Opaitul Rodnei

“ADEVĂRATUL DRUMEŢ IUBEŞTE NATURA ÎN ORICE ANOTIMP, SUB TOATE ÎNFĂŢIŞĂRILE EI”
BUCURA DUMBRAVA
Opaiţul Rodnei Anul 2010 . Numărul 1
• Muntii noştrii – Munţii Gutâi ............................................................pagina 4

• Ascensiuni pe alte meridiane - Italia,Munţii Alpi .............................pagina 7
• Cartea Munţilor - Bucura Dumbravă ..............................................pagina 8
• Interviu cu Lucian Petru Goja ........................................................pagina 16
• Cele 10 porunci ale turismului de munte .......................................pagina 20
• Competiţii montane - Orientare - ECO-EXPLORA .......................pagina 22
• Am fost şi pe acolo - Cheile Lapuşului .........................................pagina 26
- Pleştioara ....................................................pagina 32
• Plante medicinale - Fitoterapia ......................................................pagina 34
- Mişcarea in aer liber ......................................pagina 35
• Primul ajutor la munte - Hipotermia ..............................................pagina 36
• Fotografia in natura - Sfaturi practice .............................................pagina 37
1
BUCURA DUMBRAVA
• Munţii noştri – Munţii Gutâi ..........................................................pagina 4

• Ascensiuni pe alte meridiane - Italia,Munţii Alpi ............................pagina 7
CUPRINS
• Cartea Munţilor - Bucura Dumbravă ...............................................pagina 8
• Interviu cu Lucian Petru Goja ........................................................pagina 16
• Cele 10 porunci ale turismului de munte .......................................pagina 20
• Competiţii montane - Orientare - ECO-EXPLORA .....................pagina 22
• Am fost şi pe acolo - Cheile Lapuşului .........................................pagina 26
- Pleştioara ...................................................pagina 32
• Plante medicinale - Fitoterapia ....................................................pagina 34
- Mişcarea in aer liber ....................................pagina 35
• Primul ajutor la munte - Hipotermia .............................................pagina 36
• Fotografia in natura - Sfaturi practice ............................................pagina 37
• Istoria alpinismului şi echipamentele folosite ................................pagina 40
• Dicţionar de termeni montani ........................................................pagina 41
• ABC- ul montan .............................................................................pagina 42
• Trasee turistice - Ştiaţi că................................................................pagina 44
• Legislaţia montană .........................................................................pagina 45
• Cluburile se prezintă - Creasta Cocoşului ......................................pagina 49
• Cultura la / pe munte ......................................................................pagina 50
• Marea debranşare - sfaturi de armonizare cu natura .....................pagina 51
• Poluarea ..........................................................................................pagina 52
• Liliecii din galeria Petru şi Pavel - (zăcământul Valea Roşie) .......pagina 53
• Desfaşuratorul turelor pe trimestrul I din anul 2010 ......................pagina 55
2
BUCURA DUMBRAVA
foto coperta :
Opaițul rodnei - NISTOR GHEORGHE
ECHIPA DE REDACTIE:
• Stan Mihai
• Petraş Sebastian
• Petraş Roxana
• Grad Cosmina
• Coteţ Ionuţ
• Noje Sorina
• Polgar Anna
• Polgar Camelia
• Nistor Gheorghe
• Negru Cătălin
• Mogoș Bianca
REDACTOR COORDONATOR
• Boejete Lorant
COPERTA:
• Nistor Andrei
FOTOGRAFII:
• Stan Mihai
• Petraş Sebastian
• Grad Cosmina
• Coteţ Ionuţ
• Nistor Gheorghe
Revistă gratuită despre munte, drumeţie şi
ecoturism, editată şi distribuită electronic de
Asociaţia de Ecoturism Opaiţul Rodnei Baia COLABORATORI:
Mare • Dumitru Iștvan – preşedinte C.S.
Montana Baia Mare
• Moldovan Dorel – preşedinte C.T.
Creasta Cocoşului
3
BUCURA DUMBRAVA
Munţii noştri
Alcătuire geologică:
MUNŢII GUTÂI Munţii Gutâi sunt alcătuiţi aproape în exclusivitate din roci
vulcanice, preponderent andezitice.Cea mai mare parte a
Localizare şi limite: masivului – întreaga parte nordică şi centrală, precum şi
Munţii Gutâi constituie primul segment al lanţului suprafeţe restrânse din partea sudică – este constituită din
eruptiv neogen Vihorlat – Gutâi – Harghita, dezvoltat andezite piroxenice, roci cenuşiu – negricioase cu o largă
aproape integral pe teritoriul ţării noastre. Situaţi în extindere şi în celelalte sectoare ale lanţului vulcanic.
Carpaţii Orientali, în partea de nord-vest a ţării, formează Adesea aceste roci au aspect stratificat (Vf. Pietroasa, Vf.
o unitate montană bine delimitată de zone depresionare Igniş, Cheile Tătarului).
înconjurătoare: Depresiunea Oaşului la vest şi Depresiunea
Băii Mari la sud.
În anumite condiţii de răcire, s-au format coloane

poligonale aşezate regulat(Lespezi – sud Igniş, cariera
Limita nordică a Gutâiului trece pe la sud de Limpedea), divergent (cariera Ilba – Gară) sau cu
localităţile Teceu Mic, Remeţi, Săpânţa, Câmpulung la terminaţii uşor redresate (cascada Valea Runcului –
Tisa, Sarasău şi Sighetul Marmaţiei, de pe malul stâng al Săpânţa).În afară de andezite piroxenice mai apar în partea
Tisei, iar cea estică pe la vest de localităţile Vadu Izei, sudică a Munţilor Gutâi şi alte tipuri de roci cum sunt:
Berbeşti, Fereşti, Giuleşti, Sat Şugatag, Hărniceşti, de pe produse explozive şi riodacite, dacite, andezite cuarţifere,
Mara, traversând apoi valea Cosăului prin localităţile andezite cu amfiboli şi biotit, andezite amfibolice.
Hoteni, Breb şi Budeşti. Reţea hidrografică:
Limita vestică trece pe la est de localităţile Huta- Munţii Gutâi dispun de o reţea hidrografică densă
Certeze, Certeze, Negreşti-Oaş, Vama, Racşa, Oraşul Nou, datorită suprafeţei extinse a zonelor împădurite şi
din Depresiunea Oaşului. precipitaţiilor relativ bogate. Apele ce străbat acest ţinut
Limita sudică cu Depresiunea Baia Mare este netă muntos aparţin bazinului hidrografic al Tisei – fie direct,
pe porţiunea Seini – Baia Mare – Baia Sprie, trecând apoi fie prin intermediul Someşului şi Turului.
prin zona de piemont străbătută de bazinul Văii Sistemul hidrografic al Tisei drenează apele din
Cavnicului, pe la nord de satele Şişeşti, Dăneşti, Şurdeşti. partea nordică şi estică a Munţilor Gutâi prin intermediul
Legătura cu Munţii Oaşului se face prin Pasul Huta 587 m. unor afluenţi cum sunt: Iapa, Sarasău, Şugatagul Mare,
Limita estică a masivului este controversată în Mara, Săpânţa.Sistemul hidrografic al Turului îşi adună
literatura geografică şi geologică, fiind trasată fie prin apele din Munţii Oaşului şi din versantul vestic al Munţilor
Pasul Neteda – 1058 m între Valea Cosăului şi Valea Gutâi din următorii afluenţi: Turul, Valea Rea, Talna
Cavnicului, fie mai la est, între Botiza şi Poiana Botizei Mare, Talna Mică, Vărăria, Carpenul, Puturoasa.
sau şi mai la est, între Groşii Ţibleşului şi Botiza.
4
BUCURA DUMBRAVA
Munţii noştri
Sistemul hidrografic al Someşului drenează partea sudică a părul porcului (Nardus stricta), bumbăcăriţa (Eriophorum
masivului prin afluenţii din sud-vest: Băiţa, Nistru, Valea latifolium), ienuperi (Juniperus communis), afânul
Mare, Cicârlău, Ilba, Seinel cât şi prin intermediul (Vaccinium myrtillus), merişorul (Vaccinium vitis idaea).
Lăpuşului, Cavnicului (Gutâiul, Şuiorul, Slipul, Bulzul), Vegetaţia zonei forestiere: domină fagul (Fagus silvatica),
Săsarului (Valea Limpedea, Valea Tulbure, Valea paltin (Acer pseudoplatanus), mesteacăn (Betula
Chiuzbăii), Firizei (Pistruia, Franţuşca, Valea Neagră, verrucosa),
Valea Romană, Valea Jidovoaia).
frasinul (Fraxinus excelsior), carpenul (Carpinus betulus),

stejarul (Quercus petraea, Q. Robur). Primăvara în păduri
apar: viorele (Scilla bifolia), călugăriţe,
Vegetaţia:
Datorită diferenţei de nivel însemnate şi suprafeţei
relativ extinse, se întâlnesc mai multe etaje de vegetaţie.
Vegetaţia păşunilor subalpine: ocupă în general
suprafeţe restrânse pe principalele vârfuri: Creasta înaltă a
Gutâiului,
ghiocei,brândușe
Igniş, Pleşca Mare, Mogoşa, Pietroasa şi este constituită

din specii de păiuş (Deschampsia flexuosa, Festuca rubra,
Festuca pratensis),
5
BUCURA DUMBRAVA
Munţii noştri
leurda (Allium ursinum), lăcrămioare (Majanthemum În mlaştinile eutrofe (alimentate de ape bogate în
bifolium), substanţe nutritive) găsim: bumbăcăriţa,
untul vacii (Orchis merio), usturoiţa (Allium officinalis),

anemone (Veronica sp.).
În mlaştinile şi turbăriile oligotrofe(apa este săracă trifoiul de baltă (Menyantes trifoliata), troscotul de apă
în substanţe minerale) găsim:muşchi de turbă (Sphagnum), (Polygonum amphibium), pipirig, nu-mă-uita (Myosotis
rogoz (Carex pauciflora), brădişorul(Lycopodium palustris), menta (Mentha aquatica),
inundatum) ,pipirigul (Juncus conglomeratus), roua Pe rama sudică a Munţilor Gutâi, între Tăuţii
cerului (Drosera rotundifolia). Măgherăuş şi Baia Sprie, apar zone întinse de castani
comestibili (Castanea sativa), liliacul sălbatic (Syringa
vulgaris). Pe lângă toate acestea merită menţionate şi
câteva specii de ciuperci cum ar fi: pitoii sau hribii,
gălbiori, oiţe, ghebe.
6
BUCURA DUMBRAVA
Munţii noştri
Fauna: Rezervaţia de castan comestibil, Mlaştina Vlaşchinescu,

Dintre animalele care se găsesc în Munţii Gutâi Tăul lui Dumitru, Poiana Brazilor, Lacul Albastru,
amintim: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin
(Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), lupul
(Canis lupus), râsul (Lynx lynx), mistreţul (Sus scrofa),
vulpea (Vulpes vulpes), jderul (Martes martes), nevăstuica
(Mustela nivalis), iepurele (Lepus europaeus), veveriţa
(Sciurus vulgaris), păstrăv de munte (Salmo trutta fario),
lipanul (Thymallus thymallus), scobarul (Chondostroma
nasus), mreana (Barbus barbus), cleanul (Leuciscus
leuciscus).
Clima:
Media anuală a temperaturii este de 2-4 grade C în zona
înaltă a Munţilor Gutâi şi 7-8 grade în depresiunile
înconjurătoare, fiind mai ridicată în Baia Mare (9,4 grade).
Numărul mediu al zilelor cu precipitaţii este de 170 în
zona de munte, 150 în Depresiunea Oaşului şi Baia Mare
şi 110 în Depresiunea Maramureşului.Stratul de zăpadă
cumulat depăşeşte 3 m în zona montană înaltă a
Cavnicului. Vânturile predominante sunt cele de vest,
Iezerul Mare,
nord-vest şi sud cu o viteză medie ce nu depăşesc 4m/s
decât pe vârfurile înalte.Numărul zilelor senine nu
depăşeşte 40 în zona montană, ele fiind de peste 50 în
depresiuni.
Umezeala atinge 84% în zona montană înaltă,
reducându-se la 72-76% în depresiuni.
Rezervaţii naturale:
Rezervaţia fosiliferă Chiuzbaia, Cheile Tătarului,
Taul Morarenilor,
Munţii Gutâi – D. Iştvan, S. Popescu, I. Pop
Poze realizate de Nistor Gheorghe
7
BUCURA DUMBRAVA
Cartea Munţilor - Bucura Dumbravă
Cine a fost Bucura Dumbravă? nemulţumire ce răspândeşte în jurul ei; pe când cel de-al
doilea, întâmpină şi învinge toate greutăţile prin
cuminţenia sa, prin desăvârşirea echipamentului său
Fany Seculici, cu pseudonimul literar Bucura Dumbravă,
material şi moral. Ce însufleţite sunt plecările, dis-de-
s-a născut la 28 decembrie 1868 la Bratislava în
dimineaţă, când muritorii de rând - "regretabilii muritori",
Cehoslovacia. A străbătut o mare parte a carpaţilor,făcând
cum zice un prohod modern - moţăie încă şi habar n-au de
excursii în Bucegi, Făgăraş, Parâng, Iezer – Păpuşa,
tainica frumuseţe a zorilor. Iar tovarăşii drumeţi se
Retezat. În anul 1920 a publicat volumul „Cartea
înfiinţează, unul după altul, la locuinta unuia dintre ei,
Munţilor”, care conţine date importante în ceea ce priveşte
unde vorbesc încet, ca să nu fie supăraţi "regretabilii" din
pregătirea unei excursii, a alegerii tovarăşilor de drumeţii,
casă. Mi s-a întâmplat chiar, într-o vilă, unde ne aflam
a hranei, îmbrăcămintei şi multe alte lucruri interesante
numai noi drumeţii, şi unde nu era nici o primejdie să
legate de munte. Drumeaţă neobosită, Bucura Dumbravă e
trezim pe cineva din somn cu tropăitul ghetelor noastre
una din iniţiatoarele turismului românesc. Împreună cu
ţintuite şi cu glasurile noastre vesele, să umblăm în vârful
geograful Mihail Haret şi scriitorul Emanoil Bucuta, ctitor
picioarelor şi să vorbim pe şoptite. Era cea dintâi excursie
al "Hanului Drumeţilor", ia iniţiativa întemeierii unei
a noastră de iarnă în Bucegi, era un avânt îndrăzneţ spre
asociaţii care să lupte prin toate mijloacele pentru
necunoscut! Fericirea acestor plăceri e plină de sfială;
"înfiltrarea gustului de excursiuni în marea masă a
bucuria e atât de mare, încât inima abia îndrăzneşte s-o
populaţiei şi pentru înfiinţarea de Parcuri Naţionale în
creadă. Adică vom porni! Vom porni spre raiul munţilor.
România". Aceasta asociaţie era necomercială, cu scopuri
Vom trăi, timp de câteva ceasuri sau zile, o viaţă cu totul
exclusiv ştiinţifice, culturale şi sportive. Comitetul
nouă, fără griji, fără răspundere sau datorie, o viaţă
ştiinţific cuprindea pe Simion Mehedinţi pentru geografie,
neâncepută, închinată numai frumuseţii şi veseliei celor
pe Bucura Dumbravă pentru literatură, pe Mihail Haret
mai curate şi sănătoase. Vom fi ca şi copiii, ale căror
pentru turism. Această asociaţie inaugurează în vara anului
gânduri nu trec dincolo de clipele de faţă, ne vom opri însă
1920 seria excursiilor colective sub conducerea lui Mihail
conştienţi la frumuseţea acestor clipe; fericirea noastră va
Haret şi Bucura Dumbravă.Păcat că în ziua de azi nu mai
fi îndoită, spontanee ca şi a copiilor şi intensificată prin
avem o Bucura Dumbravă care să-i înveţe pe cei tineri
pricepere.
dragostea pentru munte şi frumuseţile naturii.
PLECAREA
Clipa plecării la munte are o mare însemnătate, pentru că
atmosfera ei înrăureşte asupra excursiei întregi. Închipuiţi-
vă un concert care ar începe cu un vaşnic acord fals.
Acesta ar pricinui, cred, fuga auditorilor, mai ales a celor
pricepuţi în ale muzicii. Şi excursia poate şi trebuie chiar
să fie şi ea o operă de artă, deci se cuvine ca începutul ei să
fie armonios. Iar începutul începuturilor este exactitatea.
Sosirea la ceasul hotărât la locul de întâlnire e cea dintâi
notă placută. Nu mi s-a întâmplat ca un tovarăş de drum
exact să fi fost supărător în cursul expediţiei; nota justă se
menţinea până la sfârşit. Drumeţul acela era entuziast şi
disciplinat. Avea darul focului nestins, focului sacru pentru
natură. Al doilea factor de armonie la plecare este salutul.
Nu e deajuns să soseşti la vreme, trebuie să soseşti şi cu
voie bună. Mai ales dacă cerul e întunecat şi vântul bate a
ploaie. Atunci zâmbetul tău să înlocuiască zâmbetul
soarelui. Se-nţelege că acest zâmbet în zori de zi le vine
mai uşor unora decât altora.Cei care au darul să se deştepte
ca ciocârlia cântând, sunt drumeţi născuţi. Dar cunosc şi
eroi, care cu toată oboseala ce o simt, când se scoală la
ceasuri neobişnuite, ascund această infirmitate sub un
surâs de mare preţ moral. Şi să porneşti cu nădejde, iar nu
cobind a rău. E o deosebire fundamentală între o cobe rea
şi un turist prevăzător. Aceea e în stare să strice expediţia
cea mai frumoasă prin atmosfera de critică şi de fricoasă de Nistor Gheorghe
8
BUCURA DUMBRAVA
Ascensiuni pe alte meridiane
Italia - Alpi
Cozie-Valle Po-Crissolo
„La Citta Sul Monte”
Suntem în luna lui august 2009 mai precis pe 11

august şi suntem pe punctul de a porni spre o nouă
aventură. Sunt câteva luni de când am decis să facem o
excursie în Alpii Italieni pentru a urca câteva vârfuri peste
3000 de metri, aşteptând cu nerăbdare şi ziua pusă...uită că
ea a sosit! Am fost mult mai mulţi pe listă dar datorită unor
probleme familiare unii dintre noi au trebuit să renunţe, dar
nu-i nimic, cei rămaşi pornim la drum. Eu şi prietena
noastră de club, Iuliana, decişi de la început, rămânem pe
baricade. Bucurându-ne de vremea superbă de afară ne
facem bagajele cu tot ceea ce ne trebuie şi ne urcăm în
autocar. Din păcate soluţia ce am ales-o pe moment, s-a Cinăm şi noi împreună cu toţi oaspeţii casei, ne
dovedit a nu fi cea mai bună în ceea ce priveşte transportul cunoaştem, ne vorbim şi facem un tur pentru a cunoaşte
în sensul că am făcut aproape două zile până la destinaţie. mai bine casa şi satul Crissolo, consultăm harta zonei cu
Adevărul este că din greşeli învaţă omul...dacă poate. toate treseele turistice şi ne hotărâm la programul ce
Ajunşi la Torino în după-masa zilei de 12 august, urmează să-l facem. Obosiţi după drum, nu stăm mult la
suntem nevoiţi să mai aşteptăm încă o oră şi jumătate până poveşti, direct la duş şi apoi la somn.
ce porneşte următorul autobuz care ne v-a duce la casa din
poveşti. Am uitat să precizez că de la Torino şi până la 13 August
Crissolo, satul unde trebuie să ajungem mai avem de făcut Deşi unii ar spune că este o zi cu ghinion noi putem să-i
vreo 78 de km. contrazicem în ceea ce ne priveşte, vreme superbă, soare
fără vânt şi nici un nor la orizont, curat lacrimă. Fiind joi
decidem ca dimineaţa să ne-o petrecem în piaţa din sat,
piaţă care se organizează în fiecare joi din săptămână.
Se face ora cinei când ajungem şi noi la casa alpină „La

citta sul monte” casă de vacanţă situată la o altitudine de
1430 m fiind deschisă din luna iunie până în luna Luăm masa de prânz şi pornim spre primul nostru obiectiv
septembrie, chiar şi în sezonul de iarnă, de sărbători,dar „Trei Dinţi” un traseu de acomodare care porneşte de la
numai în luna august se primesc familii şi grupuri cabană, urcă prin satul Borgo, sat care se află deasupra
organizate, restul timpului fiind ocupată de elevi. noastră, fiind bucuroşi că îl găsim destul de populat în luna
august faţă de restul anului, plin de oameni care vin să-şi
petreacă concediul aici în munte. Ieşim din sat, o luăm la
dreapta, trecând printrun loc destul de ciudat dar liniştit,
9
BUCURA DUMBRAVA
un sat părăsit de mulţi,mulţi ani şi care localnicii îl numesc

