MARAMUREȘ

LICEUL TEHNOLOGIC “MIRCEA

VULCANESCU”

TURTUBA ANDREEA IOANA

VOINEAGU ANDREEA MONICA

MANEA MARIA-BIANCA CLASA A X-A B

BUCURESTI 2020
 CUPRINS

Localizarea Maramuresului-pag.3

Tipul de clima, forme de relief, hidrografie, vegetatie si fauna-pag.4

Potentialul turistic natural-pag .5

Cimitirul Vesel si Cascada cailor-pag.6

Lacul Albastru-Baie Strie-pag.7

Varful Pietrosul Rodnei-pag.8

Obiective turistice-pag.9

Muzeul etnografic, Traditii si obiceiuri-pag.11

Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou in Maramures-pag.12

Traditii de Paste in Mramures-pag.14

Traditii de nunta in Maramures-pag.16

Traditii in timpul anului in Maramures-pag.18

Bibliografie-pag.20

2
 Maramureș este o regiune geografica și etno-culturală aflată pe teritoriul Romaniei și al
Ucrainei, alcatuită din Depresiunea Maramureșului, aflată pe cursul superior al văii Tisei, și
versanții munților care o inconjoară: Munții Oașului, Gutai, Țibleș și Rodnei spre vest și sud, și
nord.Sudul acestei regiuni aparține, în prezent, Romaniei,continand o parte de nord-est a
județului Maramureș, iar partea nordică, Maramureșul de nord, este în estul regiunii
Transcarpatia din Ucraina (raioanele Hust, Rahău și Teceu).

Fig.1 Localizarea Maramureșului

3
Tipul de climă.

Munții Maramureșului se încadrează în sectorul de climă continental moderată, fiind supuși

permanent influenței maselor de aer vestice de natură oceanică, ale căror caracteristici se
reflectă în evoluția tuturor elementelor climatice.

Luna cu cele mai scăzute temperature medii este luna ianuarie cu valori între – 6° C și – 10°C.
Luna iunie are valori medii cuprinse între 18° C și 20° C.

Forme de relief.

Relieful Maramureșului este variat aparținând unor unități geomorfologice majoritate distincte.
Partea centrală și estică împreună cu zona munților vulcanici Gutâi și Țibleș și cu cea a munților
cristalini ai Maramureșului, împreună cu Depresiunea Maramureșului face parte din grupa
nordică a Carpaților Orientali. Zona de sud vest, mai joasă, incluzând Depresiunea Baia Mare,
Depresiunea Lăpușului aparține Podișului Transilvaniei. Aici înălțimile sunt mijlocii, exceptând
zona cristalinului Rodnei de 2304 metrii.

Zona Maramureșului este predominate de munți și depresiuni, astfel: Munții Maramureșului,

Gutîi și Țibleș, Depresiunea Maramureșului, Lăpușului și Baia Mare.

Hidrografie

Rețeaua hidrografică este bine dezvoltată, având ca principale râuri: Vișeu, Vaser, Ruscova.

Vegetația și fauna.

Etajul alpin îl întâlnit la altitudinea de 1.900 – 2.000 metrii. Principalele componente ale
vegetației sunt: lichenul renilor, garofița Rodnei, piciorul cocoșului alpin. Pe etajul 800 – 900
metrii găsim molid, paltin. Mai jos de acest etaj avem păduri de foiase și păduri mixte.

Fauna Maramureșului este reprezentată în zona vestică de specii de interes cinegetic, cum ar fi:
ursul, cerbul, căprioara, iepurele, mistrețul, râsul, lupul, jderul, capra neagră, cocoșul de munte.

4
Potențial turistic natural

Intinzându-se pe o suprafață de 40 km, Valea Vaserului reprezintă o regiune pitorească din

România.

Cei care au vizitat această zonă în perioada mai – octombrie își amintesc cu entuziasm de
Mocănița care circulă prin zonă. Acesta este singurul tren cu abur din țara noastră, iar turiștii
sunt impresionați de turismul fascinant din zonă pe care îl pot admira din vagoanele Mocăniței.

