JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

Avram Ștefania Elena

BISTRIȚA-NĂSĂUD
• Bistrița-Năsăud este un județ în Transilvania, România. A fost înființat în
anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (din raioanele
Bistrița și Năsăud). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut
parte mai devreme din Județul Năsăud ,respectiv din Comitatul Bistrița-
Năsăud .Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului
este municipiul Bistrița. Județul este împărțit, din punct de vedere
administrativ, într-un municipiu, 4 orașe și 59 de comune cu 232 de sate. Se
învecinează cu județele Cluj, la vest, Maramureș, la nord, Suceava, la est
și Mureș la sud.
CADRUL NATURAL
• Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud prezintă un relief variat şi complex, dispus sub forma
unui amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Podişul Transilvaniei, conturându-se
trei zone de relief.

• ZONA MONTANĂ
• ZONA DEALURILOR
• ZONA DE CÂMPIE
 Munții din ZONA MONTANĂ a
județului:
• Munţii Țibleșului (la nordul judeţului)
• - Munţii Rodnei (desfăşuraţi în partea de nord-est a
judeţului)
• - Munţii Bârgăului(amplasaţi în partea de est a
judeţului )

• - Munţii Călimani( aflaţi la sud de Munţii Bârgăului)

ZONA MONTANĂ
-străjuieşte judeţul în partea de nord şi
est întinzându-se pe 1/3 din suprafaţa
judeţului şi cuprinde o cunună de munţi
din arcul Carpaţilor Orientali, grupa
nordică și mijlocie.
MUNȚII ȚIBLEȘULUI

• Munţii Țibleșului, la nordul judeţului, cu înălţimi de până la 1800 m

(Vf. Măgura Ţibleşului 1842 m), alcătuiţi din formaţiuni vulcanice noi, de
vârstă neogenă asociate cu formaţiuni sedimentare. Fragmentarea
puternică a acestor munţi a dus la formarea a numeroase văi şi ulucuri
depresionare, care au favorizat dezvoltarea unei reţele hidrografice bogate;
 MUNȚII RODNEI

Munţii Rodnei, desfăşuraţi în partea de nord-est a judeţului pe o suprafaţă

de 1300 km2, constituie un masiv format din şisturi cristaline cu forme
greoaie, larg ondulate, cu văi adânci, puţin accesibile. Cel mai înalt vârf din
masivele muntoase din judeţ îl reprezintă Ineul – 2280 m. În partea de sud
şi de est a Munţilor Rodnei apar formaţiuni sedimentare paleogene şi
neogene, alcătuite din marne, gresii şi conglomerate, imprimând reliefului
de pe versantul stâng al Someşului Mare, o serie de trăsăsturi
caracteristice.
MUNȚII BĂRĂGĂULUI

Munţii Bârgăului, de origine vulcanică, amplasaţi în partea de est a

judeţului prezintă numeroase neck-uri şi dyke-uri, care străbat cuvertura
sedimentară. Aceştia sunt munţi cu înălţimi mai mici, cel mai înalt vârf fiind
Heniul Mare – 1410 m. Se observă un aspect divergent al reţelei
hidrografice, precum şi unele modificări ale cursurilor de ape impuse de
alternanţa dintre rocile sedimentare şi cele eruptive;
MUNȚII CĂLIMANI