„Satul fantomelor”.
După câte îmi aduc aminte din anii trecuţi,vorbind cu un
localnic...nici ei nu ştiu cu exactitate de ce poartă această
denumire,nu se ştie dacă a fost vreodată bântuit acel sat de
fantome.
În cele din urmă ajungem sus,ne cocoţăm pe fiecare

dinte în parte,admirăm priveliştea,este o zonă deosebită
aici,reuşim să vedem satul de unde am pornit şi după o
scurtă pauză începem să coborâm.Ajungem în sat,lăsăm
câinii acasă la stăpânul lor,iar noi o apucăm pe altă cărare
care ne poartă spre biserica "San Chiaffredo" , o biserică
veche,plină de istorie datând încă din vremuri antice.Multe
Din sat,doi câini decid să ne însoţească,cu toate legende sau ţesut în legătură cu această biserică,una dintre
insistenţele noastre verbale,atât în română cât şi în italiană ele spune că un soldat pe nume Chiaffredo scăpat din
nu reuşim să-i oprim.De ce ne doream noi atât de mult ca armata legionară,trecând Alpii,se refugiază aici punând
ei să rămână acasă?Zona care urmează să o străbatem este bazele unei biserici şi a unui loc pentru creştini încă din
plină de marmote dar cu aceşti patrupezi lângă noi nu anul 522 d.H. Legenda mai spune că odată fiind cu boii săi
avem nici o şansă să le vedem...aşa a şi fost.Este după la arat,aceştia alunecă la vale,el scăpând cu bine ,coboară
masă şi este normal ca norii să-şi facă apariţia dar nu este în vale unde îşi găseşte boii vii şi nevătămaţi şi ca o
un obstacol pentru noi,ne continuăm liniştiţi drumul,auzim recunoştinţă face un tablou cu toată scena pe care îl pune
în depărtare sunetul de clopoţei semn că undeva este o în biserică ca o mulţumire adusă lui Dumnezeu,defapt
turmă de oi,dar spre bucuria noastră nu ne întâlnim cu toată biserica este plină de asemenea tablouri puse de
ele.Înainte de a ajunge la Trei Dinţi găsim un prat oameni care au trecut prin clipe grele şi au scăpat de la
înflorit,plin cu flori de colţ, le admirăm... moarte.Este o biserică plină de istorie,care odată ajunşi la
Crissolo merită vizitată.
Sunt superbe!
10
BUCURA DUMBRAVA
Bucuroşi de tot ceea ce am reuşit să vedem ne întoarcem o plăcere să urci aici, cam cât două terenuri de fotbal puse
la cină, facem un duş călduţ şi ne punem la poveşti. unul lângă altul. Un castel construit din pietre puse una
Cunoscând încă din 2002 aceşti oameni minunaţi de peste alta cu o cruce metalică în vârf ne dă de ştire că am
munte, începem a depăna amintiri, iar Iuliana hotărâtă, ajuns la 3105 m. Bucuroşi de vremea bună admirăm
începe să înveţe italiana. Mulţi dintre ei fac parte din priveliştea care este superbă, te lasă fără cuvinte.
Clubul Alpin Italian şi ne aducem cu drag aminte de
excursiile făcute împreună anii trecuţi. Deschidem hărţile
din nou, ca de obicei şi decidem: mâine se urcă pe vârful
Meidassa 3105 m, eu şi Iuliana. De la cabana noastră până
la refugiul "Pian del Re"- 2020 m. Este un drum asfaltat de
vreo 8,7 km, drum pe care îl putem face cu maşina reuşind
să câştigăm aproape două ore, de fapt de aici pornesc toate
traseele. Se face târziu, a trecut bine de miezul nopţii, ne
ducem la culcare cu gânduri bune pentru ziua de mâine.
14 August
Cu amabilitatea prietenului nostru Angelo care se trezeşte
devreme pentru a ne duce cu maşina, ne aflăm la Pian del
Re , de unde pornim spre o nouă aventură.
Mai sosesc încă două persoane pe vârf care se duc până în

capătul celălalt al platoului de unde se vede mai bine
vârful Monviso, de aici, de la înălţimea asta nu pare aşa
înalt.
Lăsăm în partea stângă bătrânul Monviso 3841 m, cel

mai înalt vârf din zonă şi ne continuăm traseul nostru,
având parte atât de stâncă cât şi de straturi de flori, până ce
ajungem la o veche cazarmă militară care a fost construită
pe vremea războiului. Ocolim prin dreapta cazarma
militară dar înainte de a ajunge la ea ne oprim să luăm apă
de la un izvor destul de bine ascuns între stânci, dacă nu
ştii locul poţi trece fără să-l observi, dar noi îl găsim, luăm
apă şi purcedem. Începe să sufle vântul iar noi simţim din
plin acest lucru, ne este frig dar ne îmbrăcăm bine în
timpul unei pauze de o mică gustărică. În partea stângă În partea dreaptă,spre partea franceză se vede vârful
lăsăm o porţiune mare cu zăpadă îngheţată, greu de trecut Granero 3171 m, destul de greu de urcat pe el având un
de ea şi continuăm să urcăm. De aici şi până în vârf traseu mai dificil un pic şi un vârf destul de neâncăpător,
marcajul este mai vechi şi se observă puţin mai greu dar ne nu reuşesc să stea mai mult de trei persoane una lângă alta
ghidăm după omuleţii făcuţi din pietre pe care îi ridicăm pe el.
din trecere cu încă o piatră pentru a fi mai vizibili. Parcă
nu se mai termină urcuşul, dar cu silinţa, ajungem în vârf.
Platoul acestui munte este imens, de aceea este întotdeauna
11
BUCURA DUMBRAVA
Vârful Granero 3171 m.
De sus reuşim să vedem şi "Valle Po" valea de unde am Înainte de a ajunge în vârf prima prietenă a noastră îşi
urcat noi deasupra căreia s-a format o pătură de nori. face apariţia, o capră superbă, italienii îi numesc camoşi.
" Val Pellice "o altă vale cu o privelişte deosebită unde se Se spune că traseul spre Traversette este dificil, de fapt
află refugiul Granero 2377 m şi lacul Granero. Ne odihnim şi eu aveam în minte o tură făcută în 2003 care atunci s-a
aproape o oră pe vârf, o gustărică iar norii nu ne lasă părut destul de dificilă, dar acum urcând din nou mi-am
singuri, îşi fac apariţia şi noi decidem că este timpul să dat seama că era doar o părere de-a mea greşită, atunci
coborâm. Şi o facem încet, încet urmând acelaşi traseu ca eram pentru prima dată pe munte la o altitudine aşa
la urcare dar parcă la vale îi mai uşor de mers. Ajungem la mare...şi ăsta a fost impactul. Odată ajunşi pe vârf vedem
cazarmă, decidem că suntem în formă şi reuşim să facem şi partea franceză cu o privelişte rar întâlnită.
şi "Colle delle Traversette" 2950 m cu întoarcere din
partea franceză trecând prin "Buco di Viso" 2882 m.
O galerie săpată în munte cu scopul de a trece mai uşor în
Franţa acest traseu fiind numit şi "drumul sării". Are o
lungime de 75 m, cu o înălţime medie de 2 m şi destul de
lată, 3 m. A fost săpată între anii 1475-1480 la ordinul
împăratului Ludovic al-II-lea din Saluzzo evitând astfel,
după cum zicea el, drumul destul de periculos spre Colle
delle Traversette.
12
BUCURA DUMBRAVA
Coborâm în partea franceză o diferenţă de nivel de 68 m şi După acest spectacol nu mai avem nimic de spus, ne
ajungem la "Buco di Viso", ne punem frontalele şi pe o întoarcem la cabană puţin speriaţi de norii care îşi fac
gaură destul de mică trecem în partea italiană unde avem apariţia la apusul soarelui dar care dispar odată cu noaptea.
mai mult spaţiu. După tot programul de seară, împreună cu prietenii noştri
italieni punem de o ieşire pe mâine dacă vremea ne-o
permite.
15 August
O dimineaţă perfectă pentru o excursie. Pornim
dimineaţa devreme pentru a vedea răsăritul soarelui de la
2350 m, facem fotografia de grup şi ne urmăm traseul.
Ieşiţi din galerie, urmăm acelaşi traseu ca la urcare,

luăm apă de la izvorul de lângă cazarmă şi coborâm
însoţiţi de alţi excursionişti. Lăsăm tot poporul să treacă
înaintea noastră şi facem un popas aşteptând liniştea de Ne îndreptăm spre refugiul "Quintino Sella" 2640 m,
care aveam nevoie. Ne simţim bine, suntem bucuroşi de tot refugiu inaugurat în anul 1863 de către cel care îi poartă
ce-am văzut, dar ziua nu se termină aici, întâlnim suratele numele şi astăzi dar până acolo mai avem vreo două ore şi
pe cărare...bucurie enormă, ne oprim şi începe şedinţa foto, jumătate de mers. Acest traseu l-am îndrăgit de la început
suntem norocoşi! Ne trezim în mijlocul unei turme de deoarece este plin de lacuri, ca de exemplu,
capre care ne dau o satisfacţie enormă o excursie cu
adevărat împlinită. Rămânem fără cuvinte, ne înţelegem
doar prin gesturi.
13
BUCURA DUMBRAVA
lacul Chiaretto 2403 m. Ferragosto o sărbătoare mare cu multe feluri de mâncăruri

aparţinând bucătăriei italiene, care se organizează în
fiecare an, tip bufet suedez.
Înainte de a ajunge la refugiu la stânga avem un indicator

care ne poartă pe vârful "Viso Mozzo"3019 m.
Mâncăm pe săturate, chiar am exagerat fiind destul
de flămânzi de la drum şi aerul de munte. După cină facem
o scurtă ieşire în sat ca să putem dormi liniştiţi după atâtea
bunătăţi mâncate,ziua ajunge la sfârşit,după un duş bun
direct la somn.
16 August
Fiind duminică amicii noştri italieni decid că e timpul
să se întoarcă acasă după prânz, deci noi ne organizăm
rapid, facem un traseu mai scurt în aşa fel încât să ne
putem întoarce la cabană pe la orele 14:00 pentru ai saluta
la plecare. Pornim spre "Monte Tivoli"1791 m, un loc
deosebit de frumos, de unde în zilele fără ceaţă se vede
partea sudică a muntelui Monviso. Un traseu de 3 ore dus-
întors iar la coborâre, înainte de a ajunge în sat o luăm la
stânga pe traseul marcat care ne duce la peştera Rio
Din tot grupul decidem de urcat numai 5 persoane iar Martino 1530 m altitudine.
după o oră şi jumătate ajungem pe vârf şi doar acum îmi
dau seama de ce alţii au renunţat.
La întoarcere găsim refugiul în ceaţă,o pauză de masă şi

decidem să coborâm ţinând cont că este ziua de 15 august
14
BUCURA DUMBRAVA
17 August
Ne punem lanternele frontale şi intrăm. La intrare avem o
cupolă lungă de 15 m şi înaltă de vreo 10 m, după care Aproape toţi au plecat acasă, fiind puşi în faţa faptului
urmează cel mai îngust loc din peşteră cât o jumătate de împlinit, decidem şi noi să coborâm la Torino urmând ca
uşă normală, nicio problemă de a trece dar simţim un în ziua următoare să ne întoarcem acasă. Salutăm pe toată
curent de aer rece datorită deferenţei de temperatură. Afară lumea rămasă la cabană şi luăm microbusul de la Crissolo
sunt uneori temperaturi de 26º-28º pe timpul verii iar care ne duce până la Barge şi de aici autocarul mare până
înăuntru 5,5º cu un întuneric total şi o umiditate de 100%. la Torino. Ajungem după ora 12:00 înTorino, ne punem
Pornind de la cabană, în urcare se face în aproximativ o bagajele la prietenul nostru Liviu unde v-a urma să
jumătate de oră plus o oră înăuntru fiind lungă de circa 600 dormim şi ultima noapte petrecută în Italia. Având la
m cu mici diferenţe de nivel. Traseul înăuntru este bine dispoziţie o jumătate de zi ieşim în oraş pentru a vizita: via
amenajat şi înteţinut cu lanţuri unde este nevoie şi scânduri Roma în centru, via Garibaldi şi câteva biserici incluzând
pentru a putea trece de o parte şi de alta a văii, trepte şi D`omo di Torino unde se află giulgiul lui Isus.
săpate în stâncă iar mai nou cu un fir alb-roşu de la intrare
până în capăt.
Ne despărţim de Torino, ne despărţim de Italia dar ne
Punctul de maximă rezistenţă este chiar în capătul
gândim deja la întoarcere, sperând că în anul ce urmează
peşterii, o cameră imensă, spaţioasă numită „Sala del
să fim cât mai multi. Toate cele bune!
Pissai” care găzduieşte o cascadă înaltă de peste 45 m.
Datorită vitezei apei şi a curenţilor de aer, înăuntrul
peşterii se formează un vânt însoţit de o ploaie măruntă
asemeni aceleia de primăvară, deci nici întrun caz nu
trebuie să lipsească pelerina. Drumul de întoarcere îl
facem la fel de liniştiţi ca la intrare nefiind deranjaţi de
nimeni pe tot traseul. Ajungem cu bine în sat şi apoi la
cabană unde prietenii noştri sunt gata de plecare, ne
salutăm, ne pupăm, un obicei foarte original şi des folosit
în Italia, ne despărţim cu gânduri bune pentru la anul, sigur
ne vom întâlni aici la anul!
Spre seară, după cină ieşim în curte şi ne întâmpină
o ploaie de vară care pare că plânge şi ea după timpul
trecut aşa de repede. O jumătate de oră de ploaie şi gata,
cerul se înseninează.
de Ionuţ Coteţ
15
BUCURA DUMBRAVA
Interviu cu Lucian Petru Goja
Deţine:
INTERVIU CU LUCIAN PETRU GOJA • colecţie de peste 3100 fotografii color în format 20
x 30 cm cu tematică alpină, floră, arhitectură
Născut la 20 febr. 1950 în Baia Mare, absolvent al rustică tradiţională, port-tradiţii populare,
Institutului Agronomic Timişoara - Facultatea de Medicină monumente ale naturii, monumente istorice etc.
Veterinară şi reprofilat după 1989 în dealer XEROX • o serioasă colecţie de fotografii în format 9 x 13
România, Lucian Petru Goja practică turismul montan din sau 10 x 15 cm
copilărie, începînd cu Muntii Gutâi, Maramureşului, • sute de diapozitive cu tematică turistică extrem de
Lăpuşului, Rodnei până la importantele masive din ţară (cu variată
câteva excepţii). • zece bibliorafturi, adică mii pagini, cu descrieri de
ture şi trasee montane
A publicat relatări turistice însoţite de fotografii în revista • corespondenţă în acest domeniu cu o mulţime de
editată de C.C.I. Maramureş-Hermes Contact, apoi pasionaţi de turismul montan
periodic în cotidianul Glasul Maramureşului.
Imediat după apariţia revistei Munţii Carpaţi, începând cu

nr. 4 şi până la 37 (ultimul) a colaborat cu descrieri de
trasee montane şi fotografii în diferite masive/anotimpuri.
A colaborat cu imagini foto la 4 din cele 13 numere

(apărute până în prezent) ale revistei Cultură @ Turism.ro
editată de Ministerul Culturii şi Cultelor.
A participat cu peste 80 imagini la realizarea albumului

Maramureş, ediţia 2002/2003, realizat de Consiliul
Judeţean Maramureş şi Muzeul Judeţean Maramureş şi cu
text şi imagini la ghidul turistic Maramureş, ediţia 2006.
În 2004 a colaborat cu Greenpeace România şi World

Wide Found România în proiecte legate de ecologie
montană, turbării, lacuri de turbărie etc.
În 2003/2004 a colaborat cu jurnalista norvegiană Svanhild

Naterstad la realizarea unui proiect privind Maramureşul
Istoric şi Ţara Chioarului, rezultatele acestuia fiind vizibile
în trei numere succesive ale publicaţiei Ukeadressa –
Norvegia.
Împreună cu Editura Belalpin şi Autoritatea Naţională

pentru Turism a participat la un proiect privind reevaluarea
stării treaseelor, marcajelor, cabanelor, refugiilor din zona Brena şi eu pe Igniş iarna
nord-estică a Parcului Naţional Munţii Rodnei, rezultatul
celor peste 20 ture programatice derulate în 2002 fiind Personal, l-am cunsocut pe domnul Lucian Petru Goja prin
sintetizate în capitolul Muntii Rodnei dintr-o broşură intermediul scrisului său, citindu-i articolele despre turism
publicată recent în engleză, franceză şi germană (conţine postate pe emaramures.ro. A fost prima persoană care mi-a
hărţi, trasee, fotografii din masivele Făgăraş, Bucegi, venit în minte când am acceptat sarcina de a pregăti
Piatra Craiului, Retezat, Parîng, Ceahlău, Ciucaş Rodnei). această rubrică. L-am invitat să îmi dea un interviu şi iată
Încă de la lansarea site-ului www.alpinet.org a colaborat ce a ieşit.
constant la secţiunea Invitaţie în Carpaţi, avînd o rubrică
personală Drumeţii cu L.P.Goja.
16
BUCURA DUMBRAVA
Revista Opaiţul Rodnei: Vă mai amintiţi prima drumeţie R.O.R.:Cine vă însoţeşte în drumeţiile dumneavoastră?
pe munte? L.P.G.: De regulă 1-2, cel mult 4 foarte bune
Lucian Petru Goja: Onest? Nu. Primele plimbări turistice cunoştinţe/amici cu aceeaşi pasiune pentru natură şi
le-am făcut probabil cu Papa în cartierul Valea Borcutului, fotografie, re-re-reverificaţi peste ani, nefitzoşi,
pe la Balta lui Pocol – Întorsura – Făget - Tîrgu Ciorilor, v. nepretenţioşi, dispuşi să înţeleagă faptul că ploaia, noroiul,
Frumuşeaua - Tighier începind pe la 3 ani jumate - 4 ani; sudoarea scursă, oboseala sau/şi unele mici „rătăciri” nu
din clasa I începând (1956, am mers la şcoală la 6 ani, deşi sunt premeditate ci, adesea, inerente în realizarea unui
„copiii normali” se duceau în acea vreme doar la 7), alături traseu, cu atât mai mult cu cât acesta are ca obiectiv
de colegi şi îndrumaţi de o învăţătoare cu certă vocaţie prospectarea unei zone necunoscute de către noi.
didactico - pedagogică, Sabina Cosma, am făcut excursii Partenerul meu drag-fidel-neobosit-nelipsit-pasionat....în
aproximativ în aceeaşi zonă descoperind mirabila fantezie toate traseele turistice este Brena, un căţeluşa labrador ce
a florilor, zborului fluturilor, păsărelelor sau, prin micile are 7ani jumate, şi e îndrăgită de toţi cei cu care mergem
bulboane ale văilor din zona, lumea magică a acvafaunei, pe munte; e nebună după alergat în neaua proaspătă sau/şi
de la peştişori la raci. scăldat în bălţi-pâraie-văi-lacuri-tăuri. Brena e ideală în
turele cu cortul fiindcă nimeni şi nimic nu se poate apropia
R.O.R.:Când aţi realizat că muntele şi natura vă sunt sub 200-150 m fără ca ea să-mi dea de ştire; în rest e o
dragi? afectuoasă impecabilă şi adorabilă şi...o răsfăţată (ca orice
L.P.G.: Cu astea am crescut practic, iar legătura s-a creat d-nă/d-ră). Pe nepotul meu, Radu Alexandru Todea, de 5
treptat, solid, indisolubil, mulţumită părinţilor, educatorilor ani împliniţi în 3 noiembrie 2009, ce locuieşte în Cluj
pe care am avut şansa să-i întâlnesc în şcoală sau înafara ei Napoca şi vine la Baia Mare "în concediu" sau/şi
(de ex. prof. de naturale - biologie Iosif Covaci sau/şi, la minivacanţe am încercat să-l duc niţel în natură, la
liceul Gh. Şincai, regretatul extraordinar dascăl Sălăjan), plimbare, pentru a încerca să-i evidenţiez frumuseţile
colegilor şi prietenilor cu aceleaşi afinităţi şi pasiuni. naturii şi să-i stârnesc curiozitatea; i-am promis o excursie
la Lacul Albastru-Baia Sprie (în iarnă n-a ieşit, au fost
R.O.R.:Cât de des o porniţi pe cărări de munte? acele vremi urâcioase/ploioase în noiembrie, decembrie,
L.P.G.: Săptămânal, uneori bisăptămânal. ianuarie), poate în preajma Paştelui. Cu Radu am fost într-
o zi destul de nashpa la Lacul Bodi Baia Sprie=Lacul
R.O.R.:Cum s-a născut pasiunea pentru fotografie? Mogoşa şi altădată, duminica, pe v. Someşului şi în
L.P.G.: Alături de Papa, pe munte, urmărindu-l cum continuare la heleşteele din Ariniş & Cehu Silvaniei (la
utiliza un aparat empiric Kowa Kid, apoi un Smena, pândit avifauna minunată, i-a plăcut tare deşi la final eram
cumpărându-mi ...mult mai târziu un bunişor FED 4 năclăiţi de noroi argilos gros).
rusesc, ulterior un Practika LTL dotat suplimentar cu
obiectiv superangular şi teleobiectiv Iupiter 400, greu ca
naiba şi cumpărat într-o excursie în U.R.S.S., trecând la
Canon EOS 5 (de tranziţie între analogic şi digital) şi-apoi,
după apariţia digitalului, la un Sony DSC R1. Nu-mi place
însă să fotografiez ortaci/oameni şi cu atât mai puţin îmi
place să pozez/să fiu pozat.
Brena & Radu la L.Mogoşa
R.O.R.:Aveţi vreun munte sau vreun traseu turistic

