UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TÂRGU-NEAMŢ

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE
A CALIFICĂRII ABSOLVENȚILOR
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI LICEAL,
FILIERA TEHNOLOGICĂ
-nivelul 4 de calificare-
Calificarea profesională:

Tehnician în turism

Anul absolvirii: 2020

ÎNDRUMĂTOR PROIECT:
Prof. EUGENIA NICULESCU
Candidat:
Apostol C. Alexandra Gabriela
Maramureș –Ținut cu tradiții strămoșești

1
 CUPRINS

ARGUMENT 4

CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALĂ A ZONEI MARAMUREŞULUI 6

1.1. Prezentare geografică 6

1.2 Prezentare istorică 7

CAPITOLUL II POTENȚIALUL TURISTIC A MARAMUREŞULUI 8

2.1 Potențialul turistic natural 8

2.2. Potențialul turistic antropic 12
2.2.1. Potențialul cultural istoric 12
2.2.2. Potentialul tehnico-economic 14
2.2.3. Potențialul socio-demografic 15
2.3.3 Atracții turistice de interes european în Maramureș 17
CAPITOLUL III OFERTA TURISTICĂ “MARAMUREŞ- SUFLETUL SATULUI
TIPIC ROMÂNESC” 21

BIBLIOGRAFIE 27

ANEXE 28

2
 CAPITOLUL I

PREZENTARE GENERALĂ A ZONEI MARAMUREŞULUI

1.1. Prezentare geografică

Judeţul Maramureş este situat în
partea de nord a ţării, fiind delimitat de
judeţele: Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa-
Năsăud şi Suceava. Aproape 50% din regiune
este muntoasă, aici gasindu-se cel mai înalt
vârf muntos din Carpaţii Orientali - Pietrosu
(20303m). Patru lanţuri muntoase distincte separă Moldova de Transilvania. De la NV la Est,
Munții Gutâi, Ţibleş şi Rodna separă Maramureşul istoric de restul regiunii, iar munţii
Maramureşului formează o legătură naturală şi politică cu Ucraina în NE. Principalele unități
montane sunt Munţii Rodnei, Maramureşului lanţul vulcanic Igniș Gutâi Țibleș.
Regiunea abundă în râuri repezi, constant alimentate din munţii dimprejur. Având o
reţea hidrografică de peste 3000 km, nu este de mirare că peisajul este atât de bogat şi verde.
Numele râurilor mai mari sunt folosite pentru a diferenţia zonele etnografice din
Maramureşul istoric. Aşa că se vorbeşte des despre Valea Izei, a Marei, a Coșului, a Vişeului
şi a Tisei. Pe lângă râuri, există lacurile alpine de origine glaciară Iezer şi Buhăescu şi lacurile
artificiale de la Ocna Sugatag, Baia Sprie, precum şi lacurile de acumulare Strâmtori-Firiza şi
Runcu Brazi- Firiza.
Iarna peisajul devine alb, oferindu-le schiorilor posibilitatea de a se bucura de pârtiile
de schi de toate dimensiunile şi toate gradele de dificultate. Când primăvara îşi intră în
drepturi peisajul rămâne verde până la venirea toamnei.

1.2. Prezentare istorică

Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu istoria Maramureşului Mare reproducem câteva
date, pe scurt, aşa cum sunt ele reliefate în carte, după viziunea d-lui Ion M. Botos:
"Majoritatea românilor din Transcarpatia locuiesc compact în dreapta Tisei, în raioanele
Teceu: satele Apsa de Jos, Slatina, Topcina, Stramtura; raionul Rahău: satele Biserica Albă,
Apșa de Mijloc, Plăiuţ şi Dobric. Aceste sate fac parte din cele mai vechi așezări omeneşti din
Maramureş. Istoriografia rusina,ucraineană, româna afirma că aici aşezările omeneşti au

3
apărut în paleolitic (circa 50.000 de ani în urma). Românii din
dreapta Tisei totdeauna au făcut parte din Maramureş şi azi se
socotesc că au rămas sufleteşte alături de fraţii lor din stânga Tisei.
Într-adevăr, aceste aşezări maramureşene au fost mereu legate, prin
tradiţii, obiceiuri, cultură, dar mai ales prin limba, cea care este mai
puternică decât orice graniţă.
Prima atestare scrisă a Maramureşului datează din anul 1199, însa
mărturiile arheologice au scos la iveală faptul că aceste pământuri
sunt locuite încă din perioada neolitică. După ce teritoriul Daciei a fost ocupat de români,
Maramureşul a rămas un teritoriu independent, în afara Provinciei Romane. În secolul al
XIII-lea, conducătorii maghiari au început lupta pentru cucerirea Transilvaniei. La sfârșitul
secolului al XIV-lea, întreaga Transilvanie, inclusiv Maramureşul se aflau sub ocupație
maghiară.
Maramureşul a devenit parte a Principatului Transilvaniei în 1526, apoi parte a
Imperiului Habsburgic în 1687 şi a fost anexat Ungariei în 1703. Dinastia Habsburgică a luat
sfârşit cu revoluţia din 1848. În 1918, Transilvania, inclusiv Maramureşul s-a unit cu
România. Până în 1920, Maramureşul a rămas unitar în perimetrul numit la începutul lucrării
cuprinzând 157 comune locuite în mare parte de români. Din 1920 Maramureşul de la Nord
de Tisa (6873 km2) a intrat în componența Cehoslovaciei, în hotarul României rămânând doar
3381 km2 în stânga Tisei. În 1992 românii se plângeau că trecerea de la limba rusă la
ucraineană a dus la dispariţia revistei ,,Prietenia română” dar că postul T.V din Ujgorod
transmitea de trei ori pe săptămână şi în limba română.La începutul anului 1960, majoritatea
ţăranilor au fost obligați să-şi dea pământurile la fermele colective creeate de regimul
comunist. În ciuda acestei colectivizări forţate, tradiţiile şi arta populară au continuat să
înflorească în Maramureş.

