Judetul Harghita

INFORMATII GENERALE
Asezare: partea centrala a Romaniei, intre grupa din mijloc a Carpatilor Orientali si estul
Podisului Transilvaniei, suprapunandu-se bazinelor superioare ale Muresului, Oltului, Tarnavei
Mari si Trotusului;     
Vecini: la nord-Suveava; la est-Neamt, Bacau; la sud-Covasna, Brasov; la vest-Mures;     
Suprafata: 6.639 km2 (respectiv 2,8 % din teritoriul tarii);     
Populatie: 345.000 locuitori;     

Puncte forte :
Relieful: judetul e dominat de 80% de munti si depresiuni intramontane. Gasim doua siruri
paralele de munti [munti vulcanici si munti aflati in zona flisului](dintre munti amintim :Muntii
Giurgeului, Hasmasului, Ciucului, Bistritei, Muntii Caliman-cu vf. Iezeru Calimanului de 2.031
m, Muntii Gurghiului, Harghitei); numeroase depresiuni intramontane (Bilbor, Borsec, Casin,
Plaiesi, Borsec, Ciuc si Giurgeu ); numeroase pasuri: Bicaz, Bistricioara, Ditrau, Ghimes, Uz, etc;
in SV se individualizeaza Subcarpatii: ai Homoroadelor, ai Odorheiului, ai Tarnavelor Mari si
Mici.
Cursuri de apa:apartin Muresului, Tarnavei Mari si Tarnavei mici la vest, Oltului (cu Raul Negru
si cele doua Homoroade) la sud, Bistritei si Trotusului la est, dar se gasescsc si izvoare de apa
minerala carbogazoase si mofete (emanatii de bioxid de carbon si hidrogen sulfurat), cu scop
terapeutic (Tusnad), precum si lacul vulcanic Sf.Ana, ori lacurile carstice din masivele de sare de
la Praid, lacul de baraj natural-Lacul Rosu.
Resurse naturale: izvoare cu ape minerale carbogazoase avand compozitii diferite ( Bilbor,
Harghita-Bai, Jigodin-Bai, etc); sare gema (Praid), zacaminte de minereuri de fier, de cinabru
(sulfura) la Santimbru, de pirite cuprifere; gaze naturale (Secuieni); exploatari de andezit
(Jigodin), de argile caolinoase (Harghita-Bai), de balast (Racu), calcar (Delnita), gresii (Casinu
Nou), sienit (roci magmatice) la Ditrau, travertin (cenusi vulcanice cimentate); paduri de fag si
rasinoase (peste 200.000 de hectare, 33% din suprafata judetului Harghita).---punct forte
Vegetatie – In munti gasim exemplare de Larix decidua (zadã - arbore protejat de lege) si
molid.
In zonele Subcarpatilor: pãduri de fagin amestec cu, carpen, paltin,etc.
--In zonele subalpine : specii ierboase (pãrusca, taposica, etc) ce alterneaza cu tufisuri
(afin, bujor de munte, ienupãr pitic, etc).
Vegetatie azonala: in mlastini eutrofe (Bilbor, Ciuc, Giurgeu) unde se dezvolta specii de
muschi, remarcandu-se relicte glaciare (Mesaea hexasticha, Carex dioica) , unele fiind la
limida mondiala de S a raspandirii (Betula humilis,).
Fauna -in paduri: acvila de munte, cerbul carpatin, huhurezul, ierunca, jderi de munte si
piatrã, pitigoiul de brãdet, rasul, tritonul de munte (salamandra de apã), vipera comuna
etc.
-in zona de fagete si gorunete: cãprioare, mistreti, parsi (mamifer rozator mic), veverite,
vulpi etc

Mestesugurile traditionale si portul popular : se pastreaza si astazi in forma lor

originara, in satele acestei regiuni locuita de romani, unguri, secui. Dintre centrele
etnografice amintim: Corund (renumit centru de ceramica smaltuita, caracterizata prin
eleganta si bogatia ornamentatiei), Danesti (ceramica neagra), Sancraieni (tesaturi),
Tusnad Sat (prelucrarea artistica a pietrei), Corbu (tesaturi si cusaturi). 