favorit?
L.P.G.: Nu, nu cred, deşi există masive montane cu
spectaculozitate şi dificultate de abordare-revelare deplin
diferită precum Piatra Craiului de ex.
Răsărit grandios la Săcălăşeni fundal Şatra Pintii
17
BUCURA DUMBRAVA
Nu poţi compara practic măreţia şi unicitatea Făgăraşilor, zona Şuncuius-Zece Hotare din M-ţii Pădurea Craiului,
Bucegilor, M-ţilor Rodnei, M-ţilor Parâng, Ceahlăului cu respectiv în zona Padiş-Cetăţile Ponorului-Cheile
aceea a M-ţilor Maramureşului, Trascăului, Vlădesei, Galbenei-Cheile Bogai etc.
Bihorului, aşa cum mi se pare absolut aiurea să compari
Cheile Nerei cu Defileul Lăpuşului. R.O.R.:Aţi participat vreodată la concursuri montane?
L.P.G.: Nu.
R.O.R.:În ce anotimp vă place cel mai mult să mergeţi în
drumeţii? R.O.R.:V-au fost de folos pe munte studiile dvs. de
L.P.G.: În toate anotimpurile şi practic poţi afirma că medicină veterinară?
începi să cunoşti cât de cât un munte/traseu abia atunci L.P.G.: În mod sigur da, precum enorm de multe alte
când l-ai parcurs în toate anotimpurile şi mai ales din cunoştinţe dobândite prin natura pasiunilor colaterale, de la
diferite direcţii. lectura beletristică, speologică, călătorii, alpinism de cea
mai înaltă clasă naţional & internaţional, botanică,
R.O.R.:Există vreun munte în România pe care nu l-aţi geologie, în acest sens calitatea trupei, gradul său de
urcat şi intenţionaţi să o faceţi? educare/erudiţie, pasiunile comune, etc., având un rol
L.P.G.: M-ţii Ciucaş, zona Carpaţilor de Curbură, M-ţii extraordinar, determinant practic.
Godeanu, M-ţii Rarău-Giumalău, Obcinele Bucovinei, M-
ţii Dobrogei ... problema cea mai mare o constituie găsirea R.O.R.:Care consideraţi că sunt regulile de bază pe care
şi sincronizarea trupei, disponibilitatea colegilor de a-şi trebuie să le respecte un montaniard?
căra-n cârcă „casa, masa” = cortul, sacul de dormit etc., L.P.G.: Cuvântul dat să fie respectat, punctualitatea,
fără de care nu poţi face mari circuite montane. Pe de altă spiritul onest de echipă, neconsumarea băuturilor alcoolice
parte, a fi o data, de două ori, într-un masiv, nu e deloc în traseu sau/şi înainte de abordarea acestuia,
sinonim cu „l-am făcut, îl cunosc”, să fim serioşi! Un netransformarea finalului unei ture în serbare câmpenească
munte-l cunoşti parcurgându-l adesea şi „la metru pătrat”, ori haiducie = dezmăţ bahic, capacitatea de documentare -
începând să-l descoperi în detaliile care-l particularizează. orientare - informare şi comunicare, loialitatea, capacitatea
De această manieră cunosc M-ţii Gutâi, Ţibleş, Igniş, de efort, altruismul spontan, modestia, grija deosebită faţă
Maramureşului, Rodnei, destul de binişor M-ţii Parîng & de echipament şi accesoriile stringent necesare în funcţie
Retezat sau/şi zone mirifice apropiate, sălăjene, cu totul de traseul ales şi obiectivul propus.
unice prin formaţiunile lor geomorfologico-peisagistice şi
adesea prin fosilele întâlnite. R.O.R.:Sănătatea dumneavoastră sau integritatea fizică
au fost vreodată puse în pericol pe munte?
R.O.R.:Aţi realizat ieşiri pe munţii din afara României? L.P.G.: Practic nu, şi asta datorită mentorilor responsabili,
Există vreo deosebire între modul în care se face turism ghizilor pe care i-am avut peste ani. Asta nu e defel
montan la noi faţă de alte ţări? sinonim cu nu ne-a prins vijelia/furtuna/descărcările
L.P.G.: Nu, nu am avut (până acum?) această şansă, dar electrice, grindina, viscolul în trraseu (dimpotrivă, am trăit
am câteva „tentaţii” cehe, bulgăreşti, slovace, elene sau uneori coşmaruri legate de astfel de dezlănţuiri ale naturii,
turceşti. lânga lacul Cilcescu-M-ţii Parîng, vara, când subit
temperatura a scăzut de la 30°C la 12°C, soarele a lăsat
R.O.R.:Aţi încercat şi alpinismul sau speologia? Aţi fost locul cumulo-nimbuşilor tenebroşi în 15 minute cel mult
în ture care să fi utilizat tehnici speciale de căţărare, şi-apoi vijelia, grindina şi fulgerele s-au năpustit asupra
asigurare, etc.? noastră de ne-am mirat că am supravieţuit la final; altadată,
L.P.G.: Nu am făcut alpinism sau speologie în sensul real suind solo dinspre Buşteni-Poiana Izvoarelor-La
al aptitudinilor, cunoştinţelor, experienţei şi Prepeleac-Brîna Caprelor spre vf. Bucşoiu Mare şi apoi pe
echipamentului impus de aceste extraordinare pasiuni vf. Omu-M-ţii Bucegi, ajuns la „lanţuri” a început vijelia şi
„extreme”, cu toate acestea, în numeroase trasee alpine a fulgerele & tunetele-n cascade înfiorătoare; o aversă
trebuit să recurg la procedeuri specifice acestor genuri teribilă ne-a prins, alături de colegii de la Speo Montana,
pentru a depăşi/surmonta anumite pasaje „tehnice” la liber, coborând de la Tăul Zînelor-M-ţii Căliman, spre tabăra
fără asigurare. Cât despre incursiunile speo-turistice am unde înoptasem, în câteva minute ploaia, grindina,
avut în ultimul deceniu câteva experienţe interesante în fulgerele şi tunetele ne-au arătat reala micimi şi
domeniu, asta strict mulţumită membrilor Clubului de insignifiantă a ...omului; grindina m-a bătut de 2 ori în M-
Speologie Montana Baia Mare. În rest, ca orice „călător”, ţii Rodnei, odata făcând creasta principala de la Curmătura
am vizitat peşterile Ursului, Muierii, Ialomiţei, Polovragi, Galatului spre vf. Aniesu Mare-Laptelui-Puzdre, altădata
nişte catacombe sinistre din Kiev sau/şi am ajuns în urmă alaturi de reputatul şi experimentatul montaniard
cu vreo 3, 4 ani să caut metodic obiective speo-turistice în
18
BUCURA DUMBRAVA
Ioan Pop„Ionică”, pe Muntele Cailor şi-n Zănoaga Cailor, În Baia Mare am cunoscut peste ani trupe de vârstnici,
prin iunie, la înfloritul genţienelor şi rododendronului. septuagenari, octogenari chiar (maghiari) ce băteau
metodic trasee de pe v. Usturoi în Poiana Plestioare, vf.
Pleştioare- vf. Tocastru-Valea Romană sau aveau trasele
lor „de suflet” pe sub Secătura Gutâiului în Şaua
Doamnelor-Creasta Cocoşului, nişte eco-turişti prin
educaţie elementară, vocaţie şi practică de decenii,
agreabile fiinţe întâlnite acolo unde nu te nici aştepţi.
R.O.R.:Aţi avut şi aveţi numeroase colaborări cu diverse

instituţii publice, reviste, O.N.G.-uri. Există vreun proiect
în care aţi fost implicat de care să vă fi ataşat mai tare?
L.P.G.: Nu cred. Orice proiect la care marşezi înseamnă o
nouă provocare, cel mai bun extra stimul pentru a-ţi
demonstra capacitatea şi, esenţial, utilitatea=raţiunea de-a
fi, ceea ce nu-i deloc puţin lucru.
R.O.R.:Puteţi face o comparaţie între turismul montan

dinainte şi respectiv de după anul 1989? Ce schimbări
pozitive sau negative a adus capitalismul în acest
domeniu?
L.P.G.: Există diferenţe în ceea ce priveşte mai ales
Brena şi eu la Cascada Runcului „turismul de masă”. Foarte puţini mai fac azi diferenţa
dintre turismul făcut cu pasiune, abnegaţie, dedicaţie,
R.O.R.:Aţi făcut sau faceţi parte din vreo asociaţie care programatic, civilizat şi (automobilistica) ieşirea la un
să aibă ca obiect de activitate turismul montan? picnic cu mititei, cârnăciori, friptane din belşug
L.P.G.: Nu. Nici nu intenţionez. Nu-mi place îmbălsămate-n horinci, vin sau/şi bere. Turismul, din
înregimentarea de niciun fel. Îmi plac echipele mici, punctul meu de vedere, e ceva foarte serios asumat,
„cunoscute precum îţi ştii buzunarul”, cei cărora le sugerez presupunând învăţare-educare-documentare,consultare-
sau îmi sugerează un traseu nou şi cu care, onest, scurt, informare,recipcrocă evoluţie, permanentă = un fel de
fără figuri, ajungem la consens, apoi încercăm să ne occidental binevenit continuous learning, adică un ceva
împlinim obiectivul până la capăt. sincer de dorit în toate domeniile vieţii pentru a fi mereu
„pe fază” şi, dacă e posibil, „în priză”.
R.O.R.:Din păcate, montaniarzii din Baia Mare nu prea
sunt cunoscuţi. Ne puteţi spune câteva persoane care R.O.R.:Ce alte pasiuni mai aveţi pe lângă turismul
activează în acest domeniu? montan şi fotografie?
L.P.G.: Sunt totuşi câţiva pasionaţi de munte, natură, de L.P.G.: Beletristica, muzica (de la clasică la jazz, rock,
vârste şi ocupaţii diferite, începând cu nonagenarul Mersei blues, underground şi nu-n cele din urmă hip hop, evident
Willy bacsi, Papa (88 ani pe 24 iunie a.c. cu voia zeilor), anumite piese şi anumiţi interpreţi; mă număr însă, din
Dumitru Istvan, Ioan Pop-rangerul de la PNM fericire pentru mine şi spre dezolarea preşedintelui
Maramureşului, Attila şi Maria Kelemen, Griga Cristina, Băsescu, printre acei 1 % din conaţionali care detestă
Gabriel şi Klara Motica, Sanda Petruţiu 7 fam., Gheţie manelele şi, în general, kitsch-ul si „artistele”, apoi arta
Mihai, Pascu Dinu, Aurelian Ştefănoiu, Traian Minghiraş, plastică, arhitectura, rusticul & tradiţionalul etno-folcloric
Mihai Tămaş, Ioan Pop-GNM, Alec Portase...Am avut autentic, filmul de artă în cel mai strict şi solid sens al
bucuria de-a întâlni aceeaşi „necunoscuţi” în Ţibleş, Gutîi, cuvântului şi, în general, tot ceea ce e cu adevărat trainic şi
Rodnei sau într-o „tură banală” de la Muzeul Satului spre frumos.
Piatra Şoimilor, iar astfel de întâlniri îţi produc o
extraordinară bucurie, comparabilă de ex. cu aceea de a te
întâlni în Făgăraş sau Rodnei cu deputaţi/senatori din de Cosmina Grad
Parlamentul României, dovada irefutabilă a faptului că
oamenii nu sunt la fel şi că excepţia întăreşte regula.
19
BUCURA DUMBRAVA
Cele 10 porunci ale turismului pe munte
Cele zece porunci ale turismului de munte vor voi să bea din izvorul pe care-l murdăreşti fără rost.
Tăbliţele de marcaj nu sunt menite drept ţintă pentru
(din decalogul unei călăuze celebre - Luis Trenker) proiectilele tale improvizate şi nici nu trebuie să le schimbi
aşezarea dintr-o glumă deplasată. Să nu laşi deschise
Să nu întreprinzi o ascensiune ce-ţi depăşeşte porţile stânelor şi ale înprejmuirilor, căci poţi provoca
puterile. Tu trebuie să învingi muntele, nu el pe tine; să-ţi proprietarilor pagube şi arunci discredit asupra tuturor
fixezi un obiectiv pe care să-l poţi atinge, dar de va trebui drumeţilor. Din acelasi motiv, să nu sari peste îngrădiri şi
să renunţi la el să ştii să faci stânga-mprejur cât mai este nici să nu te inviţi nepoftit în claia cu fân ce o vezi în
timp. Să nu fi grăbit şi să nu încerci să stabileşti recorduri proprietatea cuiva. Cântă dacă-ţi face placere, dar cu
de viteză. Să nu ai mania piscurilor, dar să nu ocoleşti măsură şi acolo unde este locul. Chiuiturile se potrivesc de
dificultatea în variatele ei forme. cele mai rare ori cu gâtlejul tău şi nici nu fac totdeauna
plăcere semenilor tăi. Nu ţipa fără rost, tulburi inutil
Să pregăteşti cu de-amănuntul orice drumeţie fie oamenii şi animalele. Aprinde focul numai dacă este
că mergi singur, cu prietenii sau cu ghidul. Un ignorant sau absolut necesar, supraveghează-l atent şi pe urmă stinge-l
un neputincios care are nevoie de o guvernantă alpină este, complet. Nu arunca pietre şi caută să mergi astfel încât să
în munti, pur şi simplu ridicol. Documentarea trebuie să fie nu provoci căderea lor, chiar dacă ai convingerea că nu te
tot atât de completă ca şi echipamentul alpin. Să cunoşti urmează nimeni. Pe drumuri umblate şi în locuri expuse să
mediul în care te mişti şi să-i înţelegi fenomenele. Să nu-ţi nu faci nudism şi nici seminudism, altfel însă profită de aer
încarci stomacul şi să nu ai pretenţia să te alimentezi cu şi soare cât poţi mai bine. Cum te apropii de locurile
icre negre sau stridii. Idealul tău alpin să fie acela de a populate urmează regulile convieţuirii sociale.
gusta cu aceeaşi plăcere o duminică frumoasă pe un vârf
de deluşor, ca şi cu alt prilej un abrupt din cele mai grele. Fi bun camarad. Dacă eşti conducător evită să fi
Nu este nevoie să fi de la început desăvârşit căţărător. Să autoritar şi încăpăţânat, încrezut sau îngâmfat; dă dovadă
nu păţeşti ca acela care de atâtea stânci şi pereţi nu mai de spirit de înţelegere şi răbdare. Nu fi zgârcit cu avutul
vedea muntele. Să nu uiţi că munţii sunt bogaţi în tău, nici cu cunoştinţele tale. Hotărârile să-ţi fie
primejdii, dar în acelaşi timp să şti că, cu prudenţă, spirit determinate de capacitatea de rezistenţă a celui mai slab.
de prevedere şi inteligenţă îi poţi învinge. Abandonând pe cineva în munţi îl vei avea poate pe
conştiinţă. Dacă tu eşti cel condus, adaptează-te aceluia
Să nu uiţi că eşti o fiinţă civilizată. Bucuria şi care cunoaşte mai bine locurile, sileşte-te să fi la înălţime
puterea nu se confundă cu mitocănia, brutalitatea şi şi caută să înveţi. Chiar şi cel mai slab dintr-o echipă îşi
grosolănia. Adu-ţi aminte încă de la gară şi din tren, că poate face datoria. Să şti că un tovarăş bun este tot atât de
educaţia ta în general şi cea sportivă în special sunt puse la rar ca şi un conducător bun. Orice străin care împarte cu
încercare. Daca poţi să iei cu asalt piscurile, să nu faci asta tine dragostea pentru munţi să-ţi fie camarad, mai ales
în vagon. Ca să se vadă ce căţărător îndrăcit eşti nu este atunci când este în primejdie sau are nevoie de vreun
absolut necesar să faci echilibristică pe scările sau ajutor sau o privire pe harta ta. Chiar şi în ghidul pe care-l
tampoanele vagonului. Să nu consideri frânghia şi colţarii plăteşti să vezi un tovarăş, un prieten. Nu fi autoritar faţă
ca o emblemă a breslei tale care se cere expusă. Să nu de el, dar nici nu te comporta de parcă aţi fi mâncat de
periclitezi cu sculele tale: schiuri, piolet, etc. ochii şi când sunteţi din aceeaşi strachină.
hainele vecinilor si să nu le umplii urechile cu trancăneli şi
hohote de râs. Dacă întâlneşti un drumeţ solitar salută-l sau Respectă cabana tot aşa cum îţi respecţi propria ta
resalută-l şi dacă crezi ca e cazul să-l critici fă-o cel mult casă. Fii modest şi nu cere lucruri pe care ţi le poate oferi
atunci când nu te mai poate auzii. Nu-ţi imagina că devii cel mult un hotel. Nu uita că aici, în creierul munţilor,
alpinist utilizând un jargon de munte artificial. De portmoneul tău nu mai contează şi că toţi suntem egali.
asemenea nu e cazul să-ţi ştergi nasul cu degetele numai Pioletul, schiurile, gheaţa, noroiul n-au ce căuta în
pentru că ai dezbrăcat costumul de oraş. sufrageria cabanei; leapădă-te de ele prin urmare înainte de
a intra. Nu transforma locul de odihnă, care este cabana,
Să nu profanezi peisajul pe care-l străbaţi şi să nu într-o cârciumă. Nu ocupa toate băncile şi mesele cu
"împodobeşti" natura cu cioburi de sticlă, hârtii, cutii de rucsacul, merindele, hârtiile şi picioarele tale. Oricât ai fi
conserve şi alte rămăşiţe. Aminteşte-ţi că şi alţii după tine, de tânăr, gândeşte-te că nu este aici locul să faci dragoste.
Lasă în pace radioul, casetofonul şi chelneriţele, iar pe
chitară să nu pui mâna decât dacă te pricepi. Cartea de
impresii să n-o utilizezi pentru rime proaste sau laude. Este
mult mai util să notezi de unde vii şi încotro te duci, mai
ales dacă te pregăteşti pentru o ascensiune grea.
20
BUCURA DUMBRAVA
Cele 10 porunci ale turismului pe munte
Urma lăsată în acest fel înlesneşte trimiterea la nevoie a (vremea), găzduirea (la cabană), tovarăşii de drum sau
ajutoarelor şi poate linişti pe cei îngrijoraţi de soarta ta. Ai legătura de schi. Nu trebuie să te legi sau să-ţi baţi joc de
dreptul să ceri un loc de dormit şi dacă eşti înainte sau credinţele, datinile locuitorilor de la munte. Adu-ţi aminte
după drum să-l alegi pe cel mai bun, dar să nu eziţi să-l că nu eşti decât un oaspete trecător pe aceste
cedezi acelui care este fie epuizat, bolnav sau mai în vârstă meleaguri…ca şi în lumea aceasta.
ca tine şi are nevoie de odihnă. Nu te urca încălţat în pat şi
nu alerga cu bocancii pe scări mai ales noaptea. Dacă Apără onoarea clubului tău şi nu numai a aceluia a
sforăi nu te culca în dormitorul comun. Fi prudent când cărui insignă o porţi, ci şi a acelei mari comunităţi care ţi-a
umbli cu lampa şi focul. Nu uita că nu eşti stăpânul făcut accesibilă lumea munţilor şi care serveşte o mare
cabanei, iar îngrijitorul este administratorul care idee, nu numai confortul tău. Fi mândru că faci parte din
îndeplineşte un rol de mare interes obştesc, te vei supune această comunitate şi că poţi să participi la viaţa ei.
deci dispoziţiilor sale. Orice loc şi orice lucru ai folosit să Onorează pe cei care au creat pentru tine, pe maeştrii care
le laşi în aceeaşi stare în care venind ai vrea să le găseşti; au cucerit prima potecă şi primele prize spre vârf, precum
mai ales în casele de adăpost să ai grijă deosebită faţă de şi pe cei care au pus ultima piatră.
ceilalţi, fie că-ţi sunt tovarăşi, fie că-ţi vor urma. Gândeşte-
te că întreaga cabană, casă de adăpost cu tot ce cuprinde, Nu profana munţii prin mania recordurilor, ci
reprezintă un bun ce ţi-a fost încredinţat cu bună credinţă. caută să le inţelegi sufletul !
Fii econom cu rezerva de lemne, adesea adusă cu mari
sacrificii şi ai în vedere şi pe cei ce vor venii după tine.
Părăseşte casa după ce ai încuiat şi ai pus toate la locul lor.
Închide-o bine şi nu uita să achiţi taxa acolo unde este
cazul.
Nu fura ! Nu fura, altora nici liniştea, nici

singurătatea ce o caută, nici perspectivele. Dar să nu furi
nici beţele de schi, curele, frânghii, nici fânul sau lemnele
strânse cu multă trudă. Nu fura nici florile pe care natura
le-a creat pentru toată lumea. Câmpul, iarba, arborii
trebuie cruţaţi; vitele şi vânatul să nu fie speriate. Nu tăia
jepi şi arbori pentru a-ţi cheltui prinosul de energie
neconsumată. Nu distruge furnicarul, nici chiar din
curiozitate ştiinţifică, iar melcul, şarpele sau broasca să nu
fie pentru tine fiare sălbatice care trebuie stârpite. Să vezi
în munte un paradis în care te-ai aşezat ca un nou Adam;
ajută-l să-şi păstreze originalitatea şi sfinţenia.
Nu minţi ! Nu exagera, nu fi lăudăros. Chiar şi ascensiunea

cea mai dificilă este puţin lucru faţă de alte realizări
omeneşti. Nu-ţi da o importanţă prea mare şi nu căuta să
micşorezi pe alţii chiar dacă sunt începători, moşnegi sau
membrii altor cluburi. Nu critica şi nu înjura timpul
de Luis Trenker
21
BUCURA DUMBRAVA
Competiţii montane- orientare
Prezentare ECO Explora
Eco-Explora este o competiţie complexă, de anduranţă, organizată în munţii din N-NV României. Încadrată în categoria
raidului de aventura, îşi propune promovarea unor principii solide de natură fizică, psihică şi ecologică, atât prin natura probelor,
cât şi prin cadrul natural de o frumuseţe aparte în care acestea se desfăşoară.
O atracţie majoră a acestei competiţii este faptul că e un sport de echipă. Echipele participante sunt formate din 2
membri concurenţi, plus eventuali membri în echipa tehnică, iar scopul lor este acela de a încheia cursa în limita de timp
stabilită de organizatori. Competiţia este una complexă, multisport, care îmbină probe de orientare, mountain-bike, rafting şi
caiac pe ape repezi sau lacuri, cross montan, alpinism şi escaladă, şi altele, în funcţie de posibilităţile pe care terenul de
desfăşurare le oferă. Parcurgerea traseului se face într-un timp limită, cu obligativitatea atingerii unor puncte de control prin care
echipa trebuie să treacă în formaţie completă.
22
BUCURA DUMBRAVA
Având în vedere că este o competiţie de anduranţă, strategia echipei este foarte importantă (pregătirea prealabilă, abordarea
traseului, stabilirea perioadelor de odihnă, alimentaţia, etc), însă în aceeaşi măsură şi capacitatea ei de a rezolva problemele apărute pe
parcurs, deci buna funcţionare a echipei ca un tot unitar este decisivă.
Raidul de aventură este un fenomen care scoate participanţii din spaţiul de confort (fizic şi psihic) pentru a-i pune în
concurs cu propriile limite, într-un mediu necunoscut şi de multe ori extrem de dificil. Acest gen de competiţie a apărut în
România în 2000, exercitând o mare atracţie prin faptul că implică mai multe sporturi ce presupun o pregătire fizică şi psihică
multilaterală, pune accent pe strategia de echipă şi determinarea individuală. În momentul de faţă există 3 astfel de competiţii la
nivel naţional, una din ele fiind Eco-Explora.
Eco-Explora este însă mai mult decât