Fig.2. Mocănița

Priveliștea din tren este uimitoare întrucât aceasta traversează păduri verzi, stânci abrupte și
ape limpezi. În funcție de sezon plimbarea cu acest tren durează 6 – 7 ore cu o oprire la Paltin.
Acolo se poate servi masa și se pot admira priveliștile magnifice.

Valea Vaserului este renumită și pentru izvoarele sale minerale și zăcămintele de polimetale,
simbol al activității vulcanice din zonă.

Cel mai cunoscut cimitir din țara nastră este cel Vesel de la Săpânța. Acesta este unic în
România datorită crucilor intens colorate, care înfățișează scene din viața celor înmormântați
acolo și texte pline de umor care le descriu existența într-o manieră amuzantă. Inspirația pentru
acestea provine din cultura dacică în care moartea nu e considerate un eveniment trist, ci unul
vessel, la care viața personajelor decedate era omagiată de către cei dragi. Primele cruci vesele
au fost create de către Stan Ion Pătraș, un sculptor maramureșan în anul 1935. Casa sa memorial
poate fi vizitată în apropierea cimitirului, întrucât aceasta a fost transformată în muzeu.

5
Peste 800 de cruci din stejar, lucrate manual de meșterii din zonă, cu inscripții originale, fac
parte din acest cimitir special.

Fig.3. Cimitirul Vesel

Cascada Cailor este cea mai mare din România având aprozimativ 90 metrii înălțime. Aceasta
este situate în apropierea stațiunii montane Borșa, care face parte din Munții Rodnei. Turiștii pot
ajunge la aceasa prin pădure, într-o plimbare de o oră sau cu telecabina care urcă spre pârtia de
schii, de unde turiștii trebuie să coboare câteva minute prin pădure.

Cascada Cailor este impresionantă atât vara cât și iarna, atunci când este înghețată. Numele
cascade este legat de o legendă locală conform căreia turmele de cai erau duse în partea de sus a
munților Rodnei, pentru a paste din primăvară până în toamnă. Într-o zi, aceastea au fost atacate
de un urs și caii au sărit de spaimă de pe munte în groapă și astfel a devenit cascada cailor.

Fig.4. – Cascada Cailor

6
Lacul Albasru - Baia Sprie.

Acest lac se află la doar 35 minute de mers pe jos de centrul orașului Baia Sprie. Este unic în
lume întrucât își schimbă culoarea în funcție de poziția soarelui și de temperature apei. Astfel,
primăvara lacul este albastru, vara este verde închis cu nuanțe de smarald, iar toamna devine mai
închis la culoare alternând între nuanțe intense de verde și maro. Acest lac s-a format datorită
prăbușirii unei mine, iar mineralele reziduale sunt cele care influențează culoarea apei.

Fig. 5 – Lacul Albasru Baia Sprie

7
Vârful Pietrosul Rodnei

Una dintre bijuteriile Maramureșului este Vârful Pietrosul Rodnei. Acesta este cel mai înalt vârf
din Carpații Orientali, fiind atracția turiștilor iubitori de natură. Priveliștile sunt impresionante.
Pe traseu există posibilitatea de a admira lacul Iezer, unul dintre cele mai frumoase lacuri
glaciare. Acest vârf este înconjurat de munți, astfel: la nord de munții Maramureș, la vest de
Țibleș și la est și sud de munții Rodnei.

Fig. 6. Vârful Pietrosul Rodnei

Obiective turistice.

Maramureșul este bogat în lăcașuri culturale, cum ar fi: Muzeul de mineralogie din Baia Mare,
Muzeul Etnografic.

Mănăstirile au și ele un loc de cinste în cultura maramureșenilor. Mănăstirea Bârsana a fost

construită în secolul al XVIII-lea, pe locul unui cimitir vechi. Sătenii au ales să construiască aici
o mănăstire pentru a le oferi celor înmormântați acolo un loc de odihnă veșnică.