 Munţii Călimani, aflaţi la sud de Munţii Bârgăului au apărut ca urmare a

intensei activităţi vulcanice neogene şi a liniilor de fractură produse între
cristalinul Carpaţilor Orientali şi depresiunea Transilvaniei şi sunt alcătuiţi
din două unităţi: una a suprastructurilor vulcanice şi una vulcanogen
sedimentară. Cel mai înalt vârf al Călimanilor, din judeţul Bistriţa-Năsăud
este Bistriciorul – 1990 m.
ZONA DEALURILOR
• Zona dealurilor – ocupă partea centrală, de sud şi de vest a judeţului în proporţie de 2/3 din suprafaţa sa
şi apar ca unităţi bine individualizate, cum ar fi:
• - Dealurile Năsăudului – dealuri cu structură monoclinală, faliată puternic, fragmentată cu creste şi
suprafeţe structurale etajate, unde se regăseşte vârful Măgura a cărui altitudine măsoară 858 m;
• - Dealurile Bistriţei la sud de primele, cu trei bazinete depresionare: Budacul, Livezile-Bistriţa şi Dumitra;
• - Piemontul Călimanilor, la sud de Dealurile Bistriţene, aflat la periferia vestică a Munţilor Călimani.
Acesta s-a format în urma acţiunii de eroziune şi acumulare a apelor curgătoare, ce aveau izvoarele în
zona vulcanică;
• - În partea de sud a Piemontului Călimanilor se dezvoltă Culmea Şieului, având ca limită vestică Valea
Dipşei. Culmea Şieului este constituită din conglomerate tortoniene, în care apar cute diapire – sâmburi
de sare;
• - Spre vest este evidenţiată o altă unitate morfostructurală şi anume aşa zisa Câmpia Transilvaniei, de
fapt o unitate de coline înalte, cu limita la nord a râului Someşul Mare, în sud Valea Mureşului, iar la est
interfluviul Şieu-Teaca şi Valea Şieului;
ZONA DE CÂMPIE
• Zona de câmpie, cu înălţimi de 500 – 600 m, cu formaţiuni de vârstă
miocenă: marne, argile, tufuri, cu intercalaţii de gresii şi nisipuri, unde sunt
cantonate zăcăminte de gaz metan. În această regiune, văile sunt largi,
adânci, fără terase, cu aspect de culoar, cu versanţi degradaţi, albiile
majore sunt puternic aluvionate;
• - Culmea Breaza, având o altitudine de 975 m.
 HIDROGRAFIA
• Teritoriul județului este brăzdat de o rețea hidrografică bine reprezentată a cărei lungime totală
însumează aproximativ 3.030 km şi se axează pe câteva râuri principale (Someşul Mare, Şieul, Bistriţa),
cu obârşia în zone cu umiditate bogată, al căror regimuri sunt în slabă măsură influenţate de afluenţi.
Afluenţii principali ai râului Someşul Mare sunt: Anieşul, Cormaia, Rebra, Sălăuţa, Ilişua, Valea Mare
(afluenţi de dreapta), Ilva cu Leşu, Şieul cu Budacul, Bistriţa şi Dipşa, precum şi Meleşul din Câmpia
Transilvaniei (afluenţi de stânga). Afluenţii Someşului Mare au un caracter permanent, excepţie făcând
râul Şieu, tronson izvor – Şieuţ, Dipşa, tronson izvor până la Chiraleş, Valea Lechinţa, Meleşul, până la
Rusu de Jos.
• Pe întreg cuprinsul judeţului, lacurile naturale sunt prezente doar în zona Munţilor Călimani şi Rodnei
şi sunt de origine glaciară. Singura amenajare care are resurse şi funcţiuni privind asigurarea apei este
Colibiţa. Amenajarea se găseşte în exploatarea Companiei Naţionale „Apele Române” S.A., iar pe plan
judeţean la Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud. Din amenajare se face alimentarea cu apă a
localităţilor din aval, existând posibilitatea ca în secţiunea Bistriţa să se asigure un debit suplimentar de
3,8 mc/s. Acumularea Colibiţa are un volum de 75,12 milioane m3 la NNR – 797,45 m. Lungimea lacului