Industria in zona rurala  : a materialelor de constructii (cherestea; produse din lemn;

stofa de mobila), statii de imbuteliere a apelor minerale, textila (obtinerea de fire de in,
bumbac si canepa) portelanuri si ceramica (de Corund).
Caile de circulatie : feroviare (165 km elctrificati), rutiere (500 km modernizati);
tronsonul drumului european E 572 intre Toplita si Baile Tusnad (are 4 noduri rutiere
spre Moldova si centrul Transilvaniei)
Agricultura : conditiile naturale (relieful muntos, solurile brune, podzolice, temperaturile
foarte scazute si precipitatiile abundente) o influenteaza puternic; suprafata agricola e de
circa 400.000 ha; se cultiva plante de nutret, grau, secara, cartofi (in top 5), orz, orzoaica,
ovaz etc; conditiile optime de dezvoltare din bazinul Tarnavei Mari, fac ca in pomicultura
sa domine merii si perii; ciuperci comestibile; fructe de padure (afine, zmeura etc);
sectorul zootehnic dispune de un numar redus de animale (bovine/Baltata romaneasca,
porcine/Marele alb, ovine/Tigaie si Turcana, cabaline si caprine; apicultura; important
fond cinegetic

Gasim, in cadrul judetelului o serie de particularitati arhitectonice locale ce tin mai ales
arta monumentala a lemnului in :

Zona Secuimii.( Secuimea cuprinde muntii interiori ai Carpatilor Orientali, intre

Calimani si Giurgeu, respectiv Persanii de Nord si Baraoltul, patrunzand pana in centrul
bazinului Transilvaniei in zona Targu Mures. ) ; e vorba mai ales de portile monumentale.
Portile secuiesti sunt bogat ornamentate cu motive florale cioplite in relief sau mai putin
ornamentate in zona Ciucului.

Mai gasim astfel de edificii si in Zona Oltului superior ( care cuprinde satele din
bazinul superior al Oltului, din Depresiunea Ciucului), Aici s-au dezvoltat centre
mestesugaresti de prelucrare a lemnului dar si de olarit.

Ciucul reprezinta zona in care s-au pastrat cele mai multe elemente etnografice
traditionale intr-o stare buna. Materialul de constructie al caselor este lemnul sub forma
cununilor orizontale de barne rotunde sau cioplite iar acoperisul din sindrila este in patru
ape. Casele se caracterizeaza prin monumentalitate si proportii admirabile, amintind intr-
o anumita masura de Maramures. Aceasta impresie este data de portile inalte si de stalpii
prispei, ciopliti in forme geometrice . Portile secuiesti din comuna Bradesti, jud. Harghita
au fost declarate monumente de arhitectura populara de interes national.

Tot in zona Ciuc sunt doua importante centre de ceramica: la Danesti, ce produce
ceramica neagra de traditie dacica si cel de la Madaras lucrand ceramica rosie de traditie
romana.

Zona Odorhei (cuprinde satele din bazinul superior al Tarnavei Mari si vaile afluente
Oltului dinspre Muntii Harghita), se deosebeste de zona Ciucului - caracterizata de o arta
populara mai sobra, mai arhaica. In zona Odorhei este specific un stil mai incarcat ; un rol
important l-a avut influenta saseasca, atat in arhitectura cat si in ornamentica in general.

In zona Casinului (Harghita) (o zonă etnografică aparte) , gasim un port popular,

obiceiuri populare specifice, meşteşuguri variate. Culorile specifice ţesăturilor din Casin
au fost roşu, galben-verzui şi albastru, făcând uşor identificabile ţesăturile de aici de
restul celor produse în Secuime. Sunt interesante tezaurul de forme şi motive ale
sculpturii păstoreşti, ale diferitelor obiecte de uz casnic, porţile şi monumentele funerare
caracteristice zonei. In Depresiunea Casinului, lemnul se prelucreaza in satele Imper,
Iacobeni, Satu-Nou, Plaiesii de Jos, Plaiesii de Sus. Un eveniment specific şi caracteristic
zonei este suita de obiceiuri legate de sărbătorirea intrării în post.