4
 CAPITOLUL II
POTENȚIALUL TURISTIC AL MARAMUREŞULUI

2.1 Potențialul turistic natural

Relieful județului este preponderent muntos (43%), Maramureșul fiind traversat de 3
lanțuri muntoase: Igniș Gutâi Țibleș, Munții Maramureșului și Munții Rodnei. Dealurile și
colinele ocupă 30% din suprafață iar depresiunile, câmpiile și luncile 27% din județ.
Altitudinea minimă este în Lunca Someșului, 120 m, iar cea maximă este 2303, pe vârful
Pietrosul Rodnei.
Maramureșul are o climă temperat-continentală, cu temperaturi moderate și
precipitații bogate (printre cele mai ridicate din România).
Hidrografia este reprezentată de râuri ce se varsă în Tisa: Vişeu, Someşul în Sud, cu
afluenţii: Lăpuș, Bârsău. Lacurile sunt de mai multe categorii şi anume: artificiale (Firiza),
glaciare (Iezerele Buhaescu, Taul Pietrosu, Negoescu), lacuri sărate în foste ocne de sare
(Ocna Sugatag, Costiui), lac format prin prăbuşirea unei galerii de mină (Lacul Albastru).
Sunt prezente şi o serie de izvoare minerale la Borşa şi Botiza. Lacul Albastru situat la 3 km
de Baia Sprie s-a format în 1920 prin prăbuşirea unei vechi galerii de mină în care ulterior s-a
acumulat apă de ploaie. Lacul de formă circulară odată cu trecerea timpului şi datorită
prezenţei sulfatului de fier şi a ionilor de cupru a căpătat o aciditate peste medie şi o culoare
verzuie chiar albastră în anumite condiţii de aici provenind numele său de Lacul Albastru.
Lacul de acumulare Firiza se află lângă localitatea componentă Firiza pe râul cu acelaşi
nume. Construită pentru alimentarea cu apă a oraşului Baia Mare, în prezent acest lac este
folosit şi în scop recreativ şi de agrement fiind unul din locurile preferate a populaţiei din
Baia Mare.
Ţinutul Maramureşului face parte, latitudinal, din zona nemorală a pădurilor de
foioase ale Europei Centrale, de altitudine de peste 2000 m, de substrat, de influienţe
climatice şi pedobiologie, se observă o distribuţie etajată a vegetaţiei. Ponderea cea mai mare
în vegetaţia Maramureşului o are vegetaţia lemnoasă. Începând din depresiune până spre
vârfurile cele mai înalte, în Maramureş se deosebesc patru etaje de vegetaţie, şi, în cadrul
acestora, trei subetaje de vegetaţie:
I. Etajul colinar (al pădurilor de stejar şi gorun)
II. Etajul montan: - subetajul inferior (al carpino făgetelor);
- subetajul mijlociu (al pădurilor de fag şi de amestec de fag cu rășinoase);
- subetajul superior (al pădurilor de molid)

5
 III. Etajul subalpin (tufărişuri în regiunile montane înalte şi pajişti subalpine);
IV. Etajul alpin (cu ierburi scunde, arbuşti pitici şi vegetaţie de stâncărie).
Limitele etajelor sunt variabile datorită influențelor locale. În cadrul vegetaţiei zonale
dominate, factorii locali specifici oferă condiţii de dezvoltare şi a altor formaţiuni vegetale:
intrazonale şi zonale. Zonal, este reprezentată marea majoritate a vegetaţiei forestiere, iar
după defrişarea acestora se instalează vegetaţia pajiştilor secundare zonale.
Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcţie de
altitudine: în zona alpină întâlnim capra neagră, marmota, acvila de stanca, în jnepeniş,
cocoşul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere şi rășinoase, râsul, cocoşul de munte, ursul
brun, cerbul carpatin şi altele.
Fauna Maramureșului este o faună caracteristică Carpaților Orientali, cu o
biodiversitate ridicată datorită factorilor ecologici existenti. Această biodiversitate variantă
este îmbogățită de o serie de specii endemice, rare în România sau în Europa. Ca o consecință
a poziției sale geografice, județul Maramureș prezintă o diversitate biologică ridicată,
exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât și la nivel de specii. Pe suprafața județului au fost
identificate șase tipuri de habitate de ape dulci, 12 tipuri de habitate de pajiști și tufărișuri,
cinci tipuri de habitate din turbării și mlaștini, șase tipuri de habitate de stâncării și peșteri și
10 tipuri de habitate de pădure.
În Maramureş există o mare diversitate de obiective ocrotite dintre care 19 rezervaţii
naturale însumând o suprafaţă de peste 5000 ha.Dintre acestea amintim:
Rezervaţia Pietrosul Rodnei de 3300 ha, a fost declarată de UNESCO " Rezervaţie a
biosferei". Aici trăiesc capra neagră şi marmota. Vegetaţia rezervaţiei cuprinde şi un număr
mare de endemisme, ce cresc în mijlocul unui minunat peisaj alpin, presărat cu lacuri
glaciare.
Rezervaţia de castan comestibil se întinde, pe o suprafață de 500 ha, pe dealurile ce
înconjoară Baia Mare.
Rezervaţia geologică "Creasta Cocosului" are în centru o culme îngustă de andezit,
porţiune dintr-un vechi crater vulcanic.
Rezervaţia fosiliferă Chiuzbaia. Aici se găsesc urme ale vegetaţiei pliocene.