Mănăstirea Bârsana este considerate una dintre cele mai frumoase din Maramureș datorită
picturilor interioare deosebite, aici sunt zugrăvite scene religioase în frumoase culori.

8
 Fig. 7 Mănăstirea Bârsana

Muzeul de mineralogie din Baia Mare a fost înființat în 1989 și este cel mai vast muzeu din
Europa. Aici se află o colecție impresionantă de minerale, fosile, roci, aproximamtiv 19.000
exponate din care 10.000 fiind unice în lume

Acest muzeu include sectorul științific și zona florilor de mina care are deosebite exponate.

Fig. 8 – Muzeul de mineralogie Baia Mare

9
Muzeul Etnografic

Muzeul Etnografic maramureșan este alcătuit din doua sectoare: unul în aer liber – Muzeul
Satului și secția Pavilionară. Aceasta din urmă a fost create în anul 1964 și conține obiective din
Țara Lăpușului, Țara Codrului și Țara Maramureșului. Aici avem exponate din domeniul
agriculturii, instalații tehnice, colecții de ceramică, obiecte de cult și costume populare.

Muzeul Satului a fost creat în anul 1984 și se află pe Dealul Florilor. Aici se înâlnesc grupuri
gospodărești specifice Țării Maramureșului, Țării Codrului, Țării Lăpușului.

Fig. 9 – Muzeul Satului

Tradiții și obiceiuri.

Regiunea istorica a Maramuresului cuprinde partea de nord-est a judetului Maramures pe

teritoriul Romaniei si tinutul ucrainean Transcarpatia. De-a lungul timpului, aceasta zona a
apartinut Regatului Ungariei si Imperiului Austriac, iar din 1918 a devenit parte componenta a
Romaniei. Maramuresul romanesc este simbolul satului arhaic, o lume aparte ghidata de valori si
obiceiuri stravechi, care iti ofera impresia ca timpul s-a oprit in loc. Asezarile pitoresti, bisericile
de lemn, padurile intinse si dealurile inverzite formeaza un univers rural autentic, fermecator prin
simplitatea si traditiile lui.

10
Viata maramuresenilor se desfasoara conform datinilor mostenite de la strabuni. Intre marile
sarbatori religioase, taranul se indeletniceste cu agricultura; cand isi termina munca, sarbatoreste
cu patos, bucurandu-se de muzica si dansurile meleagurilor in care s-a nascut. In Maramures,
cultura, obiceiurile si modul de viata cumpatat s-au pastrat neintinate, reflectand spiritualitatea si
imaginea idilica a satului romanesc.

Traditii de iarna. Craciunul si Anul Nou in Maramures

Obiceiurile specifice sarbatorilor de iarna au la baza superstitiile maramuresenilor si practicile cu

origini stravechi. Odata realizate, acestea aduc oamenilor sanatate, fericire, prosperitate, armonie
in casa si recolte bogate. Ca in toate celelalte zone ale tarii, ziua Sfantului Nicolae sau
Sânnicoară marcheaza inceputul sarbatorilor de iarna. In traditia populara, Mos Nicolae este un
batran care vegheaza portile cerului si are grija ca soarele sa nu se strecoare spre taramurile de
miazanoapte. El ii ajuta pe soldati in lupta, salveaza corabierii de la inec si ofera sprijin
vaduvelor, orfanilor si fetelor sarace ajunse la vremea maritisului. Mos Nicolae este cunoscut
mai ales pentru ca imparte daruri copiilor cuminti, iar celor neascultatori le lasa o nuielusa in
incaltari in noaptea de 5 spre 6 decembrie.

11
Perioada premergatoare Craciunului debuteaza cu sacrificarea porcului, care are loc de Ignat (20
decembrie). In satele maramuresene, sangele animalului este folosit pentru a insemna copiii, ei
devenind astfel mai sanatosi si mai puternici. Apoi incep pregatirile pentru colindat, curatenia in
gospodarie, impodobitul bradului si prepararea bucatelor traditionale. In Ajunul Craciunului, se
varuiesc pomii si se leaga cu paie pentru a avea roade din belsug. In aceasta zi, copiii trebuie sa
manance dovleac, ca sa fie rumeni in obraji si rotofei tot timpul anului. Pomul de Craciun se
impodobeste cu nuiele de salcie, hartie colorata si salbe pe care sunt insirate boabe de fasole.