este de 7400 m, iar lăţimea maximă de 1100 m. Acumularea Colibiţa este singura resursă de apă cu
potenţial, fiind posibilă alimentarea cu apă a localităţilor din câmpie printr-o amenajare corespunzătoare. 
CLIMĂ
Clima Bistriței este temperat-continentală, cu veri mai umede și relativ călduroase, iar iernile mai
puțin uscate și relativ reci. Regimul temperaturii este determinat de cadrul natural în care este
amplasat municipiul Bistrița, precum și de urbanistica sa care creează microclimatul specific Bistriței.
Astfel:
• temperatura medie multianuală este de 8,3 °C,
Temperaturile extreme absolute au fost de:
• 37,6 °C, înregistrată la 16 august 1952 (maxima absolută) și de
• -33,8 °C, înregistrată la data de 18 ianuarie 1963 (minima absolută).
Luna cea mai rece este:
• ianuarie cu o medie multianuală de -4.7 °C, iar
• cea mai caldă:
• iulie, media fiind de 18,9 °C.
 În 2002, județul avea
311 657 locuitori.
POPULAȚIA
 ORAȘE
• Bistrița - este reşedinţă de judeţ, important centru economic, cultural şi
administrativ al judeţului.
• Beclean - este un important nod de cale ferată cu industrie metalurgică şi
alimentară.
• Năsăud - este vechi centru cultural, cu industrie de mase plastice, textilă şi
alimentară.
• Sângeorz-Băi - este staţiune turistică cu izvor de ape minerale
 terapeutice.
 Monumente de arhitectură
ATRACȚII TURISTICE
• Ruinele Cetății Ciceului
• Casa Argintarului, Bistrița
• Turnul Dogarilor, Bistrița
• Ruinele cetății Rodnei, Rodna
• Ruinele castrului roman Orheiu Bistriței
• Clădirea Poștei Vechi, Bistrița
Muzee și expoziții
Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, Bistrița
Muzeul Grăniceresc Năsăudean
Muzeul de sub poartă, Livezile
Muzeul de Artă Comparată, Sângeorz-Băi
Muzeul Casa Argintarului, Bistrița
Casa Memorială Andrei Mureșanu, Bistrița
Casa Memorială Liviu Rebreanu, LiviuRebreanu
Casa Memorială George Coșbuc, Coșbuc
Casa Memorială Ion Pop-Reteganul, Reteag
Lăcașe de cult
•Biserica reformata Nimigea de jos
•Biserica reformata Beclean
•Biserica Evanghelică din Bistrița
•Biserica Minoriților (veche greco-
catolică, astăzi ortodoxă), Bistrița
•Cadedrala Ortodoxă, Bistrița
•Biserica Greco-Catolică, Bistrița
•Biserica Romano-Catolică, Bistrița
•Biserica Reformată, Bistrița
•Sinagoga, Bistrița
•Biserica Evanghelică, Dumitra
•Biserica Evanghelică, Herina
•Mănăstirea de la Vad, Ciceu
•Mănăstirea Nușeni, Nușeni
•Mănăstirea Piatra Fântânele, Piatra
Fântânele
-Biserica cu zid de aparare construita de
mesterii graniceri din SIEUT
Rezervații naturale
•Rezervația mixtă „Ineu - Lala”.
•Piatra Corbului de la Budacul de Sus, parc geologic și vegetal,
situat în munții Călimani.
•Muntele de sare de la Sărățel.
•Zăvoaiele Borcutului.
•Rezervația Tăușoare-Zalion de la Gersa
•Rezervația naturală „Peștera de la Izvorul Tăușoarelor”.
•Peștera Jgheabul lui Zalion
•Râpa Verde
•Râpa cu păpuși, Domnești
•Piatra Fântânele din Munții Bârgău
•Rezervația naturală „La Sărătură” de la Blăjenii de Jos
•Rezervația botanică Poiana cu narcise din Muntele
Saca (Munții Rodnei)
•Poiana cu narcise de la Mogoșeni
•Pădurea din șes de la Orheiu Bistriței
•Vulcanii noroioși de la Monor, Bistrița-Năsăud
•Lacul Cetățele sau Tăul Căianului de la Căianu Mic.
•Râpa Mare de la Budacu de Sus
•Râpa Neagră de la Budacu de Sus
•Comarnic de la Cușma
•Valea Repede din Munții Călimani
•Rotunda-Preluci din Munții Rodnei
•Lacul Zagra, Zagra sau Tăul lui Alac".
•Stânca Iedului-Bujdeie din Munții Rodnei.