 iunie 2006 si 9 iulie 2006. (1974) La eveniment au participat 32 de tari.

Locaii Doisprezece orae au fost alese pentru a g zdui Campionatul Mondial. Capacit ile stadioanelor afiate reprezint num rul de scaune. n timpul Campionatului Mondial, multe dintre stadioane vor fi cunoscute oficial sub nume diferite, pentru c FIFA interzice citarea sponsorilor n numele stadionului dac acesta nu este i unul dintre sponsorii oficiali ai organizaiei. Dintre cele doisprezece stadioane care g zduiesc competiia:
Oras Berlin Kln Dortmund Frankfurt Gelsenkirchen Hamburg Hanovra Kaiserslautern Leipzig Mnchen Nrnberg Stuttgart Stadion Olympiastadion RheinEnergieStadion Signal Iduna Park Commerzbank-Arena Veltins-Arena AOL Arena AWD-Arena Fritz-Walter-Stadion Zentralstadion Allianz Arena easyCredit-Stadion Gottlieb-Daimler-Stadion Capacitate 76.176 46.120 66.981 48.132 53.804 51.055 44.652 41.170 44.199 66.016 41.926 54.267

Olympiastadion Berlin

Allianz Arena - Munchen

Mercedes Benz Arena - Stuttgart

Impactul gazduirii Cupei Mondiale de Fotbal

Imbunatatiri aduse stadioanelor gemane; Imbunatatirea sistemului de transport national ( transportul feroviar si rutier); Imbunatatirea sistemului de informare turistica la nivel national ca platforma multilingvistica utlizand internetul; Promovarea industriei turistice cu un pret relativ scazut si cu servicii si facilitati de cumparaturi; Alinierea Germaniei, ca o destinatie de vacanta moderna si ospitaliera la nivel international, ce prezinta o diversitate regional si culturala; Promovarea Germaniei ca un excelent loc pentru investitorii straini.

CAMPIONATUL DE FOTBAL -AFRICA DE SUD 2010A fost 19-a Cup Mondial FIFA, un turneu internaional de fotbal, care a fost programat s aib loc ntre 11 iunie i 11 iulie 2010 n Africa de Sud. Competiia a fost ctigat de Spania, campioana Europei i a doua clasat n ierarhia mondial FIFA.

Turneul final din 2010 a adus o premier , o naiune european ctignd pentru prima dat trofeul n afara continentului. De asemenea, a fost prima oar cnd dou echipe europene diferite au devenit campioane mondiale n succesiune (dup succesul Italiei din 2006). Cu un grup de participani care cuprindea 204 dintre cele 208 echipe naionale membre FIFA la acel moment, Campionatul Mondial, se afl la egalitate cu Jocurile Olimpice de var din 2008 la num rul de naiuni ce au participat la o competiie sportiv . FIFA, organizatorul Cupei Mondiale din Africa de Sud a ncasat 3,2 miliarde dolari (2,5 miliarde euro) din vnzarea drepturilor TV a jocurilor Spaniei i a celorlate echipe, precum i din activit i de marketing.

Preg tiri Turnul Lukasrand n Pretoria nf isnd o minge de fotbal n perspectiva Campionatului Mondial Cinci stadioane noi au fost construite pentru turneu, iar altele cinci existente au fost mbun t ite. Costurile de construcie au fost estimate la peste 1 miliard de dolari. Africa de Sud i-a mbun t it infrastructura transportului public n oraele-gazd , inclusiv Gautrainul Johannesburg-ului i alte sisteme de metrou, precum i marile reele de drumuri au fost mbun t ite.
Polokwane

Rustenburg

Pretoria Johannesburg

Nelspruit

Bloemfontein Durban

Cape town

Porth Elizabeth

Ca inedit: Vuvuzela Turneul final din 2010 a amplificat gradul la care era cunsocut public internaional vuvuzela, o trompet lung n care sufl fanii pe durata meciurilor. Muli dintre participanii la turneul final printre care i francezul Patrice Evra, care a dat vina pe ele pentru prestaia slab . Un alt critic a fost Lionel Messi, care a spus c sunetul vuvuzelelor face comunicarea ntre juc tori mai dificil , iar companiile care au difuzat meciurile s-au plns c vocile comentatorilor erau acoperite de sunetul vuvuzelelor.

Caracatia Paul Una dintre senzaiile acestui mondial a fost Paul, o caracati -oracol care a prezis f r a grei rezultatele Germaniei din cadrul competiiei, inclusiv nfrngerile cu Serbia (din grupe) i cu Spania (din semifinale). De asemenea, a prezis rezultatele finalei mici i marii finale, atribuind Spaniei ctigarea trofeului i Germaniei al treilea loc, ceea ce s-a si intamplat.

Concluzii: Evenimentele sportive atrag pasionatii de sporturi sau suporteri (fotbal, bachet, rugby, volei, schi); Orasele care gazduiesc asemenea manifestari pun la dispozitie servicii turistice adecvate mai multor tipuri de turisti; Organizarea acestor tipuri de evenimente necesita dezvoltarea unei infrastructuri aditionale; Megaevenimentele precum olimpiadele implica investitii substantiale; Gazduirea unor asemenea evenimente, pe o perioada mare de timp; Facilitatile sportive sunt lasate generatiilor viitoare;