Cuprins

INTRODUCERE.............................................................................................................................2
CAPITOLUL I. ANALIZA INDICATORIILOR TURISTICI AI..................................................4
HOTELULUI INTERNAŢIONAL BĂILE FELIX........................................................................4
Concluzii..........................................................................................................................................8
Bibliografie......................................................................................................................................9

1
INTRODUCERE

Turismul este, în înţelegerea multor profesionişti, cu precădere, o problemă de piaţă şi

administraţie empirică. În timp ce aceste activităţi sunt importante, domeniul este şi mai
important. Planificarea, dezvoltarea şi politica profiturilor depăşesc aspectele practice şi limitate
ale tehnicilor de piaţă. În viitor, pregătirea profesioniştilor în domeniul turismului va avea nevoie
de stăpânirea şi folosirea ştiinţei acestui sector, singura alternativă pe care s-ar putea fundamenta
dezvoltarea producţiei şi evaluarea corectă a industriei turistice. Turismul, ca formă populară de
existenţă umană în timpul liber, de asemenea, oferă oamenilor de ştiinţă din domeniul social o
posibilitate apreciabilă pentru o mai bună înţelegere a anumitor forme de interacţiune umană, şi
cum acestea afectează alţi oameni şi mediul în care ele apar.
Aceste posibilităţi de studiu pot fi valorificate cel mai bine dacă se încearcă o
recunoaştere explicită că turismul este un domeniu multilateral (cu mai multe faţete). În
consecinţă, el necesită o abordare din perspectiva mai multor ştiinţe sociale, precum şi din aceea
a diferitelor profesii. Şirul de probleme privind studiul şi cercetarea în turism poate fi apreciat
prin examinarea pe rând a naturii turismului în mai multe ipostaze: ca experienţă umană,
comportament social, ca fenomen geografic, ca afacere şi sursă de venit, precum şi ca industrie.
Factorii economici exteriori au făcut ca în ultimii zece ani piaţa românească a turismului
să se caracterizeze printr-o mare recesiune, fapt relevat şi de ultimele sondaje de opinie in rândul
populaţiei. Începând cu anul 1989 turismul românesc a suferit numeroase schimbări, astfel că
începând cu acest an hotelurile au început să fie din ce în ce mai puţin populate, iar lucrurile au
început să meargă din ce în ce mai prost. La aceasta a contribuit scăderea nivelului de trai şi al
puterii de cumpărare a celor mai mulţi români.
În următorii câţiva ani în care indicatorii economici au cotinuat sa scada şi oamenii de
rând să o ducă din ce în ce mai greu, a apărut totuşi o clasă de mici întreprinzători care prin
desfăşurarea unor activitaţi economice au început sa înregistreze profit, şi deci să-şi permită un
concediu de odihnă într-o staţiune.
În aceste condiţii turismul nu a mai adus profit fiind la un pas de a deveni o gaură neagra
a bugetului. Statul care inca mai detinea majoritatea in consiliile de administratie a diverselor
societati de turism nu a avut bani sa mai investeasca în modernizarea şi intreţinerea hotelurilor,
vilelor şi a staţiunilor în general, astfel încat totul a intrat în stare de conservare şi de cele mai
multe ori conservarea a însemnat distrugere. Ca urmare lucrurile au mers din ce în ce mai prost şi
aproape nici un străin nu mai era atras de staţiunile ţării, iar lucru cel mai grav era că turiştii
românii care de la an la an erau mai puţini la număr, nu puteau sa-şi mai permită un concediu.
Odată cu privatizarea staţiunilor şi concesionarea hotelurilor, lucrurile au început să se
schimbe în mai bine, dar standardele “noastre” erau net inferioare în comparaţie cu cele
internaţionale. Totuşi lumea continuă să meargă vara la mare hotelurile funcţionând la capacitate
de peste 40%.