In seara de 24 decembrie, copiii si tinerii pornesc la colindat. In Maramures, acest ritual are ca
scop rodnicia holdelor, implinirea prin casatorie a tinerilor si cresterea copiilor. Cei mici merg
din casa in casa cu Steaua sau cu Capra, primind in schimbul urarilor de bine mere, nuci, colaci
si bani. Colindatorii pornesc de la casa preotului si nu se opresc pana nu trec pragul fiecarei
gospodarii pentru a reface drumul magilor vestitori. Casele trebuie sa fie luminate in toata
noaptea de Ajun, iar portile deschise, pentru a le arata colindatorilor ca sunt bine primiti de
gazde. Un obicei foarte vechi pastrat in aceasta zona este cel al Brondoşilor, practicat in orasul
Cavnic. Cetele sunt formate din 7-15 baieti imbracati in costume traditionale, ornate cu clopotei
si talangi; pe fata poarta masti din piele de oaie. Batranii spun ca imbratisarea brondosilor te
fereste de spiritele rele si iti aduce noroc in anul viitor. In seara de Craciun, pe Valea Izei se
umbla cu Viflaimul, datina care pune in scena momentul nasterii lui Iisus.

12
 Maramuresenii au anumite superstitii legate de aceasta sarbatoare. De pilda, in prima zi de
Craciun nu se da cu matura pentru ca astfel se risipeste norocul. De asemenea, nu se spala rufe si
nu se da nimic cu imprumut; in schimb, animalele din gospodarie sunt hranite pe saturate si li se
da o bucatica de aluat dospit care sa le fereasca de boli. Vitele si usile grajdurilor se ung cu
usturoi pentru a alunga spiritele rele.

Dupa Craciun, incep pregatirile pentru Anul Nou. In Ajun, colindatorii schimba portile satenilor
cu care s-au certat in timpul anului pentru a-i determina sa le vorbeasca si sa se impace. Prima zi
din an corespunde sarbatorii Sfantului Vasile, cand se spune ca cerul se deschide de trei ori.
Dimineata, maramuresenii se spala pe fata cu apa proaspata, in care pun un banut, un fir de
busuioc si o crenguta de brad. In acest timp, rostesc un descantec: “Sa fiu frumos si tanar ca
bradul, iubit ca banul, curat ca apa si sa am noroc cat semintele din busuioc.” Copiii merg cu
Plugusorul si cu semanatul, urand gazdelor un an bun si prosper, sanatate, fericire si belsug.

Craciunul si Anul Nou sunt sarbatori petrecute in familie, in jurul mesei bogate, momente in
care maramuresenii indeplinesc ritualurile vechi menite sa ii pazeasca de rele. Obiceiurile
specifice acestei perioade sunt strans legate de bunastarea oamenilor si a animalelor si de
fertilitatea pamantului.

Traditii de Paste in Maramures

Pentru locuitorii din Maramures, Pastele este cea mai mare sarbatoare religioasa si cea mai
importanta zi a primaverii, prilej cu care sunt urmate atat obiceiurile crestine ale locului, cat si
cele cu origini pagane. Maramuresenii respecta cu strictete Postul Pastelui, perioada in care se
dedica rugaciunii si se abtin de la pacate. Batranii spun ca nu e bine sa porti haine noi sau
colorate in post, ci vesminte modeste, in nuante inchise. In Joia Mare, crestinii impart mancare,
pomenindu-i pe raposati; tot in aceasta zi, gospodinele vopsesc ouale, iar barbatii sacrifica mieii.
Pe vremuri, dupa slujba, copiii aruncau cu pietre in casele evreilor, ocarandu-i in acest fel pentru
ca l-au rastignit pe Iisus.