un concurs, este un prilej de întâlnire a
unor sportivi din diverse zone ale ţării,
a oamenilor iubitori de natură în
general şi de munte în special.
Chiar dacă şi rezultatele contează,
promovăm în primul rând ideea de
prietenie şi fair-play, atât între
concurenţi, cât şi între organizatori şi
competitori.
Ca şi zonă de desfăşurare, Maramureşul are foarte multe de oferit prin peisajele sale şi cadrul natural deosebit. În
aproape nici o altă parte a ţării sălbăticia zonelor nepopulate nu se împleteşte mai armonios cu căldura oamenilor din sate şi
localităţi.
Eco-Explora îşi propune de asemenea promovarea unui turism ecologic prin sporturi desfăşurate în natură şi legate de
aceasta, dar şi susţinerea comunităţilor prin promovarea tradiţiilor locale, a meşterilor populari de pe raza de desfăşurare a
competiţiei, în măsura în care există dorinţă şi din partea acestora.
23
BUCURA DUMBRAVA
Concursul a luat naştere în 2006, prima ediţie fiind una mai scurtă (40km), de probă, pentru a se testa priza la tinerii din
oraş si din zonă. S-a desfăşurat pe următorul itinerariu: Parc Baia Mare - urcare cu mountainbike-ul pe Valea Usturoiului, până
în primul post de control. Au urmat: proba de orientare sportivă (5 km), proba de coardă (tiroliană de 70 m, lângă Poiana
Mărului), continuând apoi etapa de bike cu Vf. Pleştioara - Valea Romană - Baraj Firiza. Aici a avut loc proba de caiac, pe o
lungime de 1,5 km. După aceasta s-a continuat pe bike spre Cabana Baraj, prin şaua Dia, cu finish în Parcul Baia Mare.
Câştigatorii acestei prime ediţii au fost Andrei Pop şi Şerban Ştefan, amândoi din Baia Mare, formând echipa Fratelo.
Datorită succesului acestei prime ediţii, a doua a avut loc în acelaşi an, în luna octombrie. Din acest moment s-a trecut la
2 categorii: anume începători şi avansaţi.
Traseul scurt - 60 km, dedicat pentru amatori, s-a desfăşurat pe ruta: Staţiunea Izvoare – Vf. Igniş - atelierul de coardă
de la Stânca Dracului (rapel 90 m) - Baraj Firiza (caiac 1,5 km) – Vf. Igniş - Staţiunea Izvoare. În acest punct echipele au putut
alege între a face proba de orientare sportivă (6 km) sau a continua cu proba de bike (urmând să parcurgă proba de orientare la
întoarcere): Vf. Pleşca - Poiana Colibi - Valea Săpânţei - Poiana lui Dumitru - Ştedea - Staţiunea Izvoare. A câştigat echipa Bike
Shop (Ioan Pop – Baia Mare şi Daniel Vid - Bicaz).
Traseul lung (150 km) a cuprins: Staţiunea Izvoare – Vf. Igniş - Baraj Firiza (caiac 1,5 km) - atelierul de coardă de la
Stânca Dracului (rapel 90 m) - Hanul lui Pintea - Poiana Boului - lac Mogoşa – Vf. Igniş - Staţiunea Izvoare. Şi la avansaţi,
echipele au putut alege între a face proba de orientare sportivă (6 km) sau a continua cu proba de bike: Vf. Pleşca - Poiana
Colibi - Valea Săpânţei - Poiana lui Dumitru - Ştedea - Cheile Tătarului - spre sat Mara - urcare spre Creasta Cocoşului - Poiana
Boului - Staţiunea Izvoare. Câstigatoare a fost echipa NoMad (Daniel Sardan - Bucureşti şi Allen Coliban - Braşov).
2007 a adus cea de a III-a editie ECO-Explora pentru entuziasti.
Traseul scurt (70 km) a pornit din Gara CFR Baia Mare, însă start cronometru s-a dat la Poalele Dealului Cetăţii Seini,
apoi Vf. Dealul Cetăţii - Valea Băiţei - de unde s-au luat bike-urile şi s-a continuat cu: Vf. Ulmoasa - Vf. Pleştioara - Baraj
Firiza (caiac 1,5 km) – atelierul de coardă de la cariera Limpedea (tiroliană) – Vf. Igniş - Staţiunea Izvoare.
Traseul lung (200 km): start cronometru la Poalele Dealului Cetăţii Seini - Vf. Dealul Cetăţii - Blidari (Vf. Pietroasa) de
unde s-au luat bike-urile – atelierul de coardă la cariera Limpedea (tiroliană) – Vf. Igniş – Staţiunea Izvoare. Aici echipele au
putut alege între a face proba de orientare sportivă (6 km) sau continuat proba de bike (şi a face proba de orientare la întoarcere):
Poiana Boului - Pas Neteda - Pas Rotunda - Valea Bloaja - Măgureni - Preluca Veche - Mănăştur Deal - Preluca Nouă -
Copalnic Mănăştur - Cărbunari - Dumbvrăviţa - Rus - Unguraş - Tăuţii de Sus - Chiuzbaia – Vf. Igniş - Staţiunea Izvoare.
Câştigătoare ediţiei a fost echipa NoMad (Daniel Sardan – Bucureşti şi Allen Coliban - Braşov).
Odată cu cea de a IV-a ediţie, în 2008, s-a trecut la o zonă mai sălbatică, şi anume Munţii Rodnei pentru proba de
trekking şi Munţii Maramureşului pentru proba de mountainbike, cu un atelier de coardă (tiroliană de 200 m) lângă Cascada
Cailor din M-ţii Rodnei. Traseul a inclus proaspăt distrusa de viitură Vale a Vaserului (dând o notă sălbatică probei de
mountainbike), dar şi majoritatea vârfurilor mari şi creasta Rodnei.
Participarea a fost una bogată, cu echipe din toată ţara. Traseul scurt (90 km) a fost câştigat de echipa Mogoşa Team
(Cristian Trif şi Ferenc Majercsik – Baia Sprie), iar traseul lung (200 km) de către echipa Hoinarii 2 (Călin Tot – Baia Mare şi
Nagy Istvan - Timişoara).
Având în vedere potenţialul imens pe care îl au Munţii Maramureşului, cea de-a V-a ediţie a avut loc pe raza acestora.
Având ca şi partener Parcul Naţional Munţii Maramureşului, tabăra de bază s-a stabilit într-o cabană din capătul localităţii
Poienile de sub Munte, iar traseul i-a purtat pe concurenţi de pe Vf. Farcău şi Pop Ivan, peste Pietrosul Bardăului si Toroiaga,
prin valea Vaserului până înspre Cearcănu şi Pasul Prislop. Pentru prima dată, traseul a fost liber ales, însemnând că echipele
trebuiau să respecte doar ordinea unor puncte de control, fără existenţa obligativităţii traseului dintre ele. Pentru proba de
coardă, s-a construit un rapel dirijat de 160 m, de pe Piatra Şoimului peste râul Vaser.
Câştigătoare la traseul scurt (aprox. 110 km) a fost echipa TM Brothers (Sorin Chiuzbăian – Baia Mare şi Adrian Pleş -
Timişoara), iar la traseului lung (aprox. 200 km) au câştigat Oana Oşan şi Mihail Silvestru din Timişoara – echipa OM.
24
BUCURA DUMBRAVA
Pentru acest an, organizatorii propun ca zonă de desfăşurare a concursului pitoreasca Ţară a Lăpuşului în încercarea de a
(re)descoperi frumuseţile plaiurilor maramureşene. Propunând deja clasicele probe (trekking şi mountainbike), dar şi unele
probe surpriză, aventura va fi garantată şi de această dată celor ce îndraznesc să o caute.
Regulamentul competiţiei, mai multe detalii despre ediţia din acest an, precum şi alte informaţii referitoare la ECO-Explora
le puteţi găsi pe site-ul competiţiei – www.eco-explora.ro.
De asemenea, nu ezitaţi să contactaţi organizatorii pentru orice fel de sugestii sau informaţii pe care nu le găsiţi pe site.
Vă mulţumim şi vă aşteptăm să luaţi parte la competiţia care vă duce ... un pas dincolo de limite - ECO Explora
Organizatori:
Mihai Tămaş Călin Tot

tel: 0722 689 384 tel: 0740 141 143
mihai@eco-explora.ro calin@eco-explora.ro
www.eco-explora.ro
de Cosmina Grad
25
BUCURA DUMBRAVA
Am fost si eu acolo..
Tură în Cheile Lăpuşului
Cheile Lăpuşului au o lungime de 38-40 km în funcţie de localitatea de pornire a numărătorii, Răzoare sau
Peteritea, până în localitatea Berchezoaia pe valea Roşie / Remecioara, din cele măsurate pe www.google.earth. Sunt mai multe
locuri de acces în chei, prin Berchezoaia, Buteasa, Sălniţa / Vima Mică, Peteritea / Răzoare. Tura mea începe într-o dimineaţă de
toamnă, în localitatea Berchezoaia din Maramureş. Se poate ajunge uşor cu maşina, dacă nu aveţi, se poate lua ocazie de la
Unitatea Militară, acum , ian. 2010 preţul este în jurul valorii de 8 lei . Ajunşi în localitate veţi coborî în staţie, de aici aveți două
variante, fie optaţi pentru Balta Neagră, fie pentru locul „În Poiană”. Încerc să prezint acum traseul spre Balta Neagră, deci
sunteţi în staţie, aţi ajuns pe drumul asfaltat, aveţi două drumuri, unul ce urcă spre Poiană şi unul în continuarea drumului
asfaltat ce duce spre Balta Neagră. Alegeţi drumul drept şi mergeţi spre „Capătul din Jos” (o parte din sat aflată într-o zonă mai
joasă), mergeţi o bucată de vreme, după care ajungeţi la biserică. De acolo o luaţi în dreapta pe un drum ce coboară uşor, mai
înaintaţi un pic, iar apoi o faceţi la stânga pe un drum rău de ţară. Coborâţi până daţi de un gard (proprietate privată) , treceţi
gardul, cu grijă să nu vă vadă nimeni, apoi urmează o panoramă foarte frumoasă cu împrejurimile,
şi în depărtare, Baia Mare.
26
BUCURA DUMBRAVA
În partea stângă se poate observa o cărare, mergeţi pe ea La ieşirea din pădure sunteţi întâmpinaţi fie de un câmp de
treceţi gardul, şi păpădii.
continuaţi pe
cărare,
dacă mergeţi prin luna lui mai, fie de ceaţă dacă mergeţi
după puţin timp veţi da de un drum toamna când pomii schimbă frunza iar diferenţa mare de
temperatură dintre zi şi noapte face să apară o ceaţă
frumoasă, numai bună de pozat. Avansând spre destinaţia
noastră, Balta Neagră, vom continua traseul pe drum,
continuaţi pe drum, până la ieşirea din pădure. Pentru cei

cu auzul mai ascuţit este şi o cascadă în partea stângă a
drumului, puţin înainte de ieşirea din pădure, nu se observă
de pe drum dar dacă auziţi zgomotul o puteţi descoperi
uşor, vreo 2-3 minute de mers.
în partea dreaptă, până în valea Roşia, iar în intersecţie o

faceţi spre stânga,
27
BUCURA DUMBRAVA
presupun că deja se aude sau măcar mirosiţi râul, apoi sau puteţi opta pentru o cărare ce merge pe coamă având un
avansând tot pe drum veţi da de o punte, alt unghi asupra peisajului,continuând prin pădure .
Mergând mai departe, cărarea coboară pe un mal de

pământ, înălţat faţă de nivelul râului dar mult mai jos faţă
de poteca ce merge pe sus, aici e o zonă bună pentru corturi.
În ultimul timp cei cu maşini de teren au făcut pe aici drum
încet dar sigur (din păcate) peisajul îşi pierde din
frumuseţe, noroc că mai departe nu au cum să acanseze,
terenul fiind prea accidentat.
Bineînţeles, dacă mergeţi vara, o puteţi tăia prin apă, să vă

răcoriţi, dacă vreţi să rămâneţi uscat, puteţi merge pe punte.
Apoi este simplu mergeţi pe râu în sus, admiraţi peisajul la
un moment dat o să apară, din nefericire (după părerea mea)
câteva case, dacă o să rămână doar astea nu va fi aşa rău, Ok, aici puteţi face o pauză de „sandwich”, este umbră, de
sper să nu apară mai multe. Oricum mergând mai departe aici în 5 minute de mers se ajunge la locul „Stânii Bodii”,
urmează un pârâu apoi puteţi merge pe malul râului aici am suprins odată oameni ce încă mai practică plutăritul,
28
BUCURA DUMBRAVA
Până să aflu de Balta Neagră, aici ne opream întotdeauna la partea interesantă, stâncile. După parcurgerea acestei zone
scăldat, zona este simplu mirifică, apa este de la mică şi dificile, după părerea mea, ajungeţi în zona de relaxare,
rapidă, zonă preferată de mine, nu mă pricep la înotat, aşa dacă doriţi se poate şi campa, presupunând că staţi
că mă aşez frumos pe spate pe pietrele bine rotunjite de
timp, şi mă las purtat de curenţi o bucată bună de râu, e o
senzaţie foarte placută, până la o apă adâncă şi liniştită,
pentru cei ce preferă înotul.
mai multe zile. Apa este foarte adâncă, dar sunt şi zone cu
apă mică unde se pot bălăci şi cei neavizaţi în ale înotului.
Tura mea merge mai departe către „Împreunătură”, locul
De preferat prima parte a anotimpului de scăldat, chiar

dacă apa este mai rece, veţi găsi mai puţine pet-uri şi
mizerii, fiind culese de debitul mare al râului din primăvară,
iar pet-urile din noul an încă nu au apucat să se
adune.Presupunând că vreţi să ajungeţi la Balta Neagră, aşa
cum ne-am propus iniţial, lăsaţi acest loc superb în urmă şi
continuaţi pe marginea râului în amonte. Poteca e placută cu
peisaje frumoase după vreo 45 de minute de mers (dacă
aveţi doar rucsac), ajungeţi într-un loc unde cărarea coboară
la nivelul râului, aici este de preferat să o luaţi pe această
cale (dacă râul vă permite), dacă totuşi vă aventuraţi pe
cărarea ce merge „ pe sus” trebuie să aveţi grijă, terenul este
foarte dificil, iar dacă prindeţi roua dimineţii poate deveni
periculos. Pe oricare variantă aleasă, de aici se vede Balta unde Cavnicul se uneşte cu Lăpuşelul. Avem de trecut încă
Neagră. o zonă greu accesibilă, unde o stâncă de mari dimensiuni,
cu aderenţă mică, relativ netedă, stă înclinată la un unghi
de vreo 45 de grade şi merge în apă câţiva metri,
29
BUCURA DUMBRAVA
făcând dificilă traversarea. Se poate ocoli prin partea superioară dar e greu de urcat, iar coborârea e ca la loto. Mai departe
continuaţi traseul pe malul apei şi în scurt timp ( aprox. 30 min.) ajungeţi la "Împreunătură", aici iar stânci foarte frumoase un
peisaj de vis.
Faceți cunoştinţă cu un Lăpuşel în varianta un pic mai curată( fără minereul din Cavnic ) şi vă puteţi scălda în două râuri
diferite, Lăpuşel / Cavnic
Personal am mers mai departe, nu mult încă vreo oră maxim, doar aşa să văd împrejurimile. Sper să vă placă imaginile alese de
mine.
Legat de accesul auto, tura mea începe din Berchezoaia pentru că acolo am o parte din „rădăcini”, dar se poate ajunge cu
maşina până pe valea Roşia, lângă punte. Fie prin Remetea Chioarului iar înainte să treceţi podul spre Remecioara faceţi dreapta
pe un drum de ţară, mergeți pe el spre Pescărie, treceţi de ea şi ajungeţi la punte, fie mergeţi în Berchezoaia, iar de acolo, după
ce intraţi în sat o luaţi stânga, pe Calea Morii, coborâţi până în lunca Lăpuşului, iar de acolo faceţi dreapta, (după câteva minute
de mers, în partea dreaptă puteţi observa un drum foarte „rău”, este drumul pe care aţi fi ajuns, dacă alegeaţi varianta „la pas”
din Berchezoaia), continuaţi drumul iar înainte de intrarea în sat faceţi stânga şi ajungeţi tot la punte. Dacă faceţi parte din trupa
cu maşini de teren, este un drum prin Remecioara.. dar nu am fost niciodată din acea parte. Cam aşa se încheie tura mea la Balta
Neagră / Împreunătură, dar articolul nu este gata, am încă o zonă frumoasă,"În Poiană". Am făcut anul trecut (2009), amândouă
turele de câteva ori dar m-am gândit prea târziu că ar putea fi doar o tură mai lungă. M-am gândit prea târziu pentru că este
nevoie de un nivel al râului relativ mic, trebuie traversat şi Lăpuşelul şi Cavnicul cel puţin odată, iar condiţiile astea se întâlnesc
de regulă vara în perioade de secetă sau într-o toamna mai lungă şi călduroasă. Pentru tura " În Poiană " se poate porni fie din
Berchezoaia, din staţie, de unde am început şi celălalt traseu, fie mergem cu maşina până în localitatea Chioar, „deasupra
satului”, urmează o intersecţie, cei cu maşini de teren o iau în dreapta şi pot coborâ până " În Poiană", iar ceilalţi pot parca
maşinile aici şi o iau la pas în partea stângă, pe drum. Urmează câteva case, atenţie la câini, după ce treceţi de case, ajungeti pe o
„creastă” şi în partea dreaptă puteţi vedea râul. Aici trebuie să fiţi atenţi la cărare, ar fi bine să o nimeriţi altfel traseul devine
mai greoi având de trecut o pădurice destul de deasă, dificil de traversat dacă nu nimeriţi cărarea.
Dacă nu o aflaţi puteţi întreba oamenii din zonă, de regulă sunt foarte deschişi. În sezonul cu iarbă mare recomand, chiar dacă
este foarte cald, o pereche de pantaloni lungi, sunt tot felul de chestii prin iarbă care pişcă tare rău, sunt păţit.
30
BUCURA DUMBRAVA
Coborâţi pe potecă aici apa este foarte adâncă şi curge domol, iar pentru cei
dornici de senzaţii tari, se pot arunca de pe stânci,
totul ar trebui sa fie clar, având râul în faţă
deşi nu recomand, albia râului nefiind uniformă, în unele

locuri stâncile din apă sunt mai înalte iar dacă nu nimeriţi
făgaşul corect, vă puteţi accidenta foarte grav. Până aici am
mers eu, dar mă gândesc, din ce am văzut şi măsurat pe
google.earth că distanţa de aici din Poiană până în
localitatea Berchezoaia pe valea Roşie distanţa nu este
Ajunşi jos, "În Poiană" puteţi campa pe malul râului, foarte mare, sunt aproximativ 6.5km totul depinde de
deocamdată (am înteles că pământul este vândut şi parcelat, nivelul râului, acesta trebuie traversat pentru că în zona
cel puţin pe hârtie, urmând a fi ridicate ceva case). Sau mai Balta Neagră şi câteva sute de metri în amonte nu se poate
este o variantă, coborâţi în aval, este o cărare în partea continua pe acea parte, stâncile fiind foarte înalte iar terenul
stângă, până în locul „La Salcii” . deosbit de periculos de parcurs pe malul stâng(cum cobori
pe râu). Aş îndrazni să zic că ar putea fi o zona bună pentru
căţărat, dar nu mă pricep în acest domeniu, stâncile sunt
umede şi nu stiu cum ar putea fi cărat echipamentul până
aici. Oricum cei 6.5 km se parcurg greu, dacă mergeţi vara
nu o să vă puteţi abţine să nu vă balaciţi, prin apă obosiţi
mai repede, iar cărarea este foarte dificilă în unele
zone.Dacă rămâneţi aici, vă aşteaptă un drum plăcut pentru
întoarcere.
de Mihai Stan
BUCURA DUMBRAVA
Am fost si acolo...
POVESTEA DRUMEȚIEI MELE PE O mică neatenție și am și rămas în urmă contemplând la