Parcul Naţional Munţii Maramureşului

Parcul Natural Munţii Maramureşului este situat pe teritoriul administrativ al oraşelor

Vişeu de Sus, Borşa şi al comunelor Bistra, Petrova, Ruscova, Repedea, Poienile de sub
Muntele Moisei, Vişeu de Jos, Leordina. Suprafaţa acestuia este de 148.850 ha.

6
Parcul are scopul de menţinere a interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea
diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale
terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale
populaţiei locale. De asemenea, oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi
încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale. Munţii Maramureşului sunt cel mai înalt
masiv montan situat pe graniţa de stat a României. În prezent, se menţionează existenţa a 4
rezervaţii naturale în munţii Maramureşului:
● Rezervaţia faunistică de cocoş de mesteacăn Cornul Nedeii Ciungii Bălăsinii,
înfiinţată în anul 1971;
● Rezervaţia Farcău Lacul Vinderel Mihailec, propusă în anul 1994 ca rezervaţie
geologică, faunistică, peisagistică;
● Rezervaţia Tomnatec Sehleanu, propusă în anul 1994 ca rezervaţie floristică-
peisagistică (poiană cu narcise);
● Rezervaţia Stâncăriile Sâlhoi Zâmbroslavele, înfiinţată în anul 1977 ca rezervaţie
botanică pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica var. borzaeana

Mlaştina Poiana Brazilor

Rezervaţia naturală situată în comuna Giuleşti şi are suprafaţa de 3 ha. Aceasta se află
în custodia Direcţiei Silvice Baia Mare. Scopul principal al ariei naturale Poiana Brazilor este
protectia si conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic,
faunistic, forestier şi hidrologic. Mlaştina este amplasată într-o zonă depresionară, criterială
de pe cursul superior al Văii Brazilor. Zona criterială are diametrul de circa 2 km şi
umplutura vulcanică este constituită din andezitele piroxenice de Valea Brazilor (cu o
grosime de peste 800 m) şi intruziuni polistadiale. Rezervatia Poiana Brazilor este un
fragment situat la bifurcaţia a două mlaştini extinse: mlaştina împădurită Valea Brazilor
Stângă şi mlaştina cu turbă Valea Brazilor Dreaptă. Mlaştinile se dispun de-a lungul
cursurilor de apă. Aceasta este staţiunea cea mai joasă în care vegetează jneapănul în

7
România (970 m), a fost descoperită de Emil Pop (1932) şi interpretată ca o staţiune relictă, la
circa 80 km de cea mai apropiată statiune spre est, situată în mijlocul pădurii de fag.

Peştera din Dealul Solovan

Este situată pe teritoriul administrativ al municipiului Sighetu Marmaţiei şi are
suprafaţa de 1 ha. Dealul Solovan este situat în imediată vecinătate sudică de municipiul
Sighetu Marmaţiei. Din punct de vedere fitogeografic se încadrează în provincia Central-
europeană, subprovincia Carpaţilor Orientali, circumscripţia Munţilor Oaș Gutai Varatec în
care se include şi etajul colinar. Este bine individualizat între râul Iza şi afluenţii săi: Şugău şi
Valea Spinului până la Culmea Hotarului. Reprezintă o regiune de legătură între munţii
vulcanici şi Depresiunea Maramureşului. Este aliniată în direcţia SE-NV cu o lungime de
aproximativ 10 km. Dealul Solovan este format din roci sedimentare (gresii, argile,
conglomerate) în general situate orizontal. Pe abrupturi (cu pante de peste 30-400), rocă este
la suprafaţă (la Ciredi, pe alocuri pe serpentine, deasupra grădinii Bota), iar în câteva cazuri
s-au format alunecări de teren (Lazu Şesului, Valea Spinului). În partea superioară a
serpentinelor se găseşte o peşteră săpată de ape de precipitaţii în gresii oligocene.

Defileul Lăpuşului

Aria naturală protejată este constituită din cursul mijlociu al

râului Lăpuş între localitatea Groape, aparţinând oraşului
Târgu Lăpuş, şi
confluenţa cu râul
Cavnic. Scopul
administrării
rezervaţiei este cel
de conservare a habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice, diversităţii biologice. Defileul Lăpuşului
este un defileu epigenetic considerat unicat în
România prin dimensiuni şi prin rocile în care se
dezvoltă (şisturi cristaline cu nivele de calcare şi dolomite metamorfozate). Defileul cuprinde
sectoare de tip canion (Vima Mica - Salnita, Buteasa Râu - La Împreună Tură) şi are în
versanţi custuri stâncoase (Custura Cetățenii, Custura Vimei), pereţi şi pinteni stâncoşi,
cascade şi peşteri.

8
2.2. Potențialul turistic antropic

2.2.1. Potențialul cultural istoric

Mănăstirea Bârsana
Sfântul lăcaș al Mănăstirii Bârsana apropia, o data mai
mult, Valea Izei de Dumnezeu. Trecând pe sub o frumoasă
poartă maramureşeană, se răsuceşte în sus aleea care duce lin
spre mănăstire; intrarea se face pe sub semnul Turn -
clopotniță, dincolo de care, pe partea dreapta, biserica ţâşneşte
mlădioasă spre cer - până nu demult, cea mai înaltă biserică de
lemn din lume. De la biserică porneşte aleea pietruită şi străjuită de flori ce duce spre Stăreţie,
construcţie supraetajată de o cuceritoare fantezie arhitecturală, remarcabilă transpunere
creatoare a stilului maramuresean al bisericilor de lemn.

Mănăstirea Rohia
Prin valoroasele monumente bisericeşti şi de arta religioasă, care atrag admiraţia şi
preţuirea vizitatorilor din ţară şi de peste hotare, un loc de frunte îl ocupă şi
Mănăstirea„Sfânta Ana” - Rohia, din „Ţara Lăpușului”, judeţul Maramureş. Aşezată într-un
cadru pitoresc, pe coama unui deal, în mijlocul unei păduri de fag şi de stejar, Mănăstirea
Rohia constituie locul privilegiat al căutătorilor de linişte şi reconfortare sufletească, al
iubitorilor de frumos artistic şi natural.