13
In noaptea de Inviere, credinciosii merg la biserica si iau lumina sfanta. In prima zi de Paste, toti
membrii familiei poarta haine noi si se spala pe fata cu apa in care pun un ou rosu si un ban de
argint. Dupa trei zile, moneda este daruita unui copil, ca talisman care sa-i poarte noroc. Barbatii
duc la sfintit bucatele care se servesc la masa. Capul familiei este cel care ciocneste primul ou;
cojile se pastreaza pana la Rusalii si sunt folosite ca medicament pentru animale. Fetele si
femeile nu pleaca de acasa; exista superstitia ca vei avea noroc in gospodarie doar daca primul
musafir este un barbat.

Incepand cu a doua zi de Paste, se organizeaza din nou jocuri, petreceri si nunti. Se obisnuieste
ca baietii sa mearga acasa la fete si sa le stropeasca cu apa. In unele sate se celebreaza si
Udatoriul, ocazie cu care este desemnat si laudat gospodarul satului; el este insotit de un alai
format din tarani imbracati in straie festive. Sarbatorile pascale ofera plaiurilor maramuresene o
aura fascinanta, dominata de legatura omului cu divinitatea.

14
Traditii de nunta in Maramures

Nunta maramureseana este un ritual spectaculos, incarcat de obiceiuri menite sa integreze noua
familie in comunitate si sa faca trecerea celor doi tineri la statutul de oameni maturi. Spre
deosebire de celelalte zone ale tarii, aici ceremonia este insotita de numeroase cantece si
strigaturi care fac aluzie in special la caracterul mirilor si la viata de femeie maritata.

In satele din Maramures, fetele si feciorii se intalnesc la petreceri, sezatori si in zilele de

sarbatoare. Baietii le conduc acasa pe fetele care le sunt dragi, apoi amandoi cer acordul
parintilor pentru casatorie. Daca familiile accepta relatia, flacaul trebuie sa o peteasca pe
viitoarea mireasa in casa socrilor, unde o cere propriu-zis pe aceasta de nevasta. Logodna are loc
intr-o sambata seara, cand tinerii primesc binecuvantarea preotului si schimba intre ei
verighetele. Parintii fetei dau apoi o petrecere cu ceterasi, mancare si bautura, pentru a sarbatori
formarea noii familii. Inainte de nunta, preotul anunta de trei ori unirea celor doi, inlaturand
astfel posibilele piedici care ar putea aparea in calea casatoriei.

Invitatiile la petrecere se fac cu doua saptamani inainte; mirele, mireasa si parintii lor cheama
intreg satul la nunta. Familiile mai instarite lasa aceasta sarcina in seama chematorilor. Apoi
incep pregatirile. Feciorii se intalnesc la casa mirelui, unde stegarul coase steagul si il
impodobeste cu panglici, batiste, clopotei si spice de grau; acesta este considerat simbolul
vitalitatii si al puterii masculine.

15
Se spune ca toate elementele decorative de pe steag sunt stranse de la fostele iubite ale mirelui;
dupa nunta se pastreaza doar spicele de grau, care se folosesc la botezul primului copil al
cuplului. In acelasi timp, la casa miresei, domnisoarele de onoare impletesc cununa.

In ziua nuntii, mirele si mireasa, fiecare in casa parintilor lui, isi iau ramas bun de la familie prin
cantece foarte profunde, care ii emotioneaza puternic pe nuntasi. De obicei, acestia isi cer iertare
pentru greselile lor si promit ca vor fi soti buni si cuviinciosi. Tinerii merg separat la biserica,
insotiti de alai. Daca mirii nu sunt din acelasi sat, baiatul, impreuna cu stegarul si cativa nuntasi
merg dupa mireasa.

Dupa cununia religioasa are loc petrecerea de nunta, care debuteaza cu jocul miresei si continua
cu dansul mirelui, la care iau parte numai barbatii. Dimineata, mireasa renunta la voal si isi pune
pe cap un batic, trecand astfel la statutul de sotie. Are loc hora miresei, la care iau parte doar
femeile maritate. Tinerii casatoriti au datoria ca, o data pe an, sa duca daruri si un mic brad
impodobit nasilor de cununie.