Obiective turistice naturale

Gasim :
Pesteri    
1. Pestera Meresti-pe Valea Varghisului, cea mai lunga pestera din Carpatii Orientali;     
2. Pestera Sugau-accesibila din comuna Voslabeni, are trei intrari suprapuse si se
continua cu numeroase galerii care dau in grote mari;     
3. Pestera de Gheata si Grota Ursilor-langa statiunea Borsec ;
Chei
Cheile Bicazului-(la 3 km de statiunea Lacul Rosu), celebre chei modelate de raul Bicaz
in calcarele masivului Hasmas, pe o lungime de 8 km (intre statiunea Lacul Rosu si
comuna Bicaz Chei). De pe soseaua ce strabate aceasta zona salbatica, cee face legatura
intre Transilvania si Moldova, putem admira privelisti de o rara frumusete. Astfel, din loc
in loc, apar pereti abrupti, numiti 'pietre': 'Piatra Altarului' (la 1.121 m altitudine), al carui
varf este tinta alpinistilor incercati, despre care legenda spune ca, pe vremea dacilor
liberi, este locul unde se tineau ceremoniile de cult; 'Piatra Arsitei', 'Piatra Singuratica'.
Portiunea centrala, numita sugestiv 'Gatul Iadului', impresioneaza prin aspectul sau de
canion. Teritoriul cheilor este declarat monument al naturii si formeaza o rezervatie
complexa, geologica, floristica si faunistica.

Lacuri    
1. Lacul Rosu-(la 30 km de Bicaz), cel mai mare lac de baraj natural din Romania.
Deoarece aici se afla acum aproape 200 de ani o padure, lacul se arata azi ca o padure
scufundata. Peste tot se mai vad inca vechile trunchiuri de copaci iesind din apa.
 Zona ofera prilej de incantoare clipe de ragaz oaspetilor veniti sa-l priveasca si sa
pastreze printre amintirile cele mai de pret, imaginea lui de vis. Regiunea care inconjoara
lacul a fost declarata rezervatie floristica si faunistica; 
Un alt punct forte este accesibilitatea acestuia :
Acces auto
Bacau - Piatra Neamt - Bicaz - Lacu Rosu (115 km)
Brasov - Miercurea Ciuc - Gheorghieni - Lacu Rosu (178 km)

Acces feroviar
pana in Bicaz (dinspre Bucuresti, Bacau)
pana in Gheorghieni (dinspre Bucuresti, Brasov, Targu Mures, Timisoara)

2. Lacul Sf. Ana. Este singurul lac din Europa centrala intr-un crater vulcanic. Ca atare,
este obiectivul turistic principal al miilor de vizitatori veniti sa se odihneasca in statiunile
de pe cursul superior al Oltului. Zona din jurul lacului formeaza o rezervatie complexa,
geologica si floristica..

Rezervatii si monumente ale naturii    

 Mlastina - Valea Mijlocie, in lunca Oltului, la sud de Tusnadul Nou, unde creste
mesteacanul pitic, element siberian la cel mai sudic punct din lume;   
 Mlastina - Sancraieni-Ciuc, (la 7 km de Miercurea Ciuc), alimentata permanent cu apa
calda;    
 Mlastinile Benes - Tusnad;     
 Mlastina 'Dupa Lunca' - Voslabeni;    
 Muntele de sare - Praid;     
 Dealul Melcului - Corund.

Salina PRAID e principala atractie din localitatea Praid si din regiune. Datorita
amenajarilor interioare ale bazei de tratament, mina a devenit spatiu de vizitare turistica
cu mare succes, atragand anual peste 100.000 mii de vizitatori. Salile din subteran sunt
dotate cu: sistem de iluminat, galerie de arta in sare (sculpturi, picturi), terenuri de joaca
pentru copii, capela ecumenica, un muzeu al mineritului, expozitie fotografica, mese de
biliard, tenis de masa, toate acestea avand menirea de a oferi recreere pentru pacientii
care conform recomandarii medicale trebuie sa petreaca aici patru ore zilnic.
Bufetul din salina vine in intampinarea vizitatorilor, asigurandu-le in orice moment un
ceai din plante medicinale sau o cafea fierbinte, alaturi de o gustare intotdeauna
binevenita.
TratamentuI de speleoterapie si climatoterapie cuprinde practic inhalarea aerului din
mina, fiind foarte util in cazul bolilor cailor respiratorii (boli astmatice, bronsitice si
alergice). In timpul petrecut in subteran se recomanda si gimnastica condusa de un cadru
specializat, plimbari si dozarea efortului fizic. Domeniul de varsta la care oamenii se pot
trata , este intre 2 - 60 ani.
 Statisticile medicale au demonstrat ca in cazul celor care revin la tratament de 3-4 ori,
si reactioneaza pozitiv, scade evident numarul si intensitatea crizelor astmatice, de
asemenea creste capacitatea de rezistenta a organismului.