PLEȘTIOARA neputință, și sincer... degeaba. Înaintarea este grea, dar nu
imposibilă, deci recuperez; norocul meu este că ritmul
Într-o sâmbătă din ianuarie, ne-am decis pentru o drumeție, grupului nu este alert.
traseul: Ferneziu – Vf. Pleștioara – Valea Usturoi și acasă.
O tură ușoară de iarnă, dar nu fără tâlc și personalitate. Pe
mai departe o să încerc să vă povestesc traseul și
întâmplările ce au facut interesantă drumeția. Totul e unic în
felul lui, deci în caz de abordare a traseului, nu vă așteptați
să fie totul la fel. Urcarea începe cu un autobuz (Nr.1),
urmându-i traseul până la capăt, adică până sub barajul
Firiza. La coborârea din autobuz, întâmpinați de frig și
zăpadă suntem nevoiți să o luăm din loc, nu înainte de o
numărătoare a oamenilor participanți la tură. Echipamentul,
cum sunt bocancii impermeabili și parazăpezile sunt
necesare în această tură datorită stratului de 20 – 30 cm de
zăpadă așternută.
Un alt luminiș ne oferă prilejul de a ne opri din nou, pentru

a admira priveliști nu nemaîntâlnite sau spectaculoase, în
depărtare, dar ce să facem, nu tot ce îți apare în față este
spectaculos, mai sunt și lucruri normale și cât se poate de
frumoase. Pe teren sunt prezente niște garduri, împrejmuiri
cu sârmă ghimpată și semnalizate ca și terenuri otrăvite,
rolul lor nu l-am identificat încă, dar presupun că sunt zone
de otrăvire în masă a șoarecilor ce rod recoltele cerealiere și
bananiere din zonă, sau chiar sunt responsabili de rosul și
răsturnarea paielor, provocând împiedicarea și chiar ruperea
unghiilor doamnelor mistreț venite acolo pentru o plimbare.
Bun, acum cine nu are, improvizează , cum ar fi elastice de

prins pantaloni, pungi de înfășurat pe pantaloni, așa cum, de
altfel, cineva a și probat în tură, toate acestea nu fără
consecințe. Cărarea ne duce și ne pregătește capcane de
gheață sub omăt, în care cădem pe capete, distrându-ne de
această lipsă de echilibru ce ne afectează temporar. Prima
ieșire dintre copaci nu este spectaculoasă , dar asta nu ne
împiedică să scoatem aparatul pentru a documenta zona, ca
orice zonă dotată cu o rampă de lansare, nu a rachetelor ci a
lemnelor tăiate.
Pe mai departe unul din trupă se gândește, nu mult, să ia el

locul sau să dea scop unui gard relicvă ce nu mai
împrejmuiește nimic, neavând decât o latură cu sârmă
ghimpată și se așează după el, așteptând admirația
excursioniștilor printr-un val de poze declanșate în rafale,
dar...nimic, sau...aproape nimic, doar un aparat s-a
declanșat. Adevărul e că cine vine pe munte, vine pentru
munte și nu pentru exibiționism. Marcajul urmat este bulina
albastră. Ajungem într-o zonă numită Șaua Dia, de unde
traseul se parcurge mai mult în coloană, zăpada fiind destul
de mare.
32
BUCURA DUMBRAVA
Totuși, în cazul nostru cineva se gândește să rupă rândurile, am pornit spre Nord să încercuim vârful, abordându-l dintr-
atacând un copac putred, răsturnându-l cu o lovitură de un unghi mai puțin abrupt. ”Nu este Aconcagua”, zicea unul
pumn. Este clar că își confirmă astfel porecla de dintre călători, dar este totuși vârful pe care ne-am propus
Scoarțănegger. să-l urcăm, deci, l-am urcat. Am realizat că a mai fost
frecventat , dupa marcajele nu turistice ci barbare de cuțit,
marcaje ce intră la rubrica „cultura de pe munte.Coborârea
se face pe versantul estic la început deschizându-se mai
multe posibilități de a ajunge în Baia Mare: Vf. Pleștioara -
Vf. Tocastru – Ulmoasa – Băița, sau Vf. Pleștioara – Valea
Borcutului, Vf. Pleștioara – Piatra Virgină – Baia Mare sau
traseul urmat de noi, Vf. Pleștioara – Valea Usturoi – Baia
Mare. Orientarea este spre sud. Unii dintre noi am ales pe
porțiuni să coborâm cu lopețile de zăpadă și bine am făcut,
luându-ne o doză de adrenalină. Coborârea a durat în jur de
2 ore, timp suficient pentru mai multe opriri. Întreaga
drumeție a durat 6 ore, menționez aici că scopul nu a fost de
a doborî vreun record de viteză, nici nu se putea, fiind 18
participanți cu ritmuri, pregătiri, interese diferite, deci a fost
doar o plimbare prin natură.
Ultima deschidere, până pe vârf e cea mai frumoasă din
acest periplu, putându-se vedea Vf. Igniș, un capăt de baraj
în orizontul apropiat la Est și mai îndepărtat Munții Gutâi.
În cazul nostru trupa s-a scindat înainte, ajungând în același

punct, adică refugiul nou construit aproape de Vf.- ul
Pleștioara, pe trasee diferite.De acolo, dupa ce ne-am liniștit
din nou și am studiat harta prinsă pe fața Refugiului,
de Sebastian Petraș
33
BUCURA DUMBRAVA
Plante medicinale - Fitoterapia
Fitoterapia
sau decoct al plantei în apă; cu ele poate fi tamponată pielea
Fitoterapia utilizează plantele pentru a preveni şi a trata sau pot fi aplicate sub formă de comprese acţionând asupra
bolile. Este utilizată pentru a vindeca sau a preveni anumite zonelor iritate, inflamate, pot scădea febra), siropurile (se
afecţiuni cum ar fi afecţiunile reumatismale, alergiile, bolile obţin prin amestecarea unei infuzii sau a unui decoct
de piele, astmul bronşic, infecţiile şi nervozitatea. Foarte concentrat cu miere, amestec care este ţinut apoi la foc
uşor de utilizat ca automedicaţie, fitoterapia nu trebuie mic), uleiurile medicale (fabricat prin macerarea unei
totuşi considerată a fi lipsită de pericole atunci când nu plante, în ulei cald sau rece, care se aplică apoi prin
apelaţi la sfatul unui profesionist. Fitoterapia exploatează fricţiune pe piele), unguente (obţinute prin macerarea
toate părţile plantelor: rădacini, flori, scoarţa, fructe, etc. plantei într-un corp gras, la care se adugă apoi uleiuri
Din plante sunt extrase substanţele chimice care vor acţiona esenţiale), gargarisme şi spălături bucale (preparate prin
asupra bolnavului. Efectele fiziologice ale plantelor sunt infuzie, decoct, având efect astringent pe mucoasele bucale
datorate substanţelor chimice active, de regulă alcaloizi, şi ale gâtului; un exemplu ar fi ceaiurile de muşeţel, salvie,
uleiuri, răşini şi glicozide. sunătoare, gălbenele, etc).
Concluzii
În concluzie consumatorii trebuie să fie precauţi cu
amestecurile de plante care pot conţine subtanţe riscante,
punându-şi astfel viaţa în pericol. Plantele trebuiesc utilizate
cu măsură, evitându-se consumarea în cantităţi enorme,
deoarece asta nu aduce neapărat un efect mai curativ,
dimpotrivă ca orice exces duce la anumite consecinţe.
Pentru o infuzie, plantele nu se lasă niciodată să dea în
clocot,deoarece astfel se pierd subtanţele utile existente în
compoziţia lor chimică. Plantele medicinale sunt folosite ca
mijloc de prevenire a unor boli, dar atunci cand există mai
multe simptome care sunt şi persistente, este necesară
consultarea unui medic, în nici un caz plantele nu ţin locul
unei consultaţii medicale. Sunt păreri pro şi contra în ceea
ce priveşte utilizarea plantelor. Oamenii sunt diferiţi, este
Recoltarea - de regulă,este preferabil să le culegeţi în zilele normal deci să reacţioneze diferit la un tratament naturist.
însorite, pentru că atunci au cea mai mare putere curativă. În orice caz , medicina naturistă (fitoterapia) este folosită
Este bine să le recoltaţi din zone cât mai curate, ferite de alături de medicina clasică având astfel efecte mai bune,
drumurile intens circulate, evitând zonele cu îngrăsăminte fiind un mod de a preveni, ameliora, în unele cazuri chiar de
chimice sau aflate în preajma depozitării unor dejecţii. a vindeca. Totuşi, nu trebuie sa fim sceptici atunci când
începem un tratament, fie că este vorba de unul naturist sau
Uscarea – se poate utiliza fie planta proaspătă, fie planta că este vorba de unul clasic. Pe lângă tratamentul prescris,
uscată la adăpost de lumină şi la temperatură blandă, cele mai este nevoie şi de o doză de optimism, este nevoie să
proaspete având o putere curativă mai mare. Planta se poate credem din tot sufletul că acel tratament ne este benefic,
transforma în praf cu ajutorul unei râşniţe, care se conservă deci puţină autosugestie nu strică ☺.
într-un borcan închis ermetic, la adăpost de lumină.
Prepararea prin dizolvare - există trei metode principale:

infuzia (pregatită ca şi ceaiul, adică se toarnă apa fierbinte
peste plantă cu scopul de a elibera în apă principiile active),
decoctul (părţile dure sau lemnoase cum ar fi rădăcina,
scoarţa, sunt tăiate în bucăţele mici apoi fierte în apă) ,
macerarea (planta este lăsată într-un lichid rece). Principiile
active ale plantei sunt dizolvate într-un lichid care poate fi
apă, alcool sau un corp gras, prezentându-se sub forme
diferite şi anume: tincturile (se obţin prin macerarea plantei
în alcool ; ele păstrează mult mai bine principiile active ale
plantei; un exemplu ar fi tinctura de propolis ce conţine
răşini, balsamuri, microelemente, aminoacizi, având
proprietăţi miraculoase asupra sistemului imunitar, bun
analagezic şi antimicrobian), loţiunile (se obţin prin infuzie
de Sorina Noje
34
BUCURA DUMBRAVA
Plante medicinale - Mişcarea in aer liber
Mişcarea este sfântă
Atunci când pornim în căutarea plantelor medicinale,

aducem un beneficiu organismului nostru,beneficiu de care
nu mulţi ţin cont, şi preferă să stea acasă, în faţa
televizorului sau a calculatorului. Bineînţeles cel ce
începe sa fie atras de plantele medicinale, sa fie preocupat
de secretele lor, este bine să se rezume la activitatea de
cercetare, şi de cunoaştere a naturii. Nu culegem o plantă
decât atunci când suntem siguri că aceea este planta de care
avem nevoie, şi pentru asta avem nevoie fie de un ghid
specializat în acest domeniu, fie de oamenii din zonă care
cunosc foarte bine plantele ce cresc acolo. În orice caz,
important este că facem mişcare☺, scăpam chiar şi pentru o
scurtă perioadă de centrele populate, poluate, de stres,
bucurându-ne astfel de natură, de frumuseţea ei şi de
persoanele care ne însoţesc. Nu uitaţi, că orice mişcare,
orice deplasare în mediul natural, reprezintă o modalitate de Rezultatul este că, dacă pornim la plimbare tensionaţi, ne
a acumula în organism cât mai mult aer proaspat şi soare. întoarcem relaxaţi, senini. Nu este nimic exagerat în această
remarcă, dovada concretă fiind faptul că milioane de
oameni agreează, ca şi noi, mersul pe jos.
Plimbările lungi, printr-o pădure sau pe un drum de ţară

mărginit de iarbă verde si de flori, la munte, în câmpie, pe
dealuri, asemenea momente de calmare spirituală, mentală
şi de antrenament fizic, nu ar trebui să lipsească din modul
nostru de viaţă, oricât ne-ar grăbi de mult ritmurile Multă sănătate şi mulţumiri lui Dumnezeu pentru fiecare zi
cotidiene ale oraşului. Mersul pe jos se recomandă în orice pe care o trăim.
perioadă a anului şi poate începe chiar odata cu ieşirea pe
uşa casei. El pune în funcţiune toţi muşchii corpului, de Sorina Noje
picioarele, bratele, abdomenul, spatele, realizând astfel un
gen de masaj intern al tubului digestiv, ce favorizează
tranzitul intestinal şi lupta împotriva constipaţiei. În plus, se
îmbunătăţeşte rezistenţa inimii şi se dezvoltă capacitatea
respiratorie, oxigenându-se întregul organism. Spiritul
beneficiază şi el de binefacerile mersului pe jos. Astfel, în
timp ce contemplăm un peisaj care ne încântă, creierul
produce endorfine, substanţe naturale ce provoacă o
senzaţie de bine.
35
BUCURA DUMBRAVA
Prim ajutor - Hipotermia
concentrare, reflexele tentinoase profund întarziate toate

HIPOTERMIA acestea agravând și mai tare statusul bolnavului. Pe lângă
aceste simptome enumerate mai sus, care depind de scăderea
Hipotermia este definită arbitrar ca fiind o temperatură temperaturaturii corpului, pot să mai existe degerături, în
corporală centrală de 35 C sau mai mică si este clasificată ca cazul în care extremitățile corpului (degete, urechi, fața, nas
usoară (de la 35 la 32 C), moderată (< 32 pana la 28C), sau sau chiar membre), sunt expuse unor temperaturi extreme de
severă (< 28C). Hipotermia poate avea câteva cauze si are de înghet. Datorită volumului scăzut de sânge circulant la
obicei origine multifactorială. Estimări precise ale incidenței nivelul extremităților acestea își vor pierde repede
sunt dificil de obținut , pentru că hipotermia nefatală este temperatura, riscând chiar sa înghețe. Odata înghețat un
adesea nedetectată sau neraportată și hipotermia fatală este țesut, la nivelul lui apar cristale de gheață care distrug
probabil subraportată. Majoritatea cazurilor apar în lunile de întreaga rețea de celule, iar acel țesut nefiind vascularizat
iarnă, în zone cu climate reci, dar hipotermia poate apărea în deloc duce la necroză (moartea țesutului) care mai tarziu la
zone cu climate blănde, în orice sezon. Factorii de risc includ gangrenă. Tehnicile de reîncălzire pot fi active sau pasive,
vârstele extreme (în special persoanele în vârsta), cei făra externe sau interne. Reîncălzirea pasivă constă în acoperirea
locuință, consumatorii de etanol, malnutriția, sărăcia, bolile pacientului cu pături, haine, saci, orice poate crea un mediu
psihice, folosirea de neuroleptice și hipotiroidismul. Un cald pentru a crea condiții corpului să-și corecteze
context obișnuit este expunerea cronică la frigul din casă, la hipotermia. Este foarte important ca victima să aibă capul
o persoană vârstnică săracă, cu o boală reexistentă și acoperit deoarece prin suprafața capului se pierde 30% din
imobilitate. Un risc mare îl au bărbații alcoolici fără locuință căldura corporală. Aceasta este metoda cea mai des folosită
sau persoanele surprinse în medii extrem de reci pe perioade pentru hipotermiile ușoare, putând astfel să crească
variabile de timp. În acest articol am să mă refer în special la temperatura cu 0,5 – 2 grade C pe oră. Reîncălzirea activă
hipotermia legată de activitățile montane. Condiții extreme externă, implică aplicarea directă a surselor de caldură
de mediu pot determina hipotermie și la indivizii sănătoși, (pături de încălzire, radiatoare, imersie în apă caldă) pe
dar aceasta necesită rareori îngrijire medicală; cazurile cele suprafețele corporale externe. Această procedură poate
mai grave pot apărea în cazul unor accidente montane sau înrăutăți situația în două moduri, dacă nu este aplicată corect.
prin expunerea îndelungată la temperaturi scăzute,fără Întâi, aplicarea directă a căldurii pe piele poate produce șoc
posibilitatea de a se putea încălzi. Expunerea acută la frig prin ameliorarea vasoconstricției indusă de frig, astfel
duce la creșterea ritmului bătăilor cardiace, sângele este înlăturând un factor important pentru susținerea tensiunii
pompat cu mai multă putere, iar circulația sanguină de la arteriale la pacientul cu depleție de volum. În al doilea rând,
extremitățile corpului este treptat scăzută (vasoconstricție ameliorarea vasoconstricției periferice permite sângelui
periferică). Tot acest mecanism este invers proporțional cu periferic mai rece să intre în circulația centrală și poate cauza
temperatura corpului adică cu cât temperatura corpului este căderea temperaturii centrale chiar mai mult (ne referim la
mai scăzută cu atât frecvența cardiacă și vasoconstricția acest fenomen ca fiind „căderea ulterioară”). Există un risc
periferică vor crește. Redirecționarea sângelui din periferie de lezare prin arsură când sursele de căldură sunt aplicate
către organele vitale face ca volumul sanguin central să direct pe piele. Căldura directă trebuie aplicată numai pe
crească; apare diureza (urinarea) de frig ce are ca scop torace dacă este folosita reîncălzirea activă externa. Celelalte
scăderea volumului intravascular ca mecanism metode se efectuează doar în centre speciale de către
compensatoriu. Printr-o expunere prelungită la frig instituțiile medicale autorizate.În concluzie, hipotermia pe
combinația dintre diureza de frig și alte pierderi de lichide munte și mai ales iarna dacă nu este combatută în timp util,
din organism poate duce la o scădere a volumului sanguin poate fi foarte rapid letală.
apărând hipotensiunea. Hipotensiunea duce la creșterea Ca sfaturi : Folia de supraviețuire peste tot corpul cu partea
vâscozității sângelui ceea ce duce la apariția de cheaguri argintie pe exterior pentru a atrage căldura solară, acoperirea
(trombi sanguini) sau tromboza. În cazul în care victima mai cu sacul de dormit sau orice altă improvizație ce te izolează
prezintă și o plagă, sângerarea datorită coagulării ineficiente de mediul exterior și te ajută să-ți păstrezi temperatura
la temperaturi joase poate duce la pierderi importante de corpului, sunt binevenite. Auzisem de un turist chinez rătacit
sânge agravând și mai tare starea victimei. Respirațiile la în munții noștrii care, pentru a evita instalarea hipotermiei și
început sunt cu o frecvență crescută (tahipnee precoce) care a-și păstra aceeași locație (pentru a putea fi depistat de
se transformă în hipoventilație pe masură ce hipotermia se salvatorii montani), s-a mișcat continuu toată noaptea în
instalează. Acest mecanism face ca respirațiile să nu mai jurul a doi copaci. Prin mișcare iți folosești mușchii, iar orice
aibă acel randament, corpul nemaiavând cantitatea de oxigen efort degajă căldură. Așa de mult s-a plimbat turistul în jurul
adecvată. Vor dispare tot datorită hipotermiei reflexele de copacilor că a facut o cărare adâncă de 1,5 m.O idee pe cât
tuse si eructație, putând apărea și edemul pulmonar. Fluxul de comică pe atât de eficientă.
cerebral scade, viteza de conducere nervoasă scade și ea, si
asa apar amnezia, confuzia, halucinații, incapacitatea de de Cătălin Negru
36
BUCURA DUMBRAVA
Fotografia în natură - sfaturi practice
FOTOGRAFIA ÎN NATURĂ I
adevărul este, totuși, că șansele de a face o fotografie
„Este locul să scriu aici că natura, fie ea oricât de aleasă, interesantă pe vreme ploioasă sunt mult mai mici. Tot aici
oricât s-ar oferi ca atracție, ne reține prea puțin atenția trebuie spus că în lipsa luminii solare, timpul de expunere
dacă ne preocupă omenescul și gândul ne este cucerit de necesar fotografiei este mai lung, deci să nu vă tremure mâna
acesta. Atunci, în ciuda tuturor lucrurilor, ea nu sau folosiți-vă de mici trucuri alternative, în absența
depașește rolul de decor, de fundal al sentimentelor trepiedului: sprijiniți-vă mâna de un copac sau puneți
noastre, de simplu ornament”n Thomas Mann, aparatul pe o piatră, suprafață plană și folosiți timerul
„Mărturisirile escrocului Felix Krull”. aparatului pentru declanșare. Blițul poate fi folosit, dar doar
În această rubrică vom vorbi despre cum să ne îmbunătățim pentru lucrurile apropiate, la câțiva metri, și la fotografierea
tehnica de fotografiere, măsurile ce trebuie luate pentru a în peșteri. De preferat este un bliț extern care să se monteze
face o fotografie mai bună care să exprime ce am văzut, pe aparat, el va fi orientat aproximativ în sus, creând o
chiar să vrăjească / vorbească, ar fi recomandat, privitorii lumină difuză și nu țintuită cum o face blițul încorporat. În
(asta a fost o glumă și este un moment potrivit pentru a ne peșteri puteți folosi luminile frontalelor poziționate în unghi
prezenta: Mihai și Sebi). Această tentativă, FOTOGRAFIA de aproximativ 45 grade față de subiecți, altele să lumineze
presupune unele sacrificii printre care și renunțarea la sutele camera și tot recomandat ar fi să pozați în modul RAW, dacă
de fotografii făcute la repezeală, sacrificii în ghilimele aș permite camera, pentru a putea ajusta luminozitatea și
spune eu, ca marea masă a pozelor documentare, unele inutil eventual diferitele temperaturi de culoare (prin suprapunerea
stocate, uitate în memoria calculatorului. Sunt și avantaje la a doua sau mai multe poze) generate de mai multe surse
ieșirile în grup, pe care le veți simți; poate ați observat că cei artificiale de lumină, detalii ce dau un aspect neplacut
care fac poze multe de cele mai multe ori rămân în urmă și poz[n]ei.În principiu fotografia este doar o componentă a
pe lângă asta subiecții umani sunt cu spatele „prinși” în poză. unui întreg, restul este imagine surprinsă cu ochiul și lăsată
Problema păstrării ritmului rămâne, asta până acumulați să pătrundă la developare în suflet, poate marcându-ne
experiență și implicit viteză, sau vă decideți să faceți ture pentru câteva zile, altele pentru toată viața [vezi cazul
foto, în care fiecare participant are aceleași interese, în fotografului Kevin Carter]. Deci nu uitați, când nu
principiu de a admira, că de fapt urcarea unui munte nu e o fotografiați din anumite motive, sunt imagini care ne
cursă de cucerire a lui, ci din contra savurarea întregului înfrumusețează spiritul la tot pasul, contează „unghiul” adică
drum până sus și înapoi; nu urca muntele doar pentru vârf, disponibilitatea de a prinde în gânduri tot ce ne oferă natura
pentru asta poți lua elicopterul că te duce direct. cu oamenii, animalele, plantele, stâncile, pârâurile, insectele,
Prima regulă : Nu ieșiti din casă dacă nu se întrunesc peștii, atmosfera, tot ce ne înconjoară.Aici predau stafeta lui
următoarele condiții : cer senin, răsărit sau apus de soare, Mihaiu pentru a va detaila posibilitățile tehnice la care vă
vântul bate de la vest spre est, presiune atmosferică mare... puteți orienta în funcție de dorințele dumneavoastră.
De aceste lucruri să nu țineți cont. Condițiile atmosferice Bună ziua, vă povesteşte Mihai, un pozar, membru al
sunt importante pentru vizibilitate, dar ca fotografi inventivi grupului de ecoturism Opaiţul Rodnei din Baia Mare. Dacă
puteți să vă adaptați oricăror condiții, chiar și de ploaie. Este aveţi o cameră DSLR probabil nici nu trebuie să citiţi acest
adevărat că în zile însorite sunt umbre, care luate din unghiul articol, având deja mai multe informaţii decât mine în
de aproximativ 45 grade dau volum peisajelor, subiecților domeniul foto. Mă aflu în posesia unei camere foto Fuji
fotografiați, dar dacă nu e soare poate avem nori; chiar am S6500fd,
prins o situație interesantă într-o zi cu ploaie, în care s-a
format o pătură de ceață pe întreg orașul și eu fiind puțin
deasupra, pe deal, am reușit să surprind această imagine ;
FOTOGRAFIA CU TURNUL IEȘIT DIN NORI
şi doresc să vă împartăşesc câteva informaţii din cele ştiute

de mine(de pe internet şi din câteva cărţi foto din vremea
Comunistă), asta dacă sunteţi curioşi.
37
BUCURA DUMBRAVA
Genul ales de mine este fotografia în natură sau despre focale 50mm ,70mm, 100mm, 150mm, 200mm, fiecare
natură sau cum o fi corect. Din ce am vazut pe net fotografia dintre ele având aceeaşi profunzime de câmp la aceeaşi
cu şi despre natură se împarte în trei categorii: peisaje alias diafragmă. Avantajele utilizării unui obiectiv macro cu o
landscape, macro şi faună cunoscută şi sub numele de distanţă focală lungă sunt: distanţa de lucru mare faţă de
wildlife, unii ar împărţi această categorie în mai multe, subiect, astfel gângăniile cunoscute şi sub numele de insecte
păsări, mamifere, reptile şi altele, dar după părerea mea deja nu se sperie sau se sperie mai greu, fundalul este mai placut,
intrăm în zoologie aşa că rămâne simplu, faună. mai curat, ca dezavantaj ar fi preţul mai mare, acesta creşte
În lumea dslr-urilor fiecare gen are tipul propriu de odată cu distanţa focală, şi greutatea, un
obiective, pentru peisaje se pot utiliza o gamă mai largă de obiectiv Nikkor 200mm f4 cântăreşte aproximativ 1.2kg.
obiective, pentru început un body ieftin, chiar şi un vechi
350d de la Canon, second hand, cu obiectivul de kit, poate fi
foarte bun.
Puteţi opta şi pentru obiective non-macro dar ce au un raport

de mărire bun 1:2 Sigma 70-300 mm la care puteţi adăuga
inele macro, pentru a creşte magnificaţia, sau pot fi folosite
Apoi, dacă vă place acest tip de fotografie, puteţi achiziţiona direct, pentru insecte mai mari,de genul libelulelor sau
un ultra-wide de genul Sigma10-20mm daca lucraţi pe o pentru flori. În domeniul macro sunt multe alte accesorii de
cameră foto cu senzor cu factor de crop sau un Sigma 12- genul inelelor, despre care am povestit, burdufuri, au acelaşi
24mm dacă lucraţi pe fullframe, pentru perspective rol ca şi inelele, bliţuri dedicate, capete de trepied speciale,
exagerate, dar puteţi folosi şi teleobiective, pentru a “rupe” ce permit deplasări foarte precise, permiţând combinarea mai
detalii dintr-un peisaj mai larg sau pentru a apropia câteva multor fotografii cu clarul facut pe diferite porţiuni ale
rânduri de munţi . insectei, şi combinarea lor cu softuri specializate de genul
CombineZP, sau pentru cei avansaţi chiar combinare
manuală în Photoshop.
Apoi ar fi absolut necesar un trepied cât mai stabil dacă