Mănăstirea Budeşti
Situată în localitatea Budeşti judeţul Maramureş, Mănăstirea Budeşti este un schit de
călugări aflat în mijlocul pădurii de brad în locul numit Roşia. Pentru a ajunge la ea se merge
pe drum de ţară care porneşte din centrul comunei, parcurgând un peisaj "parcă rupt din rai".
Oriunde te uiţi, de-a lungul drumului, vezi pădure de brad, izvoare de apă cristalină curgând
de-a lungul drumului, dealuri, caprioare și alte animale sălbatice.
Mănăstirea Peri
Mănăstirea Peri-Săpânța are hramul Sfântul Mihail şi Gavril, iar în anul 1391 a devenit
stavropighie (locaș de rang patriarhal), având egumen cu îndatoriri episcopale. Actuala
constructie a manastirii este tipică bisericilor din lemn maramureşene, însă are câteva
caracteristici deosebite: pridvor în formă pentagonală, demisol şi un etaj în trei trepte ce
ajunge la înălțimea de 56 de metri

9
Mănăstirea Moisei
Pe Valea Izvorului Negru, lângă Moisei, o mănăstire cu hramul Sf. Nascatoare de
Dumnezeu Maria, a fost fondată la 1672 în prezenţa
Mitropolitului Transilvaniei Sava Brancovici. Pictură a fost
realizată la 1699, azi fiind în cea mai mare parte distrusă. Se
păstrează icoane de valoare la tâmpla altarului. La 1911 s-a
construit o biserică nouă şi o casa cu 7 încăperi pentru
călugări. Hramul acestei biserici este Adormirea preaCuratei
Maria sărbătorită la 15 august al fiecărui an.

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare

Situat pe Dealul Florilor, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară
ilustrează meșteșugurile şi ocupaţiile tradiţionale ale
maramureşenilor, alături de portul popular şi obiecte de cult specifice
culturii tradiţionale din Maramureş. În 1978 se inaugurează Muzeul
Satului ce vine să completeze imaginea despre arhitectură şi
ocupaţiile tradiţionale ale maramureşenilor din cele patru zone
etnografice ale județului: Chioar, Lapus, Codru, şi Maramureşul
istoric. Muzeul expune gospodării specific maramureşene, o biserică deosebită din lemn,
precum şi o secţiune dedicată morilor de apă.

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei Sighet

Memorialul nu este un loc liniştit şi nici măcar unul care să-ţi
inspire cea mai mică urmă de bucurie. Cu toate acestea însă, este
exemplul cel mai ilustrativ al modului în care oamenii au îndurat
comunismul. Iar, vizitarea acestui loc nu este nici pe departe o
experienţă impresionantă, să spui acest lucru ar subestima
realitatea celor întâmplate aici..Dar, este un loc pe care cât mai
mulţi trebuie să-l vadă, pentru ca lumea să nu uite ce înseamnă să fii deţinut, torturat, forţat la
munca grea, interogat şi într-un final chiar ucis pentru ceea ce gandesti sau spui.

Muzeul de Mineralogie

Muzeul de Mineralogie din Baia Mare este diferit de alte muzee de mineralogie din lume
prin faptul că toate mineralele expuse au fost extrase din Maramureş. Acest muzeu constituie

10
una dintre cele mai populare atracţii pentru turiştii ce vin în
Maramureş. Colectionarea mineralelor a început în anul 1968,
iar muzeul a fost oficial inaugurat în 6 noiembrie 1989.
Colecţia constă în peste 16000 de exemplare din care 1175
sunt expuse. În incinta muzeului la parter se gasesc minerale
hidrotermale găsite în zona: galena, stibina, calcit roz şi
neagră, barite albastre, roșii sau galbene, cuart. De asemenea
există şi o prezentare a zăcămintelor de minereu.

2.2.2. Potentialul tehnico-economic

Staţiunea balneoclimaterică de interes local Ocna Şugatag se află în judeţul
Maramureş, la 20 km de Sighetul Marmaţiei, la 490 m
altitudine la poalele munţilor Țibleș Gutâi. Staţiunea cu
funcționare permanentă este parte componentă a comunei
Ocna Şugatag alcătuită din 4 sate cu o populație de
aproximativ 4500 locuitori. Localitatea este menţionată
documentar pentru prima dată în 1355, fiind un important loc
de extragere a sării. Odată cu încetarea exploatării apele s-au
infiltrat şi au provocat prăbușirea tavanului minei şi astfel au aparut lacurile cu apă sărată
pentru care localitatea este renumită. Alături de apele minerale sodice şi clorurate cu o
concentraţie ridicată (119 g/l), climatul specific de depresiune intramontană cu veri răcoroase
şi ierni reci constituie un factor de cură important. În staţiunea Ocna Şugatag se tratează
afecţiunile reumatismale degenerative şi articulare, afecţiuni neurologice periferice (pareze,
sechele după polineuropatii), afecţiuni ginecologice. Baza de tratament din Ocna Şugatag
permite efectuarea unor bai calde în cadă, electroterapie, hidroterapie, termoterapie,
aerohelioterapie şi masaj medical.