Canionul de Sare este un canion care inconjoara Praidul, declarat rezervatia naturala 

Localitatea subalpina veche Baile Homorod, are bai de interes local de apa minerala,
tabara de tineret de interes national, cu mai multe izvoare de apa minerala vestite
(izvoarele Lobogo, Maria, Csorga, Homoradi, Ilona, Fenyves).
Microclima localitatii este tipic subalpina, ferita de vanturi, propice recrearii, starilor
postoperatorii. Este o localitate tipica a turismului de tranzit.

Amatorii sporturilor de iarnă pot sa viziteze statiunea Izvorul Mureşului; acestia au în

apropiere pârtia pentru schi şi săniuş.
Iarna aici se organizeaza Serbarile Zapezii iar partia pricipala de schi este in apropierea
centrului

De asemena, în dezvoltarea agroturismului, statiunea Cheia are un rol important, fiind

una dintre cele mai curate staţiuni montane.

Harghita Bai este o statiune balneoclimaterica de interes local. A devenit cunoscuta

datorita pe de o parte peisajului inconjurator, iar pe de alta parte datorita apelor sale
minerale si a mofetelor sulfuroase indicate in tratarea bolilor cardiovasculare si
afectiunilor reumatice.
In perioada de iarna zapada cade din abundenta, sezonul de schi datorat acestor conditii
naturale fiind unul dintre cele mai lungi din tara.
Pentru practicarea schiului alpin au fost amenajate 5 partii, dintre care trei recent.
In domeniul posibilitatilor curative trebuie mentionata mofeta, pentru care, desi nu se
dispune de un centru de tratament, se manifesta un interes deosebit in randul suferinzilor
de boli coronariene, anemicilor, bolnavilor cu afectiuni renale si altele.

Statiunea Lacul Rosu-(30 km de Bicaz) e una dintre cele mai atragatoare si solicitate
statiuni de odihna din tara noastra, oferind numeroase posibilitati de recreere: canotaj,
pescuit, schi, alpinism;     

Statiune balneoclimaterica este si Jigodin Bai

Cea mai bogata asezare din judetul Harghita in privinta izvoarelor de apa minerala este
comuna Bilbor - pe teritoriul administrativ a comunei fiind aproape 700 de izvoare.
Port popular local este interesant, specifice fiind bunditele brodate.

De asemenea pe Valea Arieşului turiştii pot face echitaţie, pot organiza mese specifice
vânătoreşti, foc de tabără sau excursii în împrejurimi: peşterile Huda şi Poarta Zmeilor
sau cascadele Dildina, Şipote şi Vânătarea.
Alte Obiective
- Lueta : rezervatia naturala Dumbrava Harghitei (plante de mlastina si Saxifraga
hinculus - relict glaciar) ;
- Sanpaul : rezervatia ornitologica 'Popasul pasarilor" ;
- Mohos (mlastina) : Lacul cu Muschi amplasat in cuva unui crater vulcanic; are o
suprafata de 40 ha (80 ha impreuna cu zona inconjuratoare formeaza o rezervatie
floristica); gasim specii deosebit de rare precum roua cerului (planta carnivora),
rozmarinul ruginiu ;
- Remetea : numita si 'Mlastina cea mare de la Remetea'; statiune balneoclimaterica cu
program permanent ;
- Sancraieni : rezervatii botanice [mlastinile Borsaros si Büdos ); tinovul Luci in care se
remarca Betula nana (mesteacanul pitic) si relicte glaciare ;
- Racu : 'Pragul de la Racu', promotoriu ce provoaca constat ingustarea Vaii Oltului
- Suseni : piste pentru schi; pestera Sugau (rezervatie speologica) ;
- Tusnad : rezervatia floristica Valea Mjlocie in lunca Oltului, intr-o zona mlastinoasa ;
gasim mlastinile Baia de stuf si Benes ;.