In Maramures, nunta constituie un adevarat spectacol si o manifestare artistica a intregii

comunitati. Costumele foarte elaborate ale mirilor, strigaturile nuntasilor, steagul colorat, muzica
si dansurile populare creeaza o veritabila atmosfera de petrecere, la care se sarbatoreste cu fast
intemeierea noii familii.

16
Traditii din timpul anului in Maramures

Boboteaza sau Iordanul este sarbatoarea botezului lui Iisus (6 ianuarie). In aceasta zi, preotul
sfinteste apele si arunca o cruce de lemn sau de gheata intr-un rau. Chiar daca este ger, feciorii
din sat se arunca in apa si cauta crucea; se spune ca cel care o gaseste va avea noroc tot anul. Pe
vremuri, femeile faceau petreceri la care cantau si dansau, iar dimineata ieseau pe drum si ii
amenintau pe barbati ca ii arunca in apa. In noaptea de Boboteaza, fetele care vor sa-si viseze
ursitul trebuie sa-si lege un fir de ata rosie pe degetul inelar si sa puna busuioc sub perna.

Buna Vestire sau Blagoveştenia se sarbatoreste pe 25 martie si marcheaza momentul in care

Arhanghelul Gavriil a instiintat-o pe Fecioara Maria ca il va naste pe Iisus. In aceasta zi, cantecul
cucului se aude pentru prima oara in an. Oamenii il asteapta imbracati in haine curate, veseli,
satui si cu bani in buzunar; altfel vor avea ghinion. Satenii din Maramures aduna lucrurile
nefolositoare din gospodarii si le dau foc.

Copacul cu oale. In curtile maramuresenilor vei vedea un copac ale carui ramuri sunt
impodobite cu oale. Batranii spun ca atunci cand oala din varful pomului este rosie, inseamna ca
in acea familie exista o fata care doreste sa se marite. Dupa ce fata se casatoreste, in varf se asaza
o oala de o alta culoare. Numarul de oale semnifica bogatia familiei si disponibilitatea de a primi
petitori.

17
In Maramures, traditiile s-au pastrat cu sfintenie. Satenii poarta si acum costumul traditional,
biserica este in continuare centrul spiritual al comunitatii, iar tinerii respecta inca sfaturile
batranilor. Universul rural ti se dezvaluie cu generozitate, iar povestile spuse la gura sobei si
obiceiurile vechi te incanta cu farmecul lor.

În Maramureş existã o mare diversitate de obiective ocrotite ȋntre care 38 arii naturale protejate.
Dintre acestea amintim:
Rezervaţia Pietrosul Rodnei de 3300 ha, a fost declaratã de UNESCO "rezervaţie a biosferei".
Aici traiesc capra neagrã şi marmota. Vegetaţia rezervaţiei cuprinde şi un numar mare de
endemisme, ce cresc ȋn mijlocul unui minunat peisaj alpin, presãrat cu lacuri glaciare.
Rezervaţia de castan comestibil se intinde, pe o suprafaţa de 500 ha, pe dealurile ce ȋnconjoarã
Baia Mare.
Rezervaţia geologicã "Creasta Cocoşului" are ȋn centru o culme ȋngustã de andezit, porţiune
dintr-un vechi crater vulcanic.
În Rezervaţia fosilierã Chiuzbaia se gãsesc urme ale vegetaţiei pliocene.
Parcul Natural Munţii Maramureşului, Defileul Lăpuşului, Tăurile Chendroaiei, Cheile Tătarului
de pe Platoul Izvoare, Lacul Morărenilor de lângă satul Breb sunt doar câteva din celelalte arii
protejate, o sărbătoare pentru ochi.