Stațiunea balneoclimaterică şi de odihnă Borşa se află în nordul României în

județul Maramureş, la poalele Munţilor Rodnei la 850 m altitudine. Localitatea Borşa este
menționată pentru prima dată în anul 1365 iar în 1968 este declarat oraş, în zilele noastre are
27100 locuitori. Complexul turistic Borşa aflat în apropiere de oraş beneficiază de o climă
propice atât tratamentului cât şi practicării sporturilor de iarnă. Aerul este curat, şi puternic
ozonat. Sunt prezente şi izvoare de ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene,
feruginoase folosite în tratarea afecţiunilor renale şi a căilor urinare. Complexul turistic Borşa
este un loc ideal de petrecere a vacanţelor atât vara (se pot practica drumeţiile existând în

11
acest sens poteci marcate) cât şi iarna stratul de zăpadă
menţinându-se până târziu în primăvară. Există numeroase
pârtii de schii de diferite grade de dificultate precum şi o
trambulină naturală (113m) pe care se pot efectua sarituri cu
schiurile. Instalaţiile de transport pe cablu includ linii de
teleferic şi telescaun ce leagă staţiunea cu vârful Runcu
Stiolului (1611 m).

2.2.3. Potențialul socio-demografic

Baia Mare este reşedinţa judeţului Maramureş şi un important
centru urban din nord-vestul României, situat la poalele Carpaţilor
Orientali. Are o populaţie de 148.263 locuitori. Turnul Ştefan este o
anexă a Catedralei "Sfântul Ştefan", ridicată de Iancu de Hunedoara pe
parcursul secolului XV. Construit în stil gotic turnul are 40 m înălţime.
Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile
incendii şi Localul Monetariei, clădit între anii 1734 şi 1737, era
folosit pentru baterea monedelor. În prezent edificiul slujeşte drept
sediu al Muzeului Judeţean Maramureş. Turnul Măcelarilor a fost construit în secolul al XV-
lea. Există o legendă, conform căreia din acest turn ar fi fost împuşcat Pintea
Viteazul.Biserica de lemn din Chechis, a fost construită în anul 1630 în satul Chechiş. Teatrul
dramatic construit în 1967. Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial.
“Monumentul Ostaşului Român” a fost dezvelit, în 1960, în Câmpia Tineretului din Baia
Mare, fiind dedicat militarilor români care au căzut pe câmpul de luptă în Al Doilea Război
Mondial.
Sighetu Marmaţiei este un municipiu din judeţul
Maramureş, Transilvania, România, foarte aproape de
frontieră României cu Ucraina. Are o populaţie de 41.246
locuitori. Situat la confluenţa râurilor Iza şi Tisa, municipiul
Sighet este centrul cultural şi economic al Maramureşului
Istoric. Pânǎ în perioada interbelică Sighetul (cuprinzand in
anul 2007 circa de 55000 locuitori) a fost reşedinţa judeţului
Maramureş.
Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este cel mai important
obiectiv turistic al oraşului (aflat în apropierea primăriei municipiului). Fosta închisoare,
transformată într-un memorial al durerii, ajunge, în anul 1995, sub egida Consiliului Europei.

12
Un alt obiectiv important situat în partea sud-estică a oraşului este “Muzeul Satului
Maramureşean”. Muzeul este constituit ca o rezervaţie de monumente de arhitectură
ţărănească, urmărindu-se crearea unui sat cu specific zonal, cu case şi gospodării grupate pe
principalele subzone ale Maramureşului istoric. Tot din acelaşi domeniu, amintim ”Muzeul
Etnografic al Maramureşului”, situat în centrul orașului, în clădirea care azi găzduieşte
cinematograful. În muzeu se pot vedea obiecte folosite de-a lungul timpului în ocupaţiile de
bază din zona Maramureşului. Unul dintre cele mai importante evenimente din Sighet, îl
constituie Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă "MARMAŢIA ", care are loc în fiecare
an, la data de 27 decembrie, pe străzile oraşului.
Vişeu de Sus este un oraş din judeţul Maramureş,
Transilvania, România. Are o populaţie de 16.887 locuitori.
Limite geografice: N - Ucraina, S - comuna Săcel, E - comuna
Moisei, V - comunele Vişeu de Jos şi Poienile de sub Munte.
Valea Vaserului şi Vişeu de Sus Valea râului Vaser. Aflată în
partea estică a oraşului Vişeu de Sus, valea Vaserului are o
lungime de circa 40 km. Prin vale circulă pufaind din greu, cu maxim 30 km/h, ultima
„mocăniţă” din România, şi una dintre ultimele din Europa.Izvoarele de ape minerale
existente chiar în oraş evidențiază o fostă activitate vulcanică, iar zăcămintele bogate în
polimetale de pe valea Vaserului sunt mărturie a unor vechi erupţii vulcanice. Oraşul are o
poziţie geografică situată la limita unor zone de interes turistic şi intersecţia unor trasee şi
circuite turistice. Pe Valea Vaserului există turism încă de la începutul secolului XX.
Importantă pentru Valea Vaserului este mocăniţa, trenul cu aburi, care duce până la staţia
Cozia. Potențialul turistic antropic şi turistic al Viseului de Sus este reprezentat de bisericile
de lemn şi de arhitectura gotică a bisericilor construite după 1835. Biserici şi mănăstiri
precum: Biserica Greco-Catolică azi ortodoxă construită între anii 1832-1844, ctitoria
preoţilor Vasile Roşca şi Simeon Pop. Biserica ortodoxă din 1832.