- Voslabeni : zona de practicare a sporturilor de iarna, mlastinile Dupa Lunca si

Piemontul Nires ce sunt rezervatii naturale ;

Vestigii Istorice    
 Vestigiile cetatii Miko-langa Miercurea Ciuc, construita pe temelia unei fortificatii
anterioare;.in prezent adaposteste Muzeul etnografic al judetului;     
 Vestigiile cetatii dacice Sangidava-langa Toplita;     
 Ruinele castrului roman-langa Odorheiu Secuiesc;     
 Castelul Lazar-Lazarea (sec. XVI);     
 Cetate medievala-langa Odorheiu Secuiesc (sec. XVI);     
 Ruinele cetatii Both-langa Gheogheni (sec. XIV).

Edificii Religioase    
 Biserica-Feliceni (sec. XII-XIII), cu tavan pictat 1670;     
 Biserica-Misentea (sec. XIII), cu sculptura de mare valoare;     
 Biserica romano catolica fortificata-Carta (1444), mai pastreaza elemente gotice
originale;     
 Capela 'Sf.Margareta'-Santimbru (sec. XV), cu picturi murale;     
 Biserica romano catolica-Armaseni (sec. XVI), construita in stil gotic tarziu, cu
valoroase picturi murale interioare din 1655;     
 Biserica-Delnita (sec. XVI), construita in stilul Renasterii, ca singura din aceasta zona
cu pictura murala exterioara.
* Biserica romano-catolica de la Ciceu
Edificii si vestigii
-Carta—cetate taraneasca(1444)

-Satul Joseni--- un muzeu si o biserica din sec. 13 (romano-catolica)

-Satul Lazarea--un castel medieval (Castelul Lazar) ; un muzeu; o biserica fortificata,
capela 'Sf. Anton' (1558); o manastire franciscana in stil baroc.
-Lueta--o piua (un vas) din anii 1800
-Lunca de Jos--mori de apa; un muzeu satesc; capele romano-catolice
-Lupeni--un muzeu si o biserica din sec. 13 (romano-catolica)
-Martinis--moara de vant; castru roman/150 d.Hr. (Sanpaul); ruinele unei cetati sasesti;
conacul 'Urgon'
-Meresti--ruinele unei cetati medievale si o biserica unitariana
-Mugeni--asezari din Epoca bronzului; cetate dacica fortificata; asezare rurala daco-
romana ; o biserica in stil gotic cu picturi originare; o multime de biserici vechi, precum
si un conac
-Ocland--vestigiile unei asezari daco-romane; biserici cu turn de aparare
-Pauleni-Ciuc--vestigiile unor asezari neolitice, precum si o serie de biserici vechi
-Praid--biserica reformata cu poarta sculptata in lemn
-Remetea--un muzeu etnografic, o piua (1875), un joagar/ferastrau (1860), o moara
(1850)
-Sacel--biserica din 1220, biserica ortodoxa din lemn in Uilac (1740); biserica ortodoxa
din lemn in Vidacut (1798/1868)
-Sarmas--biserica ortodoxa cu hramul 'Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril' (1936)
resfintita la 29 august 1994
-Sancraieni--joagar si moara de apa (1878); muzeu etnografic; asezare dacica; biserici
din sec. 13-15-18
-Sanmartin--o capela (1564), o cetate taraneasca cu capela (1658), o biserica din 1749;
biserica ortodoxa 'Sf. Nicolae' (1650) in Lazaresti; o bisrica cu zid de incinta (1365)
-Bodogaia (localitate ce dateaza din 1333)--o biserica ortodoxa din lemn (1699); o
biserica unitariana (1796)
-Elisei--conacul Kémeni (sec. 18)
-Siculeni--ruinele unei cetati dacice din anul 39; conacul 'Cserei'; columna memoriala
'Siculicidium'
-Tulghes--o capela ortodoxa din lemn ('Sf. Apostoli Petru si Pavel' 1922) si manastirea de
maici cu acelasi nume intemeiata in 1991(94)
-Varsag--centru de prelucrare artistica a lemnului si de confectionare a fluierelor si al
toiagelor ciobanesti
-Voslabeni-- o biserica ortodoxa (1864) si o clopotnita de lemn; muzeu satesc
-Zetea-- urmele unei cetati geto-dacice fortificata cu trei valuri de pamant; muzeu
etnografic.
-Corund--ateliere de ceramicã, artizanat, sculpturi în lemn, pielãrie ºi magazine de
prezentare.