18
Bibliografie:

https://www.google.com/url?sa=i&url=http%3A%2F%2Fwww.romanianmonasteries.org%2Fro
%2Fmaramures%2Fmaramures-geografie&psig=AOvVaw1rW0_VtQ-
voP6bsrpYVGlC&ust=1605028491664000&source=images&cd=vfe&ved=0CAkQjhxqFwoTCOim-
Jr79ewCFQAAAAAdAAAAABAE FIGURA 1

https://www.google.com/url?sa=i&url=http%3A%2F%2Fwww.descoperalocuri.ro%2Fdescopera-romania
%2Fcimitirul-vesel-de-la-sapanta.html&psig=AOvVaw1s-
0eyHSg0puxWIlRU0kCy&ust=1605029731495000&source=images&cd=vfe&ved=0CAkQjhxqFwoTCJiEker
_9ewCFQAAAAAdAAAAABAEFIGURA 2

https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fsurprisingromania.com%2Fmocanitele-din-
romania-unde-te-poti-plimba-cu-trenul-mocanita
%2F&psig=AOvVaw0kMOqJttySeMnIdUIPhYsd&ust=1605029992220000&source=images&cd=vfe&ved=
0CAkQjhxqFwoTCNjEveaA9uwCFQAAAAAdAAAAABAFFIGURA 3

https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.sighet247.ro%2Fs%2Fcascada-cailor-din-
muntii-rodnei-atractie-pentru-turistii-romani-si-straini
%2F&psig=AOvVaw3IeWCLu6XTvShVhJmKPH_x&ust=1605030566148000&source=images&cd=vfe&ved
=0CAkQjhxqFwoTCKjTn_iC9uwCFQAAAAAdAAAAABAGFIGURA 4

https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fpermalink.php%3Fid
%3D394615744445111%26story_fbid
%3D400017923904893&psig=AOvVaw11cIIKfpULqnBOFuJCPEAc&ust=1605030966913000&source=ima
ges&cd=vfe&ved=0CAkQjhxqFwoTCPCzrLeE9uwCFQAAAAAdAAAAABAF FIGURA 5

https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fmapio.net%2Fpic%2Fp-
2904527%2F&psig=AOvVaw2F1LIbMIlS9dbXUsbaVdLg&ust=1605031427033000&source=images&cd=vf
e&ved=0CAkQjhxqFwoTCPDb0pKG9uwCFQAAAAAdAAAAABAF FIGURA 6

19
PATRIMONIU TURISTIC NATURAL https://blog.dertour.ro/general/obiective-turistice-maramures-10-
locuri-pe-care-trebuie-sa-le-vizitezi/

https://www.google.com/url?sa=i&url=http%3A%2F%2Fwww.romanianmonasteries.org%2Fro
%2Fmaramures
%2Fbarsana&psig=AOvVaw27ixmelZ3EYvqwy73T9Bhj&ust=1605114252311000&source=images&cd=vfe
&ved=0CAIQjRxqFwoTCIiN0ti6-OwCFQAAAAAdAAAAABAV FIGURA 7

FIGURA8 https://www.google.com/url?sa=i&url=http%3A%2F%2Fwww.muzeuminbm.ro%2Fnou%2Fwp
%2F2011%2F06%2F&psig=AOvVaw0olcpQLADq5sU9RgGGpEOD&ust=1605114723754000&source=imag
es&cd=vfe&ved=0CAkQjhxqFwoTCNCztbm8-OwCFQAAAAAdAAAAABAm

https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.etnografie-maramures.ro
%2F&psig=AOvVaw2rjCd3fAHSqHDXQ_UFrlhW&ust=1605116265448000&source=images&cd=vfe&ved=
0CAkQjhxqFwoTCMC_xJjC-OwCFQAAAAAdAAAAABAE FIGURA 9

http://www.romania-travel-guide.com/atractii/traditii-locale/traditii-si-obiceiuri-din-maramures.html

TRADITII SI OBICEIURI

ZONA PROTEJATA

http://www.visitmaramures.ro/index.php?task=category&category=protected_areas&lg=RO

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Maramure%C8%99

PATRIMONIU TURISTIC NATURAL SI ANTROPIC

https://blog.dertour.ro/general/obiective-turistice-maramures-10-locuri-pe-care-trebuie-sa-le-vizitezi/

20