ţinem cont de vorba “Fotograful bun se cunoaşte pe vreme
rea!” să nu îl fure vântul, se pot achiziţiona sau improviza şi Sau lentile ce se adaugă în faţa obiectivului cu diferite
pungi pentru stabilizare, pungi care se fixează pe picioarele dioptrii +1 până la +4 sau chiar mai mult, dar reduce
trepiedului, iar acolo puteţi pune diverse greutăţi. Ar mai fi calitatea imaginii, dacă decideţi achiziţionarea unor astfel de
bun un set de filtre, pentru fotografiile făcute la răsărit/apus, lentile, cei de la Raynox au câteva modele foarte bune şi nu
filtre ce reduc diferenţa foarte mare dintre zonele luminate strică atât de tare calitatea, dar preţul este pe măsură. În
(soarele/cerul) şi prim plan (pâmînt, partea terestră). Sau cazul fotografierii faunei, merge bine vorba, “mai mare este
puteţi folosi mai multe fotografii ale aceluiaşi subiect, dar cu mai bun” aici are referire la distanţa focală a obiectivului.
expuneri diferite, urmând apoi să le combinaţi pe calculator Animalele fiind destul de precaute se lasă cu greu capturate
în programe specializate.Pentru fotografia macro aveti de aparatul foto, iar un obiectiv cu distanţa focală mare le
nevoie de un obiectiv macro dedicat ,deci doar de un poate aduce mai aproape, dar creşte şi preţul acestuia, aşa că
obiectiv, aici în schimb aveţi de ales între mai multe distanţe se poate recurge la diferite trucuri cum ar fi ascunzători
38
BUCURA DUMBRAVA
fixe(cele improvizare în pădure sau chiar adăposturi Dacă sunteţi chiar la început, puteţi opta pentru o cameră
specializate, dotate cu geamuri speciale ce nu strică foarte foto compactă, cu funcţii manuale. O astfel de cameră vă
mult calitatea fotografiilor, adăposturi utilizate în parcuri permite să înţelegeţi cum se formează imaginea şi felul cum
naţionale, din ce am citit sunt şi în Ungaria, mai aproape) sau modifică fiecare opţiune din aparat: diafragma, timpul de
mobile(de genul corturilor, având culori speciale, de expunere şi sensibilitatea aleasă(ISO-ul), imaginea finală. În
camuflaj şi diferite dotări pentru utilizare ergonomică) sau la această situaţie nu veţi putea schimba obiectivul, dar veţi
momirea animalelor cu mâncare, operaţie destul de riscantă putea ataşa camerei accesorii de genul convertoarelor pe filet
în cazul animalelor mari. O altă variantă cu rezultate foarte care modifică unghiul de cuprindere. Pot fi teleconvertoare,
bune, dacă cunoaşteţi bine teritoriul şi traseele animalelor, ar cu un factor de 1.7x sau 2x, acestea măresc distanţa focală a
fi capcanele foto. Aveţi nevoie de o cameră obişnuită,un obiectivului dumneavoastră, convertoare wide, cu factori de
obiectiv normal gândit pentru fiecare caz în parte, aşezată în micşorare între 0.8x până la 0.5x sau chiar mai mult, dar
pădure în locul unde presupuneţi că trece animalul “vinovat” acestea din urmă ar putea vigneta(apariţia colţurilor negre în
şi un dispozitiv care declanşează automat, dacă simte fotografii) sau lentile macro de genul celor prezentate
mişcare(cu senzor), aici nu pot da detalii, nu am găsit prea anterior, la fotografia macro. Toate acestea se ataşează în
multe pe net dar mulţi fotografi utilizează această metodă faţă obiectivului, pe filetul acestuia, sau pe un inel adaptor,
pentru a suprinde imagini cu animale rare.Cam aşa descriu în cazul camerelor ce nu au filetul direct pe obiectiv.
pe scurt fotografia în natură.
de Sebastian Petraș și Mihai Stan
39
BUCURA DUMBRAVA
Istoria alpinismului şi echipamentele folosite
TURISM, ALPINISM DE LA ÎNCEPUTURI Pentru trecerea crevaselor se foloseau scări. La căţărătura pe

PÂNĂ ÎN ZILELE NOASTRE stâncă alpinistul francez Haquet a întrebuinţat pentru prima
dată în anul 1780 sandale cu talpă din sfoară ţesută. Primul
Munţii României au fost parcurşi din cele mai vechi timpuri. piton a fost un piron în formă de L, al cărui braţ lung era
Dacii cunoşteau bine lanţul carpatic, ştiau pe unde pot bătut în fisuri, iar braţul scurt, orientat în sus, folosea la
pătrunde eventualii invadatori şi au fortificat aceste căi. coborâri, după ce se da frânghia după el. A apărut apoi
Dovadă sunt cetăţile din Munţii Orăştiei.Apoi munţii au fost pitonul de oţel cu trei munchii, cu inel mobil, ce folosea şi la
cutreieraţi de ciobani, vânători sau pustnici. Din secolul al asigurări în locul carabinierei. În anul 1910 Hans Fiechtl a
XVIII–lea au început să fie cutreieraţi de oameni de ştiinţă, creat primul piton din oţel moale. Otto Herzog a
botanişti, geografi, geologi şi de unii artişti în căutare de experimentat tot în anul 1910 prima carabinieră văzută de el
peisaje.Cum era definit turismul la începutul secolului XX? în dotarea pompierilor. Ghidul german Hans Kress a
“Gustul, deprinderea de a face călătorii de plăcere” – experimentat cu succes espadrila cu talpă de manşon.
Dicţionarul Universal al Limbii Române, Bucureşti 1929. Înaintea celui de al doilea razboi mondial, italianul Vittorio
Alpinist–alpinism „Alpinist, cel ce face excursiuni pe la Bramante a inventat „vibramul” care se foloseşte şi în ziua
munţi şi se delectează cu studiul lor” – Dicţionarul Universal de azi cu mare succes.
al Limbii Române, Bucureşti 1896. Primii care urcat munţii Cel care a dus căţărătura la rang de „artă sportivă” a fost
de plăcere au fost în anul 181 Î.H. Filip al III – lea al Hans Dulfer, efectuând între anii 1911 şi 1914 peste 50 de
Macedoniei care a urcat pe muntele Hemon, numit azi Rila, escalade în premieră, unele chiar de gradul VI.Primul club a
înalt de 2925m (Vf. Musala), geograful grec Strabon a urcat luat fiinţă la Londra în anul 1857 avându-i ca iniţiatori pe
în anul 21 D.H., muntele Etna. Primul alpinist solitar a fost celebri alpinişti Williams, C.E. Mathews, Edward Kennedy
Petru al II – lea de Aragon în anul 1280 când a urcat muntele şi J.A. Hudson. La 19 noiembrie 1862 a luat fiinţă Clubul
Canigou din Pirinei, înalt de 2723 m. Alpin Austriac la Viena; în 1863 Clubul Alpin Elveţian; la
Primele excursii din ţara noastră au fost făcute la poalele 23 octombrie 1863 Clubul Alpin Italian; în 1869 Clubul
Ceahlăului de Dimitrie Cantemir în anul 1711. Pe vârf a Alpin German; la 10 mai 1873 Clubul Alpin al Transilvaniei
urcat pentru prima dată mitropolitul Moldovei Veniamin cu sediul la Braşov iar la 2 aprilie 1874 Clubul Alpin
Costache în anul 1809. Un izvor este numit şi astăzi „fântâna Francez.
mitropolitului”. Au urmat alţii cum ar fi: Mihail Sturdza în Un rol important pentru dezvoltarea pasiunii la munte l-au
1835, Gheorghe Asachi în 1838. Primul refugiu a fost pe avut publicaţiile – cărţi cu caracter ştiinţific, ghiduri, ziare şi
Etna în anul 126, al doilea pe Mont Blanc în anul 1785 unde reviste. Printre aceste publicaţii putem aminti următoarele:
în anul 1853 a fost construită prima cabană – Grands Mulets. Vallesiae et Alpium descriptio – Josias Simler – 1574;
În anul 1862 Whymper a folosit pe Matterhorn un cort Danubius Pannonico-Mysicus – Luigi Ferdinando Marsigli –
special pentru bivuac. Materialele auxiliare care s-au folosit 1726; Berliner Gesellschaft der Naturfreunde – 1782;
la începuturile alpinismului au fost descrise în cartea Ungarn und Siebenburger – John Paget – 1845; Trompeta
elveţianului Josias Simler, paroh la Zurich, intitulată Carpaţilor – Cezar Boliac – 1870 şi multe alte publicaţii
„Vallesiae et Alpium descriptio” - 1574, carte considerată ca interesante.
fiind primul manual de alpinism, unde se dădeau sfaturi şi
instrucţiuni privind excursiile pe munte. El descrie pentru
prima oară legarea în coardă precum şi bunicul pioletului de
azi, care era un băţ lung cu vârf metalic. Pentru picioare se
ataşau la bocanci câte o piesă metalică în genul „pisicilor”
folosite până nu demult de tăietorii de lemne din păduri şi
care a dus la colţarii de azi.
de Nistor Gheorghe
40
BUCURA DUMBRAVA
Dicţionar de termeni montani
Dicţionar de Termeni Montani
naştere într-o perioadă de multe mii de ani, prin depunerea
ABRUPT - porţiune dintr-un versant muntos, stâncos,
treptată a carbonatului de calciu (calcită) dizolvat în apele de
puternic înclinat, formând pereţi
infiltraţie
ALPIN (Ă) - ceea ce se referă la zona montană superioară
STALAGMITĂ - acelaşi femomen endocarstic (vezi:
altitudinii de 1900 m
stalactită), dar care se înalţă din podeaua peşterii, în general
BULZ - formă de relief sub - montan care reprezintă
în dreptul unei stalactite şi având aceeaşi origine
resturile unui con vulcanic stins, îmbrăcate cu pădure şi
ŞLEU - drum natural şi îngust, bătătorit, folosit în principal
având aspectul unei căpăţâni de zahăr
de turmele de oi transhumanţe (Şleul Batrânei - Iezer; Şleul
CURMĂTURĂ - porţiune mai coborâtă de pe linia unei
Mândrelor - Leaota)
culmi, coame sau creste şi care permite trecerea de pe un
TOPONIMIE - ansamblul numelor proprii de pe o arie
versant pe celălalt al muntelui; echivalente: "şa", "tarniţă,
geografică; este o ramură a onomasticii, ştiinţă care se ocupă
"prislop", "pas", "înşeuare"
cu cercetarea numelor proprii, în general
DERIVAŢIE - ramificaţie a unui traseu turistic, având drept
Principalele categorii de toponime:
obiectiv un anumit punct interesant
1.Nume de continente, ţări,sau regiuni din cadrul unei ţări
ENDEMISM - însuşire a unor specii (sau subspecii) de
(regionimele)
plante şi animale de a se dezvolta numai într-o anumită zonă
2.Nume de forme de relief (oronime)
sau arie geografică
3.Nume de ape (hidronime)
GOL ALPIN - zona alpină acoperită de păşune sau chiar
4.Nume de vânturi (anemonime)
lipsită de vegetaţie pastorală, situată deasupra limitei
5.Nume de localităţi (oiconime)
superioare a pădurilor
6.Nume de drumuri vechi (hodonime)
HUDĂ - termen popular, echivalent cu "peşteră", "grotă"
7.Nume de plante (fitotoponime)
(Huda lui Papară - Munţii Apuseni)
8.Nume de animale (zoopoponime) Momâie
LAC COLMATAT - lac care a dispărut în urma depunerilor
nisipurilor, mâlurilor şi a dezvoltării vegetaţiei
MOMÂIE - morman de pietre marcând direcţia de mers
într-o zonă montană lipsită de alte repere; echivalent: "om de
piatra"
PRELUCĂ - termen popular maramureşan, echivalent cu
"poiană"; în Banat - "priluca".
RIGOLE - şănţuleţe adâncite, în formă de "V", cu adâncimi
cuprinse între 20 - 30 cm, cu apă numai în timpul ploilor sau
topirii zăpezilor
SIFON - porţiune în formă de "U" de pe traseul unei galerii
de peşteră, umplută până la tavan cu apă
STALACTITĂ - concreţiune endocarstică sub forma unei
coloane care coboară din tavanul unei peşteri şi care ia de Cosmina Grad
41
BUCURA DUMBRAVA
ABC-ul montan
Muntele
tărâmul celor ce iubesc natura
Lăsând la o parte gluma, fiecare dintre noi ne dorim
o excursie cât mai reuşită,cât mai relaxantă,de fapt acesta
După cum bine ştiţi, trăim într-o lume din ce în ce mai
este şi scopul. Pe munte, fiind altfel de condiţii atmosferice
agitată, într-un ritm tot mai galopant, cu o situaţie materială
decât cele întâlnite pe stradă sau în parc,deci şi echipamentul
tot mai precară şi o atmosferă tot mai poluată. Ne punem
v-a fi altul. Este destul de valabilă şi binevenită zicala „nimic
întrebări la care nu avem răspuns, cum să facem pentru a ieşi
în plus, nimic în minus”. Nu vom face ca rucsacul nostru să
din impas, ce soluţii să găsim? Gândindu-ne la cei ce vor să
fie plin cu lucruri inutile şi deasemenea nu vom duce nimic
scape măcar pentru o scurtă perioadă de timp de stresul de la
în mâini decât beţele de sprijin care la drumuri lungi şi trasee
servici, de programul familiar, de oboseala de la şcoală, de
abrupte ne sunt de un real ajutor, cei care care le poartă ştiu
poluarea inevitabilă din oraş, propunem în special tinerilor o
foarte bine la ce mă refer. Echipamentul vestimentar să fie
ieşire în munte, o scăpare din viaţa cotidiană de zi cu zi. Se
cât mai uşor format din tricouri de bumbac iar mai nou cu
zice că fiecare are puterea proprie de a se elibera de tot
tricouri făcute din material special pentru eliminarea
stresul acumulat în timp, în mod unic, de aceea este aşa de
transpiraţiei şi totodată reţinerea căldurii corporale care în
frumoasă viaţa, suntem unici în felul nostru şi toţi în egală
anumite părţi sunt cusute cu fire de argint pentru o mai bună
măsură contribuim sau încercăm să ne facem o viaţă mai
aerisire a corpului. Nu vor lipsi deasemenea hainele mai
bună, mai liniştită. Vă invităm din tot sufletul la excursii pe
groase, de preferinţă polartecuri, geaca pentru vânt,
munte nu înainte de a vă da unele sfaturi, nu cu rea voinţă,
pantalonii impermeabili, ciorapii tehnici sau cei de bumbac
referitoare la echipament, alimente, vreme, marcaje, prim
iar pe timp de iarnă cei de lână, mănuşile, o căciulă care ne
ajutor şi multe altele. Înainte de a porni la drum, dragi cititori
protejează împotriva soarelui şi ar fi bine şi indicat, ţinând
şi excursionişti, vă urăm drum bun şi excursii cât mai
cont de greutatea acesteia, o căciulă mai groasă. O atenţie
plăcute!
deosebită trebuie să o acordăm încălţămintelor, bocancii de
La început era legenda, apoi am venit noi oamenii, cu
iarnă şi de vară şi în anumite locuri, pe timp de vară, unde
ideile noastre, unii am stricat cât am putut, alţii am ţinut
traseul ne permite, sandalelor.
piept acestor fărădelegi, dar muntele şi mediul înconjurător
Bocancii şi acum vom vorbi de cei de iarnă, trebuie
au fost şi vor rămâne veşnic. Ţinând cont de anii de
să fie de preferinţă din piele şi tot timpul, pentru un confort
experienţă, nu puţini la număr, ne-am permis a cataloga
mai bun să fie cu un număr mai mari pentru a putea folosi şi
aceste subiecte după cum urmează, nu înainte de a ruga
ciorapi mai groşi când este nevoie. Talpa să fie moale,
specialiştii în domeniu să ne scuze dacă vom omite
maleabilă pentru a putea prelua şocurile, indicaţi ar fi cei cu
menţionarea, pe o scară mai largă, a tuturor celor de mai jos
talpă vibram : I.A.D.S. Integrated Absorbing Drive.
scrise:
• Echipamentul;
• Vremea;
• Noţiuni despre orientare;
• Marcaje turistice;
• Pasul şi popasul;
• Cortul sau adăposturi improvizate;
• Semnalizarea;
• Primul ajutor;
• Legile muntelui;
Sistem se referă la acest lucru este un optim sistem de
Tot mai mulţi tineri vor să mergă în excursie dar nu
amortizare, o foarte bună stabilitate pe stâncă şi nu numai,
toţi pot face asta. Fără a necesita o condiţie fizică a unui
dând în acelaşi timp un bun suport sigur la împingerea
sportiv de performanţă, excursia şi efortul care ne aşteaptă la
înainte a piciorului. Acest sistem este specific profesional
drum, vin pregătite din timp. Ne vom alege traseul în funcţie
făcut să suporte greutăţi mari fără a da dureri de picioare, în
de fizicul nostru, vom vedea dacă acesta corespunde
special a tălpilor acelora care îi poartă. Preferabil ca
traseului ales, fiind pregătiţi nu numai fizic ci şi psihic. Ce
bocancul înăuntru să conţină membrane impermiabile ca de
ştim şi ce ar mai trebui să ştim încă despre zona care
exemlu: gore-tex, event sau cocona. Toate cele trei tipuri se
urmează să o străbatem? Ne vom documenta cu descrierea
referă la acele ţesuturi speciale pentru bocancii de munte
zonei, vom consulta hărţile turistice referitoare la zonele
care permit o respiraţie foarte bună a piciorului, transpiraţia
respective şi ne vom familiariza cu busola. Bineînţeles,
fiind eliminată prin milioanele de pori ai materialului
luând în calcul şi alte priorităţi care contribuie la organizarea
nepermiţând în acelaşi timp apei să intre. Deasemenea
unei excursii reuşite, avem nevoie în primul rând de
protejează foarte bine împotriva vântului.
echipament, doar nu vom putea ieşi goi pe munte.
42
BUCURA DUMBRAVA
ABC-ul montan
Fiecare dintre noi ne dorim ca excursia să fie cât mai reuşită Trebuie să dăm un bun exemplu prin tot ceea ce facem pe
iar picioarele noastre cât mai sănătoase şi capabile de munte şi nu numai ,prin simplu fapt că ne înţelegem unii pe
drumeţii cât mai lungi iar pentru a nu face din aceasta un alţii şi ascultăm. În acelaşi timp trebuie să ne oprim
calvar ar fi bine şi indicat să luăm în considerare aceste mici câteodată şi chiar de mai multe ori pentru a asculta şi natura
detalii. Pe timp de iarnă cu zăpadă mare vom adăuga şi care de fiecare dată are ceva de spus, ceva folositor nouă. De
parazăpezile care sunt indispensabile la turele lungi, iar pe exemplu pentru a putea vedea căprioare, ţapi, ciute sau cerbi
timp de vară acele parazăpezi mai mici şi mai subţiri pentru nu vom intra în pădure cu strigăte şi chiote de bucurie ci
noroi şi pietricele în special. vom păstra pe cât posibil liniştea. Acestea pot fi văzute
dimineaţa devreme, înainte de răsăritul soarelui, la liziera
pădurii când se retrag de la păscut. Gândiţi-vă ce ar însemna
pentru orice om, un ţipăt un urlet sau o zbierătură după o
masă bună.
Veveriţele, iepurii, nevăstuicile, vulpile şi alte animale le
vom putea vedea numai mergând în linişte. Contrar celor
spuse în poveştile vânătoreşti că animalele de pradă precum :
ursul, râsul sau lupul atacă omul, acestea sunt destul de greu
de văzut mai ales când grupul este numeros. Numai în cazul
când au pui sau sunt luate prin surprindere, ca în cazul unei
vânători, atunci pot deveni agresive. Viperele deasemenea le
putem găsi, în special în lunile mai călduroase, stând la soare
şi încălzindu-se, le putem evita dându-le un pic de spaţiu
pentru a se refugia. În munţii ce depăşesc altitudini de peste
2000 de metri putem întâlni caprele negre, adevărate
alpiniste pe stâncă. Aici trăiesc şi marmotele, foarte greu de
Făcând o scurtă paranteză şi o glumă mică în ceea ce văzut deoarece la cel mai mic zgomot acestea scot un sunet
priveşte Legile lui Murphy care se referă tocmai la acele de avertizare asemănător unui fluierat.
pietricele care fără voia noastră ajung în bocanci. Cu toate acestea muntele şi natura ne oferă frumuseţi
- orice pietricică din bocancul tău v-a migra, împotriva de admirat şi respectat. Ordine, curăţenie şi disciplină, trei
variaţiei presiunii, spre punctul cel mai dezagreabil pentru reguli de bază care vin respectate în munte şi nu numai. Nu
tine. uitaţi de ele! Ne vedem pe munte.
- mărimea unei pietre din bocancul tău este direct
proportională cu numărul de ore de când eşti pe drum.
Deasemenea un lucru important de menţionat este acela că
bocancii noi, nepurtaţi încă, nu se vor încălţa la ture lungi nu
înainte de a obişnui piciorul cu bocancul,pentru rodare cum
se spune, făcând ture uşoare pe stradă sau în parc. Altfel s-ar
putea să ne trezim cu rozături la picioare ce ar face
imposibilă continuarea drumului, şi ar fi un mare păcat.
Obiectivul principal al unei excursii pe munte este acela de a
ne relaxa sufleteşte, de a ne găsi pacea interioară. Unii dintre
noi vor să facă fotografii, alţii vor să admire răsăritul sau
apusul soarelui de la mari înălţimi, alţii vor să colecţioneze
plante medicinale şi flori (binenţeles în afara celor ocrotite
de lege), alţii pasionaţi de geologie fiind interesaţi de tipurile
de rocă întâlnite, toţi în egală măsură trebuie să ne respectăm
unii pe alţii şi în acelaşi timp trebuie să respectăm cu
stricteţe fauna locului şi natura în general. Nu vom uita
deasemenea ca locul unde am poposit sau am înnoptat să
rămănă curat, deşi în unele cazuri îl vom găsi plin cu mizerii
şi resturi menajere. Ţine de datoria noastră ca oameni de de Ionuț Coteț
munte, ca aceste locuri să rămână curate exact cum ne-am
dori să le găsim de fiecare dată.
43
BUCURA DUMBRAVA
Trasee turistice Ştiaţi că…?
TRASEE TURISTICE
1. Baia Mare (Parcul Municipal) – Culmea Morgău – Ştiaţi că…?
Şaua Trei Stejari – Vârful Pleştioara
1. Toate planetele din Sistemul Solar se învârt invers
DATE DE BAZĂ: acelor de ceasornic, cu excepţia lui Venus, care se
UNITATEA MONTANA: Munţii Gutâi învârte în sensul acelor de ceasornic.
JUDETUL: Maramureş 2. Cea mai mare stea cunoscută până acum este Vy
MARCAJ: Cruce albastrǎ Canis Majoris, situate în constelaţia Canis Majoris.
PUNCT DE PLECARE: Baia Mare Aceasta are un diametru de 29.895.600.000 km.
(zona Parcului Municipal); 3. Dacă actuala rată de creştere a populaţiei se menţine,
PUNCT DE SOSIRE: Vârful Pleştioara în anul 3530 masa totală a corpurilor umane va egala
DURATA TRASEULUI: 4 – 4 1/2ore pe cea a Pământului.
LUNGIMEA TRASEULUI: 11 km 4. Limba română este limba oficială în România,
GRAD DE DIFICULTATE: mediu Republica Moldova şi Provincia Autonomă
ALTITUDINE MAXIMA: 802 m (vf. Pleştioara) Voivodina din Serbia.
DIFERENTA DE NIVEL: +850m, -240 m 5. Din peste 8000 de exemplare de urs carpatin care
trăiau în Munţii Carpaţi în 1989, acum au mai rămas
DESCRIEREA TRASEULUI: Traseul porneşte de pe doar puţin peste 2000? Braconajul excesiv şi
Valea Roşie (de la intersecţia străzilor Valea Roşie cu despădurirea accentuată a munţilor, care a distrus
Garibaldi ), continuǎ pe strada Valea Roşie până dincolo de habitatul lor natural, a cauzat această scădere
pod, apoi de la casa cu nr. 203 se urcă spre stânga. Ocolind accentuată a numărului de urşi.
ultimele case traseul ajunge pe Piatra Tâlharului (Tolvaj 6. Munţii Carpaţi găzduiesc cele mai mari populaţii de
Denes), urmând în continuare culmea Morgăului până lupi, urşi bruni şi lincşi din Europa?
înainte de vf. Iricău de unde coboară spre nord, în şaua 7. Peştera cu cea mai mare denivelare este Izvorul
Sarcaret. Străbătând în continuare creasta dintre Valea Tăuşoarelor, din Munţii Rodnei: 415m.
Borcutului la vest şi Valea Roşie la est, trecem de stâncile 8. După o întrerupere de câteva sute de ani, în bazinul
din vf. Helena, coborând apoi prin zona defrişată până în râului Tisa a reapărut castorul.
şaua Trei Stejari. De aici marcajul urcă moderat spre nord pe 9. Unic în lume, Lacul Ursu de lângă Sovata are o
culme, trece prin şaua de la obârşia V. Ferigii, ocoleşte pe la concentraţie de sare mai mică la suprafaţă şi din ce
nord vf. Ferigii (de aici traseu comun cu alt traseu Baia Mare în ce mai mare spre adâncime. Concentraţia de sare
din Parcul Municipal - Piatra Virgină - Vf. Pleştioara), determină specificul variaţiei temperaturii pe
traversează un drum forestier (în continuare traseu comun şi verticală: 20°C la suprafaţă, 40°C la 1 m adâncime şi
cu Baia Mare – Valea Usturoi – Vf. Pleştioara), urcând apoi 60°C la 1,5 m adâncime. Adâncimea maximă este de
prin Poiana Pleştioara până în vârful cu acelaşi nume (unde 19 m, iar suprafaţa de 45 000 m2.
ajunge atât traseul anterior cât şi traseul Baraj Firiza – Valea 10. Există un lac cu 5 feluri de apă? Acest lac este situat
Romană – şa Dia – Vf. Pleştioara). în insula Kildim (N Rusiei) . Apa acestui lac este
aşezată în cinci straturi. Primul strat este cu apă
REFUGII SAU ADĂPOSTURI PE TRASEU: Adăpostul dulce, al doilea cu apă puţin sărată, al treilea cu apă
din şaua Sarcaret, ridicat în 2009 prin proiectul « Turismul sărată, al patrulea cu apă roşie şi al cincelea conţine
Verde » Phare CBC 2005 hidrogen sulfurat. Flora şi fauna sunt diferite în
fiecare strat, pentru ca în fiecare trăiesc plante şi
IMPORTANŢA TRASEULUI: Este un traseu turistic animale care s-au putut adapta mediului respectiv.
periurban; 11. Peste 19.000 de specii de plante şi 5.000 de specii de
animale de pe Glob sunt clasificate ca fiind pe cale
ANUL MARCĂRII: 1975 de către Chemun Baia Mare - de dispariţie.
Racz Karolyi; 12. Zimbrul este cel mai mare mamifer din Europa şi
singurul nedomesticit din specia bovinelor.
ANUL REMARCĂRII: 2001, Clubul Star-Team –Racz 13. Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar
Karolyi; din Transilvania în 1790.(1870)?
REABILITAT în perioada 2008-2009 prin proiectul
“Turismul Verde” Phare CBC 2005 de către Municipiul Baia
de Bianca Mogoș
Mare. Întreţinerea şi îngrijirea traseului este asigurată tot de
către Municipiul Baia Mare.
de Camelia Polgar
44
BUCURA DUMBRAVA
Legislaţia montană
Extras din Hotărârea Guvernului nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea
accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 91 din
data de 13 februarie 2003
CAPITOLUL II: Prevenirea accidentelor montane
SECŢIUNEA 1: Amenajarea, omologarea şi întreţinerea traseelor turistice montane
Art. 27
Traseul turistic montan trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să prezinte interes şi să facă legătura între două sau mai multe obiective;
b)să fie accesibil atât vara, cât şi iarna, scop în care se vor evita, atât cât este posibil, versanţii sau crestele expuse la
viscole ori la curenţi puternici de aer. În condiţii speciale de altitudine sau de teren accidentat traseul turistic montan va
fi recomandat numai vara;
c)să evite zonele favorabile producerii avalanşelor de zăpadă, alunecărilor de teren sau căderilor masive de pietre;
d)să nu necesite construirea prea multor amenajări - podeţe, balustrade, trepte - şi să permită îmbunătăţirea potecii -
lărgirea ei, acoperirea porţiunilor surpate -, fără cheltuieli mari;
e)să nu traverseze zone întinse de grohotişuri sau de mlaştini.
Art. 28
Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 29
În funcţie de desfăşurarea pe teren a traseelor turistice montane se folosesc următoarele sisteme de marcaje:
a)marcaje în grup, care au, iniţial, un parcurs comun, după care semnele se ramifică succesiv pe diferite trasee;
b)marcaje centrifugale, cu semne care se despart chiar de la pornire pe trasee diferite;
c)marcaje în circuit, care au acelaşi punct de plecare şi de sosire;
d)marcaje cu ax comun, care au un traseu principal, numit şi magistrală, în general traseu de creastă, din care se
ramifică sau către care se dirijează mai multe trasee secundare;
e)marcaje pentru traseele dus-întors.
Art. 30
Pentru marcarea traseelor turistice montane şi pentru asigurarea uniformităţii şi respectării inscripţionării internaţionale
se utilizează semnele prevăzute în anexa nr. 3.
Art. 31
Indicatoarele de trasee turistice montane sunt cele prevăzute în anexa nr. 4.
Art. 32
Documentaţiile pentru amenajarea traseelor turistice montane noi şi pentru modificarea traseelor existente se întocmesc
de către consiliile judeţene sau locale, după caz, şi de Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România şi
cuprind:
a)date de bază - traseul, unitatea montană, judeţul sau judeţele în a căror rază se află traseul;
b)date privind execuţia şi întreţinerea marcajului şi a traseului;
c)harta traseului la una dintre scările: 1:50.000, 1:25.000 sau 1:20.000.
Art. 33
Omologarea traseelor turistice montane se face de Ministerul Turismului, conform legislaţiei în vigoare, în baza
documentaţiilor prevăzute la art. 32 şi la iniţiativa consiliului judeţean sau local, după caz, în a cărui rază se află traseul
şi a Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România.
45
BUCURA DUMBRAVA
Art. 34
Condiţiile materiale şi financiare necesare lucrărilor de amenajare şi întreţinere a traseelor turistice montane se asigură
de consiliile judeţene şi/sau locale sub a căror autoritate funcţionează serviciul public SALVAMONT.
Art. 35
Pentru întreţinerea traseelor turistice montane sunt obligatorii următoarele lucrări:
a)periodic se curăţă, se repară şi se îmbunătăţesc potecile, taluzurile, sectoarele protejate de balustrade, treptele,
cablurile şi lanţurile de sprijin, copertinele şi punţile peste ape şi se înlătură toate obstacolele care barează trecerea;
b)în fiecare primăvară se completează şi se înlocuiesc stâlpii, săgeţile, indicatoarele, inscripţionările şi semnele de
marcaj deteriorate, distruse sau descompletate;
c)stâlpii de marcaj din zonele de avalanşe se schimbă pe teren ferit, iar marcajul se înlocuieşte pe aceste porţiuni cu
semne pe sol, acolo unde este posibil.
ANEXA nr. 2: CRITERIILE de clasificare a traseelor turistice montane

Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt: timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate şi nivelul
de echipare a turiştilor.
a)Timpul de mers se înscrie în fişa tehnică şi pe indicatoare, exprimat în ore, fracţiuni de oră şi, mai rar, în minute şi se
va calcula astfel:
- pe teren plat şi pe pante mici, 4 km/h;
- în urcuş, pe potecă amenajată, 350 m diferenţă de nivel/h;
- în urcuş, pe potecă neamenajată, 250 m diferenţă de nivel/h;
- în coborâre, pe potecă amenajată, 450 m diferenţă de nivel/h;
- în coborâre, pe potecă neamenajată, 400 m diferenţă de nivel/h.
La o oră de mers se adaugă 10 minute necesare odihnei. Distanţa în kilometri se utilizează în calcul numai pe traseele cu
peste 80% de mers pe plat şi cu maximum 20% de mers pe pantă cu înclinare de maximum 10 grade.
Pentru calcularea distanţelor şi timpilor de mers se efectuează măsurători pe teren şi pe hartă.
b)Sezonalitatea este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în: trasee de primăvară şi de toamnă,
trasee de vară şi trasee de iarnă.
c)Gradul de dificultate este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:
- trasee cu grad mic de dificultate, cu următoarele caracteristici: durata traseului - 3-6 ore; diferenţa de nivel - 300-700
m; efort fizic moderat, care nu necesită pregătire fizică specială;
- trasee cu grad mediu de dificultate, cu următoarele caracteristici: durata traseului - 4-8 ore; diferenţa de nivel - 500-
1.000 m; efort fizic susţinut numai pe unele etape ale traseului, care necesită o condiţie fizică şi orientare bune;
- trasee cu grad mare de dificultate, cu următoarele caracteristici: durata traseului - 5-9 ore; diferenţa de nivel - 800-
1.500 m; efort fizic continuu şi intens, care necesită o foarte bună condiţie fizică şi antrenament înainte de abordarea
traseului.
d)Nivelul de echipare solicitat drumeţilor este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:
- trasee care nu necesită echipament special pentru parcurgerea lui; acest tip de traseu se desfăşoară pe poteci amenajate,
drumuri forestiere şi nu prezintă porţiuni accidentate;
- trasee care necesită echipament de drumeţie de complexitate medie; acest tip de traseu se desfăşoară pe poteci cu
porţiuni accidentate, grohotişuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu;
- trasee care necesită echipament de drumeţie special şi complex; acest tip de trasee se desfăşoară pe poteci accidentate,
puţin conturate şi/sau pe porţiuni fără potecă, cu pante abrupte care necesită uneori ajutorul mâinilor pentru ascensiune.
ANEXA nr. 3: SEMNELE utilizate pentru marcarea traseelor turistice montane şi condiţiile de detaliu tehnic pe
care acestea trebuie să le îndeplinească pentru asigurarea uniformităţii şi respectării inscripţionării
internaţionale
(1)Pentru marcarea traseelor turistice montane se utilizează următoarele semne:

a)banda verticală - pe fond alb - pentru marcarea traseelor principale, numite şi magistrale, care sunt, de regulă, trasee
de creastă;
b)crucea cu braţe egale - pe fond alb - pentru marcarea traseelor de legătură;
c)triunghiul echilateral - pe fond alb - şi punctul într-un cerc - pe fond alb - pentru marcarea traseelor secundare;
d)punctul cu cercuri duble de culoare albă şi roşie pentru traseele dus-întors.
46
BUCURA DUMBRAVA
(2)Culorile pentru semnele de marcaj sunt: roşu, galben şi albastru, obligatoriu pe fond alb.
(3)Pentru asigurarea uniformităţii şi respectării inscripţionării internaţionale semnele de marcaj vor îndeplini
următoarele condiţii de detaliu tehnic:
a)se vor încadra într-un patrulater imaginar cu laturile de 16-20 cm;
b)benzile de culoare vor avea o lăţime de 6 cm, iar cele de culoare albă, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16 cm);
c)triunghiul cu miezul de culoare va avea laturile de 10 cm, iar banda de culoare albă, de 3 cm (3 + 10 + 3 = 16 cm);
d)punctul de culoare va avea diametrul de 10 cm, iar banda de culoare albă, o lăţime de 3 cm (3 + 10 + 3 = 16 cm);
e)crucea de culoare va avea cele două benzi perpendiculare de 3 cm, iar banda de culoare albă, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16
cm);
f)semnele de marcaj se vor aplica în ambele sensuri de circulaţie, la distanţe astfel apreciate încât să fie uşor vizibile de
la un semn la altul, perpendiculare pe direcţii de mers şi la înălţimea de 1,5-2 m faţă de sol;
g)în golurile alpine şi în poienile foarte mari semnele de marcaj se vor face pe stâlpi confecţionaţi din ţevi metalice;
stâlpii vor fi vopsiţi mai întâi cu grund de protecţie, apoi cu vopsea de culoare albă şi neagră, în dungi alternative de 30
cm lăţime, vor fi prevăzuţi la partea inferioară cu gheare pentru fixarea în fundaţii de ciment şi apoi, în pământ şi la
partea superioară, cu o paletă pentru semnele de marcaj;
h)pentru protecţia arborilor semnele de marcaj se vor aplica direct pe copaci, prin vopsire, fiind interzisă fixarea în cuie
a altor indicatoare;
i)în zonele stâncoase, greu accesibile, semnele de marcaj se vor aplica pe palete metalice scurte sau pe lespezi plate din
piatră, implantate în grămezi de pietre, cimentate, cu o înălţime de 0,4-0,6 m;
j)în zonele în care traseul turistic montan este bine trasat şi nu are ramificaţii nu se va face exces de semne, dar se vor
marca în mod deosebit intrările în pădure (din drumuri, poieni, goluri alpine, văi) prin unul sau mai multe semne uşor
vizibile;
k)pe un traseu comun, marcat cu semne diferite, vor fi aplicate toate semnele, în grup, unul sub altul, şi nu alternativ, la
distanţe mari unul de altul; în zonele stâncoase semnele de marcaj se vor grupa orizontal;
l)în punctele de inflexiune a direcţiei de mers a potecii se vor aplica săgeţi bicolore (culoarea albă + culoarea
marcajului), care vor indica unghiul direcţional; săgeata va avea o lungime de 40-50 cm, o lăţime totală de 8-10 cm şi
unghiul direcţional de 15 grade, 30 grade, 45 grade, 60 grade, 75 grade, 90 grade, 105 grade şi de 120 grade;
m)în zone deosebit de circulate şi expuse fenomenului de ceaţă marcajul care va indica apropierea refugiului alpin sau a
cabanei va fi dublat de un sistem de atenţionare acustic sau vizual, acţionat electric sau mecanic; în cazul cabanelor
funcţionarea acestui sistem va fi în responsabilitatea cabanierului;
n)la executarea tuturor marcajelor se vor folosi vopsele reflectorizante şi rezistente la ger, căldură, soare, umezeală şi
agenţii poluanţi corosivi;
o)se va evita marcarea drumurilor publice şi a drumurilor forestiere altfel decât prin tăbliţe indicatoare, la capetele
acestora; în cazul în care un traseu turistic montan se interferează cu un drum public, traseul va fi marcat astfel încât să
fie bine relevate intrările şi ieşirile din drumul public.
ANEXA nr. 4: INDICATOARELE de trasee turistice montane şi standardizarea acestora
(1)Indicatoarele de trasee turistice montane sunt:

a)indicatoarele de direcţie sunt: indicatoare de direcţie simple, care au o lungime de 68 cm şi o lăţime de 28 cm, şi
indicatoare de direcţie duble, care au o lungime de 78 cm şi o lăţime de 28 cm;
b)indicatoarele de traseu sunt cu dimensiuni variabile (32 cm/45 cm, 40 cm/56 cm, 50 cm/70 cm şi 63 cm/87 cm), în
funcţie de volumul de informaţii pe care îl conţin, şi sunt amplasate pe verticală sau pe orizontală, pe un picior sau pe
două picioare;
c)indicatoarele de documentare sunt cele care vor conţine informaţii despre traseele turistice montane marcate şi
principalele puncte de interes turistic din zona pe care o prezintă.
Pe indicatoarele de la intrările şi ieşirile de pe traseu vor fi trecute şi dificultăţile drumeţiei astfel:
- pericol de avalanşă;
- cornişă pe traseu;
- dificultăţi alpine (pasaje, săritori);
- condiţii meteo care pot influenţa substanţial parcursul;
- orientare dificilă;
- pantă mare şi alunecoasă;
47
BUCURA DUMBRAVA
d)tablele toponimice sunt indicatoare pentru lacuri, râuri, monumente ale naturii, vârfuri de munte, şei importante,
pentru alte obiective culturale şi de interes turistic. Tablele toponimice vor fi realizate din plăci fibrolemnoase
impermeabilizate sau din fibre de sticlă, rezistente la intemperii, de dimensiunile 32 cm/45 cm, în culori diferite pentru
fie-care element prezentat, astfel:
- tablele toponimice inscripţionate cu litere de culoare albă pe fond de culoare albastră sunt pentru lacuri şi râuri;
- tablele toponimice inscripţionate cu litere de culoare neagră pe fond de culoare galbenă sunt pentru monumente ale
naturii;
- tablele toponimice inscripţionate cu litere de culoare neagră pe fond de culoare albă sunt pentru alte obiective de
interes turistic.
(2) Pentru standardizarea indicatoarelor de trasee turistice montane realizarea şi implantarea lor se vor face cu
respectarea următoarelor condiţii:
- stâlpii de marcaj pentru indicatoare vor avea dimensiunile de 2,20 m - 2,40 m înălţime şi de 0,10 m - 0,12 m grosime;
stâlpii se vor îngropa în fundaţii solide, la o adâncime de 0,50 m - 0,70 m;
- paletele cu semnul de marcaj se vor orienta perpendicular pe direcţia de mers, iar săgeţile, pe direcţia axului traseului;
- săgeţile indicatoare de direcţie vor menţiona obligatoriu obiectivul cel mai apropiat, timpul de mers până la acesta şi
semnul de marcaj;
- tablele indicatoare, care se vor instala în punctele de convergenţă (răspântie) a mai multe trasee turistice montane, vor
cuprinde obligatoriu următoarele informaţii inscripţionate unele sub altele: semnele de marcaj, direcţiile de mers şi
timpul, unele indicaţii speciale (Drum periculos; Atenţie, cad pietre.)
(3)Locurile de începere a traseelor turistice montane, precum şi intersecţiile traseelor marcate vor avea amplasate
obligatoriu, în ambele sensuri, indicatoare confecţionate din plăci fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibră de
sticlă.
Marcaj punct galben Marcaj punct albastru
Marcaj triunghi roşu şi punct albastru
de Cosmina Grad
48
BUCURA DUMBRAVA
Cluburile se prezintă
C.T.Creasta Cocoșului este o organizație apolitică și nonprofit, cu sediul în Baia Mare,str. Grănicerilor, nr 92/3 și s-a
constituit având la bază ,,Cercul de drumeţie montană-Creasta Cocoșului " care a luat ființă în anul 1983 desfășurându-și
activitatea în colaborare cu B.T.T.Maramureș
obiective:
- promovarea ideii de turism pentru tineret bazată pe prietenie, dialog, educație
- de protecție și respect față de frumusețile naturii,de protecție a mediului înconjurator dezvoltarea unui turism ecologic
- organizarea unor acțiuni concrete de promovare a valorilor culturale,istorice ce țin de tradiție și civilizația acestor locuri
- continuarea tradiției de a organiza în fiecare an Cupa Creasta Cocoșului
- colaborarea cu alte organizații similare din țară sau străinatate
De-a lungul anilor am participat la sute de competiții organizate de cluburi similare din țară, unde am obținut numeroase
premii.Pe parcursul anilor de când există ,clubul a avut peste 500 de membrii.
49
BUCURA DUMBRAVA
Cultura pe / la munte
IARNA
Bătrână,căruntă cu mâinile reci
Şi-n case-n cuptor e miros de dovleci
Vicleană şi rece cum numai ea ştie
Din munti se arată de-o veşnicie.
Şi vântul avea să cunoască acum

Schimbarea cel prinse în veşnicu-i drum
Cu mersu-i încet,uşor şi plăcut
Avea să ne pună pe toţi la pământ.
Cum albul se-aşterne pe tot cei în zare

Copiii se-ndreaptă cu chiote-n vale
Cuprinşi de veşmântu-i plăpând şi-ngheţat
Din nou întreg drumul de ţipete-i beat.
La ştirea că iarna v-a ţine o viaţă

Micuţii se-ntorc cu toţii la gheaţă
Lăsând parcă totul să meargă-neştire
Rostind printre buze cuvântul Iubire.
MOŞ GERILĂ
Veşmântul alb agale el se duce
Şi tot alaiul veşnicului ger
Copiii toţi la vale vor s-apuce
Prinţul zăpezii,slăvindu-l doar pe el.
Ştiind că totul se transformă-n apă

Şi-n goana lor străpunsă de-un fior
Vroiau să-l vadă încă o dată...
Căldura-i retezase un picior.
Bătrânul Moş Gerilă îmbătrânise...