-Praid : Casa memoriala APRILY LAJOS , construita in amintirea vestitului poet

ardelean Aprily Lajos (1887 – 1967), Ruinele cetatii RABSONNE, vechea cetate
secuiasca impresioneaza turistii cu cateva ruine partial conservate, dar mai ales cu
peisajul deosebit, dominat de paduri de foioase, care o inconjoara

Manifestari cultural artistice din zona Pradiului :

- Lasata secului: inmormantarea iernii - intampinarea primaverii cu muzica si sateni iesiti

pe ulita imbracati in costume haioase si masti traditionale (februarie)
- Sfintele Pasti: sarbatoare presarata cu vechi obiceiuri : defilarea tinerilor in zorii celei
de-a doua zi de Pasti, stropitul, etc.
- Rusaliile catolice: defilarea copiilor prin sat cu cantece sarbatoresti si imbracati in
costume specifice,
- Tabara de dans secuiesc de la Ocna de Sus: intrunirea mai multor ansambluri de dans
folcloric din diferite zone, de peste hotare (Ungaria) si din tara .
- Festivalul Fanfarelor : reunirea mai multor fanfare din judet si din afara judetului,
premierea celor mai buni
- Aici are loc Festivalul International al Sarmalelor, care este o manifestare tipicã si
unicã a localitãtii Praid. La fiecare editie vin la Praid atât reprezentantii localitãtilor
învecinate cât si participanti din aproape toate regiunile tãrii si din strãinãtate, în special
din Ungaria.
Programul include spectacole folclorice cu ansambluri de dansatori, muzicanti, fanfare
din localitãtile de unde vin concurentii, toate la un loc prezentând obiceiurile si valorile
culturale din tinuturile lor. De asemenea se organizeazã în fiecare an un concert cu
formatii pop-rock din România sau Ungaria.
Totodata, în a 3-a zi a festivalului se organizeazã concert de muzicã clasicã în salinã, în
capela ecumenicã din subteran, si o receptie cu bufet suedez si program folcloric în salinã
.
Pe lângã voia bunã pe care o creazã, festivalul urmãreste consolidarea relatiilor culturale
între regiunile participante, precum si conservarea traditiilor culinare prin promovarea
unor foarte populare „minuni” gastronomice – SARMALELE, un fel de mâncare care
permite multã inventivitate, originalitate si diversitate a sortimentelor

Ca traditii in cadrul judetului mai gasim si : Targul Olarilor din Corund: expoxitia in aer
liber a renumitelor vase din lut, ceramica de Corund,
Puncte tari

I.1. Resurse naturale bogate:

Judeţul Harghita dispune de mai mult de 2000 izvoare de apă minerală. Cele mai
renumite sunt cele de la Borsec, Sâncrăieni, Tuşnad si Plăieşi unde funcţionează staţii de
îmbuteliere, iar la Borsec si Băile Tuşnad o parte din aceste ape sunt utilizate în scopuri
terapeutice.

Subsolul judeţului conţine zăcăminte de tuf vulcanic (depresiunea Borsec si Ciuc), lignit
(Borsec), pirite cuprifere (Bălan si Jolotca), sare (Praid), caolin (Harghita Băi), argile
(Corund, Suseni, Odorheiu Secuiesc), bazalt (Topliţa si Gălăuţaş), calcar compact
(Izvorul Mureş si Lăzarea), andezit (Chileni, Voşlobeni, Vlăhiţa si Praid) si travertin
(Borsec).