2.3. Atracţii turistice de interes european în Maramureș

Cimitirul Vesel şi bisericile din lemn

"Bisericile de lemn”din arealul maramureşean se remarcă prin planimetrie, tehnica
imbinarilor din lemn şi a realizării învelitorilor de şindrilă, fiind o dovadă certă a
ingeniozităţii soluţiilor constructive performanțe la cel mai înalt nivel de exprimare artistică.
Ele au fost ridicate pe înălțimi unde verticalitatea a impus soluții constructive
specifice vizibile în realizarea șarpantelor şi turlelor prevăzute cu foişor în care de regulă se
află clopotniţa acoperită cu o cupolă prelungită provocator spre cer, în vârful căreia este

13
fixată o cruce din fier forjat de formă elaborată. Construcţiile se remarcă nu numai prin
soluţiile tehnice ci şi prin motivele ornamentale vizibile pe suprafaţa portalurilor şi
ancadramentelor - ce se susţin pe stalpi zvelti - simbolizând elemente de natură vegetală,
animală şi geometrică realizate prin dăltuire, creștere, horaire ori traforare.
În timp s-a ajuns la o adevărată artă a îmbinărilor în lemn numite şi rosturi ce
reprezintă o tehnică specifică de îmbinare a lemnului fără cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn
în anumite situaţii impuse de locul şi rezistenţa îmbinărilor. Prin urmare, ansamblul
arhitectural bisericesc din Maramureş a evoluat în timp în funcţie de priceperea, experienţa şi
fantezia constructorilor locali, ei reuşind să impună un anume stil în redarea plastică a
formelor şi motivelor ornamentale care s-a extins şi în zonele limitrofe: Bistriţa, Sălaj, Satu
Mare şi Cluj. Următoarele opt biserici de lemn din judeţul Maramureş au fost introduse în
patrimoniul mondial al UNESCO în decembrie 1999:
● Biserica de lemn din Budeşti
● Biserica de lemn din Deseşti
● Biserica de lemn din Bârsana
● Biserica de lemn din Poienile Izei
● Biserica de lemn din Ieud Deal
● Biserica de lemn din Şurdeşti
● Biserica de lemn din Plopiş
● Biserica de lemn din Rogoz
Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânţa, judeţul Maramureş, faimos
pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene din viaţa şi
ocupaţia persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri
în care sunt amintite, deseori cu nuanţe umoristice, persoanele
respective. Ineditul acestui cimitir este diferenţierea faţă de
majoritatea culturilor popoarelor, care consideră moartea ca un
eveniment foarte solemn. Uneori, cultura aparte a acestui cimitir
a fost pusă în legătură cu cultura dacilor, a căror filosofie era
bazată pe nemurire şi pe consideraţia că moartea era un motiv de bucurie, persoana respectivă
ajungând într-o altă viaţă, mai bună. Cimitirul îşi are originea în câteva cruci sculptate de
Stan Ioan Pătraş. Astfel, în 1935, Pătraş a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 încoace,
întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar,
devenind un muzeu în aer liber de natură unică şi o atracţie turistică. Fiecare cruce este
diferită de cealaltă: imaginile cioplite în lemn înfățișează în mod naiv una din caracteristicile

14
vieții celui îngropat acolo iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obișnuitele clișee și
pline de tâlc, scrise la persoana I, ca o spovadă a răposatului însuși.

Obiceiuri şi tradiţii
Portul bărbătesc
Bărbaţii poartă pe cap o căciulă de blană (cu două forme
principale: lungă, ascuțită sau mai joasă, cu fundul plat), care se scotea
doar în timpul lunilor călduroase, fiind chiar înmormântați cu ea. Pălăriile
de pâsla au fost introduse mai nou, sub influenţele orășenești. Cămașa era
destul de largă şi lungă până aproape de genunchi (în special în sud).
Uneori era scoasă peste pantaloni, dar putea avea în partea de jos o fustă
scurtă, încinsă pe mijloc. Pantalonii se numeau iţari sau cioareci, erau
înguşti şi se confecționează vară din în sau cânepă şi iarna din postav. Ei sunt uneori mai
lungi decât picioarele, stând încrețită jos (Moldova), alteori lungi şi cu o lărgime normală sau
sunt până la genunchi, având o lărgime mare (gacii, în Maramureş).
Portul femeiesc
Femeile poartă pe cap diferite învelitori, dintre care se
disting prin frumuseţea lor maramele, foarte fine, lucrate din
borangic și ornamentate. Cămașă (ia) constituie prin ornamentaţie şi
cromatică cea mai importantă piesă de vestimentaţie femeiască.
Cămășile sunt întotdeauna strânse la gât, cu excepţia celor din
Maramureş, mai largi şi nu au mâneci scurte, ci se poartă eventual
suflecate.Cămășile femeilor erau acoperite de la talie în jos de forță
(ţesătură mare, dreptunghiulară, care înconjură corpul) de catrinţa
(ţesătura dreptunghiulară purtată în faţa şi în spate ca un sorţ) sau de
opreg (un șorț scurt cu franjuri). Principalele decoraţii ale
costumului femeiesc pot fi regăsite în jurul gâtului, pe umeri (altita), pe mâneci, pe piept şi pe
marginea poalelor. Motivele folosite sunt în principal geometrice. Iarna, atât femeile cât şi
bărbaţii purtau cojoace, cu sau fără mâneci, care acopereau fie tot trupul, fie doar partea de
sus. Încălţămintea era formată din opinci, piciorul fiind înfăşurat în obiele (învelitoare din
benzi de ţesătură de lână ce apărau piciorul).
Maramureşul este o zonă foarte cunoscută datorită tradiţiilor şi obiceiurilor locale.
Maramureş este o civilizaţie a lemnului, încurajată, fără îndoială, de bisericile splendide din
lemn şi de numeroasele clădiri întemeiate după o arhitectură seculară. Chiar dacă viaţa în
Maramureş se adaptează vremurilor moderne, câteva elemente s-au păstrat neclintite, dovadă
a puternicei mentalităţi colective. Din păcate, materialele moderne de construcţie înlocuiesc

15
parţial tradiţia caselor din butuci, dar biserica, Golgota şi poartă au rămas aceleaşi de-a lungul
perioadelor, în ceea ce priveşte materialele, tehnica şi simbolurile. Cel mai bun lemn de
construcţie este prelucrat în timpul iernii, când este mai puternic.