Povara anilor îi stinse din puteri
Şi ca dovadă a vremurilor strânse
Cu barba-i albă se v-a întoarce tot stingher.
Şi-n tolba ce-o duce-n spinare

Vrăjită parcă,îi plină cu de toate
Căci lungul drum îi pare o cărare
La anul se v-a-ntoarce?.......poate.
de Ionuţ Coteț
50
BUCURA DUMBRAVA
Marea debranşare-sfaturi de armonizare cu natura
APA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE!

Aşadar, teoretic, ar trebui să ne confruntăm cu un echilibru
Esenţială existenţei tuturor formelor de viaţă de pe hidric la nivel global, care să nu ne facă să ne îngrijorăm
planetă, APA întreţine şi favorizează, de la crearea prea tare în privinţa consumului de apă. Dar, dacă ne
Pământului şi până azi, totalitatea activităţilor umane şi gândim la întreaga cantitate de apă pe care o uzăm şi apoi
naturale care au loc la nivel planetar. o trimitem în canalizarea urbană sau industrială, apă care
Considerată de mulţi ca fiind o resursă chiar şi în urma proceselor de epurare nu mai poate fi
regenerabilă, apa este utilizată în toate procesele utilizată cu aceleaşi scopuri iniţiale...atunci ne putem pune
tehnologice precum şi casnice, corespunzătoare nevoilor un semn de întrebare...de unde atâta apă pentru o populaţie
fiecărei locuinţe. Economia de apă nu părea să reprezinte în creştere, şi mai ales în contextul încălzirii globale, care
un interes din moment ce apa curge în toate pâraiele şi va avea ca efect creşterea ratei evaporaţiei, implicit a
oricum plouă, nu?! Dar dacă ne gândim doar din deşertificării anumitor areale???
perspectiva noastră, a celor care locuim zone temperate,
din punct de vedere al regimului climatic, aparent apa nu
este o resursă epuizabilă. Dacă privim, totuşi, la nivel
global fenomenul circuitului apei în natură vom observa un
deficit de apă în zonele aride (deşertice),
Fiecare dintre noi putem să contribuim la

iar în regiunile oceanice putem constata un excedent de diminuarea cantităţii de apă uzată prin reducerea
apă (a se vedea tornadele şi uraganele care fac ravagii pe consumului zilnic de apă în casele noastre.
coastele oceanelor precum şi perioadele musonilor asiatici
care provoacă de multe ori inundaţii după lungi perioade 1. Amintiţi-vă să nu lăsaţi apa să curgă atunci când vă
de secetă). spălaţi pe mâini sau pe dinţi – un robinet care curge
consumă peste 6 litri de apă pe minut.
2. Folosiţi o pară de duş eficientă şi puteţi reduce

consumul de apă cu până la 50%.
3. Noile aeratoare pentru duşuri ajută la obţinerea unei

senzaţii similare cu a unui jet puternic, folosind numai
25% din apă.
4. Faceţi duşuri scurte (6 minute sau mai puţin) în locul

băilor. Un duş scurt consumă un sfert din cantitatea de
apă folosită pentru o baie.
5. Evitaţi să folosiţi maşina de spălat pe jumătate plină.

O maşină plină cu rufe consumă mai puţină apă şi
energie decat două maşini încărcate pe jumătate.
51
BUCURA DUMBRAVA
Marea debranşare-sfaturi de armonizare cu natura
Poluarea
6. Pentru spălarea fructelor şi legumelor folosiţi un vas
cu apă în loc să le spălaţi sub jet de apă, astfel puteţi POLUAREA
economisi apa, iar cu cea din vas puteţi uda florile.
Trăim, ne mişcăm şi respirăm pe fundul unui
7. Reparaţi robinetele, nu le lăsaţi să picure.
imens “ocean de aer” numit atmosferă. Fără aer, Pământul
8. Înlocuiţi vasele de toaletă vechi - cele noi sunt cu ar fi o planetă lipsită de viaţă, deoarece gazele conţinute în
până la 80% mai eficiente. el sunt vitale pentru vieţuitoare.
Poluarea apare atunci când o substanţă dăunătoare
9. Folosiţi o maşină de spălat vase. Este mult mai este eliberată în mediu, în cantităţi atât de mari încât aduce
eficientă decât spălatul de mână, (Să nu mai vorbim prejudicii oamenilor, vieţuitoarelor sau habitatelor.
de comodă!) deşi aţi putea spune că aceasta consumă Controlul poluării este o problemă majoră a omenirii;
curent iar spălatul de mână nu...ei bine, când spălăm multe zone de care acum ne bucurăm pot deveni în curând
vase cu mâna tot cu apă caldă o facem, deci tot cu de neînlocuit, multe specii de plante şi animale pot dipărea.
consum de energie. Opinia publică, în zilele noastre, forţează guvernele şi
intreprinderile să combată poluarea prin tehnologii verzi.
10. Atenţie la aparatura casnică folosită, care utilizează Maşinile şi fabricile emană fum în aer; unele gaze
apă, încercaţi să vă procuraţi electrocasnice care au se amestecă cu norii şi formează ploi acide, care ucid
consum redus atât de apă cât şi de electricitate (de plantele. Încălzirea globală este de fapt bioxidul de carbon
preferat din clasa A+ sau A++). care captează căldura soarelui; alte gaze distrug ozonul –
bariera care blochează radiaţiile dăunătoare ale soarelui.
Fiecare strop de apă este important la nivel Zgomotele maşinilor şi avioanelor pot fi o sursă de
macroscalar, dacă 100.000 oameni urmează numai sfatul poluare, înrăutăţind calitatea vieţii.Fumul şi alte substanţe
de la numărul 1. putem economisi 400.000 – 500.000 l de poluante pot călătorii mii de kilometri, înainte de a cădea
apă pe zi!!! (dacă considerăm că pentru spălatul pe mâni, sub formă de deşeuri sau ploi acide.
respectiv dinţi o persoană are nevoie, in medie, de 1-2 l de Petele de petrol
apă/zi). Petrolierele transportă până la 550.000 tone de petrol,
Să fim darnici şi să manifestăm interes şi pentru astfel accidentele pot fi devastatoare.
semenii noştrii care nu au parte în aşa mare măsură de mult Petrolul pluteşte pe suprafaţa mării, formând o peliculă
preţuita apă economisind-o ca şi cum ar fi aur aruncat pe care blochează pătrunderea luminii necesare plantelor
fereastră, apa care se scurge în canalizare. De ce aur??? marine. Păsăriile şi peştii pot fi prinşi sau otrăviţi de valul
Pentru că în curând, peste câteva generaţii de acum încolo, de petrol. Dar cu toate că mor mii de animale, majoritatea
vorba ţăranului român: ”Apa, Aerul şi Fraierul sunt gratis zonelor din largul mării sau de pe coastele afectate se refac
la noi, restul e pe bani!” nu va mai fi reală... în câţiva ani. Deşeurile lichide aruncate în apele râurilor
pot otrăvi vieţuitoarele cestora şi pot ameninţa rezervele de
apă potabilă.
Încărcătura de gunoi
Gunoiul este produs în cantităţi mari şi lumea este în
căutarea unor locuri de depozitare a lui. Reciclarea sticlei,
hârtiei şi a alor deşeuri reduce cantităţile de deşeuri.
Deşeurile radioactive de la centralele nucleare rămân mii
de ani.
Râuri moarte
Reziduurile industriale deversate în râuri distrug viaţa
acvatică. Fertilizatorii duc la creşterea algelor care absorb
oxigenul din apă, ucigând peştii şi plantele acvatice. Au
fost stabilite convenţii intrenaţionale pentru a stopa
deversarea deşeurilor în mări şi pentru a reduce poluarea
apelor.
de Roxana Petraş de Anamaria Polgar
52
BUCURA DUMBRAVA
Liliecii din galeria Petru şi Pavel
(zăcământul Valea Roşie) Vom prezenta în continuare speciile de lilieci identificate
în galeria Petru şi Pavel, iar la sfârşit, imaginile acestor
Galeria Petru şi Pavel este situată în zăcământul specii.
Valea Roşie, în versantul stâng al V. Pietroasa şi este o Myotis myotis (liliacul comun)/Myotis oxygnatus(liliacul
galerie foarte veche, cu profil aproape dreptunghiular, cu comun mic)
latura lungă, verticală, de cca 4 ori mai mare decât cea
orizontală. Nu se ştie când s-a săpat (cu dalta şi ciocanul)
galeria, dar primele menţiuni documentare din a doua
jumătate a sec. XVIII-lea o menţionează deja ca mină
părăsită.
Galeria Petru şi Pavel este situată în interiorul
sitului de importanţă comunitară RO SCI 0003 –Arboretele
de castan comestibil de la Baia Mare, declarat în anul 2007
parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
Europa, care din februarie 2010 are custode Ocolul silvic
municipal Baia Mare.Situl Natura 2000 are o suprafaţă de
1897 ha şi a fost declarat pentru protecţia a 3 tipuri de
habitate şi a două specii de nevertebrate (insecte):
-păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, cod 9130,
-păduri de stejar cu carpen de tip Galio-carpinetum, cod
9170, Aceste specii sunt foarte asemănătoare şi convieţuiesc,
-vegetaţie forestieră cu Castanea sativa, cod 9260, fiind adaptate la mai multe microclimate (de la intrarea în
-Odontopodisma rubripes (lăcusta de munte), cod 4052, galerii până în profunzime). Ambele specii sunt
-Stenobathrus eurasius (lăcusta), cod 4052. menţionate în Directiva 92/43/EEC a Consiliului Europei
Parţial situl Natura 2000 Arboretul de castan privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
comestibil de la Baia Mare înglobează şi o parte a sălbatice (1992), preluate şi în legislaţia naţională prin
rezervaţiei de castan comestibil de la Baia Mare, înfiinţată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind
încă din anul 1962, care din anul 2000 are codul RO 04- regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
2581. Aceasta este constituită din 36 de parcele distincte, naturale, a florei şi faunei sălbatice, unde se menţionează
situate pe suprafaţa a 3 ocoale silvice: Tăuţi Măgherăuş (5 necesitatea unor arii speciale de conservare pentru aceste
parcele cu o suprafaţă totală de 133,4 ha), Ocolul silvic specii. Este o specie de liliac de pădure, hibernând în
municipal Baia Mare (28 parcele cu o suprafaţă de 274,1 cavităţi.
ha) şi Baia Sprie (3 parcele cu o suprafaţă totală de 40 ha). Rinolophus ferromequinum (liliacul mare cu
Din cele 36 parcele din rezervaţie, castanul apare doar în potcoavă),
20 (162,5 ha), arboretul fiind afectat în proporţie de cca 80
% de ciuperca Cryphonectria parasitica ce produce
„cancerul” scoarţei la castanul comestibil (în totalitate
arborii seculari şi parţial cei tineri).
În iarna anilor 22 martie 2009, cu ocazia unei ture de
explorare, au fost observaţi mai mulţi lilieci, majoritatea în
hibernare, doar unul în zbor, care au fost fotografiaţi de
colegii noştri Alec Portase şi Ionuţ Bereş.
În vara anului 2009, câteva imagini ale acestor
lilieci au fost postate pe situl Coaliţiei ONG pentru
determinarea speciilor de către specialişti.
(conservarea_biodiversitatii@yahoogroups.com).
Amabili, specialişti ca Barti Levente şi Done Adrian, au
identificat 4-5 specii de lilieci în fotografiile postate pe
site, arătând că este remarcabil ca într-o singură cavitate să
coexiste atât de multe specii de lilieci (tot 5 specii au fost
determinate în peştera Măgurici de la Răstoci, motivul preferă cele mai calde zone ale cavităţilor şi are acelaşi
principal pentru declararea acesteia ca rezervaţie naturală). regim de protecţie european şi natural ca şi cele două
specii anterioare.
53
BUCURA DUMBRAVA
Barbastella barbastellus (liliacul cârn),
BIBLIOGRAFIE
Nădişan I. (2005)-Castanul în agonie, Edit. Univ. de Nord

Baia Mare
Csaba Jére, Abigél Sodoray-Parádi, Farcas Szodoray-
Parádi (2008 ) –Liliecii şi evaluarea impactului asupra
mediului, Asociaţia pentru protecţia liliecilor din
România, Satu Mare.
h Legături
hibernează în apropierea intrării cavităţilor. Este o specie
• http://www.catanegru.blogspot.com
de mărime medie, foarte rară în Europa, fiind ameninţată
• http://clubdaciiliberi.ro
cu dispariţia în unele regiuni. Este o specie de pădure,
• http://www.speomontana.ro
folosind adăposturile subterane pentru hibernare. În galeria
• www.accuweather.com
Petru şi Pavel hibernează în crăpăturile din pereţi sau • www.anotimpul5.ro
tavan, în imediata apropiere a intrării galeriei. Şi această
• www.eco-explora.ro
specie are regim special de protecţie european şi naţional.
• www.maramont.ro
Plecotus austriacus (liliacul urecheat gri)
• www.foto-magazin.ro
• www.juzaphoto.com/eng/index.htm
• http://www.naturephotographers.net/
• http://www.dpreview.com
• http://photo.net
Contact :
Asociaţia de Ecoturism “OPAIŢUL RODNEI"
430353 - Baia Mare, str. Rapsodiei 2/3, Jud.
Maramureş
Tel: 0362-408208, Mobil: 0726-263637
e-mail:
opaitulrodnei_bm@yahoo.com
www.opaitulrodnei.ro
hibernează tot în apropierea intrărilor cavităţilor, fiind tot
o specie de liliac de pădure. Nu necesită instituirea unei
arii speciale de protecţie, dar este prevăzut în anexa IV a
OUG 57/2007 ca specie care necesită protecţie strictă.
Este remarcabil faptul că observaţiile realizate într-
o singură galerie minieră, au identificat mai multe specii
de mamifere cu regim special de protecţie, care sporesc
mult importanţa iniţială a sitului Natura 2000 –Arboretul
de castan comestibil de la Baia Mare, observaţii care vor
trebui avute în vedere în realizarea zonării sitului şi a
realizării Planului de management.
de Iştvan Dumitru
54
BUCURA DUMBRAVA
DESFĂŞURATORUL TURELOR PE TRIMESTRUL I DIN 2010

AL ASOCIAŢIEI DE ECOTURISM
“OPAIŢUL RODNEI”
NR . LOCAŢIA DATA NR.PERS.

CRT.
1 VÂRFUL IGNIŞ 3.01.2010 10
2 VÂRFUL PLEŞTIOARA 10.01.2010 4
3 COMJA – EMINESCU 16.01.2010 18
4 CREASTA COCOŞULUI 16.01.2010 3
5 PIATRA ŞOIMULUI 17.01.2010 3
6 MARA – CHEILE TĂTARULUI - IZVOARE 23.01.2010 10
7 VÂRFUL PLEŞTIOARA 29.01.2010 18
8 MINA DEALUL CRUCII 6.02.2010 16
9 PIATRA ŞOIMULUI 16.02.2010 3
10 MUNŢII ŢIBLES 26-27.02.2010 2
11 MINELE DE PE VALEA ROŞIE 20.02.2010 7
12 VÂRFUL PLEŞTIOARA – VÂRFUL TOCASTRU 28.02.2010 10
13 VÂRFUL IGNIŞ 6.03.2010 8
16
55

Opaitul Rodnei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Opaitul Rodnei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

“ADEVĂRATUL DRUMEŢ IUBEŞTE NATURA ÎN ORICE ANOTIMP, SUB TOATE ÎNFĂŢIŞĂRILE EI”

• Muntii noştrii – Munţii Gutâi ............................................................pagina 4

• Munţii noştri – Munţii Gutâi ..........................................................pagina 4

În anumite condiţii de răcire, s-au format coloane

frasinul (Fraxinus excelsior), carpenul (Carpinus betulus),

Igniş, Pleşca Mare, Mogoşa, Pietroasa şi este constituită

untul vacii (Orchis merio), usturoiţa (Allium officinalis),

Fauna: Rezervaţia de castan comestibil, Mlaştina Vlaşchinescu,

Munţii Gutâi – D. Iştvan, S. Popescu, I. Pop

Poze realizate de Nistor Gheorghe

Suntem în luna lui august 2009 mai precis pe 11

Se face ora cinei când ajungem şi noi la casa alpină „La

un sat părăsit de mulţi,mulţi ani şi care localnicii îl numesc

În cele din urmă ajungem sus,ne cocoţăm pe fiecare

Mai sosesc încă două persoane pe vârf care se duc până în

Lăsăm în partea stângă bătrânul Monviso 3841 m, cel

Vârful Granero 3171 m.

Ieşiţi din galerie, urmăm acelaşi traseu ca la urcare,

lacul Chiaretto 2403 m. Ferragosto o sărbătoare mare cu multe feluri de mâncăruri

Înainte de a ajunge la refugiu la stânga avem un indicator

La întoarcere găsim refugiul în ceaţă,o pauză de masă şi

Imediat după apariţia revistei Munţii Carpaţi, începând cu

A colaborat cu imagini foto la 4 din cele 13 numere

A participat cu peste 80 imagini la realizarea albumului

În 2004 a colaborat cu Greenpeace România şi World

În 2003/2004 a colaborat cu jurnalista norvegiană Svanhild

Împreună cu Editura Belalpin şi Autoritatea Naţională

Brena & Radu la L.Mogoşa

R.O.R.:Aveţi vreun munte sau vreun traseu turistic

R.O.R.:Aţi avut şi aveţi numeroase colaborări cu diverse

R.O.R.:Puteţi face o comparaţie între turismul montan

Nu fura ! Nu fura, altora nici liniştea, nici

Nu minţi ! Nu exagera, nu fi lăudăros. Chiar şi ascensiunea

Prezentare ECO Explora

Eco-Explora este însă mai mult decât

Mihai Tămaş Călin Tot

Tură în Cheile Lăpuşului

şi în depărtare, Baia Mare.

continuaţi pe drum, până la ieşirea din pădure. Pentru cei

în partea dreaptă, până în valea Roşia, iar în intersecţie o

Mergând mai departe, cărarea coboară pe un mal de

Bineînţeles, dacă mergeţi vara, o puteţi tăia prin apă, să vă

De preferat prima parte a anotimpului de scăldat, chiar

totul ar trebui sa fie clar, având râul în faţă

deşi nu recomand, albia râului nefiind uniformă, în unele

POVESTEA DRUMEȚIEI MELE PE O mică neatenție și am și rămas în urmă contemplând la

Un alt luminiș ne oferă prilejul de a ne opri din nou, pentru

Bun, acum cine nu are, improvizează , cum ar fi elastice de

Pe mai departe unul din trupă se gândește, nu mult, să ia el

În cazul nostru trupa s-a scindat înainte, ajungând în același

Prepararea prin dizolvare - există trei metode principale:

Mişcarea este sfântă

Atunci când pornim în căutarea plantelor medicinale,

Plimbările lungi, printr-o pădure sau pe un drum de ţară

concentrare, reflexele tentinoase profund întarziate toate

şi doresc să vă împartăşesc câteva informaţii din cele ştiute

Puteţi opta şi pentru obiective non-macro dar ce au un raport

Apoi ar fi absolut necesar un trepied cât mai stabil dacă

de Sebastian Petraș și Mihai Stan

TURISM, ALPINISM DE LA ÎNCEPUTURI Pentru trecerea crevaselor se foloseau scări. La căţărătura pe

CAPITOLUL II: Prevenirea accidentelor montane

SECŢIUNEA 1: Amenajarea, omologarea şi întreţinerea traseelor turistice montane

ANEXA nr. 2: CRITERIILE de clasificare a traseelor turistice montane