Fondul forestier ocupă peste 30 % din suprafaţa judeţului, fiind format din păduri de
molid, brad, fag, stejar care adăpostesc o bogată si variată faună genetică, si importante
resurse de fructe de pădure: zmeură, afine, merişoare, mure; o gamă variată de ciuperci
comestibile si plante medicinale.

Valorificarea şi utilizarea acestora pe baza unor studii economice - integrate în strategia

şi planul operativ de dezvoltare al judeţului constituie un deziderat important.

I.2. Identitate regională:

Identitatea regională este un factor important în procesele de dezvoltare. Aceasta se

bazează în primul rând pe tradiţii istorice, de artă populară precum şi tradiţii geografice.
Această identitate de tip tradiţional întăreşte legăturile cu regiunea, astfel creşte
responsabilitatea faţă de acesta şi înlesneşte spiritul de cooperare în folosul comunităţii.

I.3. Mediu şi peisaj nealterat:

Condiţiile climaterice prielnice – temperaturi moderate vara cu precipitaţii

corespunzătoare şi cu temperaturi scăzute şi precipitaţii abundente iarna, converg în a
situa judeţul Harghita printre zonele cele mai pitoreşti din ţară. De asemeni însemnatele
suprafeţe de terenuri acoperite cu păduri, aerul deosebit de curat formează un anturaj
prielnic dezvoltării turismului.

I.4. Resurse umane-un standard ridicat al comunicării:

Datorită faptului că 86 % din populaţia judeţului este de naţionalitate maghiară şi prin
urmare este cel puţin bilingvă, respectiv faptul că în judeţul nostru procentul de
cunoaştere a unei limbi de circulaţie internaţională este ridicat facilitează mult
comunicarea respectiv sporeşte căile de acces la informaţii.

I.5. Interes deosebit faţă de procesele dezvoltării durabile:

Autorităţile administraţiei publice locale au un rol determinant în iniţierea şi realizarea
programelor de dezvoltare. Atât autorităţile publice locale cît şi cea judeţeană au înţeles
rolul coordonator al autorităţilor alese şi că rolul lor se subordonează aspiraţiilor şi
voinţei locuitorilor judeţului, scopului creşterii calităţii vieţii. Astfel sunt conştiente de
necesitatea dezvoltării spaţiului rural ca principală cale de prevenire a efectelor negative
ale urbanizării, a depopulării zonelor rurale.

I.6. Tradiţii şi obiceiuri variate:

Caracteristice sunt casele construite din grinzi masive de lemn, cu acoperiş înalt, acoperit
cu şindrila. În aceasta zona un rol deosebit au porţile. Porţile transmit harul de a sculpta,
de a orna, de a crea scurte poezii înscrise pe porţile secuieşti. Vraja porţilor secuieşti
consta în aceste catrene sau scurte poezii: “Dacă ai inimă şi nume bun, pe această poartă
intră, dar dacă ai vreun gând rău mai bine să rămâi afară.”

Olăritul este considerat a fi un meşteşug vechi pe acest teritoriu. Zonele în care s-a
dezvoltat ca meşteşug tradiţional au fost cele în care materia prima era uşor de procurat.
Astfel la Corund s-a dezvoltat ceramica pictata si smălţuita, Dăneştiul este centrul
ceramicii negre. Astăzi descoperim aceste produse în cele cinci continente si peste 40 de
ţări.

Din punct de vedere al valorii culturale mobilierul pictat sta la loc de seama ca si cupolele
bisericilor si stranele existente în acestea. Modelul mobilierului pictat a fost adus de către
meşteri din vest si a fost practicat întru-un fel aparte, dându-se de fapt un stil propriu aici.
Torsul si ţesutul a fost unul dintre meşteşugurile de baza. În zona Ciucului modelele
geometrice ca si firele colorate a covoarelor de lâna au fost caracteristice, demonstrându-
si valoarea în decursul istoriei.

I.7. Număr mare de IMM şi potenţial bun de dezvoltare a întreprinderilor:

În judeţul Harghita se manifestă un interes deosebit în iniţierea de întreprinderi, mai cu

seamă în sectorul primar si terţiar. Astfel cu un număr de 20283 întreprinderi existente în
anul 2000 judeţul Harghita se situează pe un loc de frunte.