Distileria pentru horincă reprezintă o operă de artă a metalurgiei tradiţionale. Făcut

dintr-un aramă bătută cu ciocanul şi strânsă cu nituri, aparatul de distilat are o capacitate între
100 şi 500 de litri. Este echipat cu un aparat de amestecat, a cărui acţiune depinde de roată
hidraulică, pentru a stoarce fructul. Distilatorul este aşezat în vârful vetrei deschise, unde
focul este mereu aprins, necesar la distilarea fructului pentru obţinerea băuturii. Sunt două
perioade şi, implicit, două tipuri de băutură care pot fi obţinute: horinca, făcută la sfârşitul
verii din prune, şi rachiul de mere, făcut în primăvară.

Încă se mai produc şi se mai folosesc în zonă produsele ceramice. Ceramica este
făcută din diferite forme şi mărimi, în funcţie de utilizarea lor. Vasele sunt colorate în verde
viu, roşu, sau albastru, pe un fond albicios. Dacă cineva vrea să vadă singurul loc din Europa
în care ceramica roşie nesmălţuită.Încă se mai produce, ar trebui să meargă în Maramureş,
spre sursa râului Iza. Toţi paşii au fost păstraţi într-o formă neschimbată: felul preparării
aluatului, care presupune mai întâi frământarea cu picioarele şi apoi pisarea cu ciocane din
lemn, formele vaselor, prepararea pigmentilor din pietre abrazive, care conţin oxid de fier,
şlefuirea cu piatră de râu, decoraţiile pictate, forma cuptorului şi tehnicile de ardere.

16
Un vârtej este făcut din scânduri care formează un butoi desfăcut, în forma unui con
trunchiat. Apa este lăsată să între în butoi, vârtejurile în jurul ei, stropind prin crăpăturile
dintre scanduri. Mişcarea centrifugă a apei răsuceşte stofa de jur împrejur.

Un vârtej este făcut din scânduri care formează un butoi desfăcut, în forma unui con
trunchiat. Apa este lăsată să între în butoi, vârtejurile în jurul ei, stropind prin crăpăturile
dintre scanduri. Mişcarea centrifugă a apei răsuceşte stofa de jur împrejur.

17
 CAPITOLUL III
OFERTA TURISTICĂ
“MARAMUREŞ –Comoara nordului ”

Perioada 10.06.2020 -14.06.2020 durata: 5 zile număr turişti: 20

Itinerariul:
Târgu Neamţ – Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc – Borşa – Moisei – Ieud -
Bogdan Vodă – Rozavlea – Bârsana – Sighetu Marmaţiei – Săpânţa – Negreşti Oaş - Baia
Mare – Bistriţa –Tihuţa - Vatra Dornei – Târgu Neamţ

ZIUA I 10.06.2020 etapa Târgu-Neamţ-Gura Humorului-Câmpulung Moldovenesc-

Borşa

08:00-08:30 îmbarcare în autocar

08:30-09:30 deplasare la Gura Humorului

09:30-10:30 vizitarea Mănăstirii Voroneţ

10:00-12:00 deplasare la Câmpulung Moldovenesc

12:00-13:00 vizitarea Muzeului Lingurilor de lemn din Câmpulung Moldovenesc

13:00-15:00 pauza pentru masa de prânz
15:00-16:30 deplasare la Borșa
16:30-17:30 vizitarea Staţiunii Borşa

19:00-19:30 formalități de cazare Hotelul Borşa

19:30-21:00 servirea cinei la Restaurantul Borşa

21:00-23:00 program liber la dispoziția turiștilor

ZIUA II 11.06.2020 etapa Borşa–Moisei–Ieud-Bogdan-Vodă–Rozavlea-Bârsana-Sighetu

Marmaţiei

08:00-09:00 mic dejun la Restaurantul Borşa

09:00-11:00 deplasare la Moisei

11:00-13:00 Complexul statuar Moisei

13:00-15:00 pauza pentru masa de prânz

15:00-16:00 deplasare la Ieud-Bogdan- Vodă și Bârsana

18
16:00-17:00 vizitarea obiectivelor Bisericile din Ieud, Bogdan Vodă, Rozavlea și Mânăstirea
Bârsana

17:00-19:00 deplasare la Sighetu Marmaţiei

19:00-19:30 formalități de cazare la Pensiunea Sighet

19:30-21:00 servirea cinei Restaurant Sighet

21:00-23:00 program liber

ZIUA III 12.06.2020 Sighetu Marmaţiei – Săpânţa – Negreşti Oaş

08:00-09:00 mic dejun la Restaurant Sighet

09:00-10:30 vizitarea împrejurimilor şi Sighetu Marmaţiei

10:30-13:00 deplasare la Săpânţa

13:00-14:00 pauza pentru masa de prânz

14:00-15:00 vizitarea Cimitirului Vesel de la Săpânţa

15:00-16:00 deplasare la Negreşti Oaş

16:00-18:00 vizitarea Atelierului de artă populară din Ţara Oaşului

18:00-19:00 formalități de cazare Hotel Oşanul

19:00-20:00 servirea mesei de cină Restaurant Oşanul

20:00-22:00 timp liber la dispoziția turiștilor

ZIUA IV 13.06.2020 Negreşti Oaş-Baia Mare- Bistriţa

08:00-09:00 mic dejun la Restaurant Oşanul

09:00-11:00 deplasare la Baia Mare

11:00-13:00: vizitarea Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare și
Muzeul satului maramureşan din Baia Mare
13:00-14:00 pauza de masa pentru prânz

