Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prezentare generala
1.1.Prezentare geografica
Judeţul Maramureş este situat în partea de nord a tării, fiind delimitat de judeţele
Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud
şi Suceava, respectiv la nord fiind
delimitat de frontiera cu Ucraina, având
o suprafată de 6.215 km˛ (2,6% din
suprafaţa ţării) şi un relief variat ca
morfologie si complex din punct de
vedere geologic.
Aproape 50% din regiune este muntoasa, aici gasindu-se cel mai inalt varf muntos
din Carpatii Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanturi muntoase distincte separa Moldova
(a nu se confunda cu Republica Moldova, tara de peste Prut) de Transilvania. De la NV la
Est, Muntii Gutai, Tibles si Rodna separa Maramuresul istoric de restul regiunii, iar
muntii Maramuresului formeaza o legatura naturala si politica cu Ucraina in NE.
Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai înalti), Maramuresului si lantul
vulcanic Igniş - Gutâi - Ţibleş.
Regiunea abunda in rauri repezi, constant alimentate din muntii dimprejur. Avand
o retea hidrografica de peste 3000 km, nu este de mirare ca peisajul este atat de bogat si
verde. Numele raurilor mai mari sunt folosite pentru a
diferentia zonele etnografice din Maramuresul istoric.
Asa ca se vorbeste des despre Valea Izei, a Marei, a
Cosaului, a Viseului si a Tisei. Pe langa rauri, exista
lacurile alpine de origine glaciara Iezer si Buhaescu si
lacurile artificiale de la Ocna Sugatag, Baia Sprie,
precum si lacurile de acumulare Stramtori-Firiza si Runcu-Brazi-Firiza.
Desi clima subzona pădurilor mezofile.Altitudinal,pe acest teritoriu,se disting două
zone:zona forestieră şi zona alpină.Ponderea cea mai mare în vegetaţia Maramureşului o
are vegetaţia lemnoasă.
În funcţie de altitudine(diferenţa in Maramures este mai umeda si mai rece decat
in restul Romaniei, lunile de vara pot fi foarte calduroase. Iarna peisajul devine alb,
oferindu-le schiorilor posibilitatea de a se bucura de partiile de schi de toate dimensiunile
si toate gradele de dificultate. Cand primavara isi intra in drepturi peisajul ramane verde
pana la venirea toamnei. Temperaturile sunt relativ normale dar vara pot ajunge pana la
30 grade Celsius (19 grade Fahrenheit).
Ţinutul Maramureşului face parte,latitudinal,din zona nemorală a pădurilor de
foioase ale Europei Centrale, de altitudine este de peste 2000 m),de substrat,de influienţe
climatice şi pedobiologie,se observă o distribuţie etajată a vegetaţiei.Începând din
depresiune până spre vârfurile cele mai înalte,în Maramureş se deosebesc patru etaje de
vegetaţie,şi,în cadrul acestora,trei subetaje de vegetaţie:
I.Etajul colinar(al pădurilor de stejar şi gorun)
II.Etajul montan: -subetajul inferior(al carpino-făgetelor);
-subetajul mijlociu(al pădurilor de fag şi de amestec de fag cu
raşinoase);
-subetajul superior(al pădurilor de molid)
III.Etajul subalpin(tufărişuri în regiunile montane înalte şi pajişti subalpine);
IV.Etajul alpin(cu ierburi scunde,arbuşti pitici şi vegetaţie de stâncărie).
Limitele etajelor sunt variabile datorită influienţelor locale.În cadrul vegetaţiei
zonale dominate,factorii locali specifici oferă condiţii de dezvoltare şi a altor formaţiuni
vegetale:intrazonale şi zonale.Zonal,este reprezentată marea majoritate a vegetaţiei
forestiere,iar după defrişarea acestora se instalează vegetaţia pajiştilor secundare zonale.
Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcţie
de altitudine: în zona alpină intâlnim capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în
jnepeniş, cocoşul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere si rasinoase, râsul, cocoşul de
munte, ursul brun, cerbul carpatin şi altele.
2
1.2.Prezentare istorica
3
La inceputul anului 1960, majoritatea taranilor au fost obigati sa-si dea
pamanturile la fermele colective creeate de regimul comunist. In ciuda acestei
colectivizari fortate, traditiile si arta populara au continuat sa infloreasca in Maramures.
4
5