2
 După 1992 pentru turismul naţional în formula sa clasică a apărut un mare competitor,
agroturismul. Familiile de ţărani care doreau un venit suplimentar s-au organizat într-o asociaţie
care să-i reprezinte şi să le asigure un venit mai mare. Turiştii au fost deosebit de receptivi la
această nouă oportunitate pentru ca le răspundea exact nevoilor; era o formă organizată de
turism, cu o largă acoperire şi cel mai important la preţuri nu deloc piperate. Astfel pe lângă
deschiderea graniţelor, care i-a atras pe cei mai instăriţi dintre români, cei mai nevoiaşi aveau
acum o alternativă. Fosta reţea naţională de turism ce deţinea monopolul a intrat într-o mare
criză, pentru că acum existau alternative. Cu excepţia hotelurilor de la mare, nimeni nu mai era
încântat de a petrece o vacanţă într-o staţiune la hotel.
În aceste condiţii a fost necesară privatizarea sau concesionarea spaţiilor de cazare sau a
unor staţiuni întregi pentru a putea salva situaţia, numai ca în cele mai multe cazuri cei care au
cumpărat aceste “perle ale turismului” au aşteptat profitul fără a investi nimic în afara de suma
iniţială.

3
CAPITOLUL I. ANALIZA INDICATORIILOR TURISTICI AI
HOTELULUI INTERNAŢIONAL BĂILE FELIX
Datele operative privind veniturile şi cheltuielile realizate la compartimentele de cazare şi
alimentaţie sunt prezentate în Tabelul 1.1.

Tabelul 1.1.: Date privind veniturile şi cheltuielile Hotelului Internaţional

Indicator Realizări 2018 % Realizări 2019 %

(mii lei) (mii lei)
1.Venituri totale,din 6.009.315 100% 8.370.336 100%
care:
-venituri din cazare 4.405148 73% 5.900.482 71%
-venituri din alimentaţie 1.604.166 27% 2.469.854 29%
2.Cheltuieli totale,din 4.834.867 100% 7.119.498 100%
care:
-materii prime,mărfuri 841.789 17% 1.239.456 17%
-materiale întreţinere 342.580 7% 284.314 22%
-obiecte de inventar 188.170 4% 272.725 4%

-energie termică 193.449 4% 297.910 4%

-energie electrică 251.591 5% 239.307 3,5%

-apă,canal 195.098 4% 361.633 5%
-întreţinere,reparaţii 498.283 10% 225.102 3%
-salarii 806.255 17% 1.591.460 22%
-amortismente 217.050 4,5% 83.239 1%
-cheltuieli generale 1.333.300 27,5% 1.345.250 18,5%
administrative

Sursă: Prelucrare proprie

După cum se poate observa,veniturile din cazare au fost,în ambii ani luaţi în calcul,mult
mai mari decât cele din alimentaţie,respectiv 73% şi 71% din total.
Grupa de cheltuieli cu ponderea cea mai mare este reprezentată de cheltuielile cu
personalul,cheltuieli justificate prin dorinţa conducerii de a motiva personalul prin creşteri

4
salariale şi de a nu acţiona încă la reducerile care s-ar impune în privinţa personalului din
alimentaţie.
Grupa de cheltuieli cu ponderea cea mai scăzută o reprezintă cea a întreţinerilor şi a
reparaţiilor efectuate în hotel,care ar fi trebuit, însă, să fie mai mari,deoarece hotelul are nevoie
de renovări şi reparaţii,pentru a putea fi pus în situaţia de a presta servicii de calitate,
corespunzătoare categoriei.
Cheltuielile cu apa şi energia se încadrează în limite relativ normale, hotelul neavând
centrală proprie.
Hotelul Internaţional dispune în acest moment de 69 de angajaţi. Aceştia, raportaţi la un
număr de 224 de camere se concretizează într-o pondere de 0,38%( sau un raport de 0,38/1),ceea
ce reprezintă un coeficient scăzut în condiţiile în care se doreşte realizarea unor servicii de
calitate conform categoriei..
 Încasarea medie pe zi-turist (Imt)

Incasări totale
Imt =
Numar zile turisti

 Profitul brut realizat de hotel este:

Profit brut=Venituri-Cheltuieli

Pb2018=6.009.315-4.834.867=1.174.448 mii lei (pentru 2018)

Pb2019=8.370.336-7.119.498=1.250.838 mii lei (pentru 2019)

 Rata profitului(comercială) se calculează conform relatiei:

Profit brut/încasări totale*100

pentru 2018: (1.174.447/6.009.315)*100 = 19%

pentru 2019: (1.250.838/8.370.336)*100 =15%

Rezultatele obţinute arată că,deşi profitul brut a înregistrat o uşoară creştere în 2019 faţă
de 2018, rata profitului a scăzut şi situeaza unitatea la un nivel destul de scăzut din punct de
vedere al eficienţei realizate.

5
 Acest indicator este relevant pentru a afla mărimea şi dinamica profitului. Cu cât această
rată este mai mare , cu atât eficienţa este mai ridicată, exprimând sintetic rezultatul întregii
activităţi
 În ceea ce priveşte gradul de ocupare, acesta se calculează conform relaţiei:
Go=nr. de înnoptări/(nr. de locuri la hotel*nr. de zile ale ofertei turistice)*100
Go(2018)=44.109/(408*365)*100=29,61%
Go(2019)=47.490/148.920*100=31,88%

Gradul de ocupare are un nivel scăzut,dar acest lucru se datorează in cea mai mare parte
faptului că staţiunea, Băile Felix,este afectată de sezonalitate,fiind zonă de şes.
Acest lucru este evidenţiat mai bine în graficele 1, 2.

70
60
50
40 străini
româ
30 ni
20
10
0
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Graficul 1.1.: Situaţia ocupării capacităţii de cazare în 2018 Hotel Internaţional

Sursă: Prelucrare proprie

6
 70
60
50
40 străini
român
30 i
20
10
0
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Graficul 1.2.: Situaţia ocupării capacităţii de cazare în 2019 Hotel Internaţional

Sursă: Prelucrare proprie

Comentariu: În Băile Felix, ponderea maximă de clienţi o deţin lunile de vară, datorită
faptului că este zonă de şes.
 Durata medie de sejur se calculează după următoarea formulă:
Durata medie de sejur=nr.de înnoptări/nr.de turişti
Pentru 2018: 44.109/7.706=5,72 zile/turist
Pentru 2019: 47.490/9.341=5.08 zile/turist

Observăm că durata medie a unui sejur a înregistrat o scădere, aproape nesemnificativă in

2019 faţă de 2018; deşi numărul de turişti a crescut cu 21,21%, numărul de înnoptări ,a
înregistrat o creştere,dar mult mai mică,de numai 7,6%.
Încasarea unitară se calculează ca raport între încasările totale şi numărul de turişti.
Astfel,avem:

Pentru 2018: 6.009.315/7.706=779,82 mii lei/turist

Pentru 2019: 8.370.336/9.341=896,08 mii lei/turist

La fel ca şi în cazul celorlalţi indicatori, deşi se înregistrează o creştere în anul 2019 faţă
de 2018 a încasării unitare(cu 14,9%),această creştere nu este una semnificativă dacă avem în
vedere faptul că numărul de turişti a crescut cu 21,21%.

7
 Aceasta înseamnă că oferta şi calitatea serviciilor a rămas neschimbată de la un an la
altul,iar acest lucru ar trebui să atragă atenţia conducerii, care trebuie să ia măsuri pentru
îmbunătăţirea acestora.

8
Concluzii
Pentru o mai bună desfăşurare a activitătii, se impune luarea unor măsuri atât de natură
organizatorică, cât şi financiare,iar ditre cele mai urgente ar fi:
-schimbarea utilajelor din bucătărie(uzate fizic şi moral)cu o bucătărie modernă,care pe
lângă faptul că ar fi de un real ajutor pentru bucătari,ar fi şi economică;
-reînoirea lenjeriei şi prosoapelor hotelului;
-dotarea tuturor camerelor cu mini baruri conform categoriei hotelului;
-modernizarea telefoanelor din dotare prin achiziţionarea unor noi modele, competitive şi
introducerea accesului la internet;
-redeschiderea cazinoului;
-adăugarea unor noi surse de câştig în funcţie de spaţiul disponibil (club de fitness, snack-
bar,etc.)
-transformarea restaurantului intr-unul cu specific ,care să atragă turiştii;
-îmbunătăţirea condiţiilor de păstrare şi conservare a mărfurilor, de prezentare şi vânzare
a lor(în acest sens, începând din acest an, în cadrul restaurantului Hotelului Internaţional,
preparatele calde şi reci pentru micul dejun, se oferă sub formă de bufet suedez, încercându-se
achiziţionarea unor vitrine calde şi reci specifice acestui tip de servire);
-renovarea şi modernizarea exterioarelor şi holului;
-modernizarea băilor;
-atenţia faţă de curăţenie, calitatea serviciilor şi securitatea clientului este esenţială;
-investiţii în publicitate( prin radio, televiziune, presă);
-editarea de broşuri, pliante;
-introducerea room-service-ului;
-completarea personalului de calitate;

9
Bibliografie

1. www.oradea.ro
2. www.rotravel.com
3. www.sind.rdsor.ro
4. www.sctfelix.ro
5. www.uoradea.ro

10