14:00-15:00 deplasarea la Bistrița

15:00-17:00 vizitarea Oraşului Bistriţa

17:00-18:00 formalități de cazare Hotel Coroana

18:00-19:00 servirea cinei Restaurant Coroana

19
19:00-22:00 program liber pentru turiști

ZIUA V 14.06.2020 Bistriţa-Tihuţa-Vatra Dornei-Târgu Neamţ

08:00-09:00 mic dejun la Restaurant Coroana

09:00-12:00 deplasarea Vatra Dornei

12:00-13:00 vizitarea Staţiunea Vatra Dornei

13:00-15:00 sosire în Târgu Neamț

20
 PROGRAMUL EXCURSIEI

Perioada 10.06.2020 -14.06.2020 durata: 5 zile număr turişti: 20

Itinerariul: Târgu Neamţ – Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc – Borşa – Moisei –

Ieud - Bogdan Vodă – Rozavlea – Bârsana – Sighetu Marmaţiei – Săpânţa – Negreşti Oaş -
Baia Mare – Bistriţa –Tihuţa - Vatra Dornei – Târgu Neamţ

Plecarea ( localitatea, data, ora) Târgu Neamţ,10.06.2019

Sosirea (localitatea, data, ora) Târgu Neamţ, 14.06.2019

Lungimea traseului 940 km Preţul excursiei

ZIUA I 10.06.2020 etapa Târgu-Neamţ-Gura Humorului-Câmpulung Moldovenesc-Borşa

Obiective de vizitat: Mânăstirea Voroneţ, Servicii asigurate 70 lei/pers.

Muzeul Lingurilor de lemn din Mic dejun -

Câmpulung Moldovenesc, Cina - Restaurant Borşa 50lei/pers

Staţiunea Borşa Cazare Hotel Borşa – 80 lei/pers.

ZIUA II 11.06.2020 etapa Borşa–Moisei–Ieud-Bogdan-Vodă–Rozavlea-Bârsana-Sighetu

Marmaţiei
Obiective de vizitat : Complexul statuar Moisei, Servicii asigurate 100 lei/pers.

Bisericile din Ieud, Bogdan Vodă, Rozavlea Mic dejun Restaurant Borşa-40lei/pers

Mânăstirea Bârsana Cina Restaurant Sighet - 50 lei/pers

Cazare Pensiunea Sighet 50 lei/pers

ZIUA III 12.06.2020 etapa Sighetu Marmaţiei-Săpânţa- Negreşti Oaş

Obiective de vizitat: Sighetu Marmaţiei şi Servicii asigurate 80 lei/pers

împrejurimile, Cimitirul vesel de la Săpânţa Mic dejun Restaurant . Sighetul -30

lei/pers

Ateliere de artă populară din Ţara Oaşului Cina Restaurant Oşanul – 50 lei/pers

Cazare Hotel Oşanul – 60 lei/pers

21
ZIUA IV 13.06.2020 etapa Negreşti Oaş-Baia Mare- Bistriţa

Obiective de vizitat : Muzeul Judeţean de Servicii asigurate 80 lei/pers

Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare, Mic dejun Restaurant Oşanul–40 lei/pers

Muzeul satului maramureşan din Baia Cina Restaurant Coroana-50 lei/pers

Mare, Oraşul Bistriţa Cazare Hotel Coroana-50 lei/pers

ZIUA V 14..06.2020 etapa Bistriţa-Tihuţa-Vatra Dornei-Târgu Neamţ

Obiective de vizitat : Castelul Tihuţa, Staţiunea Servicii asigurate 30 lei/pers

Vatra Dornei Mic dejun Rest. Coroana -30 lei/pers

22
 ANALIZA DE PREŢ

Nr. Crt. Articole de Elemente de Elemente de Valoare

calculatie cheltuieli calcul
Per turist Total
1 Masă Mic dejun, 190 lei 3800 lei
Cină
2 Cazare 120 lei 2400 lei

3 Transport 188 lei 3760lei

4 Cheltuieli 20 lei 400lei

culturale
5 Cheltuieli 10% 52 lei 1036 lei
organizator
6 Cheltuieli 13 lei 250lei
ghid
7 Cheltuieli 13 lei 250lei
şofer
8 Total cheltuieli directe 600 lei 8100 lei
9 Comision 20% 120 lei 1620 lei
10 Tva 5% 6 lei 81lei
11 Total costuri 726 lei 9801 lei

12 Total preț de vânzare 730 lei 9800 lei

23
 BIBLIOGRAFIE

1. Nicolae Neacsu, Andreea Baltaretu, Monica Neacsu, Marcela Draghila, Resurse și

destinații turistice - interne și internaționale, Editia a II-a, Ed. Universitara,
București, 2011
2. Cristina Cristureanu, Strategii și tranzacții în turismul internațional, Ed. CH Beck,
București, 2006
3. Cristea Anca Adriana, “Tehnologia activităţilor de turism”, Editura Pro
Universitaria, Bucureşti, 2007.
4. Horia C., Matei, Neguţ Silviu, Nicolae Ion, “ Enciclopedia Statelor lumii”, Editura
Meronia, Bucureşti, 2003.
5. Horia C., Matei, “Enciclopedia Europei”, Editura Meronia, Bucureşti, 2005.
6. Ionescu Ion, ”Turismul, fenomen economic şi cultural”, Editura Oscar Print,
Bucureşti, 2000.
7. Neguţ Silviu, Vlăsceanu G., Bran Floriana, Popescu Claudia, Vlad Liviu B., Neacşu
Marius C., „Geografia Mondială”, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2005.
8. Snak Oskar, Baron Petre, Neacşu Nicolae, “Economia turismului”, Editura Expert,
Bucureşti, 2003.

24
ANEXE

25
 Mănăstirea Bârsana

Mănăstirea Budeşti

26
 Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare

Mocăniţa

27
Casa memorială Stan Ioan Patraș

Turnul Ștefan

28
 Cascada Cailor

Poienile de sub